Ocluzia intestinală este o stare patologică determinată de oprirea completă şi persistentă a tranzitului

intestinal şi în conseciţă, imposibilitatea evacuării de materii fecale şi gaze.

Ea constituie una din cele mai complexe şi mai grave sindroame ale abdomenului acut. Incidenţa
ocluziei creşte în raport cu vârsta.
Ocluzia mecanică
Ocluzia mecanică apare datorită unui obstacol mecanic, acesta putând acţiona fie prin obstrucţia
lumenului intestinal, fie prin strangularea intestinului.
A. Obstrucţia
Obstacolul mecanic poate determina obstrucţia lumenului intestinal prin mai multe mecanisme, fără
a fi afectată circulaţia sanguină.
B. Strangularea
Această modificare a tranzitului intestinal asociază obstacol în calea tranzitului intestinal şi tulburări
circulatorii la nivelul intestinului. Strangularea se produce pe segmentele mobile ale intestinului şi poate fi
urmarea următoarelor procese patologice:
Ocluzia funcţională
Ocluzia dinamică sau funcţională se produce în urma dereglării controlului nervos vegetativ al motilităţii
intestinale şi mai poartă denumirea de ileus.
Ocluzii înalte
În această categorie se încadrează formele clinice în care obstacolul este situat de obicei pe intestinul
subţire.
Ocluzii joase
Acest tip de ocluzie se datorează situării obstacolului la nivelul intestinului gros.
Clasificarea după modul de instalare în timp
După acest criteriu ocluziile pot fi acute, subacute şi cronice.
Ocluziile acute
Ocluziile acute se instalează brusc şi au evoluţie rapidă. Vărsăturile apar precoce, sunt abundente, iar
starea generală se alterează rapid.
Ocluzii subacute
În acest caz fenomenele evoluează mai lent şi se poate instala o perioadă de remisiune a
simptomelor. Perioadele de colici, vărsături şi întrerupere incompletă a tranzitului alternează cu perioade de
remisiune.
Ocluzii cronice

Sunt cele generate de obstacole incomplete, ceea ce determină o evoluţie lentă în timp. Se
caracterizează prin alternanţă de constipaţie cu diaree, pierdere ponderală şi degradare progresivă a stării
generale.
Simptomatologia clinică
Debutul manifestărilor clinice poate fi brusc sau lent progresiv în timp, în raport cu etiologia
obstrucţiei.
Durerea apare indiferent de mecanismul ocluziei, dar poate avea caractere diferite. În caz de ocluzie
prin strangulare durerea se instalează brusc, este foarte intensă şi continuă. În ocluzia prin obstrucţie durerile
sunt mai puţin intense, cu aspect colicativ determinat de momentele de hiperperistaltică.
Localizarea durerii este iniţial la sediul obstacolului, apoi devine difuză în tot abdomenul.
În timp durerea se atenuează şi se instalează un disconfort abdominal, dar starea generală se
agravează.
În ocluzia dinamică elementul subiectiv este dat de distensia abdominală.
Vărsăturile apar reflex după durere, dar urmează apoi o perioadă de acalmie, variabilă în funcţie de
sediul ocluziei. Vărsăturile frecvente precoce şi cu caracter bilios orientează spre sediul înalt al ocluziei, iar
cele apărute mai tardiv şi având caracter fecaloid sunt manifestările unei ocluzii joase.
Ocluzia prin strangulare
Acest tip de ocluzie mecanică se caracterizează printr-un debut brutal, cu durere intensă şi semne
generale severe.
Vărsăturile sunt precoce, urmate de întreruperea tranzitului.
Distensia abdominală este localizată iniţial în zona obstacolului, iar peristaltica intestinală este
absentă.
 La palpare se reproduce durere vie în punct fix, care semnalează sediul strangulării.
Examenul radiologic poate arăta imagine hidroaerică unică, cu dilataţia unei anse intestinale izolate.
Durerea în fosa iliacă stângă poate sugera volvulusul sigmoidian, imaginea radiologică “în omega”
fiind caracteristică.

Tratamentul ocluziilor

Tratamentul bolnavului cu ocluzie intestinală trebuie să înceapă practic o dată cu internarea, după
recoltarea unor probe de sânge pentru determinarea hemoleucogramei, electroliţilor, ureei, creatininei,
glicemiei şi evident a grupului de sânge şi a probelor de coagulare.
De mare importanţă atât pentru diagnostic, dar şi pentru tratament este montarea unei sonde nazo-
gastrice de aspiraţie. Rolul ei este de a decomprima stomacul şi a diminua posibilitatea refluării conţinutului
acestuia în arborele traheobronşic cu ocazia unei vărsături sau în momentul intubaţiei anestezice.
Cantitatea de lichid gastric aspirat ne ajută la calcularea cât mai corectă a pierderilor lichidiene ale
bolnavului. De asemenea aspectul lichidului aspirat poate aduce argumente decisive (lichid fecaloid) pentru
diagnosticul de ocluzie intestinală.
Tot în scopul monitorizării pierderilor lichidiene, dar şi a răsunetului lor asupra organismului, se
montează pacientului o sondă urinară autostatică. Se va urmări diureza orară, care este unul din mijloacele
de apreciere a stării de deshidratare a pacientului.
Tratamentul medical
Trebuie început imediat şi constă din administrarea de soluţii perfuzabile care vor conţine glucoză,
ser fiziologic, electroliţi (în special K şi Na) care se administrează intravenos, după un bilanţ iniţial al
pierderilor hidroelectrolitice ale bolnavului.
Administrarea antibioticelor cu spectru larg care să acopere flora ce conţine germeni gram pozitivi şi
negativi, precum şi germenii anaerobi a devenit regula.
De multe ori la bolnavii vârstnici la care cauza ocluziei este o tumoră malignă,vom constata şi
anemie, ce trebuie corectată prin administrare de sânge.

Tratamentul chirurgical
Orice ocluzie declarată mecanică reprezintă o indicaţie chirurgicală de urgenţă. Atunci când bănuim
că mecanismul de ocluzie este prin obstrucţie se poate temporiza intervenţia pentru câteva ore (până la 24 ),
timp necesar completării investigaţiilor şi refacerii tulburărilor hidroelectrolitice constatate.
Dacă mecanismul de ocluzie este strangularea atunci intervenţia chirurgicală trebuie să fie urgentă
pentru că suferinţa vasculară va duce la necroza segmentului digestiv implicat, cu toate consecinţele ce
decurg de aici (apariţia peritonitei prin perforarea ansei, complicarea tratamentului prin necesitatea rezecţiei
segmentului necrozat).
Indiferent de tipul de ocluzie, scopul principal al tratamentului chirurgical este de a pune în evidenţă
obstacolul care va trebui suprimat, sau, dacă acest lucru nu este posibil (de exemplu: tumori inextirpabile),
va trebui scurtcircuitat.
De asemenea, consecinţele obstacolului şi prevenirea posibilităţii de recidivă a ocluziei sunt
elemente pe care chirurgul trebuie să le aibă în vedere.
În situaţiile necomplicate acesta poate consta dintr-o simplă secţiune de bridă, o enterotomie pentru
extragerea unui corp străin (de exemplu: calcul biliar, trico- sau fitobezoar, corpi străini înghiţiţi sau un
ghem de ascarizi).
În cazul volvulusului poate fi suficientă o simplă devolvulare, urmată de o fixare a anselor între ele
pentru prevenirea recidivei (enteroplicatură).
 Studiu de caz – Ocluzie intestinala
CULEGEREA DE DATE
A.Date stabile
Nume: Badea
Prenume: Maria
Data naşterii: 10.09.1945
Naţionalitate: română
Religie: ortodoxa
Limba vorbită: română
Ocupaţie: pensionară
Grupa sanguină: A II
B.Date variabile
Domiciliul:
Judeţul: Giurgiu
Localitatea : Giurgiu
C. Date legate de starea fizică şi psiho-socială:
◘ Temperatura 37,2 0C
◘ Tensiunea arterială: 110/ 70 mm Hg
◘ Respiraţia: 18 de respiraţii/ minut
◘ Starea generală: alterată
◘ Tegumentele şi mucoasele: palide
◘ Tahicardie -puls 70 bătăi /minut
◘ Tranzit intestinal: abolit

ISTORIC
Pacienta Badea. Maria. , în vârstă de 70 de ani este o persoană de 1, 63 m inaltime , cu o greutate de
56 kg, cu o fire deschisă şi sociabilă.
Este nefumătoare şi nu consumă băuturi alcoolice, condiţiile de viată bune, alimentaţie echilibrată,
nu prezintă alergii sau boli ereditare.
Pacienta nu a mai avut alte intervenţii chirurgicale şi nici probleme grave de sănătate.
Ea afirmă că boala a debutat în urmă cu 5 zile prin dureri abdominale colicative, greţuri, vărsături
alimentare. De 2 zile prezintă oprirea tranzitului digestiv pentru materiile fecale.
MOTIVELE INTERNĂRII
În data de 05.04.2022, starea generală se altereaza repede, tranzitul intestinal este complet
abolit(oprit) incluziv pentru gaze , apare şoc, dureri colicative abdominale intense şi continue, vărsături
precoce şi intense, balonări acute cu caracter continuu.
Pacienta este este internată la chirurgie pentru investigatii si tratament.
DIAGNOSTIC MEDICAL
Ocluzie intestinală mecanică prin strangulare intestinală prin bride. (o rasucire a unei anse
intestinale in jurul bridelor (volvulus) poate provoca o ocluzie intestinala acuta. O interventie
chirurgicala restabileste un circuit intestinal normal.)
EXAMEN CLINIC ŞI PARACLINIC
La examenul clinic se constată un abdomen destines, simetric care participă în mod redus la
mişcările respiratorii.
Pacienta prezintă sensibilitate abdominală difuz moderată la palpare si apărare musculară difuză
moderată.
Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale şi gaze, ficatul si splina nu se palpeaza si prezinta
timpanism generalizat al abdomenului.
La tuşeul rectal se constată o ampulă rectală goală.
Starea generala este uşor alterata, tegumentele şi mucoasele sunt palide.
Sistemul osteoarticular este integru morfofuncţional, sistem muscular normoton, normochimetic.
Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, de amplitudine normală, sonoritate
pulmonară normală, murmur vezicular present bilateral.
Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice.
 Pacienta este orientata temporo-spatial.
La ecografia abdominală se constată:
-ficat fără modificări;
-colecist hipoton, fără calculi;
-cai biliare libere;
-splină de 10 cm, fără modificări;
-rinichi bilateral fără calculi, fără hidronefroză;
-vezica urinara cu mucoasa ingrosata;
-pancreas fără modificări ecografice.
In urma examenului radiologic pe gol constatam: nivele hidroaerice de dimensiune medie situate în
flancul stâng.
Examene de laborator
Hematologice:
Hematocrit 42% (35-40% ) Volumul procentual de hematii dintr-o probă de sânge. 
Leucocite 10.300/mm³ (4.000-8.000/mm³)
Timp de sângerare 14 s (12-16s)
Timp coagulare 5.1 min (4-6 min)
Biochimie:
Creatinină 0.72 mg% (0.8-1.2 mg/%)
Glicemie 98 mg% (80-120 mg% a)
Ionograma sanguină:
Na 134 mmol Ul (125-140mmol/m),K 4.2 mmol/l (4.5-Smmol/l)
DIAGNOSTIC NURSING
Diagnosticul de nursing preoperator
-Disconfort manifestat prin dureri abdominale intense şi continue datorita ocluziei.
- Alterarea functiei circulatorii manifestata prin soc, tahicardie, hipotensiune, adinamie;
- Alterarea respiraţiei legată de durere şi anxietate;
-Tulburarea eliminarilor manifestat prin balonări, vărsături precoce şi intense, orpirea tranzitului
intestinal.
Evaluare finală. Pacienta B.M. este internată de urgenţă în secţia A. T. I. cu diagnosticul de ocluzie
intestinală în data de 5 aprilie .
Se intervine chirurgical constatându-se că bolnava are o ocluzie intestinală mecanică prin strangulare
intestinală prin bride.
Postoperator mi-am propus următoarele obiective:
 monitorizarea funcţiilor vitale şi a eliminărilor;
 combaterea durerii;
 schimbarea pansamentului şi pungii de dren;
 restabilirea tranzitului intestinal;
 înlăturarea setei;
 menţinerea sondei nazogastrice atât cât este necesa;
 bolnava să fie echilibrată nutritiv;
 combaterea insomniei;
 mobilizarea cât mai precoce a pacientei;
 menţinerea igienei corporale.
Bolnava se simte bine, are o stare generală bună, si s-a refăcut după operaţie.
În data de 16 aprilie se externează vindecată chirurgical cu următoarele recomandări:
 să respecte regimul igieno dietetic;
 să evite efortul fizic;
 să revină la control peste 14 zile;
 să se prezinte la medic în caz de complicaţie