Sunteți pe pagina 1din 37

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII

ȘTIINȚIFICE
ȘCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ”, TIMIȘOARA
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMĂ
Îngrijirea pacientului cu toxiinfecție
alimentară

COORDONATOR NURSING:
ASISTENT MEDICAL
ABSOLVENT:

TIMIȘOARA

2016

Cuprins
Introducere................................................................................................................ 2

I. DEFINIȚIE............................................................................................................. 3

II. ETIOLOGIE.......................................................................................................... 4

III. EPIDEMIOLOGIE................................................................................................. 6

IV. SIMPTOMATOLOGIE............................................................................................ 6

V. PATOGENIE.......................................................................................................... 8

VI. DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT............................................................................. 10

6.1. DIAGNOSTIC............................................................................................. 10

6.2. TRATAMENT.............................................................................................. 11

VII. STUDII DE CAZ................................................................................................ 11

CAZUL I.......................................................................................................... 11

CAZUL II......................................................................................................... 19

CAZUL III........................................................................................................ 27

Concluzii................................................................................................................ 36

Bibliografie............................................................................................................. 37

Introducere

2
Tema proiectului meu este rezultatul curiozităţii mele şi al unei provocări.
Motivul alegerii acestei teme derivă din dorinţa de documentare în legatură cu
acest subiect, deoarece este unul extrem de important, toxiinfecția alimentară
fiind o afecțiune destul de des întâlnită la ora actuală, datorită stării de igienă
necorespunzătoare în sectorul alimentar, necunoaşterii sau neaplicării normelor
de igienă în vigoare.
Pe de altă parte, după cum spune Hipocrate: „Acolo unde este dragoste de
om, acolo se practică adevărata medicină”, cadrele medicale trebuie să iubească
ființa umană pentru a o putea ajuta fizic. Știind că partea lăuntrică a oamenilor
influențează foarte mult partea fizică, adică trupul și că toate problemele vin din
interior, pe lângă ajutorul fizic, demn de nelipsit este suportul moral. Atunci
când iubești ceea ce faci, se simte și se vede, iar medicina este o meserie care
trebuie tratată cu seriozitate și multă căldură sufletească. Așa cum în citatul lui
Voltaire: „Arta medicinei constă în amuzarea pacientului în timp ce boala se
vindecă în mod natural” se spune că medicina este o artă, aceasta încearcă să
aducă bunăstarea și zâmbetul pacientului.
Legat de tema aleasă, și anume toxiinfecția alimentară, pot spune că în
această direcție nu prea putem ajuta pacientul, fiindcă este datoria sa să se
protejeze de bacterii, infecții,etc. Sper ca pe viitor, să îmi fie de folos tot ceea ce
am învățat până acum și mai ales, despre această temă și sper că mă voi
descurca în această meserie frumoasă, fără de care omenirea nu ar putea trăi.

I. DEFINIȚIE

3
Toxiinfecţiile alimentare sunt boli acute, care apar sporadic sau epidemic,
în urma consumării de alimente intens contaminate cu variate bacterii sau
toxinele acestora, caracterizate clinic printr-o simptomatologie de
Gastroenterocolita acută cu debut brutal şi fenomene toxice generale.
Denumirea de “toxiinfecţie” este adecvată, deoarece se referă atât la
componenta toxică cât şi la cea infecţioasă, prezente concomitent şi în proporţii
variabile în cursul acestor boli.

Figura 1. Tract intenstinal infectat

II. ETIOLOGIE

Toxiinfecţiile alimentare sunt boli cu etiologie extrem de variată, teoretic,


orice microorganism putând produce o T.I.A., dacă se multiplică suficient într-
un aliment. Toxiinfecţiile alimentare sunt produse de variate specii bacteriene.
În practică, precizarea etiologiei se poate obţine numai în 40-60 % din cazuri.
Dintre speciile bacteriene implicate cel mai frecvent menţionăm: Salmonella
spp, Shigella, Bacillus cereus, Bacillus subtilis, Clostridium botulinum,
Clostridium perfringens, Proteus, E.Coli, Pseudomonas aeruginosa,
Stafilococcus Aureus, Streptococcus fecalis, Streptococcus faecium,
Streptococcus viridians, Streptococcus pyogenes, Vibrio spp, Yersinia spp,
Campylobacter, etc. Diverse specii din genul Salmonella deţin, între germenii
etiologici, o proporţie de 30-60 % (în ţara noastră 61,3%). Salmonella typhi
4
murium se izolează cel mai des (61,5-70 %)16, urmată de S. Parathyphi, S.
Cholerae suis (16,9%) şi S. Enteritidis (12,15 %). S-au semnalat de asemenea,
cazuri numeroase cu S. Panama 10,23, ca şi cu alte salmonele, mai rar intâlnite
(S. Abony, S. Anatum, S.bovs morbificans18). Specii din genul Shigella
provoacă de obicei dizenteria şi numai prin contaminarea masivă a unor
alimente, determină şi toxiinfecţii alimentare. Celelalte enterobacteriacee
( Proteus, E.coli, etc.) provoacă toxiinfecţii numai în cazul contaminării masive
a alimentelor (1-5 miliarde de germeni/gra de aliment). Stafilococii enterotoxici
reprezintă între 20 şi 30% din agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor alimentare.
Tablouri clinice particulare determină (în afara de botulism): Vibrio
parahaemolyticus (apare mai ales în legatură cu hrana de provenienţă marină),
Clostridium perfringens (diaree, cu aspect de enterită necrozantă) şi Bacillus
cereus (frecvent în Europa şi Asia).

Figura 2. Bacteria Escherichia Coli

III. EPIDEMIOLOGIE

Toxiinfecţiile alimentare apar cel mai des sub formă de focare epidemice,
în familii sau cuprinzând colectivităţi întregi de zeci sau sute de persoane, care
au consumat acelaşi aliment contaminat. Apariţia de cazuri individuale este, de
asemenea, posibilă, dar acestea trec uneori nesesizate.
Rezervorul de infecţie este omul (persoane cu infecţii cutanate
stafilococice, având diaree acută infecţioasă sau purtători de germeni) şi
animale bolnave. Transmiterea se face indirect, alimentele fiind ultima verigă în
transmiterea succesivă a agentului patogen de la sursă la consumător.

5
Contaminarea alimentelor se poate face: direct la sursă, pe parcursul
transportului sau prelucrării, în cazul păstrării în condiţii necorespunzătoare.
Declanşarea bolii este condiționată de ingerarea unei anumite doze infectate (de
germeni sau de toxine), dar şi de existența unor modificări ale terenului
individual. În ultimele decenii, izbucnirile epidemice de toxiinfecţie alimentară
sunt în creştere în majoritatea tărilor.
Epidemiile au un caracter brusc şi masiv, înscriindu-se grafic cu o pantă
rapid ascendentă, care scade tot atât de rapid, deoarece nu apar cazuri secundare
de contact. Contagiunea de la om la om nu se observă în practică. Epidemia de
toxiinfecţie alimentară este deci rezultatul infectării în masă a unui grup de
oameni, care au consumat acelaşi aliment contaminat; amploarea epidemiei
depinde de numărul consumătorilor respectivi.
În epidemiologia T.I.A., factorii secundari socio-economici şi geografici,
sunt foarte importanți, expresia lor fiind sezonalitatea estivală a acestor
îmbolnăviri. Toxiinfecţiile alimentare nu lasă imunitate.

IV. SIMPTOMATOLOGIE

Copiii şi persoanele în vârsta sunt cel mai frecvent afectate de


toxiinfecțiile alimentare, însă şi gravidele, persoanele cu boli cronice asociate şi
cele cu sistemul imunitar slăbit sunt la risc. Principalele simptome apărute în
intoxicaţia alimentară sunt: diaree, greaţă, vărsături, dureri musculare şi dureri
abdominale. Intensitatea acestor simptome pot varia de la caz la caz, luându-se
în considerare factori precum vârsta, starea generală de sănătate şi tipul
microorganismului care a cauzat infecţia.
De regulă, toxiinfecţia alimentară nu persistă mai mult de 2-3 zile, iar
simptomele dispar treptat. Simptomele severe ale toxiinfecţiei alimentare sunt:
deshidratarea severă, ca urmare a diareei persistente, slăbiciune musculară,
oboseală, ameţeală, vedere înceţoşată, durere abdominală care se intensifică în
timpul mersului, tensiune arterială scăzută.

6
Figura 3. Durere abdominală

Figura 4. Vărsături

7
Figura 5. Dureri musculare

V. PATOGENIE

Tablourile clinice ale toxiinfecţiilor alimentare sunt variate, condiţionate


de mai mulţi factori:
- calităţile patogenice ale germenilor respectivi (aderența bacteriană,
invazivitatea şi toxinogeneza);
- cantitatea de germeni şi de toxină preformată în alimentul consumat;
- terenul organismului infectat (vârsta, starea de nutriţie, starea organelor vitale).
Factorul cel mai important în patogenia infecţiilor alimentare este doza de
germeni. O infecţie săracă determină numai o infecţie în aparenţă sau tulburări
digestive minime. Numai o infecţie masivă, cu un mare număr de germeni (106-
108 germeni/gram de aliment), deci multiplicare intensă, prealabilă în alimentul
contaminat, realizează un tablou de toxiinfecţie alimentară.
Condiţiile favorabile de mediu extern (căldura), pentru multiplicarea
germenilor, şi timpul scurs de la consumarea acestuia prezintă o importanţă
decisivă, pentru apariţia şi gravitatea unei toxiinfecţii alimentare.

8
În cazul salmonelelor, doza minimă de germeni necesară pentru a produce
manifestări morbide variază după specie: de la câteva zeci de milioane de
germeni pentru unele, la miliarde de germeni pentru altele (6 miliarde pentru
S.pullorum). În cazul altor enterobacteriacee (proteu, piocianic, coli, etc.), doza
de germeni necesara pentru a produce manifestări de toxiinfecţie alimentară
ajunge sau depaseşte 1 miliard de germeni/gram de aliment(108). Cu cât doza
infectată de germeni este mai mare, cu atât incubaţia bolii este mai scurtă şi
gravitatea bolii este mai mare. Acest lucru este valabil şi pentru toxiinfecţia
stafilococică şi intoxicaţia botulinică.
Vârsta organismului infectat este un alt factor de care depinde gravitatea
bolii: toxiinfecţia alimentară este mai gravă la o vârstă mică şi la vârstnici. Este
probabil ca, referitor la rezistenţa unor organisme faţă de toxiinfecţia cu
salmonele, să intervină şi un grad de imunitate eterologă, câştigată în decursul
vieţii, faţă de diversele tipuri de salmonele, cu care a fost în contact.
Modificările fiziopatologice complexe, care apar în cursul toxiinfecţiilor
alimentare, sunt produse de acţiunea directă a enterotoxinelor asupra mucoasei
tubului digestiv (dereglări hidroelecrolitice importante prin stimularea
sistemului adenilciclaza / ciclic AMP) şi acţiunea endotoxinelor resorbite în
sânge, asupra sistemului nervos central şi a organelor vitale.
Tulburările digestive apar după 6-36 de ore de la ingerarea alimentului
contaminat. Inflamaţia mucoasei gastrointestinale (edem, hemoragii, tromboze,
ulceraţii, uneori false membrane cu aspect de colită difteroidă) antrenează
pierderi mari de apă și electroliţi prin scaunele diareice frecvente şi prin
vărsături. Pierderea de apă este importantă, ducând la o deshidratare a
organismului, care în formele cele mai grave amintesc de holeră (forma
holeriformă a toxiinfecţiilor alimentare sau cholera nostras). Concomitent cu
spolierea apoasă se pierd şi electroliţi (Na,K,Ca), al căror deficit în organism se
exprimă prin: astenie marcată, hipotensiune şi slăbiciune musculară, ajungând
chiar la aspectul de pareză (paralizie metabolică), suferinţa miocardului
(modificări pe ECG) şi tetanie. Consecutiv insuficienţei circulatorii şi renale,
apar tulburări umorale pronunţate, hiperazotemie (300-800 mg%) şi acidoză in
toxiinfecţiile alimentare grave. Pe primul plan se situează modificări grave
hemodinamice şi toxice, produse prin pătrunderea de toxină în cantitate mare în
sânge, cu realizarea tabloului de şoc endotoxinic, manifestat prin: hipotensiune
arterială, chiar până la zero, tahicardie, paloare, transpiraţii reci,
hemoconcentraţie, scăderea volumului circulant, scăderea debitului renal şi
consecutiv, insuficienţă renală acută.
În toxiinfecţiile severe, pe primul plan se situează modificările
hemodinamice şi toxice (produse datorită ajungerii unor cantităţi mari de toxină
în sânge) cu instalarea tabloului de şoc endotoxinic, manifestat prin:

9
hipotensiune arterială (chiar colaps), tahicardie, paloare, transpiraţii reci,
hemoconcentraţie, scăderea volumului circulant şi a debitului renal (cu
insuficienţă renală acută) este agravat şi mai mult prin pierderile
hidroelectrolitice produse prin diaree şi vărsături, realizându-se în formele
severe o stare de şoc ireversibil algid (ca în holeră ). Moartea poate surveni
rapid, dacă nu se intervine corect şi imediat, pentru redresarea tulburărilor
hemodinamice şi reechilibrare hidroelectrolitică. În formele uşoare şi medii ale
toxiinfecţiilor alimentare aceste tulburări sunt, în mod corespunzător, mai
reduse.

VI. DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT

6.1. DIAGNOSTIC
a) diagnosticul pozitiv se va baza pe :
- ancheta epidemiologică, legătura dintre consumarea unui aliment comun de
mai multe persoane şi apariţia la toate acestea , de tulburări digestive, în interval
de 4-8h;
- elemente chimice (simptomatologie);
- examene de laborator unde se va realiza examenul bacteriologic, culturi din
resturile alimentare ale consumatorului, produse patologice (vărsături, scaune,
urină, uneori şi sânge);
b) diagnosticul diferenţial se face în raport cu forma clinică: dizenteria, holera,
febra tifoidă, cărbune gastrointestinal;
c) prognosticul este favorabil în formele uşoare şi medii, dar rezervat în formele
grave.

6.2. TRATAMENT
La administrarea tratamentului în toxiinfecţiile alimentare trebuie să se
ţină seamă de numeroşi factori , printre care cei mai importanţi sunt:
- agentul patogen;
- forma clinică a bolii şi studiul ei evolutiv;
- mecanismul patogenic;
- factorul individual -vârsta bolnavului şi starea lui fizică.

10
Tratamentul variază în funcţie de forma clinică şi constă în medicaţii
simptomatice în formele uşoare şi terapia intensivă în formele severe . Formele
medii şi severe se tratează în spital , iar cele uşoare la domiciliu. Tratamentul în
formele uşoare şi medii constă în repaos, dietă şi medicaţie simptomatică. Dieta
este hidrică în prima zi de regim alimentar (supă de zarzavat strecurată, zeamă
de orez, ceaiuri de mentă uşor îndulcite, apă), urmată apoi de introducerea
treptată de alimente bine tolerate (orez, făinoase, brânzeturi, supe de carne). Se
recomandă evitarea pentru câteva zile a alimentelor cu conţinut bogat
celulozic, a laptelui şi a dulciurilor concentrate. Medicaţiile simptomatice
urmăresc calmarea vărsăturilor cu Emetiral, Clordelazin şi calmarea colicilor
intestinali cu picături de beladonă sau cu spasmolitice de sinteză
(Metroclopramid, Scobutil) şi comprese calde pe abdomen. Antibioticele nu
sunt indicate în toxiinfecţiile alimentare, excepţii fiind admise numai pentru
cazurile când se bănuieşte o invazie sangvină şi fenomene sistemice,
recuperându-se astfel la Cloramfenicol şi Ampicilină. Tratamentul în forme
severe cu şoc endotoxinic constă în perfuzii intravenoase cu soluţii fiziologice
cu NaCl şi glucoză şi soluţii Ringer sau Dextran cu moleculă mică şi
administrarea intravenoasă de corticoizi (Hidrocortizon hemisuscinat 200-300
mg în primele 24 h). Pentru favorizarea circulaţiei periferice sunt indicate
substanţe vasoactive tip Izoprenalină, Hydergyne, Dibenzilen sub controlul
pulsului.

VII. STUDII DE CAZ

CAZUL I

Culegerea datelor:
Date privind identitatea pacientului:
Nume și prenume: A. M.
Vârstă: 50 ani
Data nașterii: 11.11.1965
Sexul: Feminin
Religie: Catolică
Naționalitatea: Română

11
Starea civilă: Căsătorită
Ocupație: Casnică
Domiciliu: Timișoara, județul Timiș
Istoricul bolii: În urmă cu o seară, bolnava afirmă că a consumat la masă
ciuperci cumpărate din piață. După 2 ore de la ingerare bolnava prezintă
următoarele simptome: stare generală alterată, amețeli, transpirații excesive,
colici abdominali, vărsături, diaree fetidă, uneori sangvinolentă, sete mare,
tegumente uscate, somnolență, febră: 39,5.
Diagnosticul la internare: Toxiinfecție alimentară acută cu ciuperci
Data internării: 14.02.2016

Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale:


1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:
- frecvență respiratorie normală: 16 r/min, respirații ritmice, fără zgomote
patologice;
- mișcări respiratorii libere;
- amplitudine normală, egală, de ambele hemitorace.

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata:


- greață, vărsături;
- diaree fetidă, uneori sangvinolentă;
- sete mare;
- colici abdominali.

3. Nevoia de a elimina:
- scaune apoase și multiple;
- transpirații excesive;
- risc de deshidratare.

12
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:
- vărsături;
- amețeli.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni:


- somnolență.

6. Nevoia de a se îmbrăca și a se dezbrăca:


- pacienta se poate îmbrăca singură.

7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale:


- ușoară hipertermie: 39,5° C.

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele:


- păr curat, îngrijit;
- urechi de conformitate normală, curate;
- cavitate bucală, nas cu mucoasă umedă și roz, gingii aderente dinților și roz;
- pacienta are deprinderi igienice normale, prezintă aspect curat, îngrijit.

9. Nevoia de a evita pericolele:


- stare generală alterată.

10. Nevoia de a comunica:


- funcționarea adecvată a organelor de simț;
- debit verbal regulat;
- imagine pozitivă despre sine.

13
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica
religia:
- are convingeri față de realitate.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:


- pacienta ia singură decizii;
- uneori își manifestă și stări de bucurie.

13. Nevoia de a se recrea:


- momentan pacienta nu se poate recrea, fiind preocupată de vindecare.

14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea:


- pacienta prezintă dorința de a învăța despre cum să- și recapete starea de
sănătate cu ușurință, cunoștințe medicale.

PLAN DE ÎNGRIJIRE
ZIUA 1-2-3
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
DE NURSING AUTONOME ȘI
DELEGATE
-imposibilitate -pacientul să fie -măsor temperatura din - la 2 ore de la
de a-și menține afebril în termen oră în oră, apoi zilnic spitalizare pacientul
temperatura de 24 de ore dimineața și seara nu
corpului în -dispariția - administrez băuturi reci mai prezintă frison
limite normale frisonului în sau calde (ținând cont de - după 24 de ore
-febră ridicată: termen de 2 ore apariția frisonului) pacientul este
39*C -administrez afebril: 36,5*C
-frison Cefalosporina, Kefzol
-scăderea 1flacon la 8 ore +
rezistenței Rocephyn 1g la 12 ore
organismului la -Quamatel 2 fiole,o fiolă
infecții la 12-24 h

14
- eliminări -pacientul să
-asigur alimentația -după 2 zile
inadecvate prezinte scaun
hidrică în primele 24-48 pacientul prezintă
manifestate prin normal în termen
ore scaune mai legate,
vărsături de 1-2 zile - în prima zi – ceai dar de consistență
- alterarea - îmbunătățirea
neîndulcit (mentă, moale
mucoasei diurezei pe
mușețel), supă de - începând din a 3-a
intestinale măsura morcovi, zeamă de orez zi pacientul
(diaree) ameliorării stării
-treptat introduc mici prezinta 1-2 scaune/
- eliminare generale cantități de carne slabă, zi de
urinară - pacientul săfiartă, brânză de vaci, consistență normală
prezinte pâine albă prăjită -pacientul prezintă
eliminări -recoltez scaun pentru diureză
adecvate fără
coprocultură și vărsături îmbunătățită
vărsături în
pentru examen Intrări :
decurs de 24 htoxicologic -3000 ml soluții
-administrez : Ciprinol perfuzabile
100 mg de 2 ori /zi, apoi - 250 ml ser rece,
Ciprinol 1f la 12 ore spălătură gastrică
-hidratare perfuzabilă:
Glucoză 5%1000 ml + Ieșiri :
vitaminoterapie -diureză 2800 ml 24
- notez intrări și ieșiri h
- urmăresc efectele - vărsături gastrice-
medicamentelor 350 ml
administrate
- urmăresc
comportamentul
pacientului
- servesc pacientul la pat
cu bazinetul până îi
permite starea să se
deplaseze la toaletă
- urmăresc și notez
funcțiile vitale în foaia
de observație
- imposibilitatea -pacientul să-și - învăț pacientul să - pacientul respectă
de a se alimenta urmeze respecte regimul regimul de cruțare
corespunzător regimul în alimentar gastrică
fiecare zi încă - explic pacientului -glucoză 10% 2000
din prima zi de riscurile la care se ml
internare supune nerespectând -Hb=10g/dL
-corectarea dieta Ht=34%
dezechilibrului - pentru corectarea L=7000m³

15
hidroelectrolitic dezechilibrului VSH=9mm/1h
-pregătirea hidroelectrolitic medicul ALAT=24u/L
pacientului indică: instituirea unei ASAT=25u/L
pentru recoltarea căi venoase pentru BIL.T=1u/L
analizelor și administrarea soluţiilor Creatinină=1.1mg
investigații de reechilibrare %
-monitorizarea hidroelectrolitică GLU=95 mg%
funcţiilor vitale - recoltez sânge pentru TQ=12”
examenul de laborator TH=1’30’’
- informez pacientul şi îi I.P.=80%
explic tehnica şi -examen de urină
necesitatea ei -densitate-1024
- aşez pacientul în -albumina-absent
decubit dorsal cu -Glucoză-absent
membrul superior în -Pigmenți biliari-
abducţie,extensie şi absent
supinaţie -Urobilinogen-
- execut manevra normal
respectând regulile de -Sedimente-
asepsie şi ataşez perfuzia prezente
cu glucoză -Celule epiteliale
-recoltez sânge pentru plate
examene biochimice TA=115/70mmHg
- duc analizele la T=36,5˚C
laborator Ʋᶜ=90b/min
- urmăresc eliminările, Ʋᵣ=16r/min
aspiratul gastric,
vărsătura, diureza,
scaunul
- notez în F.O.,T.A.,puls
și diureza
pacientului,informez
medicul
-urmăresc pacientul și
culoarea tegumentelor
- îi explic să stea în
repaus la pat
- arăt medicului
analizele şi notez în F.O
- disconfort -eliminarea - la indicația medicului, - durerea cedează la
abdominal durerii administrez o fiolă de antalgice
manifestat prin agocalmin și o fiolă de - vărsături gastrice:
durere Ketonal i.v. (protecție 50 ml de aspect

16
gastrică) și o fiolă de bilios deschis
Quamatel i.v. și o fiolă - pacient liniștit,
de Metoclopramid i.v. cooperant
- alimentez pacientul - respiră eficient
parenteral cu soluții - tranzit intestinal
glucozate prezent
- urmăresc efectul
medicamentelor
- respect indicația
medicului privind doza,
ora, calea și ritmul de
administrare a acestora
- dificultate în -pacientul să fie - alimentez pacientul - pacientul prezintă
păstrarea igienei independent în parenteral cu soluții tegumente şi
tegumentelor asigurarea glucozate mucoase curate,fără
îngrijirilor - îi fac toaleta corporală tulburări trofice
personale în zilnică
decurs de 3 zile - îi schimb lenjeria de
pat,de câte ori e nevoie
- pudrez tegumentele şi
le menţin uscate
- fac masajul regiunilor
expuse escarelor
- întind lenjeria de pat
pentru a nu fi cute
- dificultate în a - pacientul - împreună cu pacientul - pacientul este
se odihni prezintă stabilesc un program de liniștit, înțelege că
- anxietate insomnie odihnă corespunzător totul va fi bine
- neliniste manifestată prin organismului - pacientul este
somn perturbat, - aerisesc salonul și echilibrat, nu
insuficient având creez un microclimat prezintă vărsături
ca dificultate liniștit și calm
diaree, vărsături - îl fac să înțeleagă că
vindecarea va fi fără
complicații
- administrez
anxiolitice :Xanax, apoi
tot la indicația medicului
: 2mg Dormicum în
perfuzie

17
ZIUA 4-5
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
NURSING AUTONOME ȘI
DELEGATE
- eliminări -pacientul să - asigur mici - pacientul prezintă
inadecvate prezinte 2 scaune cantitati de carne 1-2 scaune/ zi
manifestate prin diareice slabă, fiartă, -pacientul prezintă
vărsături și diaree -îmbunătățirea brânză de vaci, diureza îmbunătățită
(mai puține diurezei pe măsura pâine albă prăjită (2800 ml)
cantitativ) ameliorării stării -administrez -pacientul echilibrat
generale fluochinolene: hidroelectrolitic
Ciprinol 100 mg
de 2 ori /zi, apoi
Ciprinol 1f la 12
ore
-hidratez oral
pacientul
-dificultate de a-și - pacientul să fie - fac toaleta -pacientul este curat,
menține igiena curat pacientului, liniștit
proprie aerisesc salonul
- urmăresc efectele
medicamentelor
administrate
- urmăresc
comportamentul
pacientului

- disconfort -eliminarea durerii - la indicația - pacientul nu


abdominal medicului, prezintă durere
manifestat prin administrez un - pacient liniștit,
dureri flacon de cooperant
Quamatel

Externarea pacientului:
Data externării: 19.02.2016
Numărul de zile de spitalizare: 5 zile
Diagnostic la externare: Toxiinfecție alimentară acută cu ciuperci

18
Starea pacientului la externare: Pacienta se externează în stare ameliorată, fără
grețuri, vărsături sau diaree. Se recomandă regim alimentar, tratament de
întreținere și revenirea la control după 14 zile.

CAZUL II

Culegerea datelor:
Date privind identitatea pacientului:
Nume și prenume: R. P.
Vârstă: 27 ani
Data nașterii: 14.07.1989
Sexul: Masculin
Religie: Ortodoxă
Naționalitatea: Română
Starea civilă: Căsătorit
Ocupație: Profesor
Domiciliu: Lugoj, județul Timiș
Istoricul bolii: Pacientul în vârstă de 27 ani, fără antecedente patologice, în
urmă cu câteva ore prezenta grețuri, vărsături, scaune subțiri, crampe
abdominale și paloare.
Diagnosticul la internare: Enterocolită acută
Data internării: 12.12.2015

Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale:


1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:
- frecvență respiratorie normală vârstei: 17 r/min, respirații ritmice, fără
zgomote patologice;
- mișcări respiratorii libere;
- amplitudine normală, egală, de ambele hemitorace.
19
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata:
- greață, vărsături;
- crampe abdominale;
- lipsa poftei de mâncare.

3. Nevoia de a elimina:
- scaune apoase și multiple;
- transpirații;
- risc de deshidratare.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:


- adinamie;
- crampe abdominale;
- vărsături.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni:


- pacientul doarme ore suficiente de somn (6-8 ore) și are somn calm, fără
coșmaruri, adoarme cu ușurință și se trezește odihnit.

6. Nevoia de a se îmbrăca și a se dezbrăca:


- pacientul se poate îmbrăca singur, își alege vestimentația în funcție de
anotimp și stare psihică.

7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale:


- ușoară hipertermie - 38,3° C.

20
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele:
- păr curat, îngrijit;
- urechi de conformitate normală, curate;
- cavitate bucală, nas cu mucoasă umedă și roz, gingii aderente dinților și roz;
- unghii tăiate scurt, îngrijite;
- pacientul are deprinderi igienice normale, prezintă aspect curat, îngrijit.

9. Nevoia de a evita pericolele:


- stare generală alterată.

10. Nevoia de a comunica:


- funcționarea adecvată a organelor de simț;
- debit verbal regulat;
- exprimare ușoară;
- imagine pozitivă despre sine.

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica


religia:
- are convingeri față de realitate;
- pacientul face rugăciuni la masă și seara.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:


- pacientul ia singur decizii;
- uneori își manifestă și stări de bucurie.

13. Nevoia de a se recrea:


- momentan pacientul nu se poate recrea, fiind preocupat de vindecare.

21
14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea:
- pacientul prezintă dorința de a învăța despre cum să-și recapete starea de
sănătate cu ușurință, cunoștințe medicale.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

ZIUA 1-2

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE


NURSING AUTONOME ȘI
DELEGATE
- dificultate de a se - pacientul să fie - reechilibrez - pacientul încearcă
alimenta și hidrata cu echilibrat hidroelectrolitic să se adapteze la
risc de deshidratare hidroelectrolitic în pacientul, prin noul său rol,
24-48 ore; regim hidric 24-48 acceptă regimul
- pacientul să fie ore (apă și zeamă prescris;
alimentat conform de orez), apoi
diagnosticului pe regim alimentar de
tot parcursul tranziție, orez fiert
spitalizării; în apă, brânză de
vaci, carne fiartă;
- explorez nivelul
de cunoștințe al
pacientului despre
alimente, modul lor
de preparare și
despre respectarea
meselor;
- administrez la
indicația
medicului: Scobutil
1x2 f/zi,
Algocalmin 1 x2
f/zi, Papaverină
1x2 f/zi,
Amoxicilină 500
mg la 8 ore,
Metoclopramid 1
x2 f/zi;

22
- eliminări inadecvate - pacientul să aibă - asigur repausul - pacientul prezintă
manifestate prin o stare de confort fizic si psihic al grețuri și vărsături;
vărsături; fizic în următoarele pacientului; - pacientul prezintă
- alterarea mucoasei 3 zile, iar disparitia - administrez stare de sănătate
intestinale manifestată diareei în timp de tratamentul alterată, cu diaree;
prin diaree; 1-2 zile; antispastic;
- pacientul să fie - servesc pacientul
echilibrat psihic în cu alimente la
decurs de 3 zile; temperatură
- pacientul să-și acceptabilă,
recapete echilibrul prezentate atrăgător
hidric și nutrițional și la ore fixe;
în 1-2 zile; - calculez rația
calorică 24 ore în
funcție de activitate
si vârsta;
- recoltez produsele
pentru examen
bacteriologic
(coprocultură);
- mențin permanent
legătura cu
aparținătorii
pacientului;
- încurajez
permanent;
- educ membrii
familiei în privința
dietei;
- dificultate în a se - pacientul să - asigur condiții de - pacientul nu
odihni doarmă ore favorizare a prezintă interes
suficiente de somn somnului, pentru cunoștințe
și să se trezească semiobscuritate; medicale;
odihnit în decurs de - rog ceilalți
2-3 zile membri ai echipei
de îngrijire să
procedeze
asemănător pentru
a ajuta pacientul să
se odihnească;

23
- disconfort abdominal - pacientul să - asigur condiții de T.A=125/70 mm
manifestat prin durere beneficieze de mediu adecvate, Hg
condiții de fără curenți de aer, R=18 r/min
microclimat surse de infecție, T=38,3 0 C
și mediu securizat; zgomote Ficat cu dimensiuni
-pacientul să fie deranjante; usor marite.
investigat și tratat - măsor funcțiile Colecist moderat,
corespunzător vitale ale destins, cu pereti
diagnosticului și pacientului (P, R, T, hiperecogenici,
zilei de boală; T.A), diureză, ciudat, septat
scaun, greutate incomplet.
corporală; -Glicemie 105
- calculez bilanțul mg/dj
ingestă-excretă; -Sidermie 59,0
- observ orice micrograme %
modificare apărută VSH 76 mm/h
în starea -Timp de
bolnavului; protombina 14 sec
- pregătesc -Fibrinogen 850
pacientul pentru mg %
orice explorare; Amilazemie 9 U/l
- pregătesc -Uree 38,4 mg/dl
materialele,
instrumentele,
soluțiile pentru
explorări;
- transport probele
de laborator în
sectorul clinic;
- se efectuează
ecografie
abdominală în scop
explorator;
- recoltez produse
biologice de la
pacient;
- recoltez sânge
pentru
hemoleucogramă,
ionogramă,
transaminaze
bilirubinemie;
- examen

24
coprocultură și
coproparazitologic;
- însoțesc bolnavul
la explorări;
- administrez
medicamente
prescrise de medic.

ZIUA 3-4

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE


NURSING AUTONOME ȘI
DELEGATE
- dificultate de a se - pacientul să fie - administrez la - pacientul își reia
alimenta și hidrata cu alimentat conform indicația încet-încet funcția
risc de deshidratare diagnosticului medicului: digestivă;
- Scobutil 1x2 f/zi;
- Algocalmin 1x2
f/zi;
- Papaverina 1x2
f/zi;
- Amoxicilina 500
mg la 8 ore
- Metoclopramid
1x2 f/zi
- eliminări inadecvate - pacientul să aibă - asigur repausul - pacientul declară
manifestate prin o stare de confort fizic și psihic al o îmbunătățire a
vărsături fizic; pacientului; stării generale;
- alterarea mucoasei - pacientul sa fie - administrez - pacientul simte o
intestinale manifestată echilibrat psihic; tratamentul ameliorare, nu mai
prin diaree antispastic; prezintă scaune
- servesc pacientul diareice;
cu alimente la
temperatură
acceptabilă,
prezentate atrăgător
și la ore fixe;
-încurajez
permanent;

25
- dificultate în a se - pacientul să - asigur condiții de -pacientul întreabă
odihni doarmă ore favorizare a despre tratament,
suficiente de somn somnului, modalități de
și să se trezească semiobscuritate; recuperare a
odihnit; sănătății;
- disconfort abdominal - pacientul să -asigur condiții de - pacientul se simte
manifestat prin durere beneficieze de mediu adecvate, mai bine
condiții de fără curenți de aer,
microclimat surse de infecție,
și mediu securizat; zgomote
deranjante;
- măsor funcțiile
vitale ale
pacientului (P, R, T,
T.A), diureză,
scaun, greutate
corporală;

ZIUA 5

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE


NURSING AUTONOME ȘI
DELEGATE
- eliminări inadecvate - pacientul să - asigur repausul - pacientul nu mai
manifestate prin prezinte echilibru fizic și psihic al prezintă grețuri sau
vărsături (puține intestinal; pacientului; vărsături
cantitativ față de zilele - administrez
antecedente); tratamentul
antispastic;
- încurajez
permanent;
- disconfort abdominal - pacientul să - asigur condiții de - pacientul prezintă
manifestat prin durere. beneficieze de mediu adecvate, stare generală bună.
conditii de fără curenți de aer,
microclimat și surse de infecție,
mediu securizat. zgomote
deranjante;
- măsor funcțiile
vitale ale
pacientului (P, R, T,

26
T.A), diureză,
scaun, greutate
corporală;
- calculez bilanțul
ingestă – excretă.

Externarea pacientului:
Data externării: 17.12.2015
Numărul de zile de spitalizare: 5 zile
Diagnostic la externare: Enterocolită acută
Starea pacientului la externare: Pacientul se externează cu stare de sănătate
bună. Se recomandă regim alimentar echilibrat, conform indicațiilor medicului,
consumul de apă numai de la surse sigure, dacă este posibil apă plată, fierberea
cărnii înainte de preparare și procurarea ei numai de la surse autorizate, evitarea
consumului de conserve, evitarea afumăturilor, evitarea produselor din lapte ce
nu prezintă calități organoleptice corespunzătoare.

CAZUL III

Culegerea datelor:
Date privind identitatea pacientului:
Nume și prenume: A. Ș.
Vârstă: 30 ani
Data nașterii: 10.03.1986
Sexul: Masculin
Religie: Ortodoxă
Naționalitatea: Română
Starea civilă: Necăsătorit
Ocupație: Ospătar

27
Domiciliu: Timișoara, județul Timiș
Istoricul bolii: Pacientul în vârstă de 30 de ani, afirmă că a consumat ouă crude
cumpărate de la alimentară. Acesta se prezintă cu următoarele simptome: stare
generală alterată, cefalee, dureri abdominale, vărsături, diaree, tegumente și
mucoase: palide, umede, reci, febră: 39°C.
Diagnosticul la internare: Toxiinfecție alimentară cu salmonella
Data internării: 05.04.2016

Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale:


1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:
- frecvență respiratorie normală: 15 r/min, fără zgomote patologice;
- mișcări respiratorii libere.

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata:


- greață, vărsături;
- crampe abdominale;
- lipsa poftei de mâncare.

3. Nevoia de a elimina:
- scaune diareice;
- risc de deshidratare.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:


- stare generală alterată;
- cefalee.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni:


- pacientul doarme 5- 6 ore pe noapte.

28
6. Nevoia de a se îmbrăca și a se dezbrăca:
- pacientul se poate îmbrăca singur.

7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale:


- hipertermie: 39°C.

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele:


- tegumente și mucoase: palide, umede, reci;
- păr îngrijit, curat.

9. Nevoia de a evita pericolele:


- stare generală alterată.

10. Nevoia de a comunica:


- poate să-și exprime clar gândurile;
- este sociabil, discută cu ceilalți pacienți;
- colaborează cu echipa medicală, respectiv medic și asistentă.

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica


religia:
- este o persoană credincioasă, de religie ortodoxă;
- citește cărți cu caracter religios și se roagă mult.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:


- îi place să ajute oamenii;
- ia singur decizii.

29
13. Nevoia de a se recrea:
- dificultate în a se recrea.

14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea:


- dorește să fie informat în legătură cu boala de care suferă;
- citește pliante și broșuri despre boală și despre tratamentul acesteia.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

ZIUA 1-2

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE


DE NURSING AUTONOME ȘI
DELEGATE
- durere - pacientul să - asigur condiții de T.A= 125/70 mm Hg
abdominală beneficieze mediu R= 15 r/min
de condiții de adecvate, fără T= 39° C
microclimat curenți de aer, surse - ficat cu dimensiuni
și mediu securizat; de infecție, zgomote ușor mărite;
- pacientul să fie deranjante; - colecist moderat,
investigat și tratat - măsor funcțiile destins, cu pereți
corespunzător vitale ale hiperecogenici,
diagnosticului și zilei pacientului septat incomplet;
de boală; (P,R,T,T.A),diureza, - Glicemie 105
scaun,greutate mg/dj
corporală; - Sidermie 59,0
- calculez bilanțul micrograme %
ingestă-excretă; - VSH 76 mm/h
- se efectuează - Timp de
ecografie protombină 14 sec.
abdominală în scop - Fibrinogen 850 mg
explorator; %
- recoltez produse Amilazemie 9 U/l
biologice de la - Uree 38,4 mg/dl
pacient;

30
- recoltez sânge
pentru
hemoleucogramă,
ionogramă,
transaminaze
bilirubinemie;
- examen
coprocultură și
coproparazitologic;

- dificultate de a - pacientul să fie - reechilibrez - pacientul încearcă


se alimenta și echilibrat hidroelectrolitic să se adapteze la
hidrata hidroelectrolitic înpacientul, prin noul său rol, declară
24-48 ore; regim hidric 24-48 că durerea nu mai
- pacientul să fie ore (apă și zeamă de este foarte evidentă
alimentat conform orez), apoi regim
diagnosticului și zileialimentar de
de boală, pe tot tranziție, orez fiert
parcursul spitalizării;în apă, brânză de
vaci, carne fiartă;
- administrez la
indicația medicului:
- Scobutil 1x2 f/zi;
- Algocalmin 1x2
f/zi;
- Papaverină 1x2
f/zi;
- Amoxicilină 500
mg la 8 ore
- Metoclopramid
1x2 f/zi
- grețuri și - pacientul să-și - asigur repausul - pacientul prezintă
vărsături recapete echilibrul fizic și psihic al grețuri și vărsături
hidric și nutrițional pacientului;
în 1-2 zile; - mențin igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;
- administrez
tratamentul
antispastic

31
- diaree - pacientul să aibă o - recoltez produsele - pacientul prezintă
stare de confort fizic pentru examen stare de sănătate
în următoarele 3 zile, bacteriologic alterată, cu diaree
iar dispariția diareei (coprocultură);
în timp de 1-2 zile; - mențin permanent
legătura cu
aparținătorii
pacientului;
- încurajez
permanent;
- educ membrii
familiei în privința
dietei;
- hipertermie - pacientul să - măsor temperatura - pacientul prezintă
prezinte temperatura corpului și notez în hipertermie (38,3°
corporală în limite foaia de C)
normale în 1-2 zile temperatură;
- supraveghez
manifestările de
deshidratare,
aspectul
tegumentelor,
diureza, pulsul,
T.A.,
comportamentul
pacientului
- anxietate - pacientul să fie - susțin permanent - pacientul prezintă
echilibrat psihic în pacientul, anxietate
decurs de 3 zile; încurajându-l;
- calculez bilanțul
ingestă-excretă;
- observ permanent
starea pacientului și
raportez medicului
orice modificare
apărută în starea de
sănătate a
pacientului;
- încurajez pacientul
să-și exprime
temerile;

32
- vulnerabilitate - pacientul să-și - respect măsurile - pacientul respectă
față de pericole satisfacă singur de prevenire a regulile de igienă
cu risc de nevoile în decurs de infecțiilor
transmitere a 3 zile; noscomiale;
infecției - pacientul să nu - educ pacientul cu
devină sursă de privire la măsurile
infecție pentru alte de prevenire a
persoane pe toată infecțiilor;
durata internării;
- dificultate de a - pacientul să doarmă - asigur condiții de - pacientul nu se
se odihni ore suficiente de favorizare a odihnește
somn și să se somnului,
trezească odihnit în semiobscuritate;
decurs de 2-3 zile; - rog ceilalți
membrii ai echipei
de îngrijire să
procedeze
asemănător pentru a
ajuta pacientul să se
odihnească;

ZIUA 3-4

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE


NURSING AUTONOME ȘI
DELEGATE
- dificultate de a se - pacientul să aibă - reechilibrez - pacientul își reia
alimenta și hidrata o alimentație hidroelectrolitic încet-încet funcția
completă în circa pacientul, prin digestivă
10 zile; regim hidric (apă și
- pacientul să fie zeamă de orez),
alimentat conform apoi regim
diagnosticului și alimentar de
zilei de boală, pe tranziție, orez fiert
tot parcursul în apă, brânză de
spitalizării; vaci, carne fiartă;
- observ instalarea
unor reacții
adverse la
administrarea

33
medicamentelor;
- administrez la
indicația
medicului:
- Scobutil 1x2 f/zi;
- Algocalmin 1x2
f/zi;
- Papaverină 1x2
f/zi;
- Amoxicilină 500
mg la 8 ore
- Metoclopramid
1x2 f/zi
- grețuri și vărsături - pacientul să-și - servesc pacientul - pacientul declară
recapete echilibrul cu alimente la o îmbunătățire a
hidric și temperatură stării generale
nutrițional; acceptabilă,
prezentate
atrăgător și la ore
fixe;
- calculez rația
calorică în functie
de activitate;
- diaree - pacientul să aibă - servesc pacientul - pacientul simte o
o stare de confort cu alimente ameliorare, nu mai
fizic cu dispariția împotriva prezintă scaune
diareei; scaunelor diareice diareice
și administrez
medicația;
- hipertermie - pacientul să - măsor - pacientul prezintă
prezinte temperatura temperatura în
temperatura corpului; limite normale
corpului în limite - aplic comprese
normale; reci;
- dificultate în a se - pacientul să se - aerisesc salonul; - pacientul doarme
odihni și dormi poată odihni - întrețin mediul 8 ore pe noapte
suficiente ore pe ambiant pentru ca
noapte; pacientul să se
poată simți
confortabil și să se
poată odihni;

34
ZIUA 5

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE


NURSING AUTONOME ȘI
DELEGATE
- grețuri și vărsături - pacientul să-și - susțin pacientul - pacientul nu mai
recapete echilibrul din punct de prezintă grețuri sau
hidric și nutrițional vedere moral; vărsături
- ofer pacientului
hrana de care are
nevoie;
- diaree - pacientul să aibă - sprijin pacientul; - stare de sănătate
o stare de confort - educ membrii bună
fizic și dispariția familiei;
diareei

Externarea pacientului:
Data externării: 10.04.2016
Numărul de zile de spitalizare: 5 zile
Diagnostic la externare: Toxiinfecție alimentară cu salmonella
Starea pacientului la externare: Pacientul se externează în stare ameliorată, nu
mai prezintă scaune diareice, febră, vărsături. Se recomandă regim alimentar
echilibrat, conform indicațiilor medicului prin consumul de ouă de la surse
sigure și acestea să fie spălate înainte de a le sparge, cu apă și cu detergent.

35
Concluzii

Toxiinfecţiile alimentare constituie o grupă de boli cu etiologie variată,


însă cu manifestări extensive apropiate, cuprinzând de obicei un număr mare de
consumatori ai alimentelor contaminate, neputându-se evita astfel izbucnirea.
Gravitatea lor, în afara numărului mare de îmbolnăviri pe care le pot cauza,
constă şi în formele clinice severe care apar odată cu consumul de alimente.
Dinamica morbidităţii specifice, semnalată în majoritatea ţărilor, nu lasă nici o
urmă de îndoială asupra potenţialităţii îmbolnăvirilor prin toxiinfecţii
alimentare, care continuă să rămână o problemă de mare actualitate. Deşi
numărul de cazuri de toxiinfecţii alimentare semnalate, în ţara noastră este
scăzut, există totuşi potenţialul crescut de a produce oricând, toxiinfecţia
alimentară, datorită stării de igienă necorespunzătoare în sectorul alimentar,
necunoaşterii sau neaplicării normelor de igienă în vigoare. Riscul cel mai mare
este mediul familial în special în locuinţele aglomerate şi insalubre.
Omniprezenţa microorganismelor şi nenumăratelor posibilităţi de
contaminare a alimentelor fac, cel puţin deocamdată, ca problema eradicării
toxiinfecţiilor alimentare să fie greu de realizat.
Profilaxia toxiinfecţiilor alimentare este dificilă datorită complexităţii
proceselor epidemiologice, fiind influenţată în egală măsură de preocuparea
şi eficienţa muncii medicilor din sectorul sanitaro-antiepidemic uman şi
veterinar.

36
Bibliografie

1. Georgeta Baltă, Antonela Netaxatos, 1983, Tehnici de îngrijire generală a


bolnavilor, Editura Didactică și Pedagogică, București
2. Lucreția Titircă, 2003, Îngrijiri special acordate pacienților de către asistenții
medicali, Editura Viața Medicală Românească, București
3. Apostu S., 2006, Microbiologia produselor alimentare, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca
4. Bărzoi D., Meica I., Marian Neguţ, 1999, Toxiinfecţii alimentare, Editura
Diacon Coresi, Bucureşti
5. Guguianu E., 2002, Bacteriologie generală, Casa de Editură Venus, Iaşi

37

S-ar putea să vă placă și