- -:-·

~-._

fl!
• I
fttt:J (!':;
Dr. IOAN IACOBICIU
- Conferenfiar universitar-
(COORDONATOR)

Dr. RARES OLARIU Dr. CRENGUTA CALMA

-Sef de lucriri- -Asistent universitar-

;.

PARAZITOLOGIE . lo,/

MEDICALA

·-~~---

ED. Ml~TON TIMISOARA

~=--
===
5:.~ -2003-
;§~o, J t·~vtt1:::11 1, I t i-.
... le
::,
~~o
-
~llliiii..,
J_Gl-.h¼- Ur- t.iE01CIP1,\ ~I FAiiMA,:a
, • ·'i- )ofdl\iv.'Jlf
'-i, -81llltH .. ~
~
m--
 Referent ~tiintific: ProfDr.Doc. DAN PANAITESCU
--- -- ---- --mcmbni titulw ----- ---·
al Academiei de ~tiinte Medicale Cuvant introtfuctiv

LuaartJJ tie Jafii an · ·tlrept o6iatii1 pri11cipal tit a strVi stutlrntilor tli11 ,mu{
II 'M(j tfr. fa 'llnivt:rsitatea tfe !A(dicfna. ii :Jamrzcit "'J/.'Ba.iq' tfm 'TrmiiO(lra, ca irulrq,tar tie
curs pmtru mataw. tie ~itDfogie.

'Tematica a6onfata acopt:rd arintde pro9:anri . anautia fi s-il incoi:at

sc/ianatiu.rm fa mazy,oun· a matuialului, ca sii fit 11.u UfOT asairilat tfr. cam shufenfi.
'J,{ateriafu[ pra:cntat poa~ avea utilitate ji pentru mttCu:ii raitlatti fi _.<pccin{ipi
in tfo,-uuf •La6oratorulu.i dime•, motiv pmtru arre au Jost prtUIJblte prindpakk tdinici tlin
ao,rrmul ~itofopi. fofosiu in aufml fa.ioratoardor tlin unitiffilc spitalicqti.
~ortfarm pricipaldor 6o(i tft ttiofop p=itarti, cu tfesait:rm principafdor .senme
rfinice, · ,netotfr. tfe tlia/JnDStic ji sd"ione tk trata,ncnt Jae aaastii {uaare utila ,« pen~m
irrfonnarm mdiLilor ·Ir. f anrit~ ;i ,le tliferue spaiautati.
~ illarau sii '!I! tufaptam stilulm Jcoui Parru;_~fo9ia 'Trmiµ,ro,e, rqm:untatii
Ile 1Jo11a}ii Prof. 'Dr. 1Joc. (jfieor9/i.e LupQfcu, mem6ru corespo,ulent al !ilau(u,ui !1<9m1foe fl.
'Prof 'Dr. ?.{iliai 'Efia.s fi sd preeartiim f i tlate noi apiiruu in ukimii ani, riferitoare bi _specia(

{a mwJnismde imunofogia care aqimwlu in 60(,l,e parazitan, (a particularitfl!ut wwr

paraz.itou fn au;u{ pusoanefor cu status imunofo9ic. tlejicitar /i fa praentana unor tdinici
,noifeme tie imunotliagrwtic.
"'J)orim s4 atfuam pe acmstii cak caftfe ,nuffumiri 'D-nei '.Prof. '.Dr. Simona
!
!Kfo[ukscu. ji 'D.f.or Prof. 'Dr. Iustin Cosoroa64 fi Omf 'Dr. !Dan Stuiu pentru 6uru1voinf0 ~

ariftatd fi sprfjinul aamlat ji nu in uftimul r4ntf 'D-lui 'Prof 'Dr. 1Joc. 1Jan 1\znnitc.scu, mem6m

titufar al kalltmiei tfe ,~timfe Metficali: pmtru sjaturifc tleost.iit tfe utilt, f4rii ife care accastii
(ucnue or Ji Jost miut mai d1Jicif tk TWJl;at.
))cscrleru CJJ:' • Blbllotecll Nafionale • Romlnlei Suntan co,rvin,•i r.a sugestiik fi a6St:rWtuu a {e vom primi tfe fa cititari ji
IACU.IUCJU, IOAN
ranzjtologle medlcall I loan lacobiciu, Rarq Olariu, Creoguta co~i, ,re ~ ft e,ctrem ,le utife in caz.ul efa.iordrii unei etlipi viitoart pe core o aorim
Calm-'! •· Timi~ : Mirtoo. 2004
32f> pag.; 30 cm. SUDstanfiDf itn6Ulllitiitita.
Bibliog:r.
ISBN 973-S8S-614-x

1.0lariu, Tudor Ra~ Jl.utorii

11.C.lma. Crcn11u1n
'J
616--0!p-81.9
 Abrevieri ~i prescurtiri folosite in textul lucririi

1. NOTIUNI DE PARAZIJOLOGIE GENER.Al.A

#

Ac = anliCOIJ) Ocx = ocular

microscopic
ADCC = acjiune citotuxicl anlicorpo-JependentJ · OMS = Organizajia Mondiall a Slinllllii
ADN = acid dezOxiribonucleic p = paraiil
Ag= antigen ·
PCR = rcacJi:i de polimerizan: in lanJ
PMN = polimocfonucleare
1.1. Obiectul oarazitologiei, Nopunea de parazitism
ARN = acid ribonucleic
C = complement R = reaqie
CAg = antigene cin:utanu: RIA = analiza radioimunl
CF = rcaqia de fuwe a complcmenmlui RIP = reaqia de imunofluoo:scenll Parazitologia:
CJi. ,. chiat hidalic Rx "' examen radiologic Este ~tiinfa care analizeazll raporturile care se stabilesc intre paraziti ~i gaulele
Cl .C. • COJIIPlexe imunc circulaou: s.c. = subcuWW !or, studiind complexul de fenomene ce rezultl din aceste raporturi. ·
SOS-PAGE = clecttoforezl to gel de poli~lamidl
CJ.E.P. = contraimunoelecirofocw
S .P. = ser fiziologic
cit. = citat
Th = celulc T helper Parazitismul:
compr. = compriouu:
CT = 1omognfie computerizall · lb = tablcte Reprczint! o asocia{ie biologicll care necesiti obligatoriu doi factori:
D.D. ,. reacpa de dubll di.fuziune in gel TNF • facto.- de neaozl IUDIORll
vit. vitaminl
• gavla:- fiint:a viepiitoare care oferl hranl ~i adlpost;
0.0. • detwtate opticl . SIi

ECF-P = factor chemotactic eozinofiiic

• paru,itul: - fiinta victuitoare care folos~te condipile oferite de gazdli.
ECO c ecografie Parazitismul poate fi:
E/H = ecbinococo71/hidalidozl a) facultativ:
ELISA s reacJia imunoenzimaticl Uncle saprotrofe care se hrlnesc pe substrate in descompuncre pot s11 triiascll ~i
F = sex femimn ca parazite (Ex.: larvele mu~tei Lucil/ia pot sl trliascl1 ~i in pllgi, iar diutre saprofite
G z gazdl
g .i. = gawl intennediui uncle specii de ciuperci ~i mucegaiuri pot s11 paraziteze pllmAnul omuJui, in special
GM-CSF = factoc de stimulate a coloniilor de cAnd -organismul acestuia este sllbit).
granulocile fi macrofage b) obligatoriu:
HBOT = u:stul de dep-anulare a bazofilclor Pentru a-~ asigura existenta in natura, parazitul trebuie s11 pllstreze gazda eel
H.F. • lichid hidalic
HRT = factonJI de cliberare al biswninei pupn o perioadl1 din via{a sa. Dup! perioada parazit!rii ·poate sl existe (Chiriac .
I.B. • immunobloll 1975):
mR = inuadermoreaqie • paraz;itism temporar.
I.E.P. • imunoelectroforezl Parazitul parnziteazl gazda un timp foarte scurt, de obicei cit se luiin~te,
IFN = interferon
lg = imunog16bulinl in rest ducAnd o viat! libera (Ex.: insectele hematofage: culicidele, pediculidele,
IHA = reacJia de hemaglutinare indirecll flebotomii etc);
IIF = rea<:1ia de imunofluorcsceoll indirectl • parazilism periodic:
IL • inierteulcinl Parazitul trebuie sl paraziteze neapfirat intr-un stadiu ·al . exiscen[ei sale,
i.m. = intramuscular
lMM = tesWI de inhibipe. a restul viepi trlind ca o fiintl libed (Ex.: musca Hypoderma bovis este libera in stadiul
migririi macrofagclor adult ~ parazitl in perioada larvad); ·
.IMo -= indice de morbiditate · • paraz;itism permanent".
inj. • injec\iC Este modul de via{l al paraziplor pennanenp, a~tia neputind trii in
i.p. = inu-aperitoneal
i.v. -= intia.vcnos absen(a gazdelor (Plasmodiile malaric;i, Le_ishmania do11ova11i, Tripanosoma gambiensae) .
l:Oa = kilodaltoni
LA. = ,eacjia de aglutinare cu latex Wperparazitismul:
Lb = limfocit B - reprezinti situapa c4nd un parazit poate fi la rindul slu o sursl de hranli ~i
LCR = lichid c:efalorahidian
Lt = limfocit T
un mediu de trai pentru alp parazip de talie mai micll (Ex.: larvele unor acarieni pot
M = sex masculin parazita pureci; cisticen:oizii se pot localiza in purecii ciin.ilor (Ctenocephalus canis).
MAb z anlicorpi m<mOClonali Problema hiperparazip.lor are o deosebitl importanfl pentru entomologia medical11,
mg = miligramc in cazul combaterii biologice a unor artropode dlunlitoare, care constl fn cre$Tc.rea in
MGG = cotora1ia May-ClrUnwald-Gic:msa
laboratoare a parazi(.ilor dlunll.torilor, in special bymcnoptere . fi care apoi Jllsa1c 5n
Mo ... morbidiwe
µm = micrometri
Hbenatc, in unna inslinct\llui lor devin o stavilil natUhilll iinportariia peniru frimuliirea
N-:K. ·=-celtne oamral- lcitler fi rilspindirea dlun11torilor.
O1:>x ., obioctiv miaoscopic
 Gazda poatc fi de ongmc animalll. sau vcgctalll, iar parazitii pot face partc din
regnul animal, vcgctal sau Protistc. In natura sc pot in!Alni asocicri intrc difcritc tipuri
de gazdli ~i parazip, clintrc care cclc mai importantc sunt:
- Parazitul este de origine vegetalii, in gat.da de origine vegetalii (Ex.: Clai•iceps
pu1pureea - maoa vi{ei de vie, vfiscul - plantli cc paraziteazli diferi{i arbori)
;-p-_ origii,ianimizlii; G·- origi,ie -i>egitalii (Ex.: Filoxera - insect! care paraziteaz.a
vita de vie; Heterodera radicicola - vienne nematod care paraziteazi. radlicinoasele);
- P - origine vegetalii; G - origine animalii (ciuperci patogenc: · Tri.chophyto11,
Microsponnn , Candida, A.spergi/lus etc, care . produc la om boli numite mic:oze:
formeazi. obiC<rtul de studju al Micologiei};
- P - origine animalii sau din regnul Protiste; G - origine aninralii (exisli exemple
foartc numeroase, aceastli asociere formfi.nd objectul de studju al Parazitoloeiei umane
~j veterinare.
Spre deosebire de bacterii ~i virusuri, parazi{ii fac parte d.p.d.v. taxonomic din
mai · multc categorii sistematicc, avfi.nd dimensiuni ~i structuri care pot varia intre
limite foarte largi.
Ei fac parte din cadrul agenplor patogeni care pot afec;ta starea de sin:itatc 11
omului precum ~i a animalelor domcstice ~i sllbatice.
Jn functic de catcgoriilc de parazip studiatc, Parazitologia prczintli trci mari
capitolc:
I. Proioz.oologia:
- se ocupll cu studiul protozoarelor parazite;
II. Helmintologia:
- se ocupli cu studiul vicrmilor parazip ai omului ~ animalelor, numip hclminp.
ill. Entonwlogia medicalii:
- studiazli artropodele care pot avca un rol patogen sau de vcctori (transmitlltori)
a unor agcnp -infcctanti de la o gazdli la alta.
1,2. Nolinnea de gazda ~i narazit
A,~:
- reprezintll fiinta pc searna cjreia tra..i~tc parazitul. Existli doui!. catcgorii de
gazdli:
1) gazda defioitivii (g.d.):
- giizdui~tc fonna adultll sau sexuatll a parazitului (Ex.: omul - cste g.d.
pt. Fasciola hepatica ~i Ascaris lumbricoides; cfilnclc - pt. Echinococcus granulosus;
~oarecii ~i ~obolanii - pt. H;menolepis diminuta; pisica - pt. Toxoplasma gondii);
2) gazda intermediarli (gj_):
- .glizdui~te o fonnli intermediarli (larvarii) sau nesexuatli a dezvoltlirii
parazitului in cadrul ciclului biologic al accstuia (Ex: porcul estc gi pt. Taenia solium;
bovinele - pt. Taenitl saginata; pe~ti rapitori ca ~tiuca, ~alllul, bibanul - g.i. pt.
Bothriocephalus lotus; omul - g.i. pt. Echi11ococcus granulosus).
Ciclul biologic paraziuir: - reprezintli etapclc pe care le parcurge parazitul in
evolutia sa. · reprezintli patologia parazitara.
ln cadrul ciclului biologic parazitii pot avca:
• o singurii ga1.dii dejinitfrii:
(Giardia lamb/ia, Enterobius vem,icularis - numai omul);
• mai multe gazde definitive:
(Fasciola l,epatica - ovine, bovine, om; E.gra11ulosus - caine, !up, ~acal);
• o sil1g11rii gn:r.dii intermediarii:
(T.solium - porcul; T.saginata - bovinclc)
• mai n,ulte gar.de intermediare:
(Bothriocephalus laJus: ciclopul ~i ~tii rapitori; Dicrocoeli1m1 dendriticum:
gas~.PQde t(;'CStre ~j fumici .de .p!dure);
• gazda defuritiva poaJe ft uneori # ga1.dii intermediarli:
(Trichinello spiralis - omul, porcul, ~obolanul; H_vmenolepis nana - omul).
1. Parazitid:
Definipa conceptului de paraz1usm, datii de numero~i autori, retlectli stadiul
cuno~tintelor ~i criteriul adaptat la data respcctivfi.
Prima definipe a noµunii de parazit a fost datl de Leuckart (1879). · care i-a
dcfinit ca "vietuitoare care i~i gliscsc hrana ~i adlpostul pc .a lte organisme vii•.
Ulterior, Braun ( 1883) a imbunltliµt aceastli definipe atrligftnd aten(ia cli "pentru
parazip cste caracteristic modul !or de viatli, ci aldltuind o grupli biologidl-, iar mcdiul
extern cste inlocuit total sau parµal de organismul altor specii".
0 definitic mai corcctli ~i completll cste urmlitoarea:
Parazitul ICJm<Zintl un organism care poatc trii la suprafa{a sau iu interiorul
altui organism, de specie diferitll (gazda), pc care o priveazli de uncle substanie care-i
sunt accsteia necesarc. Lcglitura parazitului cu mcdiul inconjurator poate fi mediat3. de
gazdli, intr-o milsura mai mare sau mai midi.
Parazi{ii se pot clasifiea dupli mai multc critcrii:
a) dupi natura gazdei parazitate:
• parazjp ai omuluj:
• parazip ai animalelor;
• parazip ai plante!or:
• parazjp comunj omuluj ~ anjmaJclor (antrupozooparazi\ii).
b) dupi oatura parazitului:
.
• protozoare:
~;
• artropode:
• flmgi.
c) dupa efectul asupra gazdei:
• paraziti incoljnj: foloscsc organismul uman doar ca mcdiu de viata
(E,uamoeba hartmanni;· Iodamoeba biitschli1);
• Parazili comensali (saprofi{i): pot trii in organismul uman tarn a-i
produce pcrtu.rb!ri (Triclwmonax tenax; Entamoeba gingivalis);
• parazjp condjtjonat patoeeni: sunt reprezentati de parazip comensali, care
in anumite ·condipi pot deveni patogeni (Blastocystis hominis, Candida albicans);
• parazjl,j •oportunj~ti•: pot detennina parazitoze cu evolu(ie grava, chiar
lctalli la pcrsoanele imunocompromisc ca de ex.: bolnavii de SIDA (P11eumocystis
cari11ii; Toxoplasma gondii, Criptosporidium parvum);
• parazj{i patogeni: prezenta !or in organismul-gazda produce leziuni in
uncle organe ~i (esuturi, precwn ~i dereglarea unor funcpi, tulburari care in ansamblu
d) dupi numirul ~i categoria gazdelor:
• parazjg. monoxeni: ciclul biologic se realizcazli cu participarea unei
singure gazde, cu sau flrli ex1stenta stadiului de dezvoltare liberli tn mediu
(Hymenolepis 11ana, Ascaris lwnbricoides);
 • l)AUZi\i poljxeni: in cadrul ciclului biologic participli mai multe gazde:·
- dixeni: clnd intervin obligatoriu -douli tipuri de gazdl (g.d. ~i gj .)
(Taenia solium; Taenia saginata, Fasciola hepatica);
· - trixeni: participll trei gazde: una definitivll ¢ doull gazde intennediare
(Bothriocephalus Latus, Opistorchisfelineus).
e) dupi localizarea parazitului in gazdii:
• ectoparazj{i: traiesc pe tegumentele gazdei (clpu~e, pediculide, pureci);
• endoparazjg: triiesc in interiorul gazdei, fiind localizati in diferite
organe ~i tesuturi. Ei pot fi de trei categorii (Elias - 1981):
- cavitari: trll.iesc in lurnenul unor organe (Ex.: viermii intestinali trll.iesc
in tubul digestiv; Trichomonas vagina/is - in vagin); · gazdeie Jor
- tisulari: care se dezvolt! in diferite tesuturi (Ex.: larvele de Trichinella
spiralis - in tesutul muscular; cisticercii - in tesutul muscular, creier, ochi, miocard;
chistul hidatic - in ficat, plllm!n, creicr, splinll. rinichi, pancreas etc);
- intracelularl: se dezvolt! in diferite celule (Ex: hematii - plasmodiile
malarlei; monocite Leishmania donovani; celulele epiteliale intestinale
Cryptosporidium parvum; celulele mkrogliale, parenchimatoase, epiteliale. macrofage -
Toxoplasma gondi1).
f) dupi durata parazitirii gazdei:
• parazjti temporari: ramfin pe gazdli o perioadll limitatli (tanfari, pureci,
ciipu~e);
• parazj{i pcnnanenti: ·trll.iesc toat! viata in interiorul sau pe suprafata
gazdei, odatli cu atingerea stadiului de adult (Ex.: Sarcoptes scabiei trll.i~tc in piele;
viermii . intestinali in tubul digestiv).
g) dupi spedficitatea fat,i de gazdi:
• parazjp stenoxeni (stenos = ingust, xenos = gazdli): sunt adapta{i la o ·
singurli specie de gazdli definitivli (Giardia lamblia, Ascaris lumbricoides, Enterobius
vermicularis - la om; A.ncylostoma caninum - la cfilne);
• parazjg eurixeni (euris = larg): se pot dezvolta pe gazde de specii ·
diferite (Fasciola hepatica: ovine, bovine, om; Trichinella spiralis: om, pore, ~obolan,
foci. mistret).
JJ; Caracreristiciie modului de yiata parazitar
• Gazda este o condi(ie obligatorie a existentei parazitului. Existli numcroase
situatii clnd pierderea sau moanea gazdei au ca urmare moartea parazitului.
• Conviquirea cu gazda are un efect benefic pentru parazit (sursli de hranli,
biotop, protecµe), · dar dliunlitor pentru gazdll.
• Spre deosebire de predatori (rlipitori), care se hrlinesc pe socoteala altor
organisme vii, dar i~i omoarli prada care sery~te ca hranli, parazitul se poatc hrlini
dt timp gazda este in via{li. Dael prin acµunile sale parazitul poate provoca moartea
.gazdei, accst . Iucni duce frecvcnt la moartea parazitului. · ·
• Parazitul folos~te gazda in viat,i, _existcnta sa depinzand de viata gazdei.iar
in cazul parazitozelor cu evolutie gravli, uneori chiar letalli (malaria, leishmanioza
viscernlli, triponosomioza etc), moartea gazdei se produce de obicei dupii ce parazirul
¢-a desliv§~it ciclul biologic.
• Parazitul i~i adapteazi procesele de metabolism, structura genetica ~i uncle
carac_~ e morfologice ~i fiziologice la condipile oferite de gaze!!. Rela1ia se desl!ioarl!.
conflictual, cu consecinte nefavorabile asupra gazdei.
1,4, Raporturile comolexe care se stahilesc intre para,:u; §i
1.4.1. Influenta eazdei asupra parazitului
Parazitul se adapteazli gazdei sale in vederea dobfindirii • unor avantaje fn
procesele de nutri{ie. adlpostire, . ap!rare ~i rezistenta fatl de factorii nefavorabili ai
mediului inconjurator.
Existll. trei categorii de adapt!ri (~uteu - 1998):
- morfologice;
- fiziologice;
- comportamentale.
A. Adaptiri!e morfologjce·
· - se referli de obicei la forma. dimensiunile fi aspectul organelor inteme, tie
fixare sau de locomo{ie.
• Forma coipuiuj:
La unii ectoparazip · este turtit lateral (Pulex irritans), ceca ce pennite o
mai bunli adcrare la tegumentele gazdei.
• Piroensjunea:
Poate varia, in sensul ell speciile parazite au uneori tendinta de a Ii mai
marl fat! de celc cu care se inrudesc filogenetic, datorit! fapb.llui ell au la di~-pozi[ie
o hranll. mai abundentli. Ex.: larvele mu~ei Hypodenna bovis sunt mai marl ( 16-20mm)
fa{li de cele ale unor muscidae neparazite (7-JOmm).
• On:anele iuteme §i de fixare:
Se pot modifica in douli direcpi (Elias - 1981):
a) Progresjy: legate de dezvoltarea sau chiar fonnarea de noi organe.
Se realizeazall. prin:
- hipertrojie: in urma mliririi ¢ restructurlirii unor organe deja
existente. Pediculidclc prezintl!. membre prevhute cu gheare putemice; la cipuie ,
stomacul este prevlizut cu numeroii divcrtic·uli, care permit ing~ unei cantit3ti
marl de singe; viermii intestinali depun un numllr foarte mare de ou3, ca atarc uterul
acestora va fl hipertrofiat, voluminos.
- neoforma(ie: in unna aparltiei de noi organe (rostrul cu ciirlige la
cestode)
b) Re&(CSjv: se referli la uncle organe care nefolosite, se atrofiazli sau
chiar pot dispirea.
Se pot realiza prin:• _ · ···- --·-··
. - atroffe: orgliilefe oe ··1ocomotfe se .pol atrofia la unii paraziti care se
fix~ putemic pe gaz:lii (Ex.: Demodex foliculorum - artropod parazit. prezintil
rlimlifite ale· membrelor)
 - disparifie: (Taenia solium; T.sagi1101a; Bothriocepha/11s latus s11nt
lipsite de aparat <ligcstiv; saculina este un crustaceu lipsit complct de membre).
IL Adaptliri fizjologice:
to unna condiµilor particulare de gazda se pol produce uneoti modificari ale
fiz..iologiei paraz.itare, in special in cazuJ modului de nutriµc ~i a unor proccse
metabolice ~i de reproductie.
• Adnptiirile nutritive
- sc pot realiza prin osmozli. in cazul prutozoarelor, iar la uncle ccstodc
(Taenia solium, T.saginata) disparilia tnbuJui digcstiv a dus la modificm fiziulogit.-e ale
cuticulci, care prezint! ~i o funcµe de osmozl.
• Producerea unor enzime ~i substante anticoagulante, hemolizantc ~i histoliticc
- au rol de a dcscompune substantelc nutritive in frncpuui digcrabile (Ex.:
A11cylostoma duodenale, capu~elc, inscctc hematofage).
• Proprict!ple antifermcotative ale viermilor intcstinali, care nu permit
digerarea accstora in tubul digcstiv al g~ci .
• Adaptarea unor procese metabolicc
Plathelmintii nu-~i pot sintctiza unii at:izi gra~i ~ steroli. fi ca atare le vor
utiliza in detrimentuJ gazdei (Meyers - 1972).
• Adapt!ri privind fiziologia rcproducpei
la trematode se produce o · multiplicare a formelor larvarc prin
policmbriogcnic. La Fasciola hepatica, in urma stadiilor larvare succesive (sporocist -
rcdii . - cercari), rezultll un nurnar foanc mare de ccrcnri, care vor asigur.t ulterior
fonnele infcctante (mctaccrcari);
- la Ascaris lumbricoides, numllrul mare de masculi asigura fccundarc:i
fcmelelor ~i producerea unui proccnt crescut de ouii fecundate.
~ Adaptirj comportamentale:
Sc refcra la modalitifilc de impcrechere, adiipostire ~i hranire a unor spccii
paraz..itare.
• Modalitatea de impcrecbere
- schistosomele sunt trematode cu sexe separate, care trtiesc in sistcmul
venos port. intrucAt in accste condiµi imperecherca cste dificilll, ace$.i plllllZili tr:iicsc
toatli viata in cupluri, masculul formind un canal ginccofor care adlipos~te femcla.
• Compoitarnentul nutritiv
- Ancylostoma duodenale posedli o capsulii bucalli foarte putemica. care
produce nu numa{ fixarca pc mucoasa duodcnalli, ci ~i lezarca accstcia, ceca ~-e
permitc hran.irea parazitului cu s§nge.
1.4.2 Influenta parazilului asupra eazdei
Consedn1ele parazitruii pot duce la apantia unui ansamblu de activitali cu rol
patogen asupra gazdei. t_Elias - I 98 l; Olteanu et al - l 999).
a) A<:liunea spoliatoare:
- rcprer.inia o carac1cris1ic.i gcnerala a pnraz..iplor, care hranindu-se pc
sQCotcal_a gazJei lor. o priveazl Je substante care-i sunt ncccsarc · accsteia. Principiilc
nutritive sust:rasc sunt cxtrem de variate ~i depiod de numirul, dimensiunile ~i rata de
c~tere a parazitilor (Ex.: Plasmodiile malariei se hranesc cu bemoglobina din hematii;
viennii intcstinali - cu conµnutul tubului digcstiv; insectele hcmatofagc - cu s§ngc). o
clpu~ poatc sustragc gazdei 0,4-0.5 ml s4nge, iar 1111 exemplar. de Anc:ylrutoma
duodenale circa 0.2 ml singe.
Pe lingli acpunea directli de spoliere, poatc aparc ii una indirectli in situatia
in care parazitul provoaca tulburari de outritic cu inhlbarea procesului de absorbtic
normalli a alimentclor prin intcstin, fapt. .constatat .mai ales.. in pa.razitozelc_digcstivc la
care se _produce diaree.
b) Aqiuoea mecanidi:
- cstc mai evidentll in cazul endoparazifilor (parazi\ilor intemi) ~i sc poate
manifesta ·prin: .
• obstrucpe (Ex.: Fasciola hepaJica poate obstrua cllile. biliare; Ascaris
lumbricoides cind sunt in numlir mare pot fonna gheme care sli producii ileus
mecanic - obstrucpa lumcnului intestinal);
• compresiunea unor organe sa11 /esuturi (Ex.: chisrul hidatic - cu localizare
in ficat, plitm!n, _creicr; Cysticercus cellulosae - localizat in ochi sau creicr);
• producuu th traunuuisme # perforatii (Ex.: Ascaris lumbricoides poate
pcrictra uneori peietcle intestinal producand perforaµi ii hemoragii. Acesta poatc lcza
uneori cbiar zona suturilor cbirurgicale in cazul intervenµilor pc tubul digestiv).
c) Acfiuoea toxici:
- rcprezintli capacitatea unor parazi(i de a produce toxine cu rol ncfavorabil
a.~upra gazdci.
Substan(Clc elaborate (excreµi, secrepi, produ~i de metabolism) ~i eliminate in
timpul vicpi paraz..i~ilor pot confine exotoxine, iar substantelc eliberate pri.n \iu sau
maccrarea paraziplor mo¢ pot confine endotoxinc).
Efectcle toxice pol fi:
• locale (Ex .: toxina inoculatll de insectele hcmatofage produce la locul
inle(lAturii un prurit intens ~i o reacpe inflamatorie localli).
• la dista11(ii (generale) (Ex.: Bothriocephalus latus produce o toxinl!
hcmolizantli, care poatc produce anemic; .Ascaris lumbricoides produce 1oxiua nurnitli
"ascaron• cu efccte asupra sistemului ncrvos, producand contractii musculare ~• crize
cpilcptifonne; clpuia Deroiacentor andersoni prezintli toxine cu ac{iune parali1.anta,
pmducand polineuropatie motoric).
d) Acpunea chimki:
- mctazoarcle parazite prezintii un sistem enzimatic pmpriu, av§nd
capacitatea de a prelua de la gazdl protcirie, vitamine ~i altc substante pe care le
t"-:
metabolizcaza. Pcnctrarea tegumcntelor ii a unor te.~uturi <le clltre larvcle unor paraziti
se rcalizcaza atlit pc cale mecanicli, cat ii chimica prin utilizarca hialuronidazei
secrctate de ac~tia.
e) Acpunea iritativi.:
- poatc fi:
• reflexli:
- unii parJZip. pot provoca gazdei fenomene iritative locale sau
gencrale. (A,u:ylostoma duode11ale ~ Trichinella spiralis - formele adultc - pot produce
iritarea mucoasei intcstinale; Fasciola hepatica - irilarea epiteliului canaliculelor biliare;
in miaze, larvele unor specii de muftc - Hypoderma bovis. Oestrus ovis - avlind spini
cuticulari, pot provoca irita(ii cronice ale tcgumentclor ~i ·mucoasclor nazalii ~i
sinusaili). .
1

• tisularl:
- cu forrnarca unor granuloame inflamatorii in peretele intestinal
tSchistosoma mansom) sau vezical (S.haematobium) ~i aparifia unor Jeziuni de scleroz.a
fibroasll la nivelul tesutului hepatic.
f) Acliunea inflamatorie:
- cste o reactie a organismului-gazdli fatli de prezenta unor paraz1p. (Ex.:
Ascal"is lumbricoides ii Enterobi11s vermicularis pot plitrunde in apendice producand
apendicite; larvele de Trichinella spiralis sufcra un proces de inchistare in unna
reac\iei inflamatorii locale a tesutului muscular; Wuchereria bancrofti pilrunzand in
c!ile limfatice poate produce Iimfangitll).
g) Aqiuoea alergici:
- substantele antigenice parazitare pot induce uneori reactii imunopatologice
din partea organismului-gazdl. ln hidatidoza, ruperea cbistului hidatic ~ contactul
lichidului hidatic cu iesutuI slnlltos, duce la apariµa unor reacµi alergiee intense,
lllleori chiar la ~ anafilactic.
h) Acfiunea bacteriferi:
uneori in urma plltrunderii sau localizi.rii unor parazip in gazda Jor, se pot er-ea
condiµi favorabile plltrunderii concomitente a unor microorganisme patogene. Larvelc
ncmatodelor Ancylostoma duodenale ~ Strongyloides stercoralis pot strllbate activ pielea
gazdei favorizAnd uneori plitrunderea bacilului c!rbunos; Entamoeba histolytica ~i
Balantidium coli pot produce ulcerapi ale peretelui ·colonului, in care plltrunde flora
micr<?biaol existentli la nivelul tubului digestiv.
i) Acpunea imuoodeprcsivii:
- unii parazip adulti, precum ii larvele unor helminp . pot _produce substante
=mil.nltoare cu hormonii corticosteroizi, care prezintli o · acpune imunodepresivl. La
T,ipanosoma spp., Fasciola hepatica ii Trichinella spiralis a fost evidenpatll prezenta
unor substante citotoxice antilimfocitare. Acpunea imunodepresivll se constatll in cazul
a numeroase parazitoze: leish,maniozi. malarie, toxoplasmozl, pneumocistozl, fascioloza,
opistorcoza, schistosomoza, hidatidoza, alvcococozl, ascatiozi. tricocefaloza etc.
1.s, Feu0weuvJ 4e poliparazitism; partiglladtili; importa~ta
1,5 J. Poliparazitismul
Po\iparazitismul: . d. EficiCQJa reacli,ilor de jmunodjagnostic va fi ingreunatll considerabil datoritli
- constituie situatia in care mai multe specii de parazip trliesc in acela~ timp
pe suprafata sau/~ in interiorul acelei~i gazde de naturl aoimalli sau umanl.
In cazul poliparazitismului la om pot fi . intilnite specii parazitare apaqinand
tuturor categoriilor taxonomice: protozoare, helminti ~ artropode. · condi(iile de poliparazitism, vor prezenta nnmeroase .dificultllp majore in funcJie de
In condipile gazdei poliparazitate, apar uncle particularitlp in cazul . invaziei
parazitare tOlteanu ct al - 1999, 2001)!
• parazitii fieclirei specii · au o acpune patogenli $'pccificl asupra
orgaoismului-gazdli:
• gazda poliparazitatli este supusli acpunii patogene a intregului complex
parazitar ale clrei componente pot acpona cu efecte sinergicc sau de inhibare; ·
• se produce o spoliere conlinuli a orgaoismului-gazdli, cu producerea unei
stliri de intoxicafie lentil cu diminuarea capacitl(ii de aplrare a acestuia.
La om se fnlfilnesc frecvent situapi de poliparazitism cu doua sau chiar trei
specii concomitent, in special in mediul rural ~ la nivelul colectivitlililor de copii ~i
iCOlare.
Exemple:
• in zonele rural~ colinare subcarpatice:
- Ascaris lwnbricoides + Trichocephalus dispar
• in colectivitllple de copii: :
- Giardia-lamblia + Enterobius ve,micularis
- Giardia-lumblia + Hymenolepis nana
- Giardia-lamblia + Entamoeba coli
- Giardia-lamb/ia + Ascaris lumbricoides
(se pot adliuga uneori ii acarieni sau pediculidae)
• in colectivitllple ~colare, intemate, cazlirmi, penitenciare:
- Pediculus spp + Sarcoptes scabiei.
1,5.2. Probleme ridicate de feriomenul de poliparazitism
a. Poluarca poliparazitara a mcdjului
- reprczint! o problemll deosebit de importantl cu implicapi majore pentru
patologia parazitarl umanll ~ vetcrinarl.
Examinarea unor probe de apl din flintllni ~i de sol provenit din parcuri ~i de
pe teritoriul unor ferme; de aoimale au evidenpat przenta de chi~ti de Giardia-lamblia
~i Isospora spp., de numeroase oul de helminp (Toxocara spp., Echinococcus
granulosus, A.scarislumbriccides) ;i larve de Strongyloidesstercoralis. (Cristen - 1998).
b . A&IJ1Y8[C8. eyo}upej unor holj vjrale ~; mjgobjene. in cazul prezen1ei
concomitente a unor specii parazitare.
(Ex. enterovirusuri + Balantidium coli; Salmoizella typhi + Trichocephalus
dispar, Micobacterii + Pnewnocystis carinii sau Strongyloides stercoralis etc). ·
c. Existenta· unuj mozaic de fr:acliuoi antigenjoe pentru fiecare specie parazitara
existentll, care pot fi dependente ;i de faza atinsi a ciclului biologic parazitar.
Deci, in condipi de poliparazitism poate exista un "mozaic• de mozaicuri de
fractiuni antigenice (Olteanu et al - I 999): organismul poliparazitat fiind obligat sli
producl un numllr mare de tipuri de anticorpi, care de multe ori r\u corespund
calitativ ti .caotitativ.
prezentei numeroaselor fracpuni antigenice, uncle specifice ~i altele nespecifice.
e. Tratamcntu!. prccum ~ mijloacele de combatere _§i prevenjre a parazitozelor i"n
speciile paraz.itare implicate.
 .C.. Arachnoentomo1,oonoze
1,6. ·rarazitoz00u9zele; tipuri. Implicatii medico-sociate~ - scabia (ciiine, cal, caprli., oaie);
econopiice - demodicoza (ca.inc);
- miaze
- oestroza (oaie);
-Paraifroioonoieie sunt bolr parazitare coinune omlilui ~i animaJelor. Ele se - nipodermoza (bovine, cal, oaie, capra);
transmit de obicei de la animale la om, iar in wiele cazuri ~i invers, de la om la - gastrofiloza (cal).
animate.
Unii autori (Bernard Toma), considera ca suat boli ale omului datorate
animalelor. · l.6.2. Boll de focalitate naturala
Aceste boli ocupa un rol deosebit de important in patologia parazitara, atit prin
larga !or raspandire, clit ~i prin gravitate, avand implicapi majore medico-sociale ~i
economice. Numeroase parazitozoonoze au un rezervor de · infecµe reprezentat de· specii de
animale salbatice. Parazitul poate cin:ula intr-un ecosistem in care se stabilesc rela1ii
intre paraziµ, gazde ,i vectori, care asiguri reproducerea permanentli. a parazitului.
1.6,1. 'l'ipuri de parazitoroonoze
Ca atare existli. teritorii unde existli animale sEbatice bolnave -sau
purtli.toare de
agenti . patogeni, care in anumite condiµi pot fi ttansmi'i ~ la om, de obicei prin
iotermediul vectorilor.
Parazitozoonozele se clasifica dupli categoria de paraziµ care le provoaca in trei
• Focarul natural este un circuit in care un agent patogeq poate trcce de la· o
marl categorii (Olteanu et al - 1999, 2001):
gazdi animali la alta, de obicei prin intennediul unui vector. Acest mecanism asigura
• protozoozoonoze (produse de protozoare);
mcnpnerea ~ raspindirea agentului patogen in naturli.. Cind omul se gll.sC$1e in
• helmintozoonoze (produse de helminp); apropierea unui astfel de focar natural, poate fl inglobat in acest circuit.
• arachnoentomozoonoze (produse de artropode. fie prin actiunea lor direct! sau
prin rolul de vectori). . • Boali de focaljtat.e naturali este acea antropozoonozli.. (parazitozoonozli.), care
faemplificam cliteva parazitozoonoze mai impofll!.OIC cu precizarea principalului
poate afecta uneori ,i om\lJ aflat in vecinll.tatea unui focar natural, care este intrefinut
rezervor animal: intr-un teritoriu anume de rezcrvorul animal.
Exemple de boli parazitare de focalitate natumli:
.A- Protomo1,00noze • /eishmanioza ·visceraiii (rczcrvor natural - rozli.toarele; vector - flebotomul)
- leishmanioza viscaalli. (c1ii.ne, rozli.toare);
- tripanosomioza africanli cu Tripanosoma bnicei rhodesiensae (antilopa, girafli, • tripanosomioza africana (rezervor natural - antilopele, care nu· fac boala ci
sunt pun.ltoare; vector - Glossina morsitans).
bovine); ·
Malaria nu este boall de focalitate naturalli. pentru ca dC$i este transmisa de
- balantidioza (pore);
- toxoplasmoza (pisica, mamifere domestice, iepure, rozli.toare, pasli.ri); un vector - lintarul anofel, cele p11tni specii de . plasmodil (Pl.viwa:, malariae,
falciparum ti ovale) produc boala numai la om, neexistind deci rezervor animal.
- pneumocistoza (cfilne, ~obolan).
Este de infeles ca lupta contra wiei boli de focalitate ilaturali va fi mutt mai
dificilli., pentru cl nu poate fi controlat rezervorul natural, acesta intreµnand apari\ia de
B.. Hdminto1,00noze cazuri umane in teritoriul 'respectiv.
BI. ·Trcmatodozoonoze
- fascioloza (oaie, bovine);
- opistorchoza (cfilne; pisica);
- clonorchoza (c1ii.ne, pisica, pore); 1,6.3. lmplicapile parazitozoonoze}or pe plan medico-social §i economic
- scbistosomoza intestinalli. cu Sjaponicum (ierbivore, pore, cliine, pisicii).
B2.. Cestodowonoze
- echinococoza/hidatidoza (cliine, hiena, ~I. jaguar); A. Implica&ii sanitare
- alveococoza tvulpe ro$ie, vulpe polarli., rozli.toare, lup); Acpunea patogenli. a diferitelor specii parazitare asupra omului imbrac:i forme
• dipilidioza (c1ii.ne, pisica); dcosebit de complexe. (Olteanu et al - 1999, 2001):
- bothriocefaloza (caine, pisica).
B3. Nen)atodozoonoze • morbiditarca:
- trichineloza (pore. $Obolan, mistret, UTS, !up); Uncle parazitozoonoze evolueazli. cu semne clinice care au la bazll. modificari
- dracunculoza (c1iine, pisici, cal); morfo-funcµonale profunde ale organismului parazitat.
- filarioza limfatid!. cu Brogia malayi; Ex.: Pneumocistoza produce modificll.ri importante la nivelul \esutului
- dem1atita rampantli (cliine, pisica); puJmonar, toxoplasmoza poate produce io cazul afectlirii nou-nll.scutilor: hidroccfalie,
- toxocaroza (caine, pisicll). corioretinita, iar criptosporidioza evolueazi cu producerea sindromului de 01alabsorb1ie.
 • mortaHtatea: prczentand un pericol pennanent, datorit! poluruii poliparazitare a mediului cu
Poate fi destul de ·ridicat! in cazul unor parazitozoonoze. elemente parazitare difuzate de om ~i animale
E1-.: Pneumocistoza poate produce dec;ese la 60%-80% dintre sugarii afecta\i: • influentarea negativli a capacit!pi fizi~ ~i intelectu_a le a rnembri !or sociela\i i
toxoplasmoza cerebralll este cauzll de moarte la bolnavii de SIDA; mortalitalc.i datoritll unor parazitoze care au drept urmare producerea de malfonnatii congeni1aJe,
postoperatorie la bolnavii de hidatidozl este de circa 6%. · sterilitate sau avorturi .
• scliderea veniturilor ~i a productivitafii muncii la unele caregorii de popula[ie,
• afectarea nefavorabj)fi a dezyoJtwi fizjce ~j psjhjce: a fost constatatli in diferite in urma pierderilor economice daton1te sacrificlirilor de necesitate ~i confisciirii de
invazii parazitare (toxoplasmoz.li, l1idatidoz.li etc). organe parazitate.

• producerea de sechele io timp:

La fo~tii bolnavi de trichinelozl, ~upll un numllr de ani au fost semnalatc
mialgii ~i cardiopatii ischemice dureroase, iar 40% dintre ~tia pot prczenta seronc de
1J. Eoidemiologia holilor varazitare_
miocarditll. Bolnavii cu hidatidozll cerebralll pot rlimane cu sechele neurologice grave.
Se bazeazli pe cele trei verigi ale lan(lllui epidemiologic.
• imp)icatii in etiopatogenia canceru)ui:
Unele invazii parazitare pot genera gazdei o stare de imunodepresie. La acestc 1. REZERVORUL DE INFECJ'IE
persoane s-a constatat o frecventll mai mare a tumorilor maligne. In cazul clonorchozl!i - este reprezentat de om .sau animale bolnave sau purtlitoare de parazip, care
s-a observat o cr~tere accentuatll a carcinoamelor hepatice primitive, iar in cazul pot adllposti ~i uneori crea condifii de inmulpre penlnl a ~ agenp patogeni, ~ de
trichinelozei, in cazul unei infecµi u~are larvele de Trichinella spiralis pot uneori unde a~tia se pot elimina ~i infecta alte organisme receptive. (Ivan - 1980).
inhiba ritmul de dezvoltare a unor tumori maligne, pe cAnd o infec(ie masivli poate a) Omul · ·
duce la accelerarea aces.tui proces. - poate fi rezervor de infecpe pentru numeroase specii parazitare dintre care
amintim: - Entamoeba histolytica
IL Implicatii economice - Leishmania donovani
Sunt deosebit de importante, mai ales in cazul parazitozoonozelor care - Toxoplasma gondii
afectea:zll animalele domestice cu precldere cele de ~ptel. . - Plasmodium spp.
Olteanu (1991) afirma ca pierderile economice cauzate de bolile parazitarc - Pneumocystis carinii
sunt atat de marl incllt par incredibile, d~ se bazeazli pe · date concrete, stabilite prin - Taenia so/ium
cercelllri ~tiin(ifice. - Taenia sagi'!ata
Cauzele principale sunt: - Enterobius vermicularis etc
• . mortalitatea ridicatll ·a . unor animale parazitate
Intepl!.turile insectei Simulium columbaczense pot cauza moartea la numeroasc b) Aiiimale:
ovine, ·taurine ~i cabaline. · Media anuall!. a pierderilor prin decesele bovinelor datorita • cainele: - leismania donovani
fasciolozei in . RomAnia ~te de circa 3600 animale/an. (Olteanu - 1962). - Opistorchis Jelineus ·
• tlierile de ~ecesitate ~ Echinococcus granulosus
• confiscarea unoi: cantitllti marl de came, carcase ~ organe parazitate, in ~ Dipylidium caninum
special· in cazul hidatidozei la ovine, bovine fi porcine - Toxocara canis
• valorificarea neeficientl a furajelor in cazul animalelor parazitate ·
• dim.inuarea capacitli(ii de producpe prin scllderea sporului de greutate, a • pisica: - Toxoplasma gondii
produc~iei de came, lapte fi !An! - Opistorchis f elineus
• diminuarea productiei agricole in urma invaziei cu nematode, acarieni ~i - Bothriocephalus Latus
insecte
• diminuarea · capacitll.{ii de· reproducpe a animalelor parazitate, in special cu • ~obolanul: - leishmania donovani ·
E.granulosus-larvae, Fasciola hepatica, Sarcocystis spp. - Pn~umocystis carinii
- Hymenolepis diminuta
C.. Imoucam sociale - Trichiltel/a spiralis
Implicapile sanitare ~ economice pot avea repercursiuni ~ in plan social
prin: • ~arecele: - Pneumocystis carinii
• afectarea capacitl(ii de efort fizic ~ intelectual - Hymenolepis diminuta
Bolnavii de hidatidozll ~i trichinelozl!. {)Qt avea perioa~ ~gi <!e spitalizare,
incapaciiate' tcmporarli sau chiar pennanentl de muncli precmn ~ ' ¢<Mlccdii medicale · • bovinele, ovinele: - Fasciola hepatica
lungi ~i repetate. - Dicrocoelium dendriticum
• favorizarea expunerii la infec(ii parazitare, avand un caracter de masll ~i
 • porcul: - Balantidium coli - chi~ti;
- Trichinella spiralis • ouli de helminµ.
- Bothriocephal,is latus • de suprafaf!: poluati cu elemente parazitare in urma:
•• ad!pirii animalelor !>olnave sau pUit!toare;
• vulpea: c_.Ec/nruu:accus..(Alveococcus). multiloculari.s •• scllld!rii ulior pctsoarie bolnave sau purtlitoare;
- Bothrio.cephalus latus
•• deverslirii apelor fecal-menajere ~i celor provenite din
abatoare, intreprinderi de preluaare a produselor animale, spitale;
• lupul, ursul. mi~tretul: - Trichinella .tpiralis.
.. antrenlirii de elemente parazitare aflate pe sol, in unnn
averselor de ploaie sau topirii zllpezilor.
ParaziJ.ii ,p ot pArasi gazda prin mai multe modalit!li (Elias - 1981): Ex.: - chi~ti de EnJamoebcr histolytica;
- chi~li de Giardia-lamblia;
• Eliminarea prin feca!e: se produce in cazul paraziµIor cu localizare - metacercari de Fasciola hepatica;
intestinal!. Pot fi eliminati:
- oui de geohehninp (Ascaris lumbricoides, Trichocephalus
- c~ti (Entamoeba histolytica, Giardia-lamblia); dispar, .A.ncylostoma duodenale) . .
- oull (Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, Tricl,ocephalus ,lispar):
- prog_Jote (Taenia solium; Taenia saginata, Bothriocephalus lat,is); cl alimegtele: .
- larve (Strongyloides stercoralis); • came provenitli de la animaJe parazitate.
- viermi adulJ.i (Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis); Ex.: - Tr~chinella spiralis;
Taenia solium;
• Prig saliyi §i pkjturlle lui PDQege: constituie calea de rasplindire a Taenia saginata;
protozoarelor cu localizare in cavitatea bucalll (Trichomonas tenax, Entamneba - Toxoplasma go11dii.
gingivalis);
• alimente contaminate prin intermediul:
• Prin yomjcii: (elemente de hidatidll in cazurile de hidatidozll. pulmonarli); •• fecalelor sau urinei provenit.e de la animalele bolnave
Ex.: chi~ti de Balantidium coli
• Prin sputa: (ouli de Parago11imus westerma11iJ; •• contactului cu solul contaminat
.Ex.: ouii de geohelminp
• Prin urini: (ouli de Schistosoma haematohium); .. vectorilor (Musca domestica)
Ex.: - chi~ti de E.histolytica;
• Prig se<.,:elia vaeinala· §i urctrali: (Trichomonas vagina/is); - chi~ti de Giardia-lamblia;
- ,ouli de .A.scaris lumbricoides;
• Pe caJea cutanati: in cazul unor paraziµ ca: Dracunculus medine11Sis: la care - · ouli de Enterobius vennicularis.
femela poate snipunge tegwnentul gazdei, in scopul expulz!rii larvelor in mediul
extern acvatic; • aJimente de riaturll vegetalll (fiiinil, zahlir) pnute in depozite
necorespunzlltoare sau expirate.
• Desprinderea de DC COIJ)U) eawei: ·SC produce in cazul ectoparaziµlor, care Ex.: - Thyroglyphusfarinae; L....
dupli hranire pot pArasi ga.zda (c!pu~e. pediculide, pureci, plo~nite); - G{w:yphagus domesticus .

• Prin vectori: in momentul hdnirii vectoru]ui, elementele parazitare anate in d) solul: poate fi poluat datorita:
sangele gazdei pot ajunge in tubul digestiv al vectorului (Ex.: Glossina palpalis suge • depunerii rezidiilor fecal-menajere in scopul folosirii acestora ca
sange cu tripanosome; tfultarul anofel - singe cu gan1etociJ.i). ingrii$amlnt biologic, mai ales in. gradinile de zarzavaturi;
• evacwirii ·neigienice a rezidiilor, cu diseminare de ~icrobi ~i parazi\i, ~i
ll.: CA.ILE DE TRANSMITERE cate in plus favorizeazli dezvoltarea insectelor ~i rozlitoarelor.
- sunt variate in functie de specia pardZitara ~i de particular,,:(tile ciclului Ex.: - oull de geohelminfi;
biologic aiacesteia. Cele mai importante sunt (Gherman - 1956, 1990; Ivan · 1980): - larve de Ancylostoma duodenale;
- larve de Strongyloides stercoralis.
a) ttrnl: prin intermediul prafului, curenµJor de aer, picllturilor lui Pfliigge
Ex.: - P11eumocystis cari11ii e)~:
- Entamoeba gingivalis - sunt reprezentap de artropode, eel mai frecvent insecte, dar ~i arahnide, care
pot vehicula de la o gazdll la alta diferite elemente infectante (bacterii, virusuri,
b) l!J!B: PllraZiti).
• de f'antfinli: unde pot ajunge dejecte sau unele rezidii care pot confine:
 Dupll modul de transmitere, vectorii pot fi:
• mecanici: transport! pe suprafa1a sau in interiorul corpului lor dive~i ngenp
infectanµ, ffiri ca a~tia sl sufere modificlri in corpul vectorului.
Ex.: Musca domestica poate transporta salmonele, B.K,, b. dirbunos,
enterovirusuri, chifti de E.histolytica, chi~ti de Giardia-lamblia, ouli de helminti;
• biologici: o ·parte din ciclul biologic al parazitului se desfll~oara in corpul
vectorului.
fa.: In corpul tantarului anofel se d~arll ciclul sporogonic al
plasmodiilor malariei; in flebotom - Leishmania donovani se 1I11Ilsfonni in fonna
leptomonas.
f) objecte contaminate:
• provenite din spitale, ambulatorii, colectivitllp, locuri publice ~i locuinte. Ele-
pot fi murd!rite cu fecale, urinli, sange, puroi, secrepi nazo-faringiene, sputli etc;
· • din grajdurile de animale: glilefi, dispozitive de adlipat, unelte de cura1a1,
tesale, perii, plituri etc.
g)· mi.ini murdare:
- favorizeazl , transmiterea a numeroase parazitoze, in special a celor cu
posibilitate de transmitece fecal-oralll.
Ex.: - chiiti de E.histolytica;
- chifti de Giardia-lamblia;
- chifti de Balantidium coli;
- ouli de helminti.
Elementele parazitare pot sli plitrundli intr-o gazdli nouli prin urmlitoarete cli
(Elias - 1981):
Calea pasjvi:
Parazitul plitrunde in gazdli prin intermediul aerului, apei sau alimentelor, deci in
mod pasiv. El se poate glisi sub fonna adultl sau in una din formele intennediarc ale
ciclului sliu biologic. tn cele mai multe cazuri evolupa gazdei va continua dacl s-a
atins un stadiu corespunzitor de dezvoltare, formele neevoluate suficient se distrug sau
sc eliminli. (Oulile de Ascaris lumbricoides pot p!trunde pe cale hidricl sau cu
alimentele in tubul digestiv, dar vor evolua mai departe numai · cele care s-au
embrionat pe sol; Pneumocystis carinii se transmite pe cale aerianli).
Calea activi:
Parazitul plitrunde in gazdli prin inveli$ul ex~ al gazdei. (Larvele nematodelor
Ancylostoma dundenale ti Strongyloides stercoralis . pot plitrunde activ prin piele in
corpul omului).
CaJea orin consumul gazdei intermediare
Existi parazip care isi des~arll ciclul biologic necesitand mai multe gazdc,
uncle definitive ~i altcle intennediare. La Tae11ia solium, g.d. este omul, iar gi. porcul,.
in 1esutul muscular al acestuia fonnindu-se fonnele larvare ale parazitului nwnite
cisticerci. Omul · se imbolnll.ve.1te de teniozli consumand came de pore netratatli termic
corespunzitor, care contine cisticen:i, deci imbolnlivirea s-a produs prin consumul g.i ..
Ex. asemlinlitoare intdlnim la tenioza cu T.saginata: consum de came de vit1i cu-
cisticcn:i ~i botriocefaloz.3: consum de came de J>Cile cu larve plerocercoide.
CaJea orin vectori:
Infccµa vectorialll. se poate realiza prin:
- contmninare: vectorul las! odatl cu dejectele fonnele infectante pc tegumentele
noii gazde, acestea plitrunz!nd de obicei prin escoriafiile sau raitile pielii in noua
gazdll (fediculus corporis . - transmite tifosul exantematic; purecii - pesta);
- iboculare: vectorii hematofagi introduc agenpi infectanti in corpul noii gazde
prin i'nteplitutll. (tmtarul anofel - transmite malaria; Glossinapalpalis - tripanosumiou).
Prin transfuzie de saoee:
Se pot transmite plasmodiile malariei (malaria posttransfuzionalli)
Autoinfectia:
Existl situapi cand uncle specii de parazip care au pltruns fn organismul-gazdli
producand o · boall parazitari, si poatl replitrunde . in acelSfi organism ~i sli apwi noi
gencraµi de paraziti, care pot prelungi ~ agrava suferinra gazdei.
Autoinfecpa poate fi:
• exogeni: parazitul ajunge · 1n mediul extern ~i plitrunde din nou in aceea~i
gazdli, fapt cc se produce in mod frecvent cand no se respectli regulile de . igienli
(Femela de Enterobius vennicularis i~ depune oulile pe mucoasa perianalll pro<lucand
pnirit anal. Dacli gazda se scarpinll., ouile ajung sub unghii ii pot ajunge din nou in
tubul digestiv al aceleia¢ gazde);
• eodogeui: reinfectarea gazdei se produce in interiorul organismului acesteia,
ffiri ca parazitul sli pliraseascli gazda (U! strongiloidozli femelele adulte depun ouli,
care se pot transforma in larve, chiar in ·lumenul intestinal, iar acestea pot traversa
peretele acestuia, intrll. in sange ii inccp acelaii proces migrator ca al larvelor piitrunse
activ prin tegument).
Calea semali:
Este principala .fuodalitate de plitrundere in organism pentru Trid1omo11as
vagina/is.
Infeqja con,enitali:
fn sarcinli, bariera placentarll poate fi strll.blitutl de unii parazifi producand
infecpa fltului (Ex.: Toxoplasma gondii, dacli afecteazli femeia gravidli, poate trece ~i
la produsul de conceppe producand fie avorturi spontane, fie n3iteri de feji cu
malfonnapi congenitale). ·
m. RECEPTIVITATEA POPULA'fIEI
Un organism receptiv permite unui agent patogen cu care a veriit in contact,
sli supravietlJiascl ~ sli se inmulteasci in noua gazdli. .
P~pulapa receptivli reprezintl o masli de indivizi care in anumite condilii de
viatli fi mediu, in urma agresiunii unui agent patogen, face boala.
Receptivitatea unei noi gazde fa(l de acpunea unui agent patogen de etiologic
parazitarli poate fi dependentli de mai mulp factori:
• sexul gazdei:
- fe~eile sunt parazitate mai frecvent cu Trichomonas vagina/is;
• virsta:
- favorizeazl aparipa unor infecpi parazitare, in special la copii 1ntruca1
ac~tia nu respectl mlsurile elernentare de igienl, precum ~ la· b~trini care pre-tintli
un l!tatµs imunologic mai coboriit (Ex.: enterobioza~ ·gtardioza): ·'(Emas· : -·ml)"
Jt,fVt~U! I A I r.,
~ f"i- Lir. O!- U!:U:c1;4.i • ,,.. -' ..1,
 ~· t
-~
• ocupaµa: '.
- anumite profesii ~i ocupaµi sunt mai cxpusc la infccpile parazitare
(ciobanii - bidatidoz!; crcscAtorii de porci - balantidiozi; muncitorii din abatoare -
toxoplasmoza);
" modul de .alimentape:
- ·pen;oanele care obi~uiesc sl con~ume came oeprcparati corcct termic
sunt cxpusc sli facli , teniozli, botricefalozli, trichinelozli;
• obiceiurile ~i traclipile:
- 1icrsul de.~cult prin iarbll poate favoriza strongiloidoza, iar donnitul in aer
Jibcr in timpul verii favorizeazl contactul cu difcriµ vectori bcmatofagi care pot
transmite boll de etiologic miaobianll, viral! ~i parazitara; · In vederea unei acµuni de .cradicare sunt necesare:
• statuSul imunologic al gazdei:
- pcrsoanele imunocompromise (bolnavii de SIDA) fac forme grave de
pneumocistozi ~i toxoplasmozi cerebrall; ·
• vaccinllrile ~i chimioprofilaxia reduc considerabil receptivitatea organismului
fa~ de agcopi parazitari pentru care au fost cfectuatc.
J,8, Proffiaxia holilor narazitare, ConceptµI de erad,icare
0 perioadi indelungati de limp, principala metodi de lupt! contra bolilor
parazitarc a fost rcprezcntatl de terapie.
a) '.fimRi&:
- unn~ distrugerea paraziti]or prin folosirea llllOr substante chimiotaapeutice,
avllnd cln:pt scop vindccarea bolnavilor.
b) Profilaxia;
- urm~tc impicdicarea rlispandirii paraziµlor la noi gazde, folosind mijloace
de prevcoirc. Ea poate fi:
• primari: care are ca scop limitarea incidentei bolii prin contrulul
cauzelor ~i factorilor de rise. Ea cuprindc:
- projilaxia individlUdl: inccarca cvitarea bolilor paraz.itare acpon_and
la un singur nivcl al dclului biologic (~vitarea pitrundcrii parazitului ~i impiedicarea
dezvolthii acestuia in gazdll). Sc poate face prin masuri de igienll gcncrala ~i
alimcntara, chimioprofilaxie, vaccinarc;
- projilaxia colectivii: ·cand sc iotcryine la toa~e Jrivelelc vulncrabile
ale ciclului biologic parazitar. Constl in izolarea · sursei de parazip ii inactivUl'CII
acesti:ia; lupta co~tra modalitiµlor de transmitere a gazdclor iotermediare ~i vectorilor
prccum ~i · vaccinarea ~i · tratamentul populaµei receptive.
• sccundari: arc ca scop vindecarea pacicnplor fi reducerea consccintelor_
mai grave · ale bolii printr-un diagnostic ~ tratament• precoce. Obiectivul este sclldcrca
prevalentei boli~. Ea _lie poate aplica in cazul bolilor care prezioti o perioadi precoce
u~or .de diagnosticat ~i iz.olat. astfel incat evoluµa catre uo stadiu mai gr.iv sa fie
stopata.
• teqiari: are drept scop de ·a reduce evoluµa fi complicaµile unei boli
declarate. Consla in aplicarea de · misuri care sa duel la reducerea iocapacitiilii de
muncll fi scchclclor, reduccrea s\lfcrintci pIQ<iuse de boalil' ~i adaptarea bolnavilor la
conditiile unei boli incurabile.
La. ora actuala _e.'tist! premise pentru un sistem general de Bl~(iune, care !1fC ca
scop lichidarea unor afecµuni parazitare.
Eradicarea:
c)
- reprezinti un complex de acµuni . aplicate tuturor vcrigilor _lantului
epidemiologic al unui para.zit, avAnd drept scop dispariµa completl! fi definitiva a
cazurilor de boall produsc sau transmise de parazitul respectiv in teritoriul undc au
fost luate ·aceswmisuri.
Scopul eradicllrii unei boli parazitare este con.~tituit de reducerea cu -succes a
numilrului de cazuri d_e boalll p&nll la un Divel cAnd incctcazi d. mai. fie o problema
de siniltate publicll sau economicll pentru agriculturll.
Obicctivul eradicllrii constll in reducccea · populafiei paraz.itare .pana la stoparea
ciclului biologic al acesteia. ·
- resurse administratiyc operative fi financiarc adccvatc;
- disponibilitate de miJloace efective;
- caractcristici epidcmiologice favorabile;
- absen!Jl factorilor ocologici advelli.
Un program de eradicare cuprinde patru etape (EUas - 1981):
1. Faza preparatorie:
- se iotreprind investigapi privind evaluarea metodel~r care ar putca fi
aplicate, costul ~i durata acestora, zonele de aplicare, studiul morbiditllfii fi- a
condipilor care favo~ boala respectivll.
Se elibereazl plaoul de ac{iune ~ se instrui~te personalul.
2 . Faza de atac:
cuprinde acpunile care vizeazli vcrigilc lantului cpidemiolog1c fi
epizootologic (in cazul parazitozoonozelor), controlul populapei umanc cxpuse ~i a
populapilor de animale-gaz.dli. intermediara precum !ii educafia sanitad a publicului.
Ca urmarc se \la produce o scadere masivii a cazurilor de boaliL
3. Faza de consoUdare:
- cuprindc masuri pentru o continul imbuniltllµrc a programului de
supravegherc, precwn $i ac{iuni care viz.ea.za descoperirca fi neutralizarea ultimclor
focare ~i cazuri de boalll.
4. Faza de intrefinere: l~
- este continuli, nedeterminatll in limp fi consti in supravegherea populapei .
sanatoase, succcsul ei depiozand de vigilenta persooalului sanitar ~ veterinar.
In cazul relaxllrii condipilor, starea pennaoenti devioe · iostabilll, iar dacil
parazitul este reintrodus, se vor restabili condiµile de la inceput.
Astfel, in urma aplicllrii judicioase . a accstor acµuni, in Romania ca $i in
intrcaga Europli. a fost eradicatl!. malaria, iar in Islanda - hidatidoza.

2. MECANISME DE APARARE A GAZDU -fATA DE
INVAZIA PARAZITARA .. # intestinale.
2.1. Apararea ues0 ecifica,
Apare ca rlispuns la ac(iunile parazi(ilor, con~tand in general in reactii de
autoapm-are. Mecanismele generale de a.pm-are ale gazdei presupun reacpi de tip
celular, tisular ~i umoral.
A, Reacffile celulare:
- reprezintl rlispunsuri frecvente in cazul pltrunderii in special a protozoarelor in
organism. Principalele modalitlip sunt:
• fagocltoza: constli in captarea, inglobarca ~i digerarea elementului strain
plitruns in organism. Se realizeazli prin inte,mediul fagocitelor circulante (monocite,
polimorfonucleare) ~i fi.xe (celule SRE: histiocite, mastocite etc). Fagocitele mobile se
deplaseau. di.tre agentul agresor . datoritli chimiotactismului indus de diferite substante
chimice. numite "substante de · ape! leucocitar", care pot fi de natur:a glicoproteicli,
polizaharidicli, haptene polizaharidice ~i nucleoproteine.
A~ti stimuli sunt sesizaµ de fagocit prin intennediul sistemului
complement. Ajunse in apropierca parazitului monocelular fagocitele emit pseudopode,
· se produ~ inglobarca ~i apoi digestia prin intennediul enzimelor lizozomale.
fn cazul PMN (celulelor polimorfonucleare), activitatea fagocitarli poale fi
stimulatl de luftsinli, o substantii. cu structura tetrapeptidicli, care prezintl afinitate
pentru receptorul Fe de pe membrana PMN. (O~escu - 1988)
Exist! parazip monocelulari care nu sunt dis~ prin fagocitozl. -In
leishmanioza visceralii. intervin probabil biostimuli inhibitori ai chimiotactismultai. La
uncle protozoare (Leishmania spp.: Toxoplasma gondii) s-a observat cbiar un parazitism
al elementelor fagocjtare, fapt ~izabil in ~ unor modificliri de naturi moleculara
induse de biochimismul paraziµIor asupra enzimelor intracitoplasmatice. Toxoplasma
gondii induce procesul de fagocitozl, dar prin blocarea unor constituenfi lizozomali,
poate trii.i ~i chiar multiplica in celula-gazdii.. (~uteo:- 1998)
Parazitii pluricelulari pot mobiliza in zopa invadati un aflux leucocitar, cu
producerea de granuloame care pot produce in limp distrugerca parazitului.
• hipereozinofilia: cste un fenomen obi~uit i'n evolupa unor parazitozc.
fiind declan~te de actiunea toxidl ~• infectivli par.izitara. ·
Parazi1ii cu _loealizare tisulara, in special cei migratori (Strong_J•loides
siercuralis) pot determina valuri m.ai ridicate ale eozinofiliei, decit cei nemigratori
cutanati ~i digestivi. Cele mai ridicate valori (30-80%) sunt semmµate in trichinelozli ·
(perioada de roigrare a larvelor) in strongiloidozii., fasciolozii. ~i schistosomiozli
(Nitzulescu et al - 1986). Tn alte parazitoze (enterobioza, lamblioza) valorile sunt maf
sclizute. Yn uncle situapi, · in cazul infec(iilor locale parazi~ _s~ pot produce ·
aglomcrarl- de- cozinofile · cu forma:rea·· c1e··· granuloiune-. A ~ · antiparazitild a
cozinofiJelor cste corclatli cu prezenta anticorpilor specifici, ele filnd efectoare ale
citotoxicitliµi mediate celular anticorpo-dependentc.
~uteu (1998) considera c! cinetica ~i valorile eozinofiliei in parazi1oze pot
reflecta in uncle momente conflictuale, diferite faze evolutive, stm-i de hipersensibilitate
~i distrugere a paraziplor, dar pot servi ~i ca indici adjuvanp de diagnostic.
· · • hipertrofia: prczenta parazifilor poate induce tulburii.ri citochimice ~i
metab9iice, care pot duce la c~terea in volum a celulelor. Acest fenomeu a fast
obsir<lai: in cazul coccidiilor care sunt sporozoare cu localizare in celulele mucoasei
B. Reac;tu tisulare:
- · sunt prerente in nu_m eroase pl1J11Zitoze sau i'n uncle faze de evolu1ie a
parazi(ilor, avind drept scop stoparca invaziei parazitare. fn cazul acestor procese se
produc modificliri de ordin citologic, biochimic ~ enzimatic, uneori reversihilc, dar
alteori cu efecte nefavorabile ·asupra acestor tesuturi sau orgarie. (~uteu - 1998)
• metaplazia: este un proces de adaptare care constii. in transfonnarea
structurii unui tesut in altul, diferit morfofuncponal. Fenomenul se obsecvli ·mai ales la
nivelul epiteliilor, endoteliilor care delimiteazl uncle ducte sau cavitlifi. Fasciuia
hepatica se localizeazli in cliile biliarc, iar in timp in urma ac(iunii iritative prelungite
poate induce modificliri ale tesutului hepatic, cu producerea de cirozii. hepatic!,
• hiperplazia ~i hipertrofia: constli. in c~terca in volum a unor organe
sau iesuturi prin inter.mediul unor agenp parazitari. In filarioza limfatic4, pe lingli
fenomcnele de limfangitii. se pot produce uneori hipertrofii reparatorii c11re due la
sclerozarea ~i obstruarca unor vase limfatice parazitate. ·
• atrofia: constl in mi~orarea in volum a unui organ sau resut. fn
hidatidou, localizarea formatiunii parazitare in tesutul hepatic poate produce o a1rofie
parenchimal! ~i canaliculara, iar 1n localizlrile cerebrale, formatiunca pa.-azit~ se
dezvolt! lent producand compresiune pe celulele limitrofe qu-e se vor atrofia.
• . inflamaJia: se poate produce in multe situa(ii, odat! cu p!Lrundcrea
paraziplor in gazcl! ~i ,se traduce prin tulburari morfofuncponale tisulare, organice ~i
chiar sistemice. Toxinele parazitare, irita(ia produsii. de uncle fonnapuni de pe cuticula
unor parazip pot duce la un aflux leucocitar al fibroblastelor ~i histiocitelor, cu scopul
de a neutraliza agentul parazitar ~i de a reface tesuturile afectate.
·• incapsolarea: este capacitatea unor paraziti · de dimensiuni mai marl, cu
localizare tisulara, de a forma un inveli~ protector. Gazda rlispunde priu aflux
leucocitar cu fonnarea unei capsule fibroconjunctive care produce izolarea paraz.itului.
• malignizarea: este o transformare ~i o multiplicare anarbic4, necontrolatli
a unor celule componente ale unui organ sau tesut. Mecanismul nu este incli elucidat,
dar se pare c4 exist! ~i unii factori parazitari care pot favoriza declan~area acestui
fenomen. La bolnavii de sc~stosomiozli (Schistosoma haematobium) fi opisturcozli
(Opistorchis .felineus) s-a constatat o frecven{l _m ai mare a aparipei de c,m,inoan1e
hepatice. (Olteanu et al - 2001)
c, Reac;Jii omorate: .
In cadrul invaziei parazitare se produce o cooperare intrc mai mulf.i factori in
scopul neutralizlrii sau bloclirii acesteia. In sistemul umoral se gii.sesc substante active
cu acest rol Oizozimul. properdina, interferonul, complementul, opsonina) care
ac1ioneazi impreunii. cu mecanismele imunologice. Aceste substante nespecifice pot fi
inclu~ intrc· factorii de imunitate natural!. (Ridulescu - 2000)
• llzozimul: este o substantii. proteicli care acponeau ca o . enzim!, aviod o
acii~n~ ··: bactericid!. Poate · prez~ml!- ~i un efect. 1111tipai:sirar. ---lnteTvine prin
d.:poJi};t~ -~i hidroliza mucopolizaharidelor din peretele celular. Tox:oplasma gondii
se poate sustrage mecanismelor de apm-are general!, acfionAnd asupra enzimelnr
lizozomale, inhibAndu-le fuziunea. (Olinescu - 1988; 1995)
 • properdina: este o euglobulina existenla in s!ioge cu efect bacterici<l, iar
acpunea sa se coreleaza cu a sistemului complement prin activarea componentei C3.
Se pare c! ar acµona in corelatie cu sistemul complen1ent fi unele imunoglobuline la
producerea efectului de lizl a unor pmtozoare (Tripanosoma brocei, Plasmodiwn
berg/rei).
. ·- • futencronii (IFN): ·re11rez1nti .giicoprote1rie·· s1ntei.izate de macrofage, Lt,
Lb, mommm:leafe, .limfoblaste ~i fibroblaste. Producerca !or este indusa de divC!li
agresori cle origine vir.tla, microbianli. parazirnra ~i fungic!.
Exista patru tipuri de lFN: a., p, y, 6, eel mai important rol in mecanismele
de ap!rare antiparazitara avandu-1 lFN-y ~i IFN-6. IFN protejeazl "in vitro'' cclulele
de· efectul destructiv al toxoplasmelor, iar administrarca la animale a dus la c~terea
rezistentei antitoxoplasmice. De asemenea, a fo~t demonstrat c! "inductorii de IFN" ca
~i IFN-ul ins~i conferli protecµe fa{! de agresiunea sporozoip.lor de Plasmodium spp.
• sistemul complement: este format din 15 componente, care activat
declan~ o succesiune de reacµi, care au ca efect distrugerea microorganismelor.
Citoliza- elementelor straine organismului se n:alizeazl printr-un proces de alterare a
lipidelor din membrana acestora. Activarea complementului se poate face pe doua cai:
clasic! sau properdinic!. El intervine in p~ul de degranulare a mastocitelor ~i
bazofilelor, in activarca opsonic! a fagocitozei ~ a chimiotactismului neutrofilelor fi
macrofagelor, precum ~i in fixarea complexelor antige!'lfanticotp pe membr:ma unor
celule.
Se pare c! ·mecanismul de lizii a celulelor straine este similar cu eel din
cazul paraziJilor monocelulari. (Bini - 2002)
2,2, Apararea specifica
· (Mecanisme imunologice in infecµile pardZi.tare)
2.2.1. Aspecte particulare ale imunitatii antiparazitare
• mecanismcle de aparare difera fundamental in cv.ul cand parazitul este
monocelular (protozoar) sau un organism pluricelular complex, ale ciirui stadii
evolutive pun in libenate in organismul-_gazda o gama complexli de substante
metabolice.
• dimensiunile mai mari ale paraziµlor implica existenta mai multor antigene at:it
d.p.d.v_ cantitativ cat fi calitativ, iar in cadrul paraziµlor cu ciclul biologic complex,
unele antigene pot fi speci.fjce pentru. Wl s.tadiu oarecare..al ac.i:stui ciclu.
• toxinele parazitare sunt in general mai pu1in virulente decal cele microbiene.
dar prezinta o capacitate sensibilizanta. mai mare.
• structura parazitilor impiedica uneori difuzarea unor substante antigenice .
elaborate <le a~tia. La metazoare, eliminarea toxinelor ~i produfilor de me_tabolism se
poate face numai in anumite zone ale corpului ~i mai rar pe toatli suprafata
parazitului, ceca ce limiteazli uneori reacpile antigeo/anticotp.
• specificitatea antigenica reprezintli un aspect particular al infec\iilor parazitare,
datorita strucrurii · cornplexe a antigenelor parazitare. In uncle- complexe antigenice ·
parazitare au fost identificate uneori substanie provenite de la gazdl sau frdcpuni
antigenice comune imre dive~i paniziµ, ceea ce detennina uneori reac1ii incruci~ate ale
serurilor de diagnostic.
• in cadrul raspunsului imunologic antiparazitar se pot uneori obi:erva fenomene ·
imunosupresive ~i efecte imunopatologice.
• mecanismele imunologice mediate celular sunt de obicei mai eficiente.
impotriva protozoarelor cu localizare intracelularl, pe clind cele de tip umoral
impotriva paraziJilor extracelulari, mai ales cand acµoneazli impreuna cu anumile celule
efectoare.
• in organismul gazdei nici un mecanism imunologit efector nu aciioneaza
separat, intotdeauna exisl!iod mai multe mecanisme ~i procese implicate fn diverse
modalillfp in aplrarea gazdei.
• intr-o singura infectie parazitara pot acµona mai multe mecanii:mc imunc
diferite in funcpe de stadiul ntins de parazit in cadrul ciclului siiu biologic.
2.2.2, AntieeneJe parazitare
Aotigenele: sunt substante de diferite structuri care piltrunse in organism prezint/l.
proprietatea de _a induce un rlspuns imun mediat celular sail/ii de anticorpi -~i de a
reacpona specific cu a~tia.
Aotigeoele para~tare: au un caracter special ~ complex ·datorillf faptului c!
ciclul biologic parazitar frecvent complicat duce la aparipa unui . numlir mare d~
substanfe antigenice, in diferite etape ale ciclului biologic, uncle fiind specifice pentru
o perioadl a acestuia, in fiecare etapl putandu-se declan~ reactii specifice diferite de
apirare contra agentului parazitar invadant.
Parazipi stribitind diferite organe ~i 1esuturi devin "antigene tranzitorii",
stimulllnd formarea de anticotpi speci.fici. (Ridulescu - 2000)
Clasj6care:
A. - dupi origine (Elias - 1981):
I)· Antjgene somatice (endogene): provin din structura celuladi sau tisulara
a parazitului.
Pot fi:
• de suprafatl: vin in contact direct ~i permanent cu 1esuturil~ gazdei
~i stimUleazl fonnarea de anticorpi chiar in timpul viepi parnzitului:
• de profunzime: SWlt ·1egate de organele intcme ale parazitului ~i
induc producerea de anticorpi dupli moartea ~i dezintegrarea parazitului
in organism. · .
Antigenele somatice nu au de obicei antigenitate putemicl; sunt rareori
imunogene fi pot fi ~_P.lic:11.t~ in prodticerea reacpilor de hipcrsensibilitate.
i) Antigenc mctabo!jce (exogene): sunt formate din produse de secreµe ~i
cxcre1ie rezultatc in timpul viep.i parazitului in unna proceselor de metabolism; sunt
prezente la helminp, la artmpodele hematofage precwn ~i in lichidele larvare_ Prezinllf
un efect imunogen puternic. ·
B. - dupi structuri:
• antigene proteice pure (descrise la Fasciola hepatica);
• complexe de proteine (descrise la Trichomonasfoetus);
• polizaharidice (descri$e la Ascaris lumbricoides); •
• lipoproteice (descrise la clusrul bidatic);
• enzimatice (descrise la Schistosoma ma11som).
Antigenele parazitare snot caracteristice dupll specie, gen ~i grup, .coexistiind
ca un adevmt "mozaic antigenic". (Capron - 1970) ·
 CaracterUl extrcm de complex StrUctural: al antigenelor parazitare este demonstrat
de prezenta de diverse amestecuri de frac\iuni antigeoice. Au fost descrise la:
- Plasmodium falcipanim: 20 fracpuoi antigeilice
- lichidul hidatic: 19 ~uni antigeoice
- Ascaris suum: 6 fracµuni antigeoice
Schistosoma mansoni: 16 fracpuni antigenice de naturi enzimatica
(oxidoreductaze. hidrolaze, hidrataze).
- Trichine/la spiralis (larve):. 19 fracJiuni antigenice dintre care w1ele sunt
comune cu uncle antigene prezente la- Ascaris lumbricoides, Onchocerc:t1 ,,afvul1L1·.
Fascio/a hepatica, Taenia spp.).
ln reacpile de imunodiagnostic se pot folosi:
• extracte brute totale sau fracpuni;
• antigcne semipurificate;
• antigene purificate.
De gradul ~e puritate al antigenului folosit depinde specificitatea reacpilor de
imunodiagnostic.
2.2,3. Mecapisme imunolodce mediate umoral
Proclucerea de anticorpi reprezintli un mijloc de baz! al gazdei de a se aplra
contra invaziei' parazitare. Anticorpii specifici au o acpuoe important! asupra paraziplor
extracelulari. Ei ,mot eficien(i in prevenirea reinvaziei celulelor cu parazip prezenti in
siinge, dar nu mai sunt eficienµ odatli ce parazitul a plitruns in celula-gazdll.
Existil mai multe mecanisme de acpune prin care anticorpii specifici pot
interveni in infecfiile parazitare. (Roitt - 1989; Olinescu - 1995)
a) Ler.ana tlirectii a celu/d paraiuare:
Este provocatli cu sau tlri participarea complemeotului activat pc calca
clasicll, membrana lezatli favorizind acpunea ulterioarll ~i a altor mediatori. Acest efect
a fost descris la sporozoiµi de Plasmodiwn spp., la Tripanosoma spp. ~i helmioJii
intestinali, la a~i parazip producandu-se le:iiuni directe sau lizll mediata de
complement.
b) Neutra/harea:
Anticorpii pot sll neutralizeze parazipi prin blocarea ~ i Jor la o oouli
gazd!. Acest · efect a fost observat la Plasmodiun1 spp.. care sc rispiodesc la noi
celule prin ata~area !or de receptori specifici. Aoticorpii blocheazl local de legllturll al
memzoitului, impiedicand ~ acestuia de ' receptorii existenµ la supcafaµ
hematiilor ~i ca atare se opr~te multiplicarea parazitului.
c) Intensijicarea procesului de fagocilovl:
Se poate realiza de clltre anticorpi prin intermediuJ receptorilor Fe ii C3 de la
suprafata macrofagelor. Fracpunea C3b a complemcntului fixatl pc membrana
parazitului produce opsonizarea acesteia. In cazul macrofagelor activate -~ e numiirul
de receptori Fe ~i C3 (Capron - 1970). Acest mecaniSI!l de intensiQO!llC a fagocitozci
are un roJ important in controlul infecpilor cu Plasmodium spp. ~ Trij,anosoma brocei.
d) C~toxicitatea anticorpo-ilependent.i (AD.C.C.):
Eozinofilele, neutrofilele, macrofagelc ~i uncori chiar trombocitele' pot avea · un rol
citotoxic pentru unii paraziti, clind ac~tia sunt recunoscuti prin intennediul anticoipilor
specifici. Reactia poate fi intensificat! prin interventia complementului.
Acest mecaoism a, fost descris fn infectiile cauzate de Tripa11osoma c:ruzi,
Trichinella spiralis, Schistosoma mansoni ~i filarii. Celulele cu • rol citotoxic adera de
viennii inveliµ cu anticorpi prin intennediul receptorilor Fe fi C3.
2.2.4. Mecanisme imunoloeice mediate celular
fn cadrul proceselor de apllrare ·ale gazdei contra invaziei parazitare pot panicipa
.o serie de celule efectoare ca: macrofagele, neutrofilele, eozinofilele ~i trombocitele.
Multe efecte · antiparazitare ale celulelor: efcctoare se manifestll in interacfiune cu
citolcine elibcrate de· alte tipuri de celule, ca unnare a reacfiei acestora . fa(! de
procesul infecpos care a afectat organismul, citokinele putind afecta migrarea celulelor.
Ele sunt secretate de Lt ~i macrofage, iar in uncle situapi de Lb, celule fibmblastice
~i de unele celule ale endoteliului vascular. Siint citokine care .au <;;lpacitntea de a
induce celulelor endoteliale elaborarca altor citolcine, iar tipuri · diferite di n aceste
substante pot actiona sinergic produclind amplificarea rllspunsului inflamator. Existli ~i
posibilitatca sll inducll producerea de substan(e cu rol imunosupresiv: prostaglandinele.
c.Roltt et al - 1989)
a) Celulele T (Lt)
- au un rol fundamental in controlul inmulfirii parazi{ilor: fn maJontatea
infecpilor ·parazitare, imunitatea poate fi conferit! de la · animalele imune la cele
nonnale prin transfer de celule splenice, mai a:les de Lt. ,$oarecii timectomiza[i au
ffcut infectii mortale cu tulpini de Tripanosoma cnJZi, care la ~oarecii obi~nuiJi nu
produc efecte Jetale (Brener - 1980).
Subpopulafiile de Lt au rol imunologic, acponand in func1ie de Mtura
infecpei (Moraru et al -· 1981; Bari - 2002):
• Lt citotoxice: detenninll "in vitro" liza cehi)elor-(intli. Ele pot avea un
efcct destructiv asupra unor parazi{i intracelulari (Theileriaparvum).
• Lt helper: sunt celule reglatoare care realizeaz! o cooperare cu celulele
efectoare B sau T, ceca cc permite activarea acestor celule . antigen-reactive in unna
imeracpunii cu antigenul corespunz!tor.
· Dupll profilurile clifereopale ale secretiei de cito~ne, Lt helper se impart in
uouii subtipuri Thl ·~i Th2.
- Celulele Thl: produc IL-2 (ioterleukinli. 2), IL~3 ii IFN-y (interferon
g-.una) ii _sunt implicate in reacpile imune mediate celular. ·
- Celulele Th2: secretli. IL4 ¢ lL-5, care induc fonnarea JgE cu
stimu)area eozinofiliei ~i maslOCitozei ~i sunt implicate in rllspunsul imun umoral ~i in
reacpile de hipel'SCllsibilitate imediatli.
Aceste fenomene se intfilnesc in helmintoze ~i alergii. (Cox ¢ Li~w - 1992)
b) Macro{agele
- pot acpona ca .c elule efectoare cu efect distructiv sau inhibant al
irunultirii . paraziµlor. Funcpile imunoreglatoare ~i efcctoare ale · macrofagelor sunt
Sporite cand acestea sunt activate de · citokine. Factori secretap de Lt ca: fFN-y. GM-
CSf, .ij..-3, IL-4 pot fi principali responsabili ai activllrii ·maaofagelor.
· In cadrul proceselor de apllrare, macrofagele. pot participa la formarea de
sranul9ame ~i . capsule de natura fibroasll. · In uncle parazitoze macrofagele se
acumuI~. se fonneaz! un {CSut ~.':!l.~~!!9§,.. i_iy: Jn...final .sc....produce fi.broz.arca
~iQi'ii: In schistosomiozi sc -fonneaz! astfel de reacfii in jurul oulllor ~ la nivelul
1esu1uliti hepatic::, cu alterarea ireversibilll a unor zone din tesutul hepatic.
 Macrofagele au rol fagocitar, aceasta calitate tiind amplificata ,te reccptorii
Fe ~i C3 prezenp pe suprafata macrofagelor activate. tii timpul fagocitozei se pro<luc
modificiri in memorana macrofagelor, care pot decl~ reacpi oxidative putemicc. cu
pmducerea de metabolip ai oxigenului (H20 2 ; OH·) cu efect citotoxic, = put omori
unii parnzip (Tripanosomrz cruzi, Toxoplasma gondii, Leishmania spp ., PlasmoJium spp.)
Macrofagele mai pot avea un rol de "killeri parazitari.., intruclit pol set:reta
suh~tante cu efect citotoxic. care pol omori unii parazip, capacitate care cr~le ciind
aceste celule sunt activate. Aceastii ~itotoxicitate este mediata <le 1111ticorpi lgG ~i JgE
specifici putllnd accelera aceasta capacitate de a distruge unii parazip (schistosomulele
de S. mansom). (Bagan - 1992)
c) Polinuclearele nelltro(ile
- sunt cclule fagocitare care pot acfiona asupra unor paraziti mai mari sau
mai mici prin intermediul unor mecanisme dependente sau nu de oxigeo. Ele pro<luc o
"cascadil exploziva oxidativa" mai intensa · declit macrofagele, · iar granulele lor
secretoare conpn proteine cu acpune putemicil citotoxicil. Pot fi activate de citokine.
Disfrugerea paraziJilor e."ttracelulari poate fi medial.a de mecanisme
0 2 - dependente cu formare de H 2 0 2 , iar componenfii granulari sunt implicaµ in
distrugerea cclor intracelulari.
Membrana neutrofilelor confine receptori Fe §i pentru complement, care le
conferil calitatea de a deveni participan~i cu rol imunologic la reacfiile citotoxice
anticorpo-<lependente (RoiU - 19.89).
d) EozinoClkle
Yn infecfiile helmintice apar frecvent eozjnofile §i se produc cantita{i mari
de IgE. Ele acfioneazli mai ales contra· paraziplor tisulari care sunt prea mari pentru a
fi fagodtaµ . cum sunt helminµi. S-a constatat c1I • in uncle belmintoze (ascarioz!),
eozinofilia este dependent.a de Lt in sensul c1I acestea elaboreaza o citokinli numitli
ESP (factorul de activare al eozinofilelor) care induce intensificarea activitlitii
eozinofilelor ~i mediaz! mobilizarea acestora la niveluJ. mucoasei intestinale. ESP
secretat de Lt activate de antigen, stimuleazli proliferarea eozinofilelor care vor fi
atrase spre viermi de clitte ECF-P (factori chemotactici eozinofilici) prodll§i de
parazi~i. (Berceanu - 1981 ; Roitt - 1989)
Eozinofilele vor acfiona asupra parazjfilor prin doua mecanismc: in primul
rand in asociere cu anticorpii specifici producand distrugerea lor prin acpune citotoxicli
anticorpo-dependenta (AD.C.C.) cli.t ii prin intermediul enzimelor t !iberate din
granulafiile- eozinofilelor, care pot" exercita un control asupra unor substante active
eliberate de mastocite. . Mulli parazip sunt protejap fall de aplirarea gazdei prin inaccesibilitatea
Eozinofilele nu au putere fagocitarli ca neutrofilcle, dar ~i ele pot distruge
parazitii prin mecanisme 0 2-dependente sau indepcndente. ·Clind sc produc ·modificari
ale membnmei cozinolilului, apare fenomenul de degranulare, iar substantele rezultate
au tenJinta i;li ~ depoziteze ~ suprafafa larvelor unor helmioti (Schistosoma mansoni,
Trichincllo spiralis). mai ales ciind acestea sunt invelite de lgG sau lgE, avli.nd drept
rnnsecinta distrugerea· accswra. (Radulescu - 2000)
el ,\fa.~tocitele
Aceste celule secretli rnediatori care pot amplifica acpunea unor procesc
imunulogice in infeqiile hclmintice.
impreunl! cu enzinofilelc, au un rol important in accelerarea expulzarii unor
nematode inte.~tinale, ceca ce se poate produce la cateva slptimli.ni dupa iufecp.e, in
urma sensibilizirii antigenice specifice a Lt ~ - Lb (Lee - 1986).
Se declan~azA produc{ia de anticorpi. mai ales cei de tip IgG l. care au
efect asupra helmintului. dar nu suficient pentru a produce eliminarea Jui.
Lt, pot induce ~i produccrea unei cautitiifi mari de mucus de c.:li.tre w1ele
celule in ·forma de "cupli" din structura mucoasei intestinale. Nurnarul celulelor
muco-secretoare §i sccrepa acestora <:refle proporponal cu greutatea viermelui,
favorizlind expulzarea acestuia. Fixarea mucusului de corpul belminµl1:>r se pare c1I este
favorizatli de prezenia anticorpilor ~i cornplementului. (Mann et al - 1991 )
D Trnmbocilde
Pot fi uneori c.apabile sa lizeze uncle specii de parazip ( Toxoplasma gnndii,
Tripanosoma cnai, schistosomulele de Schistosoma !ipp.}, iar acpunea lur ci1u1oxicil
• poate fi amplificat! de aqiunea unor citokine (TNF; IFN-y). In plus. se pare ca
· pr=ta receptorilor pentru porpunea Fe a lgE pe suprafa~ membranei plnchetare.
mediaz! capacitatea de c itotoxicitate anticorpo-dependentli.
fn infecµile parazitare este greu de diferenpat raspunsul mediat wnoral de
eel m~iat celular pentru ell arnbele acponeazli concomitent, mai multe mecauismc
efectoare imunologice put4nd acfiona concomitent sau coordonat.
Dupll Rldulescu (2000), raspunsul imun in infeciiile parazita.re este
declanpt de antigenele parazitare, care eliberate in circula{ie produc activarea Lb, Lt
~i macrofagelor. ·
Acpunea eozinofilelor este indusa de unii factori chemotactici pmdufi de
parazi{i ~i mastocite activate de o limfolcina cliberata de Lt. Limfocitele Th2 prn<luc
IL-5 care stimuleazll producerea de eozjnofile, iar prin interrnediul IL-4 §i in cooperarc
cu macrofage activate, stimuleaza uncle_. clone de Lb sa producli anticorpi s'pecifici.
Neutralizarea paraziplor se va face prin:
•• fixarea anticorpilor de antigenele parazitare circulante;
• degranularea mastocitelor ~i eozinofilelor;
• reactii imune mediate celular.
2.25. Mecanisme de evitare a mpunsului imunoloeic al eazdei de
catre parazit
ln multe infec(ii parazitare exista diferite mecanisme prin care paraz.itn incearcli
sli evite efectele complexe ale raspunsului imunologic al gazdei. (Roitt et al - 1989;
Bira - 2002)
a) Reziswrta proprie a parazilrdui ,_ .
datoratli ·structurii !or anatomice. A$tfel parazj{ii cu localizare intracelularli (Leishmania
spp., Plasmodium spp.) pot sclipa de acfiunea anticorpilor.
Alfi parazifi pot fi protejap. datorita inveli§ului chistic ()arvele . de
Trichinella spiralis) sau c! trli.iesc in lumenul intestinal (nematodele intestinale).
Parazitii cu · localiza're in ·interiorul macrofagelor au posibilitatea sli evite actiunea unor
metaboli(i ai 0 2 sau a unor enzimc lizozomale.
Toxop/asma gondii nn este expusa acpunii enzimelor lizozomale deoarece
inhiba_ fuziunea lizozomilor sccundari cu vacuolele fagosomale in care trliiesc imazi~ii.
Panizipi morp sau inconjurap. de anticorpi, pierd aceasta capacitate de blocare ~i sunt
distru~i.
b) Evitarea recunoasterii parazitului de ciitre anticorpi
Se poate realiu pe unnlitoarele clii:
 • Variafia antigenici
Unii paraz.i(i pot sli. evite ac(iunea anticorpilor specifici prin
modificarea structurii antigenice a inveli~ului acestora. Acest fenomen a fost descris la
tripanosomele africane. Pot apare variante noi, care posedll o glicoproteina specificll
d .p .d .v . antigenic care fonneazli inveli~l superficial. Datoritll. incapacitll.jii de a
reac~iona rapid, raspunsul imun al gazdei va selec(iona doar variantele rezistcnte, care
vor initia o fazll ulterioara de parazitemie, anticorpii formati contra varianlei anterioare,
neavfiml efect .a.supra populatiei care urmeazi.. (Kirkhoff - 1994)
• Acapararea de autigene provenitc de la gaz.da
Unii ·parazip ·(Schistosonuz spp.) pot purta un strat superficial de
antigcne provenite de la gazdli., astfel incat aceasta nu-i poate distinge ca "non-self•
(McLaren - 1982). Achizijia unor substante provenite de la gazdli poatc proteja
parazitul de leziunile pe care le pot produce anticorpii formap in corpul gazdei.
c) S11primarea riisp11ns11l11i imun·al gavlei (efectul imunos11presor)
tn multe parazitoze s-a semnalat producerea de efecte ixriunosupresoarc
asupra gazdei . . Larvele de Trichinella spiralis pot produce un factor solubil
limfocitotoxic, care poate duce la distrugerca. de limfocite sau a tesuturilor limfatice.
· Schistosomele pot produce uneori clivarea lgG, ceea ce inhibl ulterior
rlispunsul imun.
Antigenelc parazitare pot produce · fcnomenul de imunosuprcsie prin
urmlitoarele mecanisme (Roitt - 1989; Biri - 2002):
• prin blocarea anticorpilor, datorita c_ombinli.rii acestora cu
antigenele paraiitare ~i rndeplhµrea lor de lingli paraz.it;
• prin blocarea · celulelor efectoare, fie direct sau prin intem1ediul
unor complexe imune rezultate din cuplarea cu ~ticorpii. Complexele circulantc pol
inhiba actiun.e a .celulelor citotoxice active contra Schistosomei mans_oni;
• . • prin inducerea toleranfei la celulele B sau T prin blocarca
:::clulelor fbrmatoare de anticorpi sau prin epuizarea . clonei limfocitelor mature
antigcnospecifice;
• prin a'ctivarea policlonali, multe produse parazitare avand o
ac(iune mitog~icll. induc diviziunea Lb ~i Lt. Acest fcnomcn are ca rezult:1t
producerea · unci conccntrafii mari de IgM sau lgG in ser, lucru observat frccvent in
infecpile parazitare. Continuarea aces.t ui fenomen poate duce la alterarea funcpilor
celulclor B, la epuizarea progrcsivll a Lb antigeno-reactive ~ astfel la imunosuprcsic.
Acest mecanism a fost demonstrat in .infecµilc cu Tripanosoma spp.;
• prin activarea celulelor supresoare, care pot fi: Lt supresoarc ~i
mncrofage supreS0afC cu producere de prostilglandine. (Wattal - 1990)
2.2.6. Mecanisme imunopatolQ&ice in infecpile parazitare
~ i sistcmelc de reglare a_ rllspunsului imun sunt deosebit de complexe, ex1sta
posibilitatea dcregllrii acestora, ceea ce poatc duce la UQ raspuns imun neadecvat, cu
posibilitatea lezllrii organismului.
Existli. multe mecanismc imunopatologice care pot produce l~jµni organismu)ui·
gazdli. (Pan11itescu - -1984; Olinescu - 1995; Biri - 2002): ·.~~-~· :,
A. Fenomenc imunopatologice de tip anafilacti~
Stint reactii imediate de tip anafilactic provocate de anticorpi de tip JgE._
fixa(i pe mcrI1brana mastocitelor ~i bazofilelor. Dupll. un prim contact sensibilizant cu
o · substanfli alergcnll., dupll 2-3 saptll.miioi, reintfilnirea cu alergcnul poa1c declan~a
reacpi aqafilacticc locale sau sistcmice (~ul anafilactic). . .
La primul contact cu alergcnul, lgE se fixeau pe mastocitc, bazofilc ~i
cozin;,filc. La o noull plitru~dere a alergenului, acesta sc va cupla cu lgE ~i va
dedan~a faza 4c degranulare a mastocitelor cu eliberare de mediatmi (histamina.
brJdikinina, serotonina etc). Ca urmare se pot produce contrac(ii ale fibrelor muscul.ire
netc,ae, c~terea permeabilitlifii _capilare, vasodilatafie, agregarca trombocilclor ~i colaps
.:in:ulqtor.
., · Astfel de reactii sc pot intiilni in:
• hidatidoz.a. rm timpul dezvoltlrii ~i l!DCOri fisurdrii peretelui chistului
hidatic se pro<lucc sensibilizarea organismului, iar in cazul ruperii ulterioarc a pcrcrclui
chistic se .va produce iOC anafilactic, uneori cu cvolufie letalli);
• schistosomiozli (dermatita cercarianli estc consecinta reaclici uc
hiperscnsibilizare fatli de proteincle cercariene);
• ascariozl (in faza pulmonara larvcle pol dcclan~a apari~ia unui
infiltrat pulmonar de tip cozinofilic);
• lamhliozli, blastocistozli (pot apare alergodennii, eczemc).
B. Fenomene imunopatologice mediate de complexe imune
Antigcnele parazitare pot fonna cu lgG ii IgM complexe imune, care se
pot dcpozita in unelc tesuturi, iar dupli ·activarea complementului se pol produce
distrugeri celulare. (Edelweiss ct al - I 989)
Se pot inlfilni in:
• malaria cu Plasmodiumfalciparum (sindrom ncfrotic);
• schistosomioza cu S. japonicum (sindromul Katayama: caracrcrizat
prin febdi, hepatosplcnomegalie, urticaric, eozinofilic); ·
• trichinelozli (proces de milolizli imuna produsli de imunocomplexe,
obscrvata mai ales la h9lnavii cu miocardita).
c. Fenomene imunooatologice induse de aoan'tia de autoantic;ocoi
Reacµile de tip citotoxic pot afecta practic orice fe.~ur prin induccrc.i,
fonnarii de anticorpi fatli de diferiti constitUenti tisulari . Ca atare apar "11Utoa11Licorpii..
c.:u cfcct nefavorabil asupra unor structuri ale propriului organism.
Astfel de situapi pot apare in:
• tripanosomozli. ~i malaric . (au fost detectafi anticorpi antihcmatii.
antilimfocitari ~i anti-AON, care au aplirut probabil ca ~ultat al activlirii policlonalc);
• malaria cu Plasmodium falcipanim (apar · anticorpi cn,ss-reactan(i
intre o componentl a paraz.itului ~i o substanfli antigcnicll preuntll pc hematii, ceca cc
va duce printr-un mecanism autoimun la apari{ia anemiei);
• boala lui Cha.gas (anticorpii antiparazitari pot reacfiona un~ri in
mod incruci~t cu tesuturile gazdci, cardiomiopatia, megaesofagul ~i incgacolonut fifod
rczultatuJ efectelor autoimune ale anticorpilor ii celulelor T-citotoxice asupra
ganglionilor ncrvo~). (Kierszenbaum - 1986)
D. Fenomene imunopatologice mediate celular
•• • Se produc local la persoane hiperreactive la 24-48 b de la contactul .cu
••>
antjgeniil• specific, reac(ia este mediatl cclular, fiind o hipen;ensibilizarc de tip
intara~i.
. . . fn aceste ca:r.uri intervin Lt sensibilizate, in special subpqpi!Ja(in Lr-CD4+.
dcnumite "limfocite-DH" (delayed hipersensitivity), care produc· limfokinc specilil-e care
arrag la locul inflamatiei Jimfocite, polimorfonuclearc, ncutrofilc, eozinofilc, bazofile ii
Tllacmfage.
 Ulterior Lt elibercaza factori care stimuleaz! roigrarea fibroblaste\or, cu
produccrea de fibronectinli ~i colagen care dispund pentru procesele de fibroz.li
(ltidolescu - 2000). ·
Astfel de fenomene de pot intfilni in:
PROTOZOARE ~V. JMPO.RJAN.JA .b\£01.CA!.A
·• scliistosomoz!-· (too.re manifestirile cli~ice sunt consecinta reactiilor
granulomatoase formate in jurul oulilor parazitului, urmate de un proces de fibroza.
care sunt rezultatul unui rlispuns imun mediat de Lt fal,li de antigenele ·cxi!ltente pe ' .•..-- -~·i:::, . , ·• ..- . ·- ·•4 " . . .., .. , .. ~, .• ·· .-,:,;,•r,~, , . . ",
>'$;;!.~f-•°W~~ : (:~;.... : '; ...
suprafata, ou1llor de Schistosoma spp.);
· • hidatidoza (in zona de · contact a tesutului-gazdli cu forma\iunea tf~;~~ :t?~ ': : - :·,';?,~lii~\.'T .· ·-?t:-~·~,~~~t?•\ r~; \/~
I
·~ .-.,. ·-:· .'; ,~;~ ~\~ ~~-~;.. <:;.. ~":•.~~( {9J►, -~~'°:,.:~...~'4-t-I
. y,,;o:%_•,......,,·
!;,.~<:!i.~ .:~.~
:•?:!\::\,, .. "s~
parazitara pot apare leziuni histologice caracterizate prin aglomeriri periva~ulare de
mononuclearc ii ulterior de polinucleare, predominant eozinofile, iar in cazul n:acpilor E.histo(vrica •
E.coli•
mai intense se constatli in zona perichisticli prezenta unor zone de necmza, rczultate Entarnoeba
I E.::U,glw,1/i.t •
in unna obstrulirii unor· vase sanguine de clitte cclulele seosibilizate, mobilizate in Eo1.amoibidae E.hnrtmonni
numlir mare la locul de reacfic). (Panaitescn - 19114). Riropod11
(Sara,dina) I Amoibina
(amibieni) I I Endolima.'t
I~
-----
E.nano
J.biiucl,/ii
Dicntarnoeba /).froRilis

1
Hartmannelidae I Acaolhopudjna A.culbcrtsoni
. A .castelloni
Vabl I "~'-----•ren1oa
,~ · I Naeg/r,riofoK•leri
Ldonovoni
Ltropicn
Leishmanin
Lbrasiliensis
, T,ypaoosomidae Lmuicana
T.gombiense
F1111ehua
<M--.apltora)
I Protomonadidac I I Trypanosomn T.rhodesiens,
T.cn,.j
I I T. 1,aginolis
Trichomonadid11e Trichomonas T.tencu
T.ho,nj11is
. Cbilomastiaidae Olilomastix C.mr::mili
G.duode,1,1/i$
Diplomonlldidae Hcxamitidae Giardia
(Giordio lamblio)
Cilillt11 Spimtrich:1 Trichostomlllina Balantidium B.coli ,
Toxoplosma gnndii
Cryptosporidium
Coccidia Eucoccidiida Eimcriina
parwm
I I lsospora /J"!!_
i __
Sarcosporidia I San:ocysris S.homi11is
S.lindemanii
P.,iw>.x
Sporov,a I Hcmosporid ;;. I Plasmodidac I Plasmodium
P.malariae
Pfalciporum
P.u,.,Je
Noscmn c-01111orr
Plei.<rophcm, spp.
Encq,lwlito1wn
Microsporidia. Microsporida Microspora
etmicu/i
Enterocwozoo11
bieneusi
Pneumocystis carinii
Clasificare incerri
Blastocystis homini.r

(dupl Rldulc,;cu - 2000)

 3.2. Clasa Rizoooda
,., ~

3. INCR£NGATURA PROTOZOA 3.2,1. Caractere eenerale, clasificare, specii cu importanta medical.a

Amibele parazite:
• sum protozoare lipsite· de memhranli celularli. avand nucleu ~i <.:itoplasma;
3.1. Definipe, caractere generale, clasificare " deplasarea se face prin intem1ediul pseudopodelor (prelungiri citnplasm:llit' e.
temporare);
• citoplasma se diferen(iazl in doua zone:
Protozoarele parnzite: ·
- ectoplasma (la periferie - capabilli sl emitli pseudopode);
• sunt elemente unicelulare;
-. endoplasma (partea central!, cu aspect granular, contine vacuole
• pot avea sau nu roembranil. c.:elularil.;
digestive, vacuole cu substante de rezervli + glicogen, grlunte de amidon, vacuole de
• pot prezenta unul sau mai multi nuclei; excre{ie, precum ~i nucleul); ·
• modul de inmultire este ascxuat ~i sexuat.
• majoritatea speciilor au capacitatea de a fom1a chi~ti. ACe{>tia prezinta Un
lnmulgrea asexuata se realizeazi prin: inveli~ protector, iar in interior o citoplasml granularil. precum ~i · unu·1 sau mai multi
- dviziune .simplil. (sciziparitate); nuclei. Cand chistul ajunge la gazda potrivitli se produce dechistarea;
-. diviziune multiplil. (schizogonie).
• nucleul cste fonnat dintr-o membranl nuclearli ~i cateva masc cromalice.
lnmuJ1irea se;suatil (sporogunicl) survine intre douil._ ~lule diferenpate sexual Amibelc parazite se deosebesc de cele libere prin lipsa vacuolei pulsatile ~i
numite gamep. tn unna fecundil.rii se formeazl zigotul, care ulterior se transforml intr-
fonnarea chi~tilor chinr in organismul-gazdii.
un sac cu spori - sporochistul, in care se formeazi ~ apoi sc elibereazl sporozoitii.
,. Dimensiunile sunt de ordinul micrometrilor (cele mai multe intre 20-IOOµm).
Clasilicarea amibelor parazite s-a putut face dupl urmltoarele criterii:
Fom1a: sfericli sau ovoidall. uncle av4nd o simetrie bilaterall.
A. Aspectul nucJeului:
Capacitate& de inchistare: 1. Genul Entamoebu_;_ ·
- prezent! la uncle specii de protozoare, repll,Zintll. o forml de rezistentil. ~i de
- nucleul prezintil. un cariozom central sau u~or excencric ~i g:runji de
protecpe a parazitului faJ! 9e condipile nefavorabile ale mediului extern ~i mil.resc
~ansa ace~tuia de a trece la o noul gazdl in = chistul sc rctransfonnl in forma
cromatinl pc partea inlemi a membranei nucleare;
• Specii: Enta_mneba histolytica;
iniliall (vegetativl). Entamoeba coli;
Clasilit:area: Entamoeba gingivalis;
Dupli modalitatea de deplasare ~i tipul de inrnulprc, protozoarele parazite se Entamoeba hartmanni.
impan in. parru marl clasc: · 2." Gcnul Endolimar.
- nucleul prezintli un cariozom foarte mare, central i i uneori excentric. iar pe
I- Clasa Rizopoda (Sarcodina) Q1embrana nuclearl nu sc gil.sesc granulapi de cromatinl
- cuprinde protozoare lipsite de membranl celularil., care se: deplaseazil. prin • Specii: Endolimax nana.
intermediul unor pn;lungiri ciioplasmatice temporare nwnite pseudopode. 3. Genul lodamoeba <Pseudolimax}
- nucleul are cromatina dispusl intr-un cariozom central ceva mai mic, in
II. Clasa Flqgelata (Mastigophora) jurul clruia se gil.se~te o coroani de granula(ii cromatice
- cuprinde protozoare cu membranl celularil. ~i care se deplascazl prin • Specii: /ndamoeba biitschlii.
intennediul unui sau mai' multor flageli, care sunt prelungiri citoplasmaticc 4. Genul Dientamoeba:
pcnnanente. - sunt amibe cu doi nuclei, cromatina nuclearli · fiind dispusl in grllmezi in
jurul unui cariozom central mic
111.
Clasa Ciliata • Speci_i: ·Dientamoebafragilis.
- cuprinde prorozoare care au corpul invelit cu o cuticull, pc care se insera
numero~i peri~ori fini numiti cili, prin interroediul clrora se deplaseazl.
»_; Dopi gradgl de patoeenjtate: arnibele parazite se pot clasifica in
unnltoarele categorii:
IV. Clasa Sporo;oa a) patogene: Entumoeba histo(vtica .
- cuprincle .pmtozoare cu localizare obligatorie intracelularl, care nu se pot b) condiponat p11togene: Entamoeba coli;
deplasa, dar au · caracteristic tipul de inmulpre care prezintl doul etape distincte: un Entamoeba gingiva/is;
ciclu asexual ~i unul sexual. c) saprofite: Entamoeba hartmanni;
··- - ·.. ·- Endolimax nana;
tn cadrul acestor patru clase, existl ordine, familii, genuri ~i- specii Qe parazi\i /odanzoeba biitschlii;
dupl cum reiese din tabelul care urmeazl: Dientanzoeba fragilis.
 d) amibc libcre cu potential patogen:
Acanthamoeba culbertsoni;
A.canthamoeba castel/anii;
!Rl>,u,,,,J, _ _!"'!....~~afowleri.

psd
·:3.%.i. En!@moeba hislolytica

Sinonime:
ffo!J"°/,, '--c--1--- - E11tamoeba disenteriae
F-

Morfolo,:ie:
se poate g!si sub fonna vegetativi ~i chistici
C,1iol~
a} Fonna veeetativl <trofo2.0ituJl
- nu are membranli celularl ci numai citoplasmii. ~i nucleu. Citoplasma este
format! din doul zone distincte: ·
Al
~ - --:'=.=:/t;f} .IIN - central: endoplasma granularii continfind un nucleu Ia care memb~ana este
cAp~itl cu granulapi aomatioieoe; ·
periferic: ectoplasma, subµre, transparent!, poate emite prelungiri
Sprozoo~ (pselldopode). cu rol in deplasarea parazitului.

H -
C -
®:
nucleu : Ed - ectopJum• : D\cl
datotom : Cs,t -
~
dtop&.uma : pact -
encSopt.umo :
pseudopod ;
Existii. doll! variante morfologice distincte:
1. Forma minuta (nepatogenli):
• 15-20 µm diametru;
• emite pseudopode in mai multe clirectii;
• nu are capacitatea de a fagocita hematii;
• I
.! "l.;::'-:P~~;u:;
::.;. •~~':s~::trt1;& • se poate inchista;
M" - macronadeu : H ..... bemoUe..
• prezentii. la purtii.tori.
2. Fonna magoa (patogenll):
• dimensiuoi mai mari (20-40 µm diametru):
Clasele de Protozoare (dupli Ungureanu) • emite pscudopode intr-o singuri dircctie;
• poatc fagocita hematii, care sc g!sesc in cndoplasml;
• nu arc capacitatca de a sc inchista;
• prezentl la bolnavi.
bl Fomm chjsticll
- este rotundil &\'and 8-15 µm diametru. Prezintll o membrana cu contur I. . .
dublu, iar in interior se observl 4 nuclei. Se elimiol in mediul extern odatll. cu
t materiile fecale.
A

Ha.l,ita.t:
- de obicei: la nivelul intcstinului gros (cu predilcc1ie colonul ascendent, sigmoid,
rtct, unghiurile colicc)
- rar. in pllmin, creier.

. I)
f:,, Ciclul l,iologic:
C
Au fost descrise douli cicluri:
A - ,En.tcmo•ba ; • - EndOU~.% : C - ·P••tld.oU.m.o.z : 1 . al Cjc)ul nepatoeen: caracteristic formei "minuta" care dupli cateva diYiziuni
D - Dtentamo.-bCI '· dJ.fCCte i$i pierde incluziilc alimentarc, nucleul sc divide in 2 apoi in 4, rczultand
,1 :0 rma prccbisticll ~i apoi chistul te1I11nucleat, care se eliminl odatl cu materiile fecale
Tipuri de nuclei la amibcle pnrazite l_dupll Ungureaou)
t ID lllediiil extern. Defi sunt sensibilc la uscllciune ~i lumina solara, pot rezista 5-6 zile
-~ pe sol, iar in materiile fecale wnede chiar 2-3 slipt!m!ni. Chi~tii ajung pc diverse
,
~:
 obiecte, legume, fructe, alimente, putAnd fi vehiculaµ ~i. de clltre mu~te fi uneon &Jung
in tubul digestiv al unei alte pecsoane prin intermediul miinilor murdare, legumelor ~i
fructelor nespllate, c.onsumului de apii infectatii etc. In tubul digestiv al noii gazde,
.. -··.~.u··;-,~':.·· .~, . ~
--~\~-~~,!~ ~ub . influenta sucurilor digestive, membrana chisticl se li:z.eazil eliberand amibe cu
.,.~-ijf~ patrU nuclei, ~i in um1a diviziunii tieclrui nucleu rezultli forme cu opt nuclei. Amibelc
cu opt nuclei sc vor fragmenta in opt antibe roici, care tree in intcstinul grns unde
~~~~~~
~~~L¼l.l~
~ I
~ ·#·'"' ~:s~ Jr-':\,.~ vor reinccpe cidul.
';. m;,..~~--r-J•·1~-~f,:1.:';):~~.-~
. '\i~~~✓~-::t ,,•:""8-~.....,G~
_.•L•!~~.'1 !f . ~ , . ,J
J...a

i,-rt•
. .-tt.i::.. '1-•~t" b} Cjclul patogen: sub influenta unor factori care due la sclderea . rezisientei
••

.• ::~
'f

"" ~--
~
--~
__

•.1;
~ :,.e~ -·
·>:;i~
~ ,llt7' ~ •

.. • ...
· ~~~- . urganismului (afectiuni intercurente. subnutrifie, alcoolism, tlizentcrie mi1..TObiani ell:),
. . : ;:;:;¥..,.;;,,{~.~'I{ . ,
:· ·<~/~.:~~ ,~~~
2 forma minuta va ~le in dimensiuni ii se va transforma in forma patogenli •magna"
< ':
care plitrunde in peretele intestinului gros, hrlnindu-sc cu hematii ~i inmulpndu-se prin

~~­
~~
-~ w
.. 3
·l

4
.,
• 5
sciziparitate. Fonna magna nu are capacitatea de a se inchista. Amibele palogene se
inmulte.~c rapid ~i produc niile enzime nwnite · lizine, care necrozcazl tesutul din jur,
strabat musculara muc.oasci ii ajung in submucoasi unde sc fonneaza un abces legat
de lumenul intestinal prin canalul de pitrundere numit abces in "buton de camaa•.
Dupli un timp, prin necroza mucoasci dinspre intestin, abccsul sc va transforma intr-o
ulceratie deschisli sprc lumcnul intestinal.
Ulterior, prin deschidcrea unor vase de sAngc fa nivelul Jcziunilor, parazitii pot
fi antrenap in torentul circulator ii discminap fn diferite organe: ficat, plliman, creier.
l : fonna vcgcw.ivl; 2-3-4: formc p,echistice; 5: forma chisticl ,lind c.omplicapi uneori grave, eel mai frccvent fiind abcesul hepatic amibian.
Entamoeba histolytica (dupii Craig)
Criterii de patogcnitate:
Teoriilc mai vechi considerii cl in anumite condipi cand scadc rezistenta
Mt: organismului gazdi, forrna minuta se poate transforma in fonna magna patogenli.
Studii mai noi, bazate pe electroforeza cnzimelor specifice parazitare, au reu~it o
difercoµere a unor tulpini pc baza mobilillipi electroforetice a enzimclor, alciituindu-se
\,t~iff,F·•· - -c;-X· -Mm, astfel "modele zymoderriice".
·;,--/e I'. A ··W.-v~~ S n:t: Au fost identificate 23 zymodeme dintrc care 9 sunt considerate parogene,
enzimele ccrcewe fiind: glucofosfatizomeraza (GPI), hexakinaza (HK). L-malat:NADP-
oxirc<luctaza fi fosfoglucomutaza (PGM). Zymod~mele patogene se deosebesc de ccle
ncpatogene printr-un potcopal invaziv diferit fi printr-o capacitate imunogenli diferitli,
- -. MuY numai cele patogenc avlind capacitatea de a induce un raspuns iipun umoral
J'#r
<Radulescu - 2000).
Sargeaunt ( 1987). considcrl cli zymodemele patogene . fi nepatogene rcprezintli
Mc: mucoasi; Mme: musculara mucoasei; Smc: submucoasa; subspecii distincte. · Accastii ultimli teorie subliniazl importanta probleml epidemiulogicli
pc care o reprezintli netratarea pen;oanelor purtitoilre, care pot adliposti zymogene
Muse: muscular&; Sec scroasa; P.A.: punga abccsului
Abccs in "buton de ~ l • (dupl Ungureanu) patogcnc, ceca ce poate favoriza menpnecea unui rezervor important de infec(ie.

fj
_'t>Cllioanele care au prezentat zymodcme patogene au avut in general ·titruri ridicate de
anlicorpi specifici, iar cei cu zymodeme nepatogene fiind ~ genera.I cu titruri seizure
1r-s.,',}:!

I
~'f:~ sau _seronegativi. · .
lhtnni
I
' ~•~:
l.0 ·, I i
Studiile recente suspn cu fenn.itatc concluzia cl ar: exista doui specii de
' E.his1oly1ica: una nepatogeoii ii alta patogenl (Clarck fi Diamond ·- 199 I • Reed et al

·11
.,.~~-----
·- ---..... ./ lr--- - l992J. Sc pare ell uneori zymodemele ncpatogcne se pot transforma in patogcne,
l ~ ceca ce este · un argument in favoarca tratlrii tuturor purtltorilor de E.histolytica
I Mir-emann - 1986). S-a constatat ell la E.histolytica existli un numlir de receptori cu

----·tl-• rol de aderen(l fa(l de uncle celule ale muc.oasei colonului, dintre care receptoruf
leetinic specific pentru galactozli este responsabil penlnl medierea a ~ i de mucusul
ii cel)Jlele cpiteliale colonicc, care c.onµn o cantitate mare de resturi de galactozli sau
[ l:i, r
N-~11etoz.aminl (Mann et a1 - 1991). Se p-arc ell l111p1riue· patogene stimuleazli
sctretia de mucus fi prezintl celulele •Ill •cupii" cu mucini., ceca cc face suprafaia
epiteliului intestinal mai vulnerabilii la invazie.
Cli de transmiterc a amibiozei (dup! Gherman)
.,,:

Bo&ln. )& om:
Sc num~tc amil;,iozi. Expcrtii· OMS considerli amibioza ca •a:cea stare in care
organismul adApost~tc E.histolytica cu sau fiirii manifestliri clinicc•
..EoLexista: ., ·
A. ln(ecW asimotomatice:
Sc pmduc· in 90% din cnzuri. in conJinutul mtestinului gr.os se glsesc trofowiti -
fonna rninuta ~i chi~ti tctranucleati cvidcntiablli 111 examcnclc coproparaz:itologice.
Analizclc izocnzimaticc evidcnpazli de obicci z.ymodcmc ncpatogene. · sti"oml densl fi o zonli extcmli de tesut cu aspect normal, invadat de amibe. Uncori
IL Infectii ·. simptomatice:
CirC11 · IO% dintre pel"lloanclc infcctatc prez.intli serrine clinice de narura intestinalii ~i
cxtraintestinall. Boala rcprez.intli o problcmii m11jorl de sllnltate publicli, de morbiditatc
~i mortalit11tc i~ tlirilc Lumii a ~ia.
1• Amibioza intestinala
Bolnavii cu infcctii ncinva,zivc prczintl in gen~ sirnptome r,astrointestinalc
ncspecifice ca: dureri . abdominalc ~i cu o frccvcilta crcscutli diaree de tip intermitcnt
sau cronic:
Cllnd amibelc invadeazi 1esuturilc, trofozoitii i~i pierd capacitatca de
inchistarc. Invazia amibianl a mucoasei intestinale afectcazi. in ordine descrcsc!ndl
cccul, colonul asccndent, sigmoidul, · apcndicele, colonul descendent ~i colonul
transvcrs . .
Dupil. un debut de obicei insidios. in care sc semnalcazi astcnie, inapeten11.
colici abdominale, oc;latil cu aparitia ulceratulor perctclui intestinului gros sc instalcazii
sjndromul djzcnteric (dureri abdominale, tenesme, scaunc diarcice cu singe). Numiirul
scaunclor poate varia in funcfie de· gravitatca bolii de la 4-5 la chiar 20-40 ·scaune/zi.
Dupil un limp (7-21 zilc) fenomenele diminucazi in intensitate, pot rctroccda
spontan $i se instalcazi o pcrioadl de rcmisiune ~ariabilli de citeva Jani, chiar ani,
cA.nd amibele exist! in intestin sub forma minuta.
( - tesutul pulmonar (abces pulmonar secundar);
Complicatu:
• · "Megacolonul toxic" este rez.ultatul confluentci unor ulccratii ~i zone de
nccrozi ·1a niv~lul colonului. Estc o formli de boall cu ratli de mortalitatc ridicati. ·
• Amibomul: psudotumorl de natura inflamatoric - pune probleme· de diagnostic
diferenpal cu turnorilc carcihomatoase ale colonului. Localizarea de prcferinti: cecul,
colonul sigmoid ~i ·rcctu1. ·
• Perforalii i~testinale '(cu pcritonitii)
• Hemoragii intestinale
• Ocluz.ic intestinalil. (prin cicatrici steoozantc).
2. Amibioza cxtraintcsJiuall
Trufozoitii de E.histolytica localizaµ in special in musculatura mucoasei pot
p(O(luce frccvent leziuni la nivclul pcrcµlor vcnulclor mez.enterice, intrl in circula\ic ~i
pc cale hematogcnil. pot fi vehiculaµ la difcrite organc, la nivclul clrora produc abcesc
antibicnc caracteristicc. ·
Cele mai frecvenle locali7.ari:
- hepaticc (cele mai frccvcnte);
pulmonarc - primare;
secundarc unui abccs hepatic;
cerebrate:
splenice.
Abcesul amibian hepatic estc cea mai frecventi formil · a amibiozci
cxtraintestlnale. Trofoz.oipi inttap in circulapc ajung la nivelul tcsutului hepatic prin
iotcnncdiul vcoulelor portale. Localizarea estc mai frccventli (80%) in lobul hepatic
drcpt, dezvoltarea a~lui fiind lent! ~ di.ficil de diagnosticat. tn "30% •din cazuri
3 t,ceseJe pot fi multiple. Se intaln~tc mai .frecvent la adulfi (20-60 ani) afectfu1d ceva
mai mult sexul masculiu. Abcesul hepatic prczintli un percte capsular subfire, iar in
interior o z.onli nccroticl compusil dintr-un lichid gros, apoi o zonli intcmtediara de
punga unicl sc poate forma in umlll conflulrii mai multor focare nccrotice, la inccput
izolate, dar apropiate intre ele.
Clinic, abcesul evolueazl in doul faze:
a) Faza prcsupurativli:
- caractcrizati prin: ccfal~. inapetentl, fcbri moderatli, hcpatomegalic,
hcpatalgii surde cu iradieri in um!rul ~ t accentuate de inspirapa profundli., anorexic,
uneori vlrsituri biliarc. ·
b) Faza supuratlvl:
- caracteriz.atli prin triada (Voiculescu - 1990): .
• durcre cu iradiccc- in umiiruJ drcpt insotitii de contracturll durcroasil a
~Jui abdominal i"n zona hcpaticli;
• febrl inaltli (39-40°C), continul sau intcrrnitentli, cu caractcr septic,
insoptli de friso&Qe; ·
• hcpatomegalic - suprafata ficatului fiind netcdl, uneori ncrcgulat.a
- semne insotitoa.rc: ictcr (±), astenie, anorexic, scildere pondcralil.
ComplicaJii: ,
• Deschiderea abcesultii in:
- spafiul subfrcnic;
- cavitatca pleuralll;
- peritoncu;
- pcricard.
• Suprainfecpi microbicnc (agravcazi cvolu{ia bolii).
tn ·Rominia au fost descrise cazuri de abces amibian hepatic (Juvara ct al
1976, Piun ~i Rebedea - 1984, Totescu - 1985}.
Pr~gnostic_ul:
Amibioza intestinal! in majoritatca -.~rilor sc viodecii dupli tratamcntul
antiparazit11r. lntruclit pot aparc rcc1deri sc rccomandl cfcctuarea de examcnc
·~
coproparazitologice lunarc timp de 6 luni. Indicelc de mortalitatc estc sub 5%.
Abcesul amibian hepatic prezintli un prognostic rezcrvat, indiccle de Jctalitatc
fiind de aproximativ 50%.
Di&gno.tic:
A. Amibioza intestinala
I ExamcnuJ parazjtoJoiic al materiilor fecaJe·
• mctode d.irecte: (lugol, scr fiziologic fi ·eozinl 2%). Se recomandli
ellamcnc rcpetate.
Sc pot cvidenpa:
- chisturi tetranuclcatc (purtil.tori)
amibe mobile cu hcmatil in cndoplasml (cazurile clinice).
 • inslmllnpu-e pc medii de culture (Simici) lwunata.te:
· • inoculare pe animale de laborator (_~obolan alb, hamster). Tulpinile patogene de E.histolylica provoacl un rl.$puns imun medial umoral ~i
celular. Daci in forma iotestinala nu conferl protecpe fatl de rcinfecµe , in amibioza
2 Exameoul rectosierooidoscopic cu biopsje: exttairit~nalii, in special hepatici, apare o imunitate de tip protectiv.
• efectuarea de preparate histologice col. H.E. (pcm1ite diagnosticul
diferen1ial fatil. de rectocolita hem~ragicl) TratAment:
Aie drcpt scop disparitia semnelor clinice, inlocuirea lichidelor, electrolirilor ~i a
3. Teste imunoloeice: sangelui pierdut, precum ~i distrugerea parazi1ilor.
• _R. de imunofluorescentl indirect! (IJ.F.); Dupli modul de ac{iune exist! doul tipuri de medicamente amibicide:
• R. de hemaglutinare indirectl (IRA.); ·• de contact Ouminale}:
• R. de imunodifuzie; - ac(ioneazi prin · contact direct la nivelul lume11ului. intestinal (Ex .: iodoquinol,
• ELISA. diloxamid furoat, paramomicini, mexaform)
• tisulare fdifuzjbjJc}:
De retioul: - ajung pe cale sanghinil. la amibele din tesuturi (Ex.: emetina, 2-
- la debutul bolii, titrul anticorpilor poate fi sclzut, deci se indici repetarea dehidroemetina, metronidazol, omidazol, fasygin) . .
teslului la interval scun; · fn JocaliziriJe intestinale se indici de obicei amibicidele de contact. Amihicidele
- in zonele endemice,. poate exista o prevalentA. ridicatli de seropozitivitate. In tisulare ating conccntrapi marl in singe ~i fesuturi dupil administrarea · orala ~i cea
cadrul populafiei testul imunologic prezinti greutip de interpretare, trebuiod corclat cu parenterali. Metronidazolul este un medicament de bazi in trataroentul colitei amibiene
analizele coproparazitologice. fi abcesului amibian. Intruc4t chimiotcrapicele antiamibiene nu sunt la fel de eficiente
in toate localizirile , pcntru un rezultat terapeutic bun sc rccurge un~ri la combinalii
ll. AmJbioza eucaiutestiua!i <cu precadere cea hepalicil de medicamente.
Scheme de tratament (Gherman - 1993; Radulescu - 2000):
1. Explorari funcponale: 1 Purtlitori .
• ecografie a) lodoquinol (650 mg/zi) - 20 zile sau
• scintigrafie b) Diloxamid flll'oat (500 mg/zi) - 10 z ile sau
• tomografie computerizati c) Paramomicina: 1g/24h (2 x 0,5 g/zi) - 6 zile asociat cu Diloxnmid fumat
• examen radiologic 1,5 g/24h (3 x 500 mg/zi din 8 in 8 ore - 10 ziJe. In continuare se administreaza
• puncfie evacuatoarc. Saprosan: 6 zile.

2 ExamenuJ aspiratuJui hepatic: 2 Amibiozl iotestinall - fonne medii ~i u~oare

• are un aspect de puroi "fOCOlatiu" aleucocitar ~ steril a) Metronidazol (750 mg/zi) - · 5-10 zile plus
• frotiul fixat: poate evidenµa amibe viabile, localizate de obicei spre Iodoquinol (650 mg/zi) - 20 zile sau
peretele a~ului b) Paramo~cinl: (500 mg/zi) - 20 zile sau
c) Metronidazol (3 x 500 mg/zi) - 5 zile urmnt de
Furazolidon (4 x 100 mg/zi) - 5 zile
3. Teste imunolo&ice:
• Il.F. (titrul pcste 1/160'·pledeazl pentru o amibiozl invazivil.)
• I.HA. . 3. Amjbjozl intestinal! gravl
La lratllmentul de la puhctul .2 a sau b sc ada:ugi:
• R. de imunodifuzie - Dehidroemetinii (l - 1,5 mg/kg corp/zi) injcqii i.m. limp de 5 zile
(
• ELISA.
·4. Amibjozl extraintestinaJA
De repnut: a) Metronidazol (750 mg/zi) - 5- 10 zile sau
- in cazuJ unor rcacpi (ELISA, I.HA.), titrurile anticorpilor pot pcrsista .mult
b) Tinidazol (2 g/zi) 5-10 zile plus
timp, flc4nd interpretarca dificilii. Se recomandi repetiri. lodoquinol (650 nig/zi) 5-10 zile
- sclderea titrului anticorpilor in cazul unui tratament eficient, permite o c) Puncfia sau drenarea chirurgicalil a abcesului in funcpe de localizare ~1
monitorizare a rispunsului ·terapeulic. dacl. este necesar.

~- Teste pept,;u dfferenUerea f 0 btrnNiiJor patogepe de c;ele uepatogene

• Analiza izoenzimicl · (detenninarea zymodemei); Epidemiologie:
• Utilizarea anticorpilor monoclonali (MAb); Ai Rezeryorul de lnfecUe:
• Tehnici de ADN recombinant. .. ·. ,:.: este rcprczentat de oamenii bolnavi, cu sindrom dizenteriform ~i de puttl!torii
Aceste teste trebuiesc corelate cu sernnele clinice ~ testele imunologice. &lnlto~i asimptomatici, care eliminil prin materiile fecale chi~ti tetranucleap.
 JL Cii de transmitere:
• prin ingerarea de chi~ti tetranucleap
- direct: calea fecal-orall;
- indirect: prin intem1ediul apei ~i alirnentelor contaminate cu chi~t i.
. Mu~tele ii gind~ii-- -de budtifie put- tran5mita in mod- -pasiv cbi~i de pe
fecale pc diferite alimente.
Boala este rlsplindita in :wnele tropicale. dar poate fi intfilniti $i in llri cu
climat temperat. Predomini net purt!torii, in numir de 480 milioane, repreuntlind
dtca. 12% din populatin globului, circa 40 milioane prezentand fonne clinice. Boala
produce circa 10.000 de dccese anual cu precadere in zonele cu climat cald (Mexic.
vestul Americii de Sud, sudul Asiei ~i sud-cstul Africii), unde pe Uingli prezenta
:z;ymodemelor patogene de E.histolytica se adaugii nivelul igichlco-sanitar schut al
populapei, malnutrifia ~i imunodeficienfa. (Ridulesco - 2000)
In zonele temperate apar mai ales purtlitori, fiind mai afectate colectivitiµle de
copii, spitalele de psihiatrie ~i comunitati cu condi{ii igienico-sanitare deficitare.
()

Muuri profilactice: _
• depistarea ~i tratarea bolnavilor ~i. purtiitorilor siniito~; A:. fonna vegetativll B: forma cbisticl
• fierberea sau filtrarea apei de bllut in regiunile lipsite de canalizare; Entamoeba coli (dupi Belding)
• igienl alimentaril. ~i personall riguroasl;
• combaterea mu~telor ~i glindacilor de buciitfuie.

,3.2_.3. Entamoeba hartmanni n 1

Este o amoebli micii cu locali:zare la nivelul intestinului gros, trofozoitul aviind
dimensiunea intre 6- 10 µm, iar ectoplasma se dife~{iazl greu de endoplasmii.
Prezintli chisturi tetranucleate ca E.histolyti<:a, dar avAnd dimensiuni mai mici
(6-8 µm) . Pre-.Ginta in interiorul chistului baghete siderofile foarte variate.
Nu are rol patogen. ~
Atenfie: a nu se confunda chi~tii cu cei de E.histolytica.

Entamoeba gingivalis (dupa Belding)

Morfologie: L-.
Se prezintl sub do~ll forme:
a} Trofozojtul <fonna vegetativli}:
• miirimea: 25-30 µm;
• nu se poate face diferenta dintre ectoplasmii ~i endoplasmli, citoplasnia
pare omogeni conpnAnd granula{ii cromatice;_
• pseudopodele· sunt mici, este mai pu{in mobilli;
• nucleul estc rotund sau ~or ovalar, avAnd o rnembrani groasa pe care se
glisesc granule mari de cromatinll $i un cariozom mare excentric;
• nu are capacitatea de a fagocita hematii.
J>l Chistu!: 0 -.s
• mlrimea: 15-20 µm ;
• forma:· rotundl cu un inveli~ relativ gros;
• citoplasma: granular!;
• prezinti 8 nuclei. Entamoeba hartmanni (dupl( Uogureanu)

A?
 Loc-.alizare:
- intestinul gros al omului, rar la maimute, ~obolani, cobai. iepuri.
Ciclul Liologic:
Este asemmilltor cu E.histo(vtica.· La nivelul colonului, parazitul se poate inchista
~i elimina in mediul extern odatll cu fecalele. Chi~tii pot ajunge pe calea fecal-oralii
in tuhul digestiv al unei noi gazde. unde se produce dechistarea ~i diviz:u-ea in mai
multe nmibe imalure. Accstea ajung la nivelul cecului ~i colonului unde de, in mature
~i se multiplidt.
Pa.togenitate:
A fost consideratl mull timp ca saprofita, dar se pare ell cste conditionat
pat0genll. S-a observat, in special cfind n!Jmii.rul de parazip este mare, apari(ia unor
fenomene de tip enterocolitic. Prezenta E11tamoebei coli in intenstin poate exacerba o
rnlitii preexistentll.
Dia,;nostic de la.Lora.tor:
• Ex. coproparazitologic (metoda cu lugol) - evidenfiazii. chi~ti cu opt nuclei
(important: a nu se confunda cu · E.histolytica) .
Trat&meut:
Este indicat in cazul tulburarilor digestive asociate cu diagnosticul pozitiv.
Saprosan (3 x I tbhi) - 7 zile apoi
- Metronidazol (3 x I tb/zi) - IO zile asocial cu
N izoral ( 2 x 1/2 tb/zi) - JO zile.
Epidcmiologie:
Parazitul prezintll. o Jargll rllspindire pe tot glo'!)ul, inciden(a fiind mai crescuta
unde conditiile de igienil sunt deficitare. Tr.msmiterea se face prin alimentele ~i apa
conta.minatli cu chisturi.
• • ., • :- •. • • • , • • '1 ~
Se intiln~te in cavitatea bucall la persoanele cu diferite afec(iuni stomatologice:
gingivite, stom~tite, pioree alveolarll, carii dentare numeroase.
Fonna vegctativl are dimensiuni intre 10-20 µm, ectoplasma fiind net diferen(iatii.
de endoplasmll.. F.mite pseudopode in toate direcµile, fiind destul de mobill. fn
endoplasmit se pot gll.si uneori hematii fagocitate.
Nu are capacitatea de a se inchista.
Trlli~te in cavitatea bucalii., in tartrul dentar, in conpnutul cariilor dentare ~i
uneori in c.-rlptele amigdnlicnc. Hr-lnirea se face cu bacterii. cclule dezintegrate ~i
uneori hematii. Se pare ell rat:1. infecpci cu E.gingiwz/is dqiinde de cantitatea tartrului
dentar ~i de evolutia parodontopatiei. La persoanele care prezentau acest parazit au
fost semnalate uneori prurit gingival, gingivoragii, tllcerafii ale vlllului palatin, halenli
~i prezenia parodontopatiei.
Se pare ell acest paraz.it nu are un_ rol palogen direct, dar ·poate favoriza ~i
intrepne infecfiile de etiologic microbiana de la niveltll--cavitipi··b ~: · ·
Omul este gnzda principalll, dar a fost semnalat ~i la ctini. pisici. mairnu(e.
Crute de transmilere sunt: prin contact direct sau indirect prin picaturile de
saliva. Nu exista o medica1ie specificll, tratarea corectl a problemelor s10m11tologice
putiind d_u ce la dispari(in parazi(ilor.
3.2,6. Amihe Jjbere cu rol patoun pentru om
fn ultimii ani au fost descrise meuingoencefalite foarte grave produse de amib~
liberc din genul Naeg/eria (NJow/eri) fi AcanLhamoeba (A.culbertsoni, A.caste/Zani.).
Aceste amibe traie.~c libere in lacuri, blilp, bazine cu apll. termaHi. Se mai
numesc "arnibe-limax" pentru ell emit pseudopode intr-o. singurll direc(ie, 11sem:lnator
. cJeplasll.rii melcilor-limax.
A, · Naegleria fmvleri spp.
Morfologie:
Este un amibotlagelat putfuiciu-se prezenta sub trei fonne:
a) fonna yegetatiyl!: 10-20 µm, este rotunjitl sau alungitll., citoplasma este
granularll ~i prezintl un nucleol mare, central Bra cromatinli perifericli. De obicei
emite un pseudopod cu ajutorul cii.ruia inainteazl. Se reproduce prin divizi11ni binare.
Aplll"C in condipi de umiditate ~i temperaturll ridicatli (25-45°C). de obicei 111 bazine
cu apii. tennalii..
b) fonna fla&eiatli: cste piriformll, prezcntand 2-4 tlageli cu ajutorul climra se
pot deplasa destul de rapid. Apare in condi(ii de mediu hipoosmotic. neputiindu-se ·
reproduce. Cand conditiile revin Ia normal. fonna flagelatll. revine in fonna de amibli.
c) fonna chjstjcll.: cste o form! de rezistentii.. care apare cand scade
temperatura ~i umiditatea. Es~ rotundli, cu diametrul de 10 µm ¢ prezinta un singur
nucleu.
Ciclul biologic:
tn· natura, a~ti pardZi(i triiesc in · ape stii.tii.toare (lacari, mJ~tini. piscine, hazine
cu apll termalii.) . ii ·pe plirnantul urned.
Se hranesc cu bacterii.
N.fowleri poate fi gllsitii. in cantitate mare in . apele bogate . in cianobacterii.
eubacterif ~ mai ales Escherichia coli. precum ~i in ape cu concentra(ii crescute de
fier ~i mangan (Marshall - 1997). ·
Cand condipile de mediu devin nefavorabile, forrnele vegetative se transfurma in
chi~ti, iar ulterior cand acestea se nmelioreazll., rcvin la forma ·vegetativlL
Patogenie:
Jnfecpa se produce cu ocazia unor blli in p1scme cu apll incll.lzitii. san incintc cu
apli stii.tlltoare, care pot sli conpnl tulpini patogene termofile ale accstei amibe.
N.fowleri poate pitnmde in · cavitatea nazalll prin ~pirarea apei contaminate cu
tmfozojp sau chisruri ~i uneori prin inbalarea prafului care confine chi~ti.
Tf!)fozoipi strabat new-oepiteliul olfactiv, apoi migreazl pe calea. nervilor olfactivi
. ))inli I~ bulbii olfactivi. De . aici vin - in contact cu pia mater, aralmoida ~i in special
.cu spa~ul subarahnoidal. bogat vascularizat, ceca cc pennite_. ~-~!!~· ~i in alte
zone u-1~ SNC. ( ~ et al - 1990)
 Boala la om:
Produce: meningoencefalita primarl amibjanii.
Dcbutul bolii cstc bru~c ~i cvolufia cstc rapidll.
Dupll o incubafic s1..-urtll de c§tcva zile, debutul ~e instalcaz! brusc cu cefalcc,
riuofaringil! ~ febd.
Ulterior apar scmnc de atingcrc mcningcala: fotofooie, hipcrcxcitabilitatc,
rigiditatea cefei, eventual stlui de confuzie. St= S"neralli se altercaza mpid, pot
apllrea coavulsii ~i sc instalcazi coma.
Moartca se produce in medic in ziua a ~a. eel mull in a doull sliptllmlinli clc
la debutul bolii prin iasuficicn(ll cardio-rcspiralorie.
Diagooetic:
Trebuie fllcutll diferentierea de meningitele bacteriene
A. Piaimosticul parazitoJogjc: cste de bW
l. Examenul LCR: cste tulbure, lipsit de microbi
- ex. n1icroscopic direct al preparatului nativ. precum ~i dupli
centrifugare evidentiazll amibele
• izolarea ~i cultivarea pc mcdii de culturi
• confinnarca ce,ulelor amiboidale prin reacfia de imunofluorescentf
directll
2. Examenul sccrefiilor nazale: confera posibilitatea unui diagnostic precocc
B. Diagnosticul jmunologjc: cste ineficient, boala evolufind rapid, majnritacca
bolnavilor dccedfind inainte de aparifia anticorpilor.
TraLunent:
• medicament de elccfie: Amfotericina B
(adm. i.v.: 0,75 mg/kg/zi sau intrarahidian: 1.5 mg/z.i)
Acµunca accsteia • cste potenfatll de Tetraciclinii ~i acfioneazll sinergic cu
Rifampicina. (Ulidulescu - 2000)
Problema esentialii ~i ~an~a bolnavului este stabilirca unui diagnostic precoce ~i
instituirea rapidll a tratanientului.
Epidemiologie:
Pfinli. in prezent au fost raportate 140 · cazuri de boalli. in Europa. S.U.A..
America Latinli.. Africa ~ Noua Zeelaadli. Boala a aparut in sezonul cald, la persnanc
tine.re cu status imunologic normal. care au fllcut baie in lacuri cu ape st1ita1nare
(bazine de inot, lacuri termale, pisci1ic cu apll inclllzit:l).
De obicei, apar cazuri izolate de boalll, dar .au fost semnalate ii cateva izbucairi
epiclemice, av§nd o sursli comunll de infcc(ie. (Visvesvara et al - 1990)
· Masuri profilacrice:
• utilizarea clorului pentru dezinfectarca apci baz.inelor.
;:
li., Acantliamoeba (Hartmannella) spp.
Speciile mai imponante: A.c11lbertsoni ~i A.castella11ii
Morfologie:
Prezintll. numai doull. forme:
46
a) Forma vegeUttiyj: 25-40µm (dimensiuni mai mari ca la Nfowleri). C/ind
adera de un substrat. emitc pscudopodc subfiri in toate direcp.ile: "acanthopodii".
Nuclcul prcziatll un nucleol mare, central, iar citoplasma contine multe vacuole.
lnmul(irca sc face prin diviziuni binarc.
b) Forma chjstica: 15-20µm. Prczintll mi pcrete dublu: exoc hisrul ~i
endochistul. eel din unnli cliind cbistului un aspect policdric caracteristic. Este forma
de rezistcntll in coadifii de usciiciune.
Patogenie:
Punctcle de plccare ale infcctiei sunt reprezentate' de leziunile cutanate sau ale
tractului respirator ~i uneori de evcntuale leziuni ale epiteliului olfactiv. Apoi pc cale
hematogcnll. poate ajunge in SNC uade produce o encefalitll granulomatoasii cronica.
Sunt afcctate persoanele varstnice, debilitate ~i cu depresie imunologicll.
Factori predispozanti:
- radioterapia:
- alcoolismul;
- tratamentele cu steroizi;
- bolile limfoprolifcrative;
- SIDA.
Acanthamoeba cste uriica rcsponsabilll de formarca keratitelor amibieoe, punctele
cle plccarc fiind ulcerafiile comeene primare, uneori de natura herpeticll. sau leziuni
datorate purtllrii lentilelor de contact. (Badenoch - 199 I)
Boa.la la om:
Poate produce doua afectiuni:
A. Encefaljta granulomatoasa amibiana <E.G.A}
Este produsa in special de A.culbertsoni.
Ea poate ..fi intfilnitli in orice moment al anului la persoane imunosupre.~nte.
lacubafia cste lunga, evoluµa bolii cste lentll.
Apar tulburliri neumpsihomotorii depcndcnte de· teritoriile nervoase afectate,
tulburari mentalc, hemipareze, fenomene meningeale, tu1burllri de vedere, cefalee.
Ulterior poate interveai coma ~i moartca.
Majoritatea leziunilor cerebrale sc caracterizcazi prin apari(ia unci reacfii
granulomatoase cronicc cu numeroase celule gigante multinuclcate.
B. Keratita amibianil <produs! de ,A.casteliami ,A.culbertsonil
lnFec(ia se cantoncazll pc eventuale leziuni pre-existente datoritll uneori lentilelor
clc contact. Se presupune ell lcntilele sc coatamincazll cu chisturi de Acanthamoeba
existente in praful atmosferic, care poate contine bacterii ~i fungi ·care serve.~c drept
hrani ~ib.elor.
Boala se manifestA prin aparipa unei senzatii dureroase de corp strain in ochi,
lacrimare, iitfecµa globului ocular. Pot ·apare abcese l.'Omccne cu aspect inel:.u- ~i cu
zone infiltrative centrale existlind posibilitatea pierderii vcderii.
Diagnostic:
Coast! in izolarea ~i idc-ntificarea trofozoiµlor din LCR sau in materialul recoltat
in cazul leziuailor comccnc.
,47
 Tratam~ni: Clasificarca:
Se poate face dupl! mai multe criterii:
• in E.G.A.:
- nu existi medicatie eficientli
- se incearcii tratamentul cu Rifampicinli. Pentarnidinii ~ 5-fluorocitozinli . I. Dnpi cciterivl sjstematic
• Se impart in doua ordine:
• in keratifa: ·
. administmrea localii de Neosporin (Neomicinl( + Polymixinli 8 +
Grnmicidina) ~i Brolene (propamidine iscthionale 1%) la 15 minute, timp de 3 zile. A. On:linul Protomonadidae (corp asimetric, un nucleu, ounillr retlus d~
tlageliJ:
tRidulescu - 2000) ·
I . Familia Tripanosomidae (hemotlagelate) cuprinde:
• geool Leishmania cu speciile:.
E1►idemiologie: - L.donovani
Se cunosc circa 140 cazuri de E.G.A. ~i pesle . 600 cazuri de keratite la - L.tropica
purtlltorii cle lentile de contact (Martinez - 1995). - L.brasiliensis
Acanthamoeba cste rlspinditii in nanuii. triiind in mediul acvatic sub fomia • geoul Tripanosoma- cu speciile:
vegetativii. - T.brucei gambiensae
Fonna chisticii rezisti · ta uscliciune ~ - la coucentrapile uzuale de clor din apa - · T.brucei rhodesiensae
potabilii. iar in splupile oftalmice la majoritatea dczinfectanp.lor. cu excepfia apci - T.cruzi
o"igenate. 2. Fa_m.ilia Trichomona.didae:
E.G.A. afccteazl pcrsoanele in virsli. cu status imunologic deficitar, la care se
• genol 1nchomonas cu spcciile:
pare cli sursa de infecpe este praful care poate contine chisturi de amibc.
- T. vagina/is
- T. intestfnalis
Muuri profilactice: - T. te11ax. (buccalis)
• protejarea lcziunilor dcschise ale pielii ~i comcci.
B.. Ordinol Diplomonadidae (corp .s imetric, doi nuclei , opt sau m11i ,:nul{.i
flageli): ·
3. Familia Octomitidae
• .germ) Giardia cu specia:
. 34, Clasa Figgelata - Giardia lamb/ia

II. Dupi nnminll Jle OageJi·

3.3,1. Caractere eeuerale, clasificare Existi douii grupilri:

• sunt protozoare care au membranil cclularil ~i care se deplascaza prin A.. MonoQageJate (un singur flagel):
intermediul mi~or a unui sau mai multor flageli, care sunt prelungiri citoplasmatkc • genul Leishmania
pcnnancnte; · • genul Tripanosoma
• ~embrana ·celul~ se ·numCile periplast; .
• citoplasma nu · prezinti o diferenpere intre ecto •vi endoplasmil ca la rizopodc. IL ·PoljQagelatc (mai multi flageli):
ci are o structurl alveolarlr finil cu granulapi de cromatinl; • genul Trichomonas
• nudeul este volurninos, cu o structurii compact!, avind un cariozom central: • gcnul Giardia
• flagelii: sqnt alciltuip dintr-un filament cromatic · a.,ial (11,_onema), care este
inconjuratl de o teacl protoplasmaticil care prezinti proprietlti contractile. Flagelul sc lll, Dupi localwu-:e:
in~cra in citoplasmil pe un mic l"l.1rp bazal numit blefaroplast (kinetosom). fn
vc-cinlitatea blefaroplastului sc g~te l;lll alt corp cromatic, - kinctopla~tul, cu ·care A. FJagel,ite sanghine ti tisulare
unemi a_ce.sta sc poate uni fonnind kinetonuclcul. Portiunea intracitoplasmatka a • genii! Leishmania
tlagelului se numc~tc rizoplast, i:ir portiunea extern! liberi este mobill. Locul de undc • genul Tripanosoma
iau n~tere tlagclii marchcazli de obicei polul anterior al parazitului. (Elias et al -
1981) . R. FJ1eelate cavltarc
• inmultirca _sc fai:e prin diviziune binaril. longitudinal!, in~an.:J de la • genul Trichumonas
ex~Qii_tl!_~ea· anterioarll a . corpului, dopa ce in . prealabil s-a:.. ~us Jiviziunea • genul Giardia
blefaroplastului fi apoi a nucleului. ''· ~

48
49
 3,3.2. Flaeelate sanehine §i tisulare <Monoflaeelatcl
3.3.2.1. Caractere generale.

• protozoare monoflagelate;
• localizarea: in s§nge sau tesuturi;
• flagelul este liber sau organizat intr-o membranli ondulantii;
• prezinta un singur nucleu ~i blefaroplast;
• se transmit prin inteplitura unor vectori hematofagi; . N

• produc in general boli grave, diagnosticul fiiml dificil;

• pro<luc parazitoze tropicale.

i'mbrlica patru forme l"Elins et al - 1981):

' •
In decursul ciclului biologic ~i trecerii de la o gazdli la alta, monoflagelatele pot ·a •
C
_·Q O

a) forma Jeishmania Camastigotll): A ~ 1orma ,,..;;,.~o;,;;/ B - form.a ~to ;

c - tonn.a l,cptomoAcU ; D - forma lds1tr,uat1la ;
N - nucJeu: C - ch!Aetoplut
- este fonna de. localizare intracelulara, corpul celular este ovalar, dimensiuni:
. 2-6~tm, prezintll in interior un nucleu, iar flagclul este foarte scurt ~i nu dep~te ·
membrane celulari.
. b) forma leptomonas Cpromastigotal:
- fonnli alungita, nucleul este central. blefaroplastul situat in vecinatatea."
extremitapi anterioare, iar flagelul devine liber flirlf a forma o membranli ondulanta
c) forma crithjdja Cepjmastigotj}:
- formli alungitll, blefaroplastul este situat tn vec.inlitatea nucleului, iar flagelul Formele prin care pot trece monoflagelatele (dupll Brumpt)
fonneaza o mernbranli ondula.ntli scurtli dupli care de,·ine liber
d) fonna tripanosoma Ctripomastigotll·
- este fonna cea mai evoluatll, corpul celiilar fiind Jung, subpre ~i ondulat.
nucleul este ruic, central, iat blefaroplastul este situat tn apropierea extremil1ilii -
posterioare, din care plead[ un flagel lung caie formeazli cu corpul celulei o
membranli ondulantll, iar dupli cc dep~~te polul anterior al acesteia d.:-, inc liber.
In evolupa lor. rnonoflagelatele pot trece prin douli, trei sau chiar toate fonnele
meoponate; in functie de gazdll, vector ~i tesuturile parazitate.
Parazi(ii monoflage!ati cu important! medical! fac parte din:

I . Genul Leis1t!fil1ig_ (forma de t,aza in corpul ·omului este cea arna~tigota):

• specii patogene: -~---t\,
tlj;:~
L.donomni
L.tropica
L.brasiliensis 1

2. Gt:nul Tripanosoma (forma de baza i'n corpul omului este cea tripomastigot~): l· -~y--..~ ,.,j ·2
• specii patogene: - T.gambiensae ~': l ):-~_,
T.rhodesiensae '~:~-
- T.cnJZi
J - clto,,locni:
.t - nodcv Tecd&th· :
I - bldan,pl,st II•
:ma,;
3.3.2.2. Leishma11ia donovani •-•b-..t.

Sinon im: Leishmania i11fant11m

M _orfologie:
Se prezintli sub dou1i fonne:
• forma leishmania C!!roastigotlO:
- prezentll in orgaoismul uman;
Leishmania donovani (forma intracelularll) Fonna Leptomo11as (dupll Georgt:Scu)
 .1

- foima estc sfcricl sau ovalarl, avand dimcnsiuni intre 2-Sµm , in interior
prczintl un nuclcu dcstul de voluminos, iar in citoplasml un blcfaroplast, de la care
pleaci un flagcl foartc scurt, care nu dcp~te mcmbrana c,clularl;
- localizarea estc obligatoriu intracclularl, de obicei in macrofagc ~i mai rar
in polinuclcarc , i cclulelc -cndotclialc ale tesuturilor;

Im . ® - .-,' •--~
~'.tv"
-~

~
- inmul{irca sc face prin diviziunc binari, cclula gazdll. va fi distrusli dupli -+ ~ I -+

un timp; · iar parazipi vor invada noi celule.

/ C -
-
INSECT HO~T , .
~{.'
h /
• fo11na Ic;ptomonas (WJinlSti&<>tl}:

ffl •ij
prezentA in .corpul vcctorului (flebotomului) sau pc medii de cultura
(N .N.N.); d /
I • - .
- forma estc alungitll., dimcnsiuni: . J5-25µm lungimc-, 1,5-4µm Hi{ime,
prezintll. un singur flagel care devine extern, fiind cam de lungimea celulei;
• .
· . @- ~;;; ~- ~ - "
- localiiarca este extracclularl, in lurnenul intestinal al ·inscctei vectoarc . b d e r 8

Ciclul biq}ogic:
Phlebotomul ·sc infectcazl iotcpind omul sau animalul bolnav (cfilni, rozlitoare Ciclul biologic la Leishmania donovani (dupil Belding)
sll.lbatice) ~i sugind singe ·care prczintl monocitc parazitatc.
In intestinul insectei, parazitii devin extracelulari ~i se vor ttansforma in circa
6-9 zile in fonna lcptomonas, care ulterior sc vor inmulp duclnd la o blocare parpalll. ·
· sau totalll. a esofagului vcctorului.
ln momentul. cAnd insecta ·i~i ia prinzul bematofag pe gazda vertebratl, sAngele
nu poate trece in ·s tomac din cauza esofagului obstruat, iar prin efortul flicut de
inscctA singele rcflucazl in plagli antren4nd ~i formele lcptomonas. J!l.
I
-
z .3 4 5
Zile
6 7 6 9 10 II
-,
IZ
ln eorpul omului, formele · leptomonas pAtrund in macrofagele locale, mai rar in -.,;, I I J ' I I/
polinuclearc, unde se vor transforma in forma leishmania, infectind noua gazdli. In
urma inmultirii parazitilor, uncle celule-gazdil vor fi distruse, apoi vor fi iovadate alte
,J7•
/
". ~
.,. ~I ¥I I{I V I \/
J
.
celule, iar ulterior parazitii pot fi · vehiculap' in organcle bogate in tesut ..J6
rcticuloendoteliill (s1>linil, ficat, ·ganglionii limfatici, m!duva osoasll.).

Critcrii de patogenit&te:
.Chiar in conditiile unui organism competent imunologic, paraz.1p1 pot supravietui
datoritil unor inodalitil(i de evitare a rl.spunsului imun al gazdei. Au fost deserise trci Cu~ll 'febrilll ncregulatll intr-un caz de leishmanioz.l infantilil (dupil Ungnrc:ann)
mecanismc principale (Ridulescn - 2000):
a) Evitar:ea &cliYoii citotoxjce a componcntclor. sanghjnc:
- pc suprafata fonnclor lcptomonas pot acpona douil substante: LPG
(lipofosfoglicanul) fi GP63 (glicoproteinil), care mediazl captarea lor de. cAtre
macrofage. functionlnd ca liganzi pcntru unii reccptori ai macrofagclor, dintre care cei.
mai importanp par a fi TCCcptorii pcntru complem~t CRI fi CR3. Deci, in loc sll. se.
producil liza parazitului prin intermediul complementului, acesta facilitcazil plltrunderca
parazitului in celula-gazdil.
b) Stratcgia de supraYictYie io macrofaa: ,
- reu~te prin inhibarea declanfArii proccsclor oxidative. Fosfataza acidli dt
pe suprafata parazitului poate bloca producerea de cltre fagocite a superoxidanionului:
~i Hp,, iar lipofosfoglicanul inhi~ o enzimil de tip protcinkinazl, irnplicati in
generarea metabolifilor oxidativi Ji poate indepilrta radicalii toxici ai 0.,, preveniod
omorArea pariiziwlui de citre radiealii hidroxil. .
c) Modular-ea rasi;iunsului jmun cclular:
- ma,.,-rofagcle infectate cu L.donovani prezintl o scaepe red~ ·.ck, .
interleukin! UIL-2) · ceca ce duce la inhibarea activilrii cclulelor T. Se pare · ell· ··sc:-
produce o mobilizare a unui numilr mare de macrofage i ~· Uiu miduva osoasJ.
accstca fiind u~r distruse de c:Atre parazifi.

Bolnavi de leishmanioul visceral! fi cutanatll (dupll· Belding)


Boala la oro:
• Dcnumiri: leishmaniozA visccrala. Kala-azar
Afecteazll.: adulpi tineri ~i copiii.
n Kala-azarul aduUului tinir:
Este mai frccvent in India. (Genlilini et al - 1982)
a) lncubalia este de 2-3 !uni. putiml ajunge chiar la 18 !uni. Unet.lri la
locul intepllturii flebotomului poate apare •Jeishmanicimul cutanat" cu a.,;pect veziculo-
pustulos.
b) ~ este de obicei insidios. cu alterarea progresivl a sllrii generale,
febrll. intermitentll., neregulatl, a-anspirapi, astenie, cefalee, tulburiri dispeotice.
c) Perioada de stare:
Se caracterizeazl prin:
• febrll: constantll., persistentll., neregulatli, cu oscilapi marl. uneori cu dubll
ascensiune in 24h; 3 • teste nespecifice:
• anemic; foarte pronuntati (uneori chiar . 1.000.000 bematii/mm ) ; ~loavul :
prezentind un aspect tipic - "facies de portelan" (alb ca varul); . disproteinemie, fiind pozitiv cAnd imlllloglobulinele cresc ~i .se produce inversarea -
• sindromul spleno-hepato-adenomegalic caracterizat prin:
spleoomegalie: progresivll.. uneori enorrnl, putAnd ocupa cu timpul toatll.
cavitatea abdominal!. Splina este mobilll., ioiiolorll, netedll., fenni.
hepatomegalie: mai moderatl. ficatul avlind o coosisteotll. fermll.;
adenopatii: indolore, apar mai tardiv cuprioz!nd ~ ganglionii
mediastinali; · .
• sindromul cut.anal: pielea este ·hiperpigmeotatll., de aspect negru-ccnuiiu,-
mai ales la nivelul fetei ~i membrelor. P~t - apare pete depigmentate sau·
hipetpigmentllri. De aici denumirea de "boali ·neag~• .
• altc semne clinice: . ·
sindrom dige.~tiv cu diarec de tip tlizenteriform
- sindrom hemoragic (hemoragii digestive, eruptii purpurice).
2} Kala-azarut copilului:
Este mai frecvent in zona litoralului meditenmean (in special in nordul·
Africii) ~i afecteazll. copiii, in special vllrsta de 2-3 ll1li
a) lncubatia este mai scurtll.: 1-2 !uni.
b) Dcbutul este lent sau insidios.
c) Perioada de stare:
Sindro_m ul sp!c;oo-hepato-adenomegalic este- mull mai manifest ca la adulµi
tineri. Se ~ ~l.Irure abdomenul ~ yQlll1JllllOS al acestor copii, fa\ll de
membrele subtiri. existiitd::de fapt o ·stare de ca~exie.
• Manifestll.rile cutanate: sunt de obicei absente
Evolufie: . amcrican (America ·central! ii de Sud).
In ambcle situatii evolutia este nefavorabili in ahsenta tratamentului
Moartea ·se p<;>ate produce .datorita:
- ~exiei progresive; .
- sindromului hemoragic;
- suprainfectiilor bacterieoe sau virale cu evolupe gravli.
La boln:ivii de SIDA s-a descris o fonnl. fulminantl de boala cu prognostic
foarte rezervat.
Diagnostic:
1) Cli.w!;: semne care atrag ateoµa: splenomegalie, febrii cronicll. neregulata ii
Je0copenie la un copil sau adult tlinir dintr-o zonl endemidi.
2) De ]aborator: ·-·
. a) Parazitologic:
Se efectueazll.:
- puncpe medularll, hepaticll sau splenicll. (cea din mmll fiiod periculoa~);
- frotiuri colorate May-Grilnwald-Giemsa: care pot evidcn(.ia leishmanii in
celulele histiocitare (pol fi ~i parazip extracelulari);
. - inslmintlri pe medii de culturll (N.N.N.) la l0 = 22-28°C apar fonne
leptomonas;
- inoculare i.p. pe: hamster;
- o metodl recentll. este tehnica de hibridizare a ADN-ului, care pennite o
difcrenpcre intre speciile parazitului pe materialul bioptic.
b) lmunologic:
- R. de· fonnol-leucogelificarc (Gate-Papacostas): este un test de
raportului aJbumioe/globuline
• leste spe.:ifice:
- 11.F.
- ELISA .
- R. de aglutinarc direct! (detecteazi prezenta lgM specifice, fiind U!J
indicator al bolii acute).
lrnunita.te:
In aceastll. afectiune titrurile anticorpilor specifici · de tip IgG ~i TgM sunt
crescute, complementul• este activat ii apar complexe imunoserice cu implicarea ·JgG:
lgM ~ IgA. lmunitatea celularil specificll. se reface lent in circa un an la 75% dintre
bolnavi, care devin rezistenti la o noul infecµe. La 25% din cazuri se produce o
deprcsie imunologici definitivi, ac~a prezentAnd riscul unor reinfecµi. (Steriu - 1999)
·T rat&ment:
- Stibog]uconat de Na (Pentostam; Solustibosan; Stibantin): 10 ing/kgcorp (max:
600 mg/zi), inj. i.m. sau i.v. - 20 zile; (Ridolescu - 2000) · •-
- Glucantim: 6-10 mg/kgcorp/zi, inj. i.m. - 2 cure de 12-15 inj. cu o pau1J\ ·intre
ele de 15 zile;
- Pcntamidlna (Lomidin): 4 mg/lcgcorp/zi, inj. jro. - 3 zile.
Epidem.iologie:
Exist! patru focare principale de boalll. pe glob: indian, mediteranean, african ~i
A. Rezeryorul de jnfectje: omul (focarul indian), cai.nele (focarul mediteranean ~i
amcrican). rozll.toarele mici (focarul african).
B. Cai de transmitere:
• intePi(tura flebotom.ilor: Phlebotomus papatasii; P . pern1a10-f"S, P. perjiliewi
(focarul .mediteranean); P. argentipes. (focaruJ indian); P. orientalis (focarul african); P.
lo11gipalpis, subgenul Lutzomya (focarul american); ·
• transfuzii de sangc (rar).
 C. Po_pulaga rcceptiv!:
Sunt af~e grupele tincre de v!rst!:
- adulp tineri (focarul indian);
- adolesceop, copii mari (focarul african ~j american); ·
- copii mici (focarul meditecanean).
ln perioada 1952-1954, in Rommia a existat un focar de 24 cazuri de
leishmanioza visccrall infantilil, in c!teva Iocalit!µ din sudul municipiului Craiova.
Rezervorul de infccpe a fost cainele, iar vcctorul: P. perfiliewi. . (Nitzulescu fi
Gherman - 1986) . ··
Maauri profilactice:
• depistarca scrologicl a ctiinilor purtlltori;
• Jupt.a contra rozatoarelor sllbarice;
• suprimarea flcbotomilor (adulµ ~i larve) prin pulverizari cu insecticide a
locuin(elor,
• protecpa omului cu substan(e inscctifuge rcpeleotc.
3.3.2.3. Leismania tropica
Produce boala numitll "Leishmanioza cutanatll" (ulcer sau buton de Orient,;
ulcerul de Alcpp)
La Jocul 'inteJ>l.turii flcbotomului se produce o infecpe 16call. cu lcishmanii a::
tesutului dermic, cu formarea unui granulom. care dcvine ulterior necrotic in cen1ru;·
av!nd marginile infil~tc cu plasmocitc, celulc gigantc ~i macrofagc parazitate. ln final_-·
se produce o ulccrapc cu cvolu(ie lent!, inconjurat! de o zonl. de infiltra(ic durll, care:
se poate o'°r -suprainfecta cu gcrmcui microbicni. · S-au descris doull forme clinicc.;
principale -(Gentilioi ct al - 1982):
• fomia ruraHl Cwnedll. produsl de L.tropica major, endemicl fn Orieotuh'.
Mijlociu, Africa, Afganistan, caractcrizatl prin apari(ia de leziuni ulcerative, de obicei}
multiple, duruoase, av4nd o seac(ic mai abundentl, localizate cu predilecpc la nivclul;
membrclor inferioarc fi inso(itc de adenopatic. Evolu(ia estc mai acut!. Estc intllnitf
in mcdiul rural, iar in caz cl nu sc produc suprainfecpi bactcriene, vindecarea
produce in circa 3-6 !uni. 11.sAnd .cicatrici retractile, . uneori mutilantc.
• fonna urbapl !mraUU, produsi. de L .tropica minor, estc endemici in Bazinul'
mcdi_tcranean ~ India. Ulcuapa cste de obicei localizatl· la nivclul fctei fi mcmbrelor,;
fiind singularl,, neduruoasl., cu seacp.i rcduse, evolu(ia fiind lentll (circa 1 an), II.sand·
dupl. vindecare o cicatrice depigmentatll. , .
Diagnosticul de bw cste eel parazitologic, care upnllrcfte cv\dcnliercl!j
leishmaniilor existcntc la marginea lcziunilor cutanatc. Sc poatc practica ~ "biopsi41
cutanati". iar din · •produs~l patologic recoltat sc fac frotiuri colorate May-Oriinwaldi
Gicmsa, care se pot complcta cu culturi pe mediul :NNN fi inocu1are pe hl\ffiSter.
Tratamentul constll in asocicrca unui chimiotc;rapic fo!O&it in cazul leishmanioz#.
viscerale (Gl11C:311tim sau . Lomidin) cu tratament local (Mcpacrinl., Atebri~J
Mctronidazol. Paromomicinll). Dupll vindecarca lcziunii &.e i n s ~ o imunitatr;f
pennanentll la reinfecpa cu tulpina omoloagll. Ltropica major induce protccpe fi fai{:
de infccfia cu ·Ltropica minor, dar nu fi invcrs. . ;~
. Rczcrvorul de infec}ie este rcprczentat de oo;i fi c!ine.· ~m.ediul urban) fi_;
rozatoa.re (mcdiul rural). Boala sc transmitc prin intcrmediul ~ ~ o r (P.papatasiif
P.sergmJ1j:-Ptofllaxta - wnstl- rn · mlsmi contra- · insectei ~ -·=i,i de protecti~/
i\ldividualll.
3.3.2.4. Leishniania braziliensis
Produce lcishmanioza cutaneo-mucoasll (lcishmanioza forcstiera. sudamcricani)
Afccteazl fn special muncitorii din industria foreslierl. ~i de pc plantatiile
Amencii Latine. Morfologia ~i ciclul biologic parazitar este ascmllnlltor cu L.donovani
~i L.tropica, vcctorul fiind flcbotomul, specia Lutzomya longipalpis.
Boala se caracterizeaza prin apari(ia in prima fw de leziuni cutanatc ulcerative
(ascmwlltoare cu celc din lcishmanioza. cutanat!). iar ulterior se produce o extindere
sau mctastazarc la nivclul mucoasclor fi cartilajclor din iona bucala §i nazofaringianll.
cu producerca de lcziuni ulcerative fi distructive, prindcrea scptului nazal cartilaginos
~i uncori al pavilionului urcchii, Icziunile fiind definitive. mutilantc. (Masden· - 1986)
Fonnclc mai importante de boalll sunt:
• !.!IA (Peru)
- cAnd din stagiul primar· se trecc imediat la stadiul secundar al afectarii
mucoaselor.
• Espundja (Paraguay)
- c4nd trecerca la afectarea mucoaselor sc face tardiv, dupii vindecarea
leziunii cutanate. Lcziunile mutilante apar la nivelul mucoasei nazale ~i buzei
supcri_o arc cu dcformiri importante ~i caractcristice.
• UlccruJ chjcir,ms (boala culcgl.torilor de gumii din Mexic ¢ Guatemala)
- afecteaza in mod · particular pavilionul urechii, pe care o deformeazll in
~ mod caractcristic.
Diagnosticul se face prin efectuarea biopsici cut.anatc, . apoi de frotiuri cnlorate
Giemsa ~i cultivllri pe mcdiul NNN.
Ca tratament sc administre.µA Glucantirn sau Ampbotericinl B ~i tratament local
ca in lcishmanioza cutanatil. .
Rezervorul de infecµc estc reprczentat de om ~i uncle rozatoare de piidure
'; (Caniculus· paca). Transmiterea bolii sc face prin intermcdiul flcbotomilor. Boala are o
tentll profesionall. afectand culcglltorii de gumll. muncitorii forcstieri ¢ constructorii de
drumuri ¢ cabane.
Ca ml.suri profilactice sc rccomandll· folosirea substan(clor repelcn1e (dimctilftaJat.
oleul de citrone~a) pcntru evitarca intePl.turilor de flebotom, ml.sun de distrugcrc a
sti insectei vectoarc, defriprca unor zone de piidurc in jurul noilor locuin(c ~i controlul
periodic al angajaplor din industria forcstierl..
;•
3.3.2.5. Tripanosoma brucei
;j_
· Prezintil doull subspecii patogene pcntru om: T.brucei gambiensae ~i T.brucei
rhodt!Siensae.
Produc la om tripanosomioza africanl., care estc o parazitoza tropicalii fcbrill, cu
<; aparifia de lcziuni ncurologicc cu evoluµc lct.alll. dcnumitll popular "boala somnuluitt.
Morfologie:
ln cazul ambclor subspccii, care sunt identicc d.p.d.v. morfologic existll douli
forme: ·
• forma tripanosoma (tripomastigotl, mctaciclicl)
- pn:.zentil in singe, lim~. LCR, av4nd dimensiun~lc de J4'-33µm/I ~5-3~5µm
~ forma chritidia ( cpimastigotll)
· -· prczcntll in organismul vectorului Glossina spp.
.)~
:~
 Ciclul Liologic: ,
Implici doul game: una definitivli vertebral! (omul, antilopa, cfilnele, rozlitoarcle,
girafa, zebra) ,i una_ nevertcbratli - .vectorul, C!l1"C este musca Glos_sina spp. (tse-tse),
cu speciile G.palpµis ca,re .
transmile T.b gambilmwe -fi.. . G.morsium&- CMC. transmite
T.b.rhodesiensoe. Musca tse-tse infeapl gazda vertebral!, silgind- odatli c,u sftngele
forma metaciclici a parazibllui, care in tubul digestiv al vectorului se transforml in
fonna chritidia , se multiplicii ii revine apoi .la forma metaciclici, proces care dureazll
circa 20 zile. lntepAnd omril sau o ga7.dl vertebrati, vectorul va inocula formele
metaciclice infcctante, care se vor multipiica pc plan Iocai la niveluI° tesutului
conjunctiv, dupl care vor invacla torentul sanguin fi spaµui intercelular al unor organe
$i tesuturi (ganglionii lirnfatici), iar intr-o faza mai tardivl pot pltrunde in ne,•rax, dar
numai in interiorul vaselor cerebf1l1e ii niciodatl in interiorul neurciriilor sau celulelor
glialc . .

r :- Aapecfe particul.are a.le infecfiei cu T.brucei:

In tripanosornioza afriC81)1 se produce fenomenul de "variapc antigenic!".
Tripanosomele, chiar in fonna metaciclicii au capacitatea de a-~i modifica structura
antigenic! a invelifului celular de natur1· glicoproteicli de peste 300 ori (Steinert -
1985). Se produce o stimulare -policlonall a limfocitelor, fiecare genera~e a . acestora
producind anticorpi specifici, care inllturi din circulape un numlr man: de parazi{i,
dar care devin ineficienp fiqi de parazi{ii care ~!-au schimbat slructura antigenic!, care
ulterior se vor inmulti intens. ·
Drcpt unnare rezultl exacerblri periodice ale parazitemiei, cu epuizarea
5 sistemului iinun, ceca cc expune bolnavul la infecµi llllcrobiene sau viralc cu evolu1ie
,• - - ~: ,_........,_; gravl.
·.-,t...... ; •-n.,...._:
•--1-
.-
,~fbed D&r:
U•: l •----oa4•
~: laal&: Boala. la. om~
A. Tripanosomioza cu T.b. gombiensae:
Boala evolueazli in etapc:
• iµcubafia: 5-10 zile
Trip_anosoma gambiensae (dupil. Georgesc~)
• llpariµa uni::i - lezi11ni locale: numitl "trip!lllom" ~ este un ~ancru <le
inoculare ce apare la locul irlteP.lturii ·vectoruluL Se prezintl ca un nodul .critematos
inconjurat de o zonl hiperemicii. Apare mai frecvent la europenii veniti in zonele
endemice. Dureazli 1-2 sAptlmAni. ·
~ faza de diseminare hematogenl!,:

,~¼.--,
1_
- este caracterizati prin: febra neregulat1: adenopatie care afecteazl
ganglionii cervicali posteriori ~i occipitali (semnul Winterbottom), hepatosplenomcgalie
moderatl ~i imeori placarde·eritematone ·pe l:Orp -~i ·unicllcii'ia incmorelor. Poate dura
c&eva luni, chiar ani.

.
• faza de localizare cercbrall (boala somnului):

I · ~\ 1111 -
- apare o meningoencefalitl, tulburl!ri de sensibilitate, parestczii; hiperest~ii
(scmnul cheii - impoSt'bilitatea bolnavului de a -rlsuci cbeia m· broasci datoritli
&~~
---·--~·
'
. ~- .; dureri!or pronuntate), tulburlhi motorii", paralizii, crize convulsive: -Se produc tulburari
'{. ale somnului, la_inceput somnolcntl diuml ~i insornnie noctuml, ulterior somnolenta

~k=1. i~l-\-\ .
,., devenind permanent!. In final se instal~ coma. Fara tratament, boala evolueaza
citre o enccfaliti dcmielinizanti, ire~ersibila, cu c~e~ie terminal!.

I!, Tripanosomioza CU· T.b rhodqiensae:

• incubapa estc mai scurtli;
• debutul este brutal cu febrl ridicatll, cdeme, alterarea stlirii generalc,
tulburlri rnioardice fi · hepatice:
Ciclul biologic la trjpanosomele africane (dupa Belding)
 .,,;,,- .,
.

~
j • faza de diseminare hematogenli este mai sc urtll., durftnd 3-6 !uni ~i chiar in
:.
aceastl etapli poate surveni moartea; .
· • afectarea SNC este mai pi:ccoce (4-5 luni de la debut).

Diagnostic:
Sc _; Diagnosticul parazitologic (trebuie sli fie cit mai 'precoce!!!). Co{\StA in:
. • recoltarca ~ examinarea microscopicli a secrefiei trepanomului;
• exarnenul singelui (frotiu colorat 1,1.G.G.) care evidenfiazl parazipi atlati
Pm iotre hcmatii;
Pms · • xenodiagnosticul (glossinele sunt · hranite in laborator cu singele bolnavului,
far dupii trei zile sc cautl parazifii in intestinul vectorilor);
• examenul L.C.R. (se constatl <:reftere& proteinorahiei ii in special a IgM).
GP-
T rat.unent (Nitzulescu e t al • 1986; Ridulescu • 2000):
Sc :.:putldall .-lfa • ~ : CP. a) Faza de discminare. hcmatogenli
• Suramina sodicl i.v.: dozl test de 0,2 g, apoi sliptimfu!al 1 g (JO ml sol.
HJ%) timp de JO ~ i ;
Sec(iune prin creierul mic cu infiJIJ'B.pe fn pia mater (dupli Nitzulescu) ·, • Pentamidinl: (3-4 mg/leg corp), i.m. • IO zile
b) Faza de afectare a SNC:
", • Melarsoprol (3,6 mg/lcgcorp) in perfuzie glucozatli izotonicii, doza maximA
fiind de 180 mg (5. ml) timp de 3 zile consecutiv (este toxic putAnd apare semne de
? intoxicafie arsenicalli).·

Epidemiologie:
Zona geograficli afeetatli;
• T.b. gambiensae: Africa ecuatorialli de Vest (Senegal , coasta de vest a
Africii centrale); . . .
-:!
• T.b. rhodensiensae: Africa ecuatorialli de Est (Etiopia, Uganda, Zambia)
?i
·.;;
A..- Rezervorul de infegje:
- T.b.g.: omul, porcul, ciinele
• T.b.r:: omul, rozlitoarele, girafa, zebrele
An1iJo1!1 (estc purtlltoare, nu face boaJa· manifest!)
Jnfiltra(ie perivasculari in cortexul cerebral (dupli Stevenson)
JL Clile de transmjtqc:
• vectoriall:
<:;:?¥"~;;·:~ . -;•:·_, . - T.b.g.: Glossinapalpalis (habitat: plldurile tropicale din Africa Ceotralli)
,.,. ·:- . ,~j • T.bx.: Glossina morsitans (habitat: savane, la umbra arborilor)
.;.~..... :..:r:~ • ~sfuzii de singe
• calea coogenitalli.

Muuri profilactice:
• efectuarca de controale in rindul populapei bl~tin~e in zonele endemicc,
pentru depistarea persoanelor cu adenopalie occipitalll, la care se va execura ex.
parazitologic al slngclui;
· • chimioprofilaxie cu Pentamidinli (4 .-mg/kg corp la 6 Juni) la 11izitatorii .
tempo~ proveniµ din Europa;
:" .! ·..WJrUITC& b:ainelor de fOloare albli · (iiii ·atrag ·vectoril): · -- ·-·
• ·. folosirea de insecticide remanente pentru distrugerea glossinelor (pulverizlri
aeriene) .
Bolnavll de tripanosomozli africanll (dupli Brumpt)
 a) Fam. Trichomonadidfle
3.3.2.6. Tripanosoma cmzi •corpul este asimetric;
•au . un numir variabil de flagcli libcri (3-5);
Produce la om boala lui Chagas sau tripanosomio7.a ~ericani!.. •prczinll o mcmbrani!. ondulantll.;
Transmiterea t,oµi . se fa~ prin intermediul unor ~ i de plo~ite: Triatoma ..existl.-o folma5iuee mimilA aostil (<?arc este o densificare a citoplasmci cu
•
megista (plo~ita ~tului) ~i Rhodnius proHxus. · rot de a mcnpne forma corpului cclular); .
tn vector. parazitii se gi!.sesc initial sub fonna tripanosoma. apoi tree in fonna · • nu au capacitatca de a sc inchista;
chritidia §i rcvin in final la forma tripomastigoti infccUlllti pentru gazda v"rtcbratl • trei specii pot parazita omul:
(omul, ctinele, pisica, porcul, rozltoarcle). Aju~ in sfinge, parui\ii vor ti vchiculap - Trichomonps vagina/is
in diferitc 1esuturi ~ in sistemul monocitomacrofagic, unde se vor tranSforma in forma - T. mtestinalis
intracclufara - leisbmania, dupa cc au u-ccut prin cele doui faze intennediare: chritidia - T. tenax (buccalis).
tn ce\ula afectatl, parazitul se va inmulp prin diviziunc. dircctl ~ cvolueazi dupa
~i leptomonas.
bl Fam. He:mmitidae
un timp inapoi sprc forma Tripanosoma. Cclulele paruitate vor fi distrUSC, iar fonnelc • corpul arc simetric bilaterall (flagclate <liplomonadidac);
tripomastigotc ajung in circulapa sangvini!. pulftnd invada altc cclulc ~ 1esuturi
• prez.int! doi nuclei vegetativi; ·
(miocardul, musculatura schcletici. ~i nctcdi!., sistcmul nervos), uncle put.And ajungc in
• numlrul de flagcli libcri estc pcste 6;
corpul altui vector in urma unui prtnz sangvin. . · · • au capacitatca de inchistare;
Morfologic, formcle tripomastigote au lungimea de 15-20µm, avind fonna unci ·.
• specie cu importanti mcdicaJi,: Giardia-lamblia (duodenplis).
virgule sau a litcrci ·s·.
Boala prczintl doui!. forme: acuti!., care afcctc&7A copiii mici (1-5 ani) ~i cronici,,
.-
care afecteazi adolescenµi ~i adulµi tineri.
ln prima fazl a bolii, de obicei la nivelul fetei, Wldc ataci. vectorii. sc formcazl : --·
un ~cru de inocularc (Chogom), insoµt de cdem palbebral unilateral ~ conjunctivitl.,
Produce boala numit! "trichomonozl urogenital!", o afccµune cu transmitere
(scmnul Romana). scxualii, de mare dspindirc pc glob, inregistrindu-~ anual circa 170 milioane cazuri.
in pcrioada de stare apar atingcri rniocuilicc §i nervoase (mcningoencefalitii). iar
in fonncle cronicc se pot. forma megaorgane ·, (<lilatarea esofagului, stomacului, ·:
colonului) datoriti!. distrugcrii plexului mczcntcric ~i altcriirii motilitl!.\ii tubului digestiv). Morf~logie:
(Kiers-zenbaum • 1986) • Forma vegetativll:
Prognosticul este rezervat datoritll. insuficientei cardiace ~i mcningocncefalitei. - ate. o forml piiiforml, globulara, avAnd lungimea de 15-20µm. In interior se
Diagnosticul se bazcazl pc date clinice ~i de laborator. Paraziµi pot fi evidentiaµ . obscrva o densificare citoplasmaiicl - axostilul. care menpne fo~a corpului. Otre
in unna examcnului sangelui (direct ~i frotiuri colorate M.G.G.). insrunanti!.ri pc mediur cxtremitatea anterioarii exist! un · -n uclcu, deasupra sa un conglomerat de blcfaropl~ti
NNN ~i inoculari · pe ioareci ~i cobai. Deterrninarea Ac spccifici se face prin · de la care. plc;aci. mai multi fiagcli; 3-4 devin liberi la nivelul cxtrcmitltii anterioarc.
intermediul reacµei de in1unofluorescc~\i indirecta (U.F.). $i mai exist! un fiagtj cu tract rccurcnpal cltrc polul posterior, care fonneazii cu
Tratamcntul: Lampit (10 mg/kgcorp/zi) 3-4 )uni sau Ramlanil (5-7 mg/zi) - 1· corpul o membranl ondulanll scurtl, care nu ajungc la polul posterior.
lunii. . · "· Flagclul rccurcntial intiirc§tc la bazii membrana ondulaniii formAnd ~ -
. · Boala estc ri!.panditii in America Latj.nii." Re;zervorul de infec\ie este rcprczenrat: Parazitul sc deplascazii prin intcrmcdiul miici.rilor mcmbranci ondulante $i a
de animale salbaticc (vulpea, rozatoarc, armadillo), domestice (ciinelc, pisica, porcul) : flagelilor liberi.
~i rar omul. Trarismiterca s~ face prin contarninare, , triatomelc climinand paraziµi prin · In citoplasmi sc pot gi!si vacuole dlgestive care pot conµne bactcrii, leucocite,
fecale pc piclea gazdei , ·care plltrund prio le~iunilc tcgumcntarc in organism. _' hematii ~i particuic alimcntarc. ·
-MAsllrile -de--ptevenire . consta.u io lQI!..~--co~~ vcctorilor ~ controlul donatorilo~ •
• nu prezintll. forrili chistidi.
de sange. Se studiazl posibilitatea aplicirii unui v:iccin. ..

·r, HaLitat:
-~.3.3_ Flagelate cavitare IPolil'laeelate) ·>
! • ciile genito-urinarc, in . special la nivclul uretrci ii vagioului.
Parazipi sc giisesc ·doar to forma vegctativil ~i sc multiplicil prin "diviziuni binarc
in · plan longitudinal. Litrucat nu :!lJJ capacitatea de a se inchista, sunt' puµn rezittenfi
3.3.3.1. Caractere generale J in mediul extern, unde nu rezisti·.. decit cateva minute. Din accasta cauzli, transmiterea
- se localizcazl in cavitii\ile naturale ale organismului (cavitatea bucala, tubul:- de la om la om se face prio contact sexual ~i foarte rar . indirect ·. prin intermediul
lenjeriei, scaunului de toaletl sau in piscinele cu apa i'ncal.zitil.
digestiv, urctra, vagin); La nivelul mucoasci vagina)e, nwnlirul parazitilor poate varia fiind favorizati de:
• prczintii mai mut1i flageli; • pH-ul alcalin vaginal (i'n urma sciidcrii lactobacililor §i crc§terii florci
• produc boli de largll rasplindire pc tot globul;
anaerobe);
- cuprind douil farnilii cu importanta medicalii.
• cantitatea mare de glicogen produsl de celulele epiteliale;

63
 T
• cantitatea de honnoni estrogeni.
Infecpa · este exacerbadi in perioa~ele pre ~i postmenstruale ~i atenuatl fn
perioada de ovulafie.

Aspecl:e de patogenita.te:
P~itul produce un cfect citopatic asupra mucoasclor, adcrarea acestuia
Jepinzfind de patru protcine (adezine) care ac{ioneazi asupra unor receptori spccifici ai

~
celulelor epiteliale. Un rol important in adeziunea de celulele epiteliale ii prezinta $i
unde glicoproteine de tipul lectinelor.
tn unna contactului cu celula-finta parazitul se defonneaza. caplitand U!! aspect
amoeboid (Arroyo - 1993).
Activitatea liticA a parazirului este datoratli unei cnzime de tipul cistein-
proteinazei ~i capacitlpi de activare a Iectinclor. (Petrin - 1998).
Sc pare cli parazitul poate evita ac(iunca citotoxicli a complcmcntului. o posibilii
cauzl fiind prezcnta ficrului din sAngclc menstrual care poten\caz.1 actiunca ·
cisteinproteinazci de dcgradarc a componentci C3 a complemcntului ~ dcci mi~oreazl
.:..
efectul citotoxic al acestu.ia (Alderete - 1995).
} S-a mai observat cli patogcnitatca poatc fi influcnfatli de uncle diferen{e
·..
antigenice ~i in structura unor grupe de izoenzimc identificate Ia uncle tulpini
parazitare (Stenn - J999).

Bo;.J.a la om:
Trichomonoza uro-genitalA poatc fmbraca o formli acutli sau cronicli, prezentand
uncle particularitilp in funciic de scxul afectat.

A a> SexuJ fcmioio

- pfCdominil formclc . acute. Dupil o incubape d~ 4-5 zile · de la contactul
--~-
·, sexual, apare o secrefie vaginal! destul de abundentil de culoare· galben-verzuie sau
. I
alb-liiptoasll, cu un miros caractcristic de muccgai sau branzll. fenncntatll, inso(itA de
scnzatia de arsurli, prurit vulvar sau vaginal. Pot aparc mctruragii, ncregularitiiti in
des~urarea ciclului menstrual, ncrvozitatc, insomnii. Episodul acut sc atenuiazl Lreptat,
·!:
putand persista o sccre\ic muco-purulentil., care se poatc cxacerba postmenstrual ~i i_n
· 'j sarcinl. Nctratatl, infectia se cronicizeaz!.

bl Sexul mascuJio
A: Trichomonas va~nalis; B : T.tenar. C: T.intestinalis '(dupA Belding) · - predominil formclc croilice ~i asimptomaticc. Jncubaµa esrc mai lungil,
sccrctia urctralil. in cantitatc mai rcdusil., la inceput purulcntil., apoi alb-lilptoasl, iar mai
..• , -~ tirziu scroasA, fnsotiti tle prurit ~i jcnil. la urinarc. Uncori, singurul semn poate fi
~---• -:. • •
'l llfll?isa "picAturli matinalil.", la inceput purulcntli, apoi seroasi, care poatc pcrsista
.; pcnoadc lungi de limp.
t?i
(,.J" .,;,.,..
( • t'i'~}.
· .- Q-. -- .
...-····
___ ,.. .• .. -·· •
. ~_}::-L.1-L!-L.;1.
1 - ~--
····-.... ''~" .
·
C) ·} fn cazul in care boala cstc nctratalf, pot apare complicapi, uncori grave, care
} atiCCteau aparatul genito-urinar.

6 -- r
(I ·rr-• ~
r ,-~ ---"''
\l: /1
I \::.v•? .
~
\ Iii _. ...-
-- - -
----_.m_ ~~- - - - ~
' ',,_
--
·

---~~--~-·
_}t. .

.... ~ ~ \
-.·j•:!i·tt•-:
-----.

-.-u·· --____,-·"' . )
· ··...

l t{ '{

·
UI~ ~
• La fcmci pot apare: ·ccrvicite (cu prezenta de ulceratii pe mucoasa colului
zon: de m~a~)azic, care au potcnpal de malignizarc)._cndomctrite, salpi11gitc,
QYmk (cauza de stenhtatc!).
• 4 bhbati: prostatile, cpididimitc, cistitc.
t\'!·
;I
,:
-~
..i:~J-. -
----, , .._; - ~- " -
__ . -~=.%- -~ __/_·· ·.. .. . .
.
{
.
~-
De i:eJinut:
·
. - lnfccpa poate fi intretinuti o perioadA indclungatl, da~ nu sc tratcaii cuplul.
dau?~-~nf.r.cpilor_.frec11cntc. - - .
I·-··- · ···· ·-· ···· % ~--·'.T richomonoza uro-gcnitall se asocjazi frecvent cu candjdoi,a · ~i iofegja
•:'\? .&on~ ceca ce impune diagnosticarca ~i tratarea concomitentli a tuturor ace.~tor
~ cauzc. CMan ct al - 1998)
Cili de transmilcre a trichomonozci uro-gcnitalc (dupi Gherman) ·1,
.,
 A. Rezeryorol de lnfecSje:
- omul (femeia sau b!rbatul parazitat)
Dia.gnostic:
ll Exameoul gcretiei vagjnale ~i uretrale penttu identjficarca parazipJor:
IL Ciile de transmitere:
• recottarea: • contactul scxu;il .(eel mai frecvent)
- la feme.i e: secreti!l vaginala din fundul de sac poi.terior sau lateral
- la blirbat: secreµa uretrala .
lo cazuri mai rare:
• preparatul· proasp!t intre tami1 ~ tamell: evidentiazl p81117.itii vii care se • bli in bazioe cu api!. termalll (parazipi pot rezista 10'-30');
• lenjeria de pat, obiectc de toaletll proaspi!.t contaminate;
depJaseazl in cAmpul microscopic
; frotiuri colornte M .G .G .: eviden\iazA pnrazitii ~i dau indicatii asupra formei . • instrumentarul din serviciile <le ginecologie (shnde, catetere, miinu~i
chirurgicale neslerilizate sau dc¢nfectate insuficient). · .
infecpei: pnraz.iplor in cantitate mai mare,. Este posibil ca T.vaginalis- sl acfione:ze ca vectori ai unor infecpi bacteriene din
- infeclia acuta: se constata prczenta
uactul genital inferior, deo~ pot vehicula bacteriile fixate pe suprafata \or.
numeroase Jeucocite, flora microtiiana rectusi!.
- infr,epa crortjcl: existi!. un nurn!r mai redus de paraz.iti ~i leucocite, flora·.
microbiani!. abundenti!. :· Muuri profila.cticc:
• culturi~e pe •mediul Simici (mediu Uiffler + S.F.; amidon de ore{·
• educapa sanitari. a populapei;
antibiotice): sunt utile in cazul secrepilor sil,race in paraziti · • necesilatea contactului scxuaj protejat ~ evitarea relaµilor sexuale cu persoane
• utilizarea anticorpilor monoclonali (tehnica de ultimi!. ora, foarte sensibitlr-. alese ocazional; ·
pennite depistarea unor infecpi g:reu de diagnosticat, prin identificarea paraziplor aii'•
• tratarea concomitentl a paru;nerilor;
pot fi in cantitl\i foarte reduse - aprox. 100 paraz.ip/ml de secrepe). (WaU et al /~
• folosirea igienicl a ·closttelor ~ . bidewi.lor;
lH~ t.. • obiectele de toaletJ s! qi:: mmiai de uz peisonal;

bl Evjdentjerea. evenrualelor infectii qsocjate:

• candidozl: insiminti!.ri pe medii specifice (Saboureaud) •
~i. • primenirea cllt mai frccventi!. a apei din bazinele de inot;
• sterilizarea dupll fiecare intrebuintarc a instrumentarului · din serviciile de
• infecµa gonococic!.: efectu!ri de frotiuri. colorate A.M.; Gram, Pick-Jacobson.'·;' ginecologie ~i urologie.

IIDunita.te: 3.3.3.3. Trichomonas intestinalis

ln cursul infectiei apar anticorpi specifici, dar nu s-a putut stabili o corela\ie'.
directl intre titrul acestora ~i rezistenta la infecµe. · :'.! Sinonim: Trichom/Jnas hominis
La femei pot apare in secretia vaginali!., anticorpi locali de tip IgA, care ar pu~i Trai~te in intestinul gros la om. ciine ii pisicll.. .
conferi o oarecare protectie. ·,-:. Dimen$iuni: · 10-15µm, extremitatea posterioari fiind mai ascu1ita ca la
;.,
T..-aginalis. Prezinta 3-5 flageli anteriori liberi, . iar flagelul recurenpal este Jung, atinge
T ra.ta.ro.ent (Steriu - 1999; Radulescu - 2000): .. polul posterior al celulei ~ apoi devine liber, deci. roembrana ondulantJ este lungli. Se
Obligatoriu: se trateazi!. siroultan cuplul sau toti partenerii sexuali. •s: constati prczen\a axostilului ~i costei existente pe toatl lungimea membranei ondulante.
~ i nu existl dovezi concrete ale patogenitiiµi sale, este considerat ca fiind
1 Tratament general: conditional patogen, putand produce uneori tulburari digestive de .tip enterocolitic,
- Mctronidazol: 2 g (dozl unidi) - oral
sau 4 x 1 compr. de 0,7.50 g/zi - 7 zile carncterizate prin scaune moi insopte de dureri abdominale. ~i foarte rar chiar
entcrocoliti ulcerohemoragicl.
(precau\ie in snrcina)
Diagnosticul. se face prin eviden(ierea paraziti}or in fecale cu ocazia examenului
- Tinidazol (Fasigyn): 2 g (dozii. unica) - oral.
copropa.ruzitolog;c.
Tmtamentul const.a in adinnisnarea de Metronidazol. Tinidazol sau Furazolidon . .
2 T@tameot local (in plus la feroei - . intravaginal)
- Tricomicon ( compr. vaginale cu efect antiparazitar,
antibacterian t Transmiterca se face pe calea fecal-orall, prin nerespectarca regulilor elementare
~- dt igienll ~i prin intermediul mu~elor. ·
anLirnicotic)
Ziua J-3: 2
Ziua 4-9: I
ovule/zi
ovul/zi - seara
.
+·
~:.
Prufilaitia are in veder:e mAsuri cu privire la igiena mllinilor ~ alimentclor.

Fenticonazol (ovule: 1000 mg): 1 ovul doza unica '~

3.3.3.4. Trichonionas tenax

- spalaturi cu solutie de Cloraruina B.
Sinonim: T.buccalis; T.elongata
Epidcmioloiie: Este un parazit al cavitl(ii bucale, prezent la persoanele cu afecµuni
Se pare ell. anual se infecteaz.i cu T. vagi11alis circa 180 milioane femei, iar 7(0.· Stomatologice (carii deotare multiple, gingivite. stomatite, pforee alveolari!.).
dintre partenerii sexuali sunt purtatori. Sunt afectate 5-Jo% dintre femeiJe· sinatoase f A fost izolat rar ~i iii criptele amigdaliene ~i in uncle colecµi pleuropulmonare.
50-70% dintre cele care traiesc in condirti igienico-sanitare precare ~i in proroiscuitJllt
sexuali (Ridulescu - 2000). · •~.

I,(,
i. 67
 1-
Dimcnsiuni: 5-16µm, fonnii pirifonnii, prczintii . pa_tru flagcli antcnon liberi, iar ·;';
flagclul recuren(ial cs~e scurt, neatinglnd polul_ celular posterior, deci mcmbrana ·:i
ondulantii cs_tc scurtl, ajungilnd plinl la jumliatea lungimii celulei.
Parazitii sc hrlncsc cu rnicroorganismele din _biocenoia• bucall fi se multiplic!
prin diviz.iune binara, longitudinall. Se pare cl[ au capacitatca de a secreta o toxinl 6
citotoxic! ~ cnz.imc proteolitice. · ·
Nu au rol patogen direct, dar se plITT: ca favoriz.eaz.li ~i• intrctin infcctiilc d.:
etiologic microbianii de la nivelul cavitii{ii bucalc. ·
Diagnosticul ·se bazeaza pe dccelarea parazitilor · in materialul recoltat din tartrul
dcntar sau criptelc amigdalicne, prin examinarea microscopicll. a frotiurilor colorate
M .G.G. sau AM. .
:r~entul este nespecific, putandu-se folosi· antiseptice bucale.
Transmit~ se face prin intermcdiul pic!turilor Jui PtlUgge ~i folosirea in ·
comun a veselei, paharelor ii instrumcntelor muzicale de suflat.
· Prez.enta acestui paraz.it in cavitatca · bucalli indicli o igicnli bucalli _-
necorespun:dtoare.

,_..-._..,.c_1'itlA._•·"_.. ,-----.,
JI - .............

.................
·-............... ·-..... ...........
·-~ ~
8
....
Sinoni.me: Giardia ·duode11a/is; Giardia intestinalis
,-
,-
· ,-·
...........
.............
,
,
, :

--·
, _,.._. ......,
·-,..... .........
Lamblia i11testi11a/is
Produce boala numitl giardioz.l sau Jamblioz.l. Giardia-lamblia fonna vegetativii (dupi Georgescu)

Morf~logie:
·Se prez.intl sub doul fonne:
a} fonna vc11ctativli. (trofozoit)
• are dimensinea de 15-20µm, corpul celular de aspect pirifonn cu ._: •:::~

•
extremitatca antcrioarll. rotunjitli ii cea posterioarl mai ascu{itli. Privitl lateral, forma ·;
es1e plan-convexll., iar c!tre extrcmitatea anterioarl existii o adlnciturli aumitll "disc ·:
adez.iv" cu care parazitul se poate fixa pc mucoasa duodenalli. w
?~5;: ~;•.~-
• prezintii simctrie bilaterali;
• 2 nuclei simetrici (cu aspect de ochelari);
• 8 flageli dispufi in patru perechi:
~ ·.. ...;::~·:·

- o pereche de flagcli anteriori, care se iocruci~ ~ dcvin liberi la ·

nivc)ul extrcrnitlitii anterioare; .
- · o pereche de flagcli posteriori, cc devin liberi la nivelul cxtrcmitlpi
posterioare; · Chisturi de Giardia-lamblia (dupl Wenyon ii ,NitzuJescu)
- doui perechi de fJagcli latcrali. ~-
bl fonna chjsticl '
• 10-12µm, forml ovalarli; f? '- . ~-~ ~.11 .
• mcmbrana prez.intil un dublu contur;
I/ I . . :JJq~.. -·::-1 [1
• in •interior sc obscrvl 2-4 nuclei ii rcsturi de flagcli. ~__s (
I
·11 -~ _,,,,.-------- -..· ,. ~ -"' ~ -- '
•J : ,:t·~ ;·-=-
i -----

· Habit.at: ~t ~
-------1 ~
- - ...
~ T1r
'iEl . ~
1 1_ _ _
~ : \
- in intestinul subµrc (duoden, jcjun) ii in ciiile biliare intra ~ extrahcpatice ale· l ..--.., /
omului. · ·
~'~~ - "'-
~·- .re.I
. t~flt:_ ·- --. -..--- ,·
:>-' '
llz::- i
f:~711 ~ / 0,,,,
Ciclul biologic: ':·, · -· ► - ~ .:,f>' - • • • · - -
· -~~.J.L
Trofozoitii triiicsc la nivel~l duodcnului ii jejunului unde sc pot inmulp. prin.~
diviz.iune binara. ·. t
Clii de transrnitcre a giardiozci (dupll Gherman)
 Dupll un timp uncle fonnc sc inchistcazll ~i sc clibcrcazll prin inlcrmcdiul
matcriilor fccalc in mcdiul extern, undc rczist! un · timp, mai ales in condipi de
umczcalll ~i pot ajungc in apll, pe alimcntc contaminate, legume ~i fructe ncsplllate.
Pot fi vcbiculap ~i de clltre m~te. Ajun~i in tubul di_gcstiv al unci noi gazde, la ,:·
nlvclul intest-im1lui subtirc dintc-uii. chi£t tettaoucleat vor rczulta doul fom1e vegetative
care se vor localiza p_tintre vilozit!tile intcstinale, dupli care se vor irunulti.
Criterii "de pato,:enit.ale:
Rolul patogcn depinde de mai multe mecanisme:
• aderarea parazi1ilor prin intennediul discului adeziv de epiteliul intestinal
Se pare ell la nivelul discului adeziv acfioncazll uncle proteine contractile
(miozina, o.-actina) ~i lectina, care participli la mecanismul de ataprc de mucoasa:·
intestinalli.
Paraziµi in numlir foartc mare, in urma fi:,clltii pot fo[D)a un fel de •peJiculli" .
rcalizand o obstruc{ie mecanicll. cu dcranjarea proceselor de digcstie ~ - mai ales de .'·.
absorbp.e a grisimilor ~i vitaminelor Jiposolubilc (Rldulescu ~i Meyer - 1992).
• aderarea trofozoiµJor de polul apical (bordura in peric) al celulclor mucoasci:.".
intestinalc produc lcziuni cc due in final la turtirca sau chiar aplatizacca vilozitiplor:;,
Lezarca structurii rnicrovilare poatc duce Ia apariµa unor deficicnte enzimatice rui;"-.
special a dizaharidazclor ca Iactaza ~i xilaza) cu aparitia -intolernnJei pentru lactozll.
• captarca de clltrc paraziti a sllrurilor biliare poatc duce la inhibarea··
activitlitii nonnale a lipazci paocrcaticc
• tuiburarilc complcxe, enumerate mai sus, imprcunii cu tulburlirile de;·
absorbµc (caroten, folat, vit. B 12) pol duce Ia siodromul de malabsorbµe
• se pare ell gradul de infectivitate este legal de biocenoza intestinal! ·.
(prezcnia unor specii bactericne ~i fungi)
• studii de M.E. au eviden{iat prezenta in' citoplasma trofozoitilor ~i chiar a"
c hi~tilor a unor structuri considerate a fi endosimbioµ, care se pare ell pot funq_io114;
ca plasrnidele la bacterii. influentAnd gradul de infectivitate ~i virulenti a parazitilor:·
(Meyer ~i Radulescu - 1984).
Boala la om:
Se nume~e giardiozli sau lambliozli.
Boala prczintli o simptomatologie necaracteristic3, polimorfl!., ca pu!And simula ·
frecvent o duodenitli sau o diskinezie biliara.
Principalele siinptome sunt prezentate in tabclul urmlitor (dupa Steriu - 1999):
·i .. i•• -:
eructatii
anorexic distensie ab<lominala
vomli
dureri Jc ca in!ol.~J!....la came
frison unii:arie
scaune mucoase steatoree
mal:ibsorbpe (lactoz.a, vit. A,. _vit. B 12.,_ lioidc) I:
70
Exist! forme acute, cronice fi asimptomatice (20-30%).
• Incubapa: este de 1-2 sipllmani
• Faza de stare: prezinti semne nespecifice, singure sau in asocia1ie.
La aceste . semne se mai pot adluga manifestliri:
- p~psihi~_@J~nj~ cdAl~•.fil~Q..IJlqi~J; ...
- alecgice cutanate (urticarie);
- alergice rcspiratorii (astm, rinofaringite, bron~ile).
La bolnavii de SJOA:
- s-a observat o incidenlli crescut! a acestei parazitoze care · are tendinta de
cvolupe acutll. Poate aparc diBref (3-5 scaune/zi), materiile fecale fiind grasoase cu
miros putrid, insopte de dureri ~bdorninalc, alter-area stlirii gencrale, slibirc p4nli la
stadiul de ~xie ~ apariJia sincnomului de malabsorbtie.
Au fost semoalate la llcefli bolnavi chiar cazuri de bepatitll cronicli
/ granulomatoasi ~i colangite favorizate ·<te prczenta Giardiei - lamblia.
De reJinut:
• Nu se poate pune diagnosticul de lambliozli oumai dupli semnele clinicc ci
uumai dupi, investigatjUe de laborator
' • Trcbuie combltut! "lambliozomania", ·adica tendinta multor cadre medicale
de a eticheta orice tulburare digestivll. cronicll. ca lambliazi oumai dupli semnele
:.- clinice, ffra confirmarea laboratorului, ceca cc· duce la instituirea unor trataniente
inutile, chiar diunitoarc, intrucat majoritatca chimioterapicelor antilaotbliozice au un
grad de toxicitate hepalicll.
Diaguoetic:
A. Dlagoostkul parazitologic (este de bad):
. 1. Ex. cgprqparazjto)ogjc (se efectueazll eel puJin trei probe. recoltate la
intcrvale de o siptllmfinli):
• metoda cu lugol: evideoµazll ~ de Giardia · - lamblia. Formele
vegetative apar rar in scaunele diarcice, de obicci in cazul formelor acute de boali.
2. Ex. ljchjduJui duodenal:
• tubaj duodenal; -
• frotiuri colorate M .G.G.: evidentiazli trofozojtij.
3. Biopsja intestinal~: pcmlite examinarea mucusului ~ efectuarea de prepamtc
histologice a mucoasei jejunale.
· 4 . Enterotestul (capsull gelatinoasll eoterosolubilli, care COfllinc un fir de
~~~:!:&- nylon). 1n intestin gelatina SC dizolvii, iar- trofozoiJii SC fixcazll pc firul de nylon, care
dupi douli ore se extrage, mucusul sc dep~ne pc o laotl ~ se examineazll la
microscop. (Steriu - 1999) · ·
B. Diagoosticul imunologic (prezint! o sensibilitale ~i specificitate mai redusli):
I : Evjdenpecca Ac specifici din sec prin intermcdiul:
• R. de imunofluorescenJA indirecta (l.I.F.)
• ELISA
• R . de i01unodifiizie
• R. de hernaglutinare
-:f·
Ac specifici tip IgM sunt crescup in infecpile active. Ac specifici tip lgG pot fi
TCZiduali, fiind crescuti mult limp dupll vindecare - deci nu suot relevanµ . (Yolken -
1985)
-·~
{ 71
 r·
2. I>etenninarea Ag de Giardia - lamblia in fecalc ..T De refinut:
~ prin folosirea MAb (anticorpilor monoclonali marcap) fatli de frac\iunf • Ultimele douli mcdicamente, d~i sunt mai comod de administr-dt, prczintli o
antigenicc -spccificc ale parazitului (31, 66, 82 kDa): evidenpiµl prezenta uoci infe<.-pi eficieµ(!, mai schut!. ·
active. (Th~pson ct al. - 1996) · •.:: -: ~ Controlul eficicntci tratamentului se face la o lunll dup! terminarea acestuia ,
priti ·~enc coproparazitologice. ~petate.
lniunit&te:
Rolul imunitlipi umorale cste · dcstul de ncclar. La nivclul mucoa.~ei duodcnale Epidemiolo~ie:
· pot apare Ac specifici de lip lgA; care pot conferi protec{ie printr-un cfect citopatic Lamblioza (giardioza) este o boali parazitad foarte raspandita pe glob, :ifectiind
direct sau prin intcnnediul complcmentului. A~tia pot inhiba aderenta paraziplor de circa 7,2% din populatia acestuia, incidenta fiind mai crescutl in !lrile in curs de
mucoasa intcstinallL . dezvoltare ii in special in colectivit!f.ile de copii.
Nu sunt dovcz.i cooCTCte dcsprc o acpuoc protectivli eficicntli a Ac de tip lgM
(care prezintli un titru ~ u t in infccµile reccntc) ca ~i a Ac de tip lgG (prczcnti ui A. Rezetyorul de inrcci;e:
titruri mari in infectiilc cronicc). - omul (bolnavul sau pun!torul slioltos). Au fost identi-ficate specii asemlinlltoare
Rispunsul imun celular este. prezent, Lt avand un . rol important in evolu~a la animale (Giardia canis, G. ovis, G. muris).
infecpei, cAt- ~i in cazul capacitlitii de· rcactie a gazdei in cazul unor rci'cllectii. .
S-a demonstrat "in vitro" capacitatea macrofagelor de la nivclul pllicilor Peyer de IL Caile de n:aosmitere:
· a emite pseudopode cu capacitatea de a fagocita · trofozoi{ii ~ Giardia - 11:zmblia - prin iotermcdiul chisturilor _(care rczistli la tempcraturi sclizute: 14 zilc la - 12°C
(Steriu - 1999). · . , ., ~i 20 zile la -6°C) ·
.Intcracpunea trofozoiµJor cu macrofagele .poate induce un rispuns imun, • calea fecal - oralli;
macrofagul putAnd distrugc parazitul printr-un efect citotoxic:, iar prin prelucrarca Ag • alimente contaminate (fiucte, zarzavaturi);
· parazitarc, poate aparc un rAspuns specific umoral, Ac produ~i acponAnd fie direct sau
• apa potabilli poluatli de ape rcziduale in unna uoor defccpuni ale sistcmelor
prin mecanismul de citotoxicitate anticorpodepcndentli la oivelul granulocitclor ~
de filtrarc in uziocle de apli;
f!10nocitelor (Ridulescu - 2000). • rolul ·m~elor de vectori mecanici;
• utilizarca· in colectivitli{ile de copii a unor obiecte in comun (tem1ometre.
T rai&p,ent: juc;lirii).
. 1, Tratamentcle combjnate de 10 zile (sunt cele mai eficiente: - 97-98%
vindeclri) (Elias - 19al; Nitzulescn - 1986): . ~ ReceJ>tiyitatca l!Qpujapej:
• Mctronidazol (ziua 1, 3, 5 , 7, 9) Boala este mai frecventll.:
· adul(i: 3 x l conipr. (0,250 g)(zi - la popula(ia tAnllrli (1-5 ani);
- copii: 0,0250 g/kgcorp/zi in 3 prize - asociat cu: - in colectivitl\ile de copii;
+ Mepacrin (ziua 2, 4. 6, 8; 10) - in mcdiul url>an (cxistl o densitate mai crescutli a popula(ici);
- adulp: 3 x 1 compr. (0,100 g)/zi - la adul{ii cu imunodeficiente, homosexuali, turifti deplasa(i in zone endemice.
- copii: 0 ,02 g/an de vArstli/zi
+ Stamicin: l tb/ an de vArstli/zi - maximum 3 x 1 tb/zi timp de 10 zilr Maauri profilactice:
(nntimicotic - levurile favorizeazl inmulprea lambliilor)
• controale coproparazitologicc periodice in colectivitlµle de copii, imprcunli cu
Notll: Mepacrinul poatc fi inlocuit in schemli cu:
pcrsonalul ce vine in contact cu ~ a ;
• Furazolidon
• filtrarea corectli ~ c}orinarea apei de bllut (cAnd este cazul);
adulp: 4 x l tb (100 mg)/zi
• protejarca solului fatll de poluarea ct.i dejecte;
- copii: 4 x 1,25 mg/kgcorp/zi
• respectarca mlisurilor de igienll individual!.
2 Tratamente sjmg)e (cu folosirea unui singur chimioterapic) (Ridulesco ./
. ~.
2000): )
• Metronidazol° (5 mg/kgcorp/zi) in 3 prize - 7-10 zile 3.4. £;1asa Ciliqta
• Furazolidoli (2 mg/kgcorp/zi) in 4 prize - 7-10 zile (rccomandabil -~
(·
sugari ~i copii mici)
• Albendazol ·(Zentel) • . 400 mg/zi (2 compr. a 200 mg) in priz! uoicl .:·,:·
. .a 3.4.1. Caractere ee,ierale
timp de 5 zile (se poate administra. la copii intre 2-12 ani) 1
;
• 1midazol: (Fasigyn) 4 tb - dozll unicli ..:_•.,::·~uprindc protozoarele care prczintl corpul ncoperit M2'l_. sau. ...tqtal de cili
• Oinidazcil: (Tlberal) (5 mg/kgcorp) dozli unicli. vib'ratil( piin miprile clirora -se ·aepiaseazi;
• -se mai numesc ~ infuzorii;
• sunt protozoare de dimensiuni mari: 60-200 µm;
 ?
(

• prezint1 doi nuclei: macronuclcul care dirijcazl via1a vegetativll. ~i micronuclcnl

- cu rol reproduclltor;
• · se rcproduc prin diviziune directll.;
• - -awiµa... ...se _x:caliieaµ ..P!in intennediul unui "citostom•, care se g~ie pe
fundul unui ~nt peristomal, iar ex~1ia··: - pruifr-uii onneiu• posterior-numit "citoproct•
sau "citopige";
• se pot prczcnra sub douli fom1c - vegctativll ~i chisticll.;
• criteriul de impll.ctire in ordioe depinde de dispozi[ia cililor vibratili;
• majoritatea speciilor traiesc in mediul extern;
Vp
• exist1 o singuri specie care prezintil importanf.'I. medical!: Ba/a11tidium coli.

~-~~
,,,,.,
mi •. M11
:'-i3,$Zzr~ -roli - 1 y.,

"lltJ-~,.V //p
Morfologie: Cp~
. Parazitul poate imbrllca doua fonne:
a} Fonna vcgctatjv/1 <n,-ofozojt}: Aler - macc,;nt.tci;~ : mt.. -·~---~~our:teul :
• dimensiuni: 40-150 µm; Vp - v■cuoll. Pt.llaattJ& : Va. - vaeuoll allme:i-
. t.ara: Cs, - ~pro~ {desen ~ -• ·
• forma esrc ovalarll, cu regiunea anterioarll. ~or ingustlitl; i---:
• pe suprafata corpului prezinta numero~i cili ~ uniform;
• prezintl citostom ~i citoproct (citopige); · ·..:-
• citoplasma are un aspect granular, cu vacuole digestive ~ excretorii. Se Balantidium coli - fomia vegetativll (dupll Ungureanu)
remarcll. prczenta a doi nuclei: macronucleul de fm;mli rcnifonnl· sau in haltcrli ~
micronuclcul de formi!. sfericli, care se glis~te intr-o adancituri a macronuclcului;
· • inaintacca parazitului se face in spiral!, ll!iemi!.nlitor cu un sfredel.

~
• dimcnsiuni: 40-80 µm ;
• forma este rotundi!. sau ovoidali!.;
• membrana este groasi!., avllnd un dublu contur;
• in interior se gi!.sesc cei doi nuclei asemanll.tori ca la fonna vcgetativa,
precurn ~i o vacuolil. mare.
-1:=

Habitat:
- intestinul gros la pore, mai rar la cai, bovine, capre, ~bolani, om. Pamzitii sc
pot localiza in lumcnul colonului, iar uneori la nivelul unor leziuni ale mucoasei sau :
submucoasei acestuia.
Chist de Ba/antidium coli (dupa DobeU §i O'Connor)
..
Ciclul l.iologic: •;
~i·.\ - - ~~-
__,,-.,--,~ -
Formcle vegetative traiesc in intcstinul gros, uodc se inmultesc prin diviziun~}
direct!. Dupl! un limp, unii trofozoip se inc~ist~ fi ajung in mediul extem odata ~-
cu matcriile fecale, unde chiitii pot rezista uncori 2;3 luni.
De rcmarcat cl in intestinul omuJui se produce mai rar fenomenul de inchjstare:'.'
ca atare la acesta se· vor elimina in majorilate fonne vegetative prin fecale.
· !:

'*-
In cazul dl nu sc respectl! regulilc de igicnll, prin intcrmediul mtinilor murdare,.,·
consumului de fructe ~i legwue nesplllate (calea fecal-oralll), . formcle chistice pot _:.'.
'

·I .
{))\.
..

I
~-:._ ___ ,
- .-
.

-~
•-,_

.
--~
--
r"\. ,,,.

,-~-~;_
-·- .,.

.
~
- ii,~J.: :

'--'- ~M~:-iill",,

'-........_ _,r;;:
; . .
~
., ·~---.
:--•·- . ,.

'"'" __. .,,,.,,

·•

~
~.:is":.
_tllut
:fl
/I.
ajlinge in tubul digesriv al unei noi gazde (pore, om, etc) §i aj~ la oivclul ~: . r -r,:; - ' 1 '1 ..:
,, -......·. •
. .•
intestinului gros se retransfonn.ll in forma vegetativ:i. ·.
Qi:, -~5'1.~dj!i,,;~.:-.
. -1r~ -=-...;!:_ ~~~- . - . -- ~ .J
.i~

..~ Cai de transmitcrc a balantidiozei (dupl Gherman)

,,,. .;
·' 75
 ·-.r,
Roi pafogen: IL Cjjle de transmjtcre (prin intennediul fonnclor chistice):·
fn mod obi~nuil parazitul este comensal lirlnindu-se cu flora microbianl • calea fecal-orala;
intestinaUI.. Uneori poate invada peretele intestinal cu produi:erea de leziuni ulcerative ' • calea hidricli (contaminarea apei potabile cu fecale de porcine}.
. avand dimcnsiuni intre 1-20 mm asemiinlitoare cu cele produse de Entamoeba
histo~vtica. La· -persoanele imunodeficiente au fost descrise cazuri cu loculizarc ~ PopuJatia [CCC{>tiv4:
extraintestinalli (ficat, pllimlln, pleura, tract uro-genital).
• boalli cu renti profesionalli (afecteaza fngrijitori de porci; in3l.-elari.
mezelariJ;
Bo.ala Ja om: • populatia sarnci, cu malnutririe - mai afectata;
Cel mai frecvent, boala evolueau asimptomatic sau oligosimptomatic. • s-au descris fonne epidemicc 10 uncle spitale <Jc psihiatrie.
Se poate prezenta sub douli fonne principale:
1-, Balantidjozj (parazitul nu afectew mucoasa colonului) Muura profalactace:
Se manifestli ca o enterocoliti (dureri abdominale, scaune diarcice, apoase, • evitarea contactului cu porcinele;
bogate in mucus ii resturi alimentare nedigcrate).
2, Djunteria balantjdjan! {parazitul produce leziuni ulcerative ale peretelui • impiedicarea polulirii solului cu dejecte contaminate;
• inuctivarea dejectelor de porcine;
colonului)
Sc prezintli ca ·un ."sindrom dizenterifonn" (scaune diarcice 6-151:l.i. cu mucus, , • construirea <.le closete igienice ii utilizarea corecti a acestora;
singe, puroi, uneori sfacele de mucoasli intestinali), colici, tenesme, astenie, febd, ; • igiena apei, intre(increa igienicli a m§.inilor;
greturi, vlrslturi. Evoluµa · este cronicli: -cu episoade recurente. La persoanelc · • respectarea striclll a regulilor de igienli, fn special la perso,mele expusc
imunodeficiente poate avea o evolu{ie gravl, chiar cu sfAilit !eta!. (ingrijitori de porci, mlicelari , mezelari).

Oiainoatic:
Trebuie ficut diagnosticul diferenpal fafi de dizenteria amibiani.
• Ex, copmparazjtologic (este de bw) 3,s, CJasa sporoma
- m~t<ida cu Jugo! (evidenµw in fecale (onnele vegetative, la om formele
chistice aplrand mai rar);
- preparatul proasplit intre laml ii lamell din scaunul diareic (eviden{icl?l .
fonnele vegetative care se deplasew prin mi~ caracteristice de rostogolire); 35.1, Caractere eenerale
• lnslmAnl4ri pe medij de cu)turi (ca la E.histolytica) .
• cuprinde protoioare cu localizare obligatorie intracelulnra, care nu au mijloace
de deplasare
Tratam~nt: • tipul de mmultire este caracteristic, prezentand douli CU!pe distincte:
• Cbiniofon (Yatren- 105) a) cicluJ nwwu (§chimgonjc):
- pilule enterice de 0,25 g (3 x · I pilulc/zi) ii se crtfle cu elite o piluWzi:•. - constl in fragmentarea elementului primitiv in corpi mici, care vor
pan! la doza de 9 pilulc/zi in ziua a ~ea. Se poate administra ~i in clisme, rn·· parazita celule noi in organismul acelei~ guzde.
solutie de 0,5% .(Ridulesco - 2000). bl cjclul sexuat <spomgonjc}·
• Metronidazol: 2g/zi - 5 zile - in. oadrul . acestuia apar elemente de sex M ~i F, din conropirea climra
• lodoquinol: 2 g/zi - 20 zile rezulti o "celulli-ou•. in care se formeazl spori , care asigurli raspandirea parazitului de
la o gazdil. la alta;
• Tetracfolinll: 2 g/zi - l O zile ,
• -Difetarson (Bemarsal) - do~ zilnicli de ·4 compr. a 0,50 g/zi limp de 10 : • cele_ doul cicluri se pot des~ura in organismul acelei~ gazde sau fa gazde
zile. (Nitzolescu ~ Gherman - 1986) diferite. In cazul din urmli, gazda in care -se des~oari ciclul sporogonic esle
COOSideratl gazda def'mitivli, iar cea in care are loc ciclul schizogonic este gaz<.lli
intenneciiara.
Epidemiologie: Sporozoarele se impart in doui grupiri:
Balantidioza, ~ are cs repartiµe universali; este rar intilnit! la om. Au fOI! A, Subd8sa Tdosporidia:
comunicate cazuri sporadice in diferite (In din Europa ~i America, iar la noi in Jmf Cuprinde:
cateva cazuri izolate. ··
l, Ord. Coccidiq (ciclul sexuat ii asexuat se pot des~ura in corpul acelei~i
&azde). Specii mai importante:
A. Rezcrvorul de infec;Sje: - To:r.oplasma gondii
• porcul este gazda principali; - Criptosporidium parvum
-· ; ·cabalinc, caprine:
fovfoe, -niiimiiie (ruJ: . -: · lsospora bell/ (produce "coccidioza intestinal!", care evolueau ca o
• omul (elimini pu{ine forme chisticc, parazitul nefiind adaptat perfect pit_ Clltcmcolitll -acutl, iar la persoanele imunocompromise se manifest! printr-un sindrom
guzda umani). · diarcfc de 7-10 zile, msopt de colici abdominale, febrli, astenie, malabsorbJieJ.
 2.,_Q[d. Hemosnoridia (ciclul asexual ~i sexuat se des~oar:i in gazde dife"rite).
Cuprinde:
• Gcnul Plasmodium cu speciile:
- Plasmodiwn vivax
- Plasmodium malan"ae
- Plasmodillm fcilcipan1m ·
- Plasmodium ovale

. ,:-,c~- __. (@ ~
-·@~~~~,
s~

I~ -· -
!' h
0~

~
.&>;;,,-~ -
b \
IL Sobclasa Neosporidia:
Cuprinde:
1. Ord. Microsporidia: (prezinti spori care conµn un complex polar sau aparat
de expulzie, care este un tub lung incollcit in jurul sporoplasmei, ·acesta putAnd
{'-- ~ patronde in celula-gazdii adiacentl ~i permite depozitarea sporoplasmei in nowt celull-
gazdl. unde va avea loc dezvoltarea ~i diviziunea paraz.itului cu formarea ·ulterioarli de
noi spori). Specii:
- Encephalitozoon c:14niculi (produce hepatitii la persoane imunOQeficiente):
- Noserna connori (produce infecµi oculare, cheratite, ulcere comeene);
- Pleistophora spp. (la bolnavii de SIDA produce febrl, miastenie,
limfadeoopatie gencralizatl); r--
- Enterocytozoon spp, (ataca enterocitele jejunale ~i ileale producAnd atrofie
vilozitari, di!lfCC, malabsorb{ie).
2. Ord. Sarcosporidia: · (protozoare care evolueazl obligatoriu in doul gazde, f.
Criteriile de inmliltire la sporozoare (dupa Belding) rJ.spAndil la piislri, reptile ~i mamifere). Specii mai "importante:
- Sarcocystis hominis (localizat la nivelul intestinului uman, poate produce
tulburiiri digestive, diaree); ·
- Sarcocystis lindernanni (localizat in mu~chii scheletici umani sau miocard,
putand produce inflamatii rriusculare localizate, febra, eozinofilie).
~
. : ..-•
?".* - ' • ~ •• ·_ ·.1 ;~
~- .. ,LO..• \•,;._ _ • · ·--. • ,;,~- -.

~ltl\i-:rM/.ffl .. Morfologi.e:

,LY!J; ~ r• . 1/ \"";'
Parazitul se poate prezenta sub 3 fonne:

A
2

__,_,~! v
3
p::-:i P \
a) tmfozojt (endozoit, tahizoit):
- reprezintl forma vegetativl, cu dimensiunea de 3-6/l-3µm, av§nd o
extn:mitate mai ascutitl ~i cealaltli mai rotunjitl. Prezintl un nucleu central · sau dispus
spre polul rotunjit.
Ca aspecte electronoopdcc se remarcli faptul dl membrana celulara este dublli ~i
e.~ist.3 organite specifice: inelul polar situat la polul anterior al' celulei, care se
oontinuli cu o forma{iune cu aspect de plilnie numitl conoid, de la care pleacl 6-15
~
J -,iocotoi::2-~hSetre~la'O'rill;l-.:Chla.oc.i:4..:., MJ,,l,eflt lo 111:....ch:M:S -te.Wzmt ~oitl.
i-mettt0IU: 7-a:.:lcropmat.ocll: I -•k::ol~atoc.h ; 9 - L~llt: 10-•;:-crocolrf (dv,A Dd=dlv tJ llod:l
fonnatiuni in butelie - toxonemele (rhoptriileJ. Ace.~tea prezintl pc ra1a lor interioara
· dln J• .£ckut .,Jtdpc.po:WiW. du lntuwhl. 118-f. ~ -242~241J . .
ni~ creste neregulate a.~emialitoare cclor mitocondriale, care se pare cli ao · un rol in
procesele enzimatice de oxidare. ·
Conoidul ~i rhoptriile aklituiesc complexul apical, care · pare a fi implicat in
proccsele de penetrare a celulelor-gazdli (Steriu - 1999). ·
Trofozoitii se inmultesc oblig.atoriu intr-o celula-gazdll. ~i niciodata extracelular.
b) chjstul tisular (pseudl>Chisl ):
- dimensiuni: I 5- I0Oµm, avind fonna u~or sfericli sau alungitl, pullind
con\ine aglomedri de sute sau • chiar mii de trofozoip numip ~i cistozoiti sau
Ciclul biologic la Criptosporidium parv11m (dupil. Nitzulescu)
bradizoip. Prezintl o mernbraoli argirofilll. Se pot intlilni in diferite organe. mai ales
in fonnele cronice ~i latente de. boall. ·

7R
79
 c> oochisnll: ··r
.-'. -
- poate fi prezenl numai in fccalele pisicii, care este singura gazdi .
definitivi ·a parazitului. Dimensiuni: 10-13µm, fonnl sfericll, prezin~ o membrani f
extemll. care inchide doi sporociiti ovalari, in interiorul · clrora ~istl cllte patru
sporozoi\i. ·· ·

. LoC'.aliza.re:
- poate invacla practic orice tesut, in ~pecial eel nervos, localiundu-se· cu
predilcctie in macrofagc, fibrobla~ti , cclulc rcticulare, alvcolare, cardiace, neuronale, ;~j-~.. , ~~
microgliale.
..,,
1'i_~i/' ,T.(/.' ~"»:-...
~ .:,
t~,} ·-:.~--:?}, -~..
Ciclul Liologic:
Ca la toate sporozoarele, ciclul · biologic al T.gondii cuprinde doull etape ! •_- . ·:l_ :-:r,
distincte:
• ciclul sexuat: se des~oarll in celulele epiteliului intestinal de la ·pisicll, care
este singura gaz.pi definitivi;
• ciclul asexuat: are loc in 1esururile fi organele omului fi ale unor animale
venebrate, care sunt gazde intermediare.
II ..
. , .."'t
~...,.,,.:;, .·'t•
. :t!:-
. <_·.~
;\f·..
, , ~ --
a} Cjclyi scxuat:
Pisica se infccteazl prin ingerarea cll.mii de la animalele vAnate, care con(inc ·
pseudocbifti.
In celulele epit.eliului intestinal al pisicii sc fo!lDeazl gamctoci{i masculi
. (microgamep) fi femcli (macrogarncti), din contopirea cllrora rczulti OOChifti, care se,.
•
X
P -
-
-
i°.~ ~o
Uc ; ,
1nel polar: N
nudeol ; T -
nutocDndrll. : c
- -,..3:;~~ .
- nudeu :
toxonane. :
- ·apantul

- mama11te Jonlfuadin.i.le .
I \·J~
,·_.-
• . • 'I
. ,:.:,.
·-~
eliminll. impreunll cu matcriile fecalc in mediul clxtcm. In condipi favorabilc de
temperaturi fi urniditatc, . oochiftii se matureazl in 3-5 zile, in fiecare oochist_.
formlindu-sc cite doi sporocifti, a~tia la rindul lor continllnd clltc patru sporozoiti. To:wplasma g ondii
Este forma infcctantl pentru toate spedilc de animalc vertebrate receptive. Cclull parazitatl cu T.gondii
(dupll. Ludvik fi Jirovec)
(dupl Elias ~i Rudiu)
bl Cjciu) asexuat:
Sc produce in corpul gazdelor intennediare. parazipi putlnd pltrunde prin mai
multe c!i (Radulescu - 2000): , .
• ingerarea de oochifti cu sporozoip elimina(i pc calea digestivll. de cltte ::
pisicl, care pot _contarnina difcrite obiectc sau alimcnte;
• fonnclc vegetative pot pltrunde prin intennediul artropodelor hematofage _
sau pc calea transplacentarll (de la mami la produsul ce conceppe);
• ingeratea de pseudochi$ti prin consum de came neprcparatl corespunzlitor
termic, care pot contine acestc forma{iuni. •;
Dupl pitrundcrea parazitului intr-un organism ncimunizat, pot fi lezatc iniµal · ·
celulcle de la poarta de intrare, in special celc de la nivelul faringclui ~i mucoasci ·,
intestinalc. -0:
Un trofozoit pll.truns intr-o celull epit.eliall sc va transforma in schizont, nucleul~'
acestuia se va divide ulterior in mai multc fragmcnte (4-6 pllni la 20-30), fonnind\1-'}
sc mcrozoip. Odatl mcrozoitii maturap, celula parazitatl estc distrusll, iar merozoipi:'
eliberap vor invada noi cclulc epitelialc, und~ vor reinccpc · ciclul. Procesul local;,
conlinui pllnl cllnd parazipi ajung pc cale limfaticl la ganglionii ·satclili, iar ulterior:{
pc calc hematogcnil. sau limfaticil., toxopla:.-mcle pot detennina focare. inflamatorii -~
multiple in diferitc organc ii lCSUIUri. · · .- · .... 1·
·. _ .'.Qdati cu-- a ~ anticoipilorr ..de-.o bicci. in~tcazl:.p~mia·~ invad.area· de nQf:
iesuturi fi cclule. · In accst moment incep sll sc formezc fonnele pseudochistice in~
anumitc organc fi tesuturi in special in m~hi. creier, ficat. :.1
Mccanismul de invazic in toxoplasn:ioza congcoital3 (dupl Elias fi Budiu)
 In cadrul infectiilor crumc1zate sau latente pot fi rAspandite in difcrite organe
formafiuni pseudochistice in stare rcactivll., care confin agcnti patogcni incl!. viabili o
bunll. pcrioadli de timp. (Fortier ct al - 1993)
fn anumitc situaµi. prin ruperca pseudocbi~ti_lor localizap in organism in special
in uncle organc, ~uturi ~i la nivclul utcrului ~ - in mod secundar prin discminarca.
hcmatogcnll. a formclor vegetative (cistozoifi) conpnup de a~tia, sc pot produce
localiziiri secundare care fX>I afccta in cazul femcilor gravidc produsul de conccptie cu
pnxlucerea de avorturi spontane- sau n~tcri de fep. . co malfonnap.i congenitalc.
1n cazul afectlrii oculare, la nivelul ~utului retinian sc poate produce
corioretinita toxoplasmoticli, caractcrizatli prin apari~a unor tulburlri de ve.dere
progresive, care pot sll. dud chiar la orbirc.
neonatale grave plurivisccrale manifestate prin ictcr, sindrom hemoragic, hepatomegalic,
encefalopatii.
In formelc subacute ~i cronice, scmnelc clinice sunt atcnuatc, putind nparc
3ccesc epileptice, convulsii,. tulburliri psihice. Deosebit de importantc sunt leziunilc
careio--vasculaie .{malformaµi-),- ocul~ {strabism, corioretinita} ~ semne de inapoierc a
dezvoltlirii min_talc.
Majoritatca autorilor acceprli "ipotcza Jui Sab.i n", care considerll. ca. o infccfic
10x.oplasmicii congenitalli nu se repetll. la accca~i femeie, raspunsul imun fiind suficient
de putemic pentru ca sarcinile ulterioare sli fie scutite de o nouli disemimu-e cu
toxoplasme. Existli insa ~i sustinatori ai ipotczei ci pot apare mai multe sarcini
patologice cu n~terea mai multor copii · cu toxoplasmozli congenitalli.

Boala la om: ~ Toxoplasmoza la persoanele imunodeprimate:

Poate aparc in ~ul:
Se nwn~te toxoplas1m>zll.. • tratamcntelor imunosuprcsoarc
Parazitii- plitrun~i in organism pot produce infecpi:
- acute: afecteazll. majoritatca orgaoclor ii tcsuturilor putlind aparc fcnomcne de • boll limfoproliferativc
cnccfalitll., hcpatitll., miocarditll, limfadcnopatie cu nparipa de crup{ii cutan-:•e • transplantului de organc
- subacute: parazi(ii sc localizeazli in difcrite organc, semncle clinice dcpinzlind ., • bolnavilor de S[OA
de organul afectat (ex.: fonna oftalmicll., limfonodoasll, cncefaliticii, cxantcmicll) Prezintl unnll.toarele particularitll.p, putAnd evolua ca: t
- cronice: pot apare modific!ri ale fundului de ochi, stll.ri epilcptice a) Toxoplasmozi acutl· (fie in urma ingestiei de oochi~ti sau pseudochi~ti. fie
- latcnte (cele mai frecvcnre) . In accste cnzuri nu apar semne clinice, _.·. ·prio reactivarea unei infecpi latente)
diagnosticul bttandu-sc pc tcstc imunologicc. Parazitul cste localizat in diferite organe Poate aparc: febrli, pncumonic, miocardit!, miozitil., mcningoencefalitll)
sub forma pseudochisticli (chiiti tisulari). b) Encefalita toxoplasmica djfuzi; ·
Dupll modul de infccfie pot exista doull. fonnc principalc de boalli: Apare la bolnavii de SIDA. In substanfa cerebralll. apar lezuni focalc sau-
noduli microgliali diseminap. Sc produce alterarca stlirii mintale ii evolufia rapidll
A. Toxoplasmoza dobinditii
cll.tre comii. (Luft ~ Hafner - 1993)
1. Forma asimptomiltig
- cstc forma cca mai frccvcnt intfilnirll la persoane cu status imunologic •:··
.;
normal. Este descoperitll. de obicci ocazional cu ocazia unor investigafii imunologice ·. : Di_agnosfic:
efectuate mai ales Ia· femcile gravidc. ·
2. Fonna simptomaticii: a) Diagnostkul parazitoloeic:
Se poate manifcsta prin urmiitoarele scmnc: • Evidenperca tahizoitilor din difcrite produse patologice (LCR, sange, salivli):
• fchri simplil sau asociatll. cu artralgii, mialgii, cefalee, astenic; esle utiHI. i~ infecfiile acute
• adenopatic: eel mai frccvent cervicalll.; suboccipitala, axilarll., inghinalii; - frotiuri colorate
• manifcstll.ri cutanale: prurit, urticaric, inaculc, papulc; - inocularca pc animale de laborator (~oarcci albi, inoculaµ intrapcritoncal.
• afectarc ocularll.: durcrc ocularll, fotofobie, scliderca acuitll.fii vizualc, · . cu examinarca dupli 7 zile a lichidului de ascitll.)
iridociclitll., coriorctinitll. uni sau multifocalli. • Biopsia de organ: (in infcctiile cronicc) . evidenpaza chisturile tisularc
(pseudochi~tii).
»- Toxoplasma congenjtaJi
Parazitoza .se coorracteazll .de...Ja_..mam.L la flit in.. timpul sarcinii. Fcmeia se · · bl Diaposticul imunoloeic: (este oe baz11.!) cvidcnp.azii Ac specifici de tip lgM;
poate infccta in timpul sarcinii clind tahizoifii -~jung ) n sangele fetal , dar de celc mai · ·.· lgG; lgA. Se practicli:
mulre ori poate avea o infecpe to~oplasmicll. llll.Cntll. mai veche. (Couvreur - 1993) ·. • Reacµa Sabin-Feldman, (Dye-test) sau testul de colorafie vitall:
in accastll. situatie ·prin ruperea chi~tilor tisulari localiza{i in crcier, ochi, altc;__ ~i - toxoplasmcle puse in ~ontact cu un scr cu anticorpi sunt distruse parpal
organc, bradizoitii (cistoioitii) .plitrund in circulatie ~ ajung cu ~iingele la vilozitll.ple'2 Ji nu sc mai colorcazli cu o solutie de albastru de mctilcn. (Elias ~i Budiu - 1973)
placentare ~i apoi plitrund in organismtil fttului: · · f. ~ • Reacµa de hcmaglutinare
• Cand infec~a are Joe in primele luni ale sarcinii, fatul moare ~i sc pro<luce}; • RJ.F. (lgG; IgM)
avortul spontan. Malformatii mai frecvent intilnite sunt: hidmcefalia, anencefalia,\ • ELISA (IgG; lgM; lgA).
malformatii cardio-vascularc. ·
• Cand infec{ia se produce ell.ere sfii1itul sarcinii, copilul se poa1c na$tC aparcnt · Inteq,retarea rezultatelor (prczintll o deosebitll. importanfll. in cazul toxoplasmozei
normal, boala cvoluind acut sau mai lent, insidios. &ravidclor): ·
In formclc acute pot aparc sufcrintc datoritll. unor malforma1ii coogenitalc: leziuni .· - Ac tip lgM: in cazul titrului crescut indicll. primo-infccµa in ·timpul sarcinii
oculare (coriorctinitli), cerebralc, cardio-vascularc, manifcstll.ri cutanate ~i infccpi ;i punc problema t:riuamentului sau chiar intrerupcrca sarcinii;

I!? 83
 y- .•
·1 - Ac tip IgG: titrul schut doved~te doar prezenta infecpei. Titrurile ridicate
·.: Pol sprijini ideea infectiei rccente, dar trebuiesc coroborate cu prezenta Ac de tip IgM ,
intrucit uneori pot fi Ac anamnestici;

==--=-\°"~
- ELISA ~i RIP cu rezultate negative, exclud diagnosticul de toxoplasm ozll.

·- ~! 1mportant:
• odatli cu depistarea unei sarcini este important s! se facl te-;tllri imunologice
penoilice in vederea depisthii toxoplasmozei;

=:i ,hii(.-
.,
' I
-1 ~ , ; ~ tlacl in timpul saxcinii se evidenfiazi Ac de tip lgG , este necesadi investigarea
~,~ Ac · de tip IgM care indica prezenta unei infecpi recente.

=~~
. c) Determjnarea antjgenelor parazjtare (permite depistarea infec11ei inc3 din
primele momente ale producerii 1u;esteia) (Hafid et al - 1995)
1,?' • I.B. (immunoblott):
/ ,,' - evidenpaz! fractiuni antigenice specifice rcsponsabile de produce.rea
,,',,
I riispunsului imun
• Folosirea MAb (anticorpilor monoclonali)
·'1..\ - sunt crea(i artificial in scopul evidenperii fractiunilor antigenice · specifice.

d) Metode genetice (permit identificarea acidului nucleic parazitar din diferite

probe bioptice ale persoanci investigate) (Zhang ~i Smith - 1995)
Mecanismul de invazic in toxoplasmoza congenital! (dup! Elias ~i Budiu) • PCR (PolymerdSC Chain Reaction):
- consul. in amplificarea de milioane de ori a unui fragment specific din
ADN-ul parazitar (fragmente din genele ~l ?U P30). Prezintl o sensibilitate maxim!,
pennitind identificarea materialului genetic chiar in situapa a 10 tahizoili prezenp in
Screening scrologic proba de cercetat. (Cazenave et al - 1994)
ELISA lgG, 1UF JgG -.-- - -----.
ELISA lgM, RIF .l&M
lmunitate:
lgG pozitiv/negativ ·A, Imunltatea umorali:
Serologic negalivl
lgM pozitiv
• atlt i n toxop1asma acut!, cllt ~i in formele cronice exist! un raspuns umoral
specific, evidential prin aparipa de Ac specifici de tip JgG ~i lgM;
-Sc -tcpellscrologia la
P.C.R. • IgM specifice apar la dc>Ul s!ptlmini dup! _infecrie, ating un maxim la
Sc considert cl sarcina
iniervale de 2-3 luni • :·· patru s!ptlmini dup! care scad, 'persistAnd citeva lu~. rareori mai mult;
nu este In pericol.
Se tciau controalele tn
timpul urmlloam sarcini.
IOI timpul sarcinii
r.. • lgG specifice apar dupl Ac de tip lgM, titing titruri maxime in 1-2 luni ~i
· j>ot persista toatl viata; ·
. • IgE ~i lgA specifice; dacl sunt detectate la noul-nAscut pot fi un argument
pozitiv pcntru existenta unei toxoplasmoze congenitale, pentru cA acqti anticorpi nu pot
stribate bariera placentara.
::·:;
Se aplicl imedial ~=
1cnpia ~ificl . .i~
IL Imupitatea celulari:
.:-:"~ • Are un rol decisiv, intrucit locaiizarea intracelulad. a · paraziplor ii·
Nu se aplicl :t prolejeazl fatl de acp~nea anticorpilor ii complementului. Formapunile pseudochistice
Se rq,etl P.C.R. ii · pot persista in stare latent! in diferite organe ~i tesuturi pe perioa:da Intrcgii viep a
~ ~ f i d.
dupl 4-6 slpllmlni .·.
Sc tcpell aerologia gazdei. In celulele nefagocitare, lipsite de aparat lizozomal, IFN-y, inhiba multiplicarea
dupl 2 slp(lmlni.
·:t, paraziplor care IimAn intracelulari.
• Un rol important it joacl Lt-CD4+, care au fost clasificate ca limfocitc
Conttolul copilului ~-- bcll>C!' . 0 (1110), avftnd o acp\lne citotoxicl care implicl un mecanism de declan~
dupl ~e. :~ prin . intermcdiul receptorilor TcR-CD3. Aceste clone T_hO prezintl un mecanism
Serologie, P .C.R. toxoplasmicid prin eliberarea de IFN-y (Gherman - 1997).
. • ~ Jmunitatea dob4ndit! dup! infecpe este de lungi duratl, probabil pentru
IOall viafa.
Screeningul toxoplasmozei in timpul sarcmu .r
(dup! Tuma et al - 1994; Sterlu - 1999I;
 -..f
• La persoanele imunodependente, in special la bolnavii de SIDA. existi .-.i.
susceptibilitatea pentru reinfec!ii. In SIDA se produce o deplepe a Lt-CD4+, care are!
ca urmare sclid= JFN-y, ceca ce va favoriza ruptura pseudochi~tilor cu elioerarea de-
bmdizoiti. Se va produce activare.a bolii cu eventualitatea apariµei unor complicaµi j
gr_ayc..o.cul.a.cc. ~i oenrologice....{.Mo~ -- 19%)- f sarcinii);
T raL.ment (Elias: ~i Budiu - 1973: Rlidulescn - 2000)
a) Trntament cornbinat <Pirimctamjna + Sutfadiazinlll
• Pirimetamini:
- doza de atac: timp de 2 zile - 50 mg/zi (2 mg/kgcorp/zi)
- doza de intre!inere: pfinli la 21 zile - 25 mg/zi
• Sulfadiazinl!: 1-2 g/zi - 21 zile
Se fac 1-3 cure de 21 zile, cu pauze de o lunii.
Tratament adjuvant: acid folic; vit. B6, B12; preparate cc contin Fe (pentru ,
combaterea efectelor bematologice ale pirimetaminei). · .l\1.uuri profilactice:
b) Spjramjcjn! <Royamicjnl}: Ia femejlc gravidc
- 3 g/zi - 2-3 sliptl!.mlini - 4-6 cure cu pauze de 14 zile, in special in primek ,~
4 lunj ale sarcinjj, dupa care se pot face cure alternative de o lunll de Pirimetamin{:
+ Sulfadiazinll ~i Spiramicini. . · -,'.
.-:i
c) In toxoplasmoza ocu1arli
• Pirimetaminll + sulfadiazinli
(l-3 cure de 28 zile) sau
• Azithromicinl!
(ziua 1 - 500 mg apoi cate 250 mg/zi, timp de 5 siptl!.mllni)
• in formele severe se asociazll cu antiinflamatoare steroidiene sau
nesteriodicnc.
d) Intoxoplasmoza ccrcbrala (bolnavii de SIDA) Se face o:
• curl inipalll de 4-6 siptamlini
(Pirimetaminli - :z.iua 1 - 200 mg apoi cfite 50 mg/zi
+ Sulfadiazinli 4-6 g/zi divizata in 4 : prize) apoi . •~:
• chimioprofilaxie sl!ptllmanalll pe toata durata vie!ii (1 zi/siptlim!ini:'.:
Pirimetaminll 20-50 mg + Sulfadiazinll 2-4 g).
-~.
Epidemiologie:
Toxoplamoza reprezintl! o zoonozli foane riisplinditl! pe glob, majoritatea ·
persoaoelor afectate prezentand infecpi inaparente, decelabile numai prin investiga\ii ~'j
laborator. Se pare ell dupll vlirsta de 30 ani - ·ss% din populaµe poate prezenta·;-!
anticorpi specifici.· In SUA se apreciazli cl anual se nasc circa 3000 de copii cu:!
toxoplasmozli congenitall!, iar costul pentru combaterea acestei infeqii este intre 31-40.t
milioane USD (Stefan - 2000). ..,,:,
·}
A. Rezervorul de infeclie:
- gazda definitiva: pisica (excreta oochi~ti prin fecale);
- gazde intennediare: pon:ine, bovine, ovine, caprine, rozlitoare, pisllri :
...t
(prezintl pscudochi~ti in diferite 1esuturi, in special in mu~chi ~i creier).
·i
-':.
IL CiiHe de transmiterc:
• calea digestivli: ~:1
;f.
86
·"
- alimente snu apl! contaminate cu oochi~ti elirnina\i de pisicl!;
- consum de came insuficient preparatll termic cu pscudochi~ti (pore. oaie, .
J bovine, plisllri).
• transmiterea transplacentarli (clind femeia gravidll. se infecteazc'I in timpul
· ·-·
• transfuzii. de sllnge sau prin intennediul unor insecte hematofage;
• transplant de organe; (Mayers et al - 1995)
• infecµe de labomtor.
C PopulaJia recepliyi:
- receptivitatea este generala;
- boalll prezinta o tcntl pmfesionalll (afecteazli mai frecvent muncitorii diri
industria cl!.mii, gospodinele, veterinarii, cresclltorii de animale). ·
i:i • evitarea contactului cu · animalele care sunt rezervor de ip[ectie;
·i • spl!larea corectl a fructelor ~i zarzavaturilor;
• tratarea tennicll suficientl a camii ~i laptelui;
• aplicarea de metode imunologice de depistare la femeile gravide in special in
prirnele !uni de sarcinll, cu preclldere a celor care au avut in antedecente avorturi
spontane sau n~teri cle fefi cu malformaµi congenitale:
• evitarea trarisfuziei de sll.nge sau a transplantului de organ provenit de la
persoane care prezinti Ac anti Toxoplasina gondii;
• instituirea de mlisuri severe de ·igieni in cadrul crescitoriilor de animale ca ~i
in laboratoarele de specialitate .
Morfologie;
Se poate prezenta sub doull fonne:
- diametrul: 2-5 µm, localizat in marginea in perie a celulelor. epiteliale
intestinale avlind o localizare intracelulara, dar extracitoplasmaticli. Este izolat intr-o
vacuolll. parazitarll, separatli · de citoplasma celulei.
•~:
l .
- diametrul: 4-5 µm , fonnl! rotuodli, membranli groasli, contine 4 sporozoiti;
- este fonna de re-L.istentll.
Habitat:
- celulele epitelialc intestinale (duoden, jejun)
- la persoanele imunodepximate, infec1ia poate cuprinde mucoasa intregului tub
diges1iv, cu diseminare ~i la alte organe.
·Ciclu] biologic:
Atat ciclul sexual cat ~i eel asexuat se dcs~oarli in celulele epiteliului intestinal.
lnfecµa gazdei se produce in urma ingeriirii de oochi~ti care contin sporozoiti. iar in
tubuJ digestiv sporozoifii eliberati plitrund in .enterocit in vacuola patazitara situatli fn
zona microvililor, unde se transfonnli in trofozoi1i.
 l1 Epidemiologie:
a) CjcJuJ ascxuat:
Trofozoi{ii se inmultesc in celula-gazdl, rezul~<f mai mulli merozot{l, care i Criptosporidioza prczinil o reparti\ie universalii, fiind intalnitii in diferirc zone de
distrug celuhi parazitatl, ajung in lumenul intestinal p!trunzind in alte celule epitelialc, · I pe glob sub fonnl de cazuri izolatc sau mici focare epidemicc. Boala diareicll produsli
repecand ciclul. de accst parazit cste o cauz.A major! de morbiditate ~i chiar mortalitate · 1a copiii din
tJl.ri"le sllrace. Se cstimcaz! ell circa 30% din bolnavii de SIDA prezintii
b) Ciclul sexuat: c.riptosporidiozli. (Ridulescu - 2000)
Unii merozoiµ sc transfonnl in macro ~i microgametociti, care se unesc
fonu:ind un zigot, care se transfonnli ulterior in oochi~ti, care transmit infecµa de la o A.. Rezervorul de infec;lie:·
gazdli la alta. • vitei. purcci, mzlitoare, cfiloi, pisici, omul.

Boala la. om: IL Ciile de transmitcre:

• aerogenii (parazitul poate infccta arborele traheobron~ic al unor animate);
Se nwn~te cri'ptosporidioz.A.
• hidricl;·
. a) )a pcrsoane)e jmunocompetentc: .
- apare o boall diareicl de scwtl duratl: cu scaunc apoase, brun-venui cu • intcrumanl (in colcctivitap,_ spitale) ..
mucus, crampc abdominale, anorexic, uneori stare febrill care dureaz.A circa o
siptamanl.Se vindecl spontan. Mai cstc numitl fi "diareca turi~tilor•. (Jokipii el al - C, Populatia recepfivi:
1985) . • afcctcazii copiii intre 6 !uni - 3 ani, in special in colectivitlp;
• rise profcsional (crcsc!torii de animale);
b) la pcrsoanele cu ~eficit irounitar: • potenpal nozocomial (in spitalele de pediatric pentru distrofici);
- diare~ este prclungitA, seved, dll{ind siptlmini, cbiar luni, cu deshidratAri • infccpe parazitarll oportunistl, cauz.atoare de moarte la bolnavii de SIDA.
masive (2-12 I de lichid/zi), malabsorbpe fi pierdcre in grcutate accentuatl (10-50%) .
Poatc ti afcctat tractul gastrointestinal, respirator, colecistul fi clile biliare. Maauri profilacfice:
• Frecvent criptosporidioza se poate asociaza · cu lamblioza. (Heyworth - 1992)
. • intrepnerea igienicl a miinilor (ingrijitorii de nnimale, personalul de laborator)
.• 0 ·diarec cronicl cu C.parvum este de multe ori primul scum al unei infccµi
cu SIDA. \ l • autoclavarea materialclor folosite in spitalele de .pediatric ~i sec\iilc de bolnavi
de SIDA.
!
.f
Oiaguoatic:
r.... ~-..~~ . r·~~ _'_ ,t
l ·,
-a) DjagnosticuJ parazjto)ogic:
• Examenul coproparazitologic:
! '.!-,

- metoda de· concentraµc cu fonnol-eter (Ritchie); Genul Plasmodium cuprinde pcste 125 specii care parazitcazli mamiferele, pasirilc
- frotiurile colorate prin metoda Ziehl-Ncelscn modificatl (Henricksen ~ '
Poblentz): evidenpaz.A oochi~tii (formaµuni rotunde .de ~ µm, colorate in ro~ ' ii reptilele. Omul poate fi parazitat de patru specii:
- P/asmodium vivax
strllucitor pe fond verde al resturilor celulare, microbilor ~i levurilor). - Plasmodium ma/ariae
• Exarnenul histopatologic al ' biopsici intestinal~: - P/asmodiwnfalciP.an.tm
- poatc evidenpa structuri sfericc, mici, in ciorchinc 8.fCZ&IC de-a Jungul ~ Plasm.odium ovale.
marginii "in pcrie" a enterocitelor (metodl invazivl). · Boala numitl malarie sau P-aludism sc transmite de la om la om prin intermediul
unor !Antari din gertul Anopheles. Boala se caracterizeaza prin aparipa unor accese
b) pjagnosticuJ jmunoJogjc: , :i febrile caractcristicc, care se repetl la intervale regulate de timp. In malaria cu:
• R. de imunofluoresccn\l diRcti (RIF) cu MAb (anticorpi monoclonali): :: - Pl. vivar. accesele febrile se repctl din 3 in 3 zile,' boala numindu-sc "feb~
- este utill in studii epidcmiologicc. {Garcia et ·al - 1987) i teql beoignl";
• EUSA (es~e cca . mai folositl). .! - Pl. malariae ~i Pl. ovale: acccsele febrile se repetl din 4 in 4 zile - "febra-
; Cuarti";
c) Djagnosticul genetic:
- sonde nucleare (detcc.tcaz.A ADN-ul parazitar): reprezintl un test foattt _.;
.· i - Pl. falcipanun: acccscle febrile pot apare zilnic: "febra c9tidianl" sau din 3 in
3 zile: "febra tert,l malign!" .
valoros in situaµa cazurilor suspccte, care au iCfil negati_v e la alte analize. (Zhu et al '. i
1998) Ciclul biologic:
i Plasmodiile · malariei necesita in cadrul ciclului !or biologic doul gazde:
I
T rataanent::
l • O'lllul - in corpul clruia are loc..cicl.ul....ascxuat (schizogoruc)
- Spl.I'llmTciiia"{RovamicinlJ i- 8 ae· ronTi.l timp· oe--2-4
- Rehidratarc orall ~i parenterall la bolnavii de SIDA. .
apam~- j
.I
• ;tAntllflll anofel - cu rol de vector, in corpul cilruia se des~oad ciclul scxuat
(spomgonic).

·l
-~
 I, CjcluJ a.scmat (schizogonic)
- l'ncepe in momentul in care lintarul anofel infectat fnieapll omul sl1natos fi
inOCUleazl prin intepltura ni~te celule mici de fonni aciculari numite sporozoiti.
Prezintl doul subetape:
a) Ciclul cxotQtrocjtar (tisular)
----r.s e Sporozoifii ajun~i in s!inge liman in circulatie circa 30 minute, dupa care

[b L. migreazl ciltre celulele parenchimului heP.atic (celule Kupfer). Un parazit pltnms intr-o

I- - -,-llt-l'-ll'
I
l-"l-+-H-+-t-i-ri---r-1-1
J_ .
-,r- -
-i: - ' ~
.-- ,
_L_.I

~
celuli Kupfer fncepe sli creasd. ~i prin diviziuni repetate se transformi intr-o •masil.
plasmodiall" cu dimensiuni intre 30-60 ' µm, care ·contine 800-1000 nuclei. Dupii un
timp in jurul ficcllrui nucleu se dispune citoplasrm, astfel inc!t masa plasmodiall se
uansfonn! intr-o pungl care va confine sute de celule mici_numite merozoip.· Ulterior
punga se rupe ti elibereazl mcrozoitii.
0 parte din a~tia - micromerozoipi, tree in circulape, piltrunz!nd in hematii,
iar ceilalp - macromerozoitii. rilmin in te5utuf hepatic ~i piltrund in alte celule Kupfer

Evolu1ia febrei in formele de malarie (dupli Brumpt) J i

'
fonmind alte masc plasmodiale (ciclul exoeritrocitar sccundar).
Ciclul exoeritrocitar primar dureazli la:
- Pl.falciparum: 6 zile;
- Pl. 1•ivar, Pl. ovale: 8-10 zile;
- Pl. malariae: 12-20 zile.
Ciclul exoeritrocitar sccundar se produce la Pl. vivax, Pl ovale ~i Pl. malariae si
este cauza recilclerilor de boalli dupl un timp de la atacul primar.
La Pl. falciparum, neexistfind ciclul exoeritrocitar secundar, nu se produc recllderi .
b) Cjclul critrocitar
- incepe in momentul in care merozoipi invadeazl slngele ~i pltrund in
h~matii. Un merozoit plitrunde intr-o hematie sAniltoasll.° fi incepe sli se dezvoltc,
hriinindu-se cu hemoglobina din hematic.
In cursul evolufiei · va trece prin mai multe etape:
• faza de incl;
• faza de inel defos:inat;
-,--- --~cl~~-...:-··:,-:.:- .t • faza de amoeb~
• faza de schizont adult;
• faza de prerozctl;
.~ s .. ~ \-,"-,
~o--~
~~
~ 0 -~~ ., ~,
: . /
~ct -..·,· • faza de rozctl.
Aspectele morfologice ale ciclului eritrocitar pot fl evidenpate pe frotiuri de
singe. colorate May-Grllnwald-Giemsa, hematiile fiind colorate in ciiramiziu, nucleul
VY
. ~ ~
parazitului in ro~u iar citoplasma acestuia in albastru.
I
t®r. r--. / · Exista variatii morfologice ale acestor faze la cele 4 specii:
~-••! >l.!J!!"
•:: • ., -.\/LI
Pla.niodhun. vivtix:
• faza de incl:
Ciclul biologic la Plasmodium spp. (dupa Craig) - paratltul are o forim. rotund!, ocupl 1/3 din hematia parazitatli, nucleul estc
situat periferic, iar in mijloc sc observli o vacuoll .mare, deci prezintl un aspect de
'incl cu pecete"; ·
., • faza de incl deformat:
,:I -· citoplasrna parazitului ~tc prezentand pe partea opusli nucleului uncle
·-;~ aercgularitap, iar vacuola scade in dimensiuni;
., • faza de amoeb!:
~·.! - vacuola central! dispare, citoplasma parazitului crefle. emilind diferite
'I
prclungiri citoplasmatice in mai multc dirccpi, avand un aspect stelat (seamwil cu
~1 rseudopodele unei amoebe). Hematia parazitarli se hipcrtrofiaz!, este coloratl . palid ii
·1\ poatc prezenta nifte granulatii caracteristice m,1mite "granulapile Jui ·SchUffner" (mici,
numcruasc, fine, di; culoare brun-clrimiz.ic), care se menfin ~ la fazele unmtoare.
"fl
Stoma.: de anofel cu sporocisti de Plasmodium spp. (dup!i Ross) -·~
on
-~-
. ·:"•
 le::
·r·
!
.1
In citoplasma parazitului pot apace fi granuJa(ii de pigment melanic, rezullllt din
descompunerea hemoglobinei.

J ;, .. • faza de schizont adult:

~ -·,, :JI l · .. .. a citoplasma parazitului are tendinta de a ocupa intreaga hematie, avllnd o
romii toiundl, iar nucleul focepe sll se alungeascl, schi(And segmentarea;
• faza de prerozet!:
- nucleul se divide in citeva fragmentc nuclcarc (2-10), in jurul c!rora se
dispune citoplasm! ncdifcrenpata;

l .. faz.a de rozetl:.

·--
- in jurul ficcllrui nuclcu se dispunc citoplasmll, astfcl ell bcmatia . este plinll
cu mai multi merozoip, ca ace! ce a plltruns la ii:lceput. Existl 16-24 mcrozoiti
displlii radiar pc · mai multc planuri, ,avind un aspect muriform. ·In acest moment,
8

-,-,
. .s' /j 7 hcmatia fiind golitll de continut se rupc, iar mcrozoipi clibcrati vor pAtrunde in alte
hematii ·slnltoase fi vor relua cicluJ. .
Ca atarc in hemati~ a avut Joe o inmulpre ascxuatll a parazitului, dintr-un singur
,:: mcrozoit rczultind 16-24 merozoiti noi, iar cu fiecarc ciclu critrocitar, din cc in ce
A ~
---- . ._,--- .I! mai multe hematii vor lfi afectate. fn momcntul in care se distruge hematia parazitatll
~i se elibereazl merozoi{ii, arc Joe •accesul febril" .
s 10 If TZ i~.J. flt d_., . Ciclul eritrocitar durcazll:
-. 24-48 .ore la Pl.ftilciparum (acccse febrile zilnice sau din 3 in 3 zile);

••••~·-·· - 48 ore - PL vivar (accese febrile din 3 in 3 zile);

-· 72 ore - PI malariae (accese febrile din 4 in 4 zile).'
.Dup~ circa 8-10 cicluri critrocitarc, apar in singelc omului primcle clcmcnte
scxuatc numitc gametocip.

·•-~·•·s·•-·•
La PL vivar:
8 • Gametocitul femcl (macrogametocit):
- arc o form! rotund!, citoplasma este intens ·coJoratl in albastru, nuclcul mic
de fonnA triunghiuJari estc situat de obicci marginal ~i estc intcns colorat .in ro~u.
{ff 1S Hematia estc hipenrofiatl fi poate conpne granulatii SchUffner.
. 12 13
\ .' !J 10. 11 l • Gametocitul mascul (microgametocit): ·
- estc tot rotund, dar mai mic decit macrogametocitul. Citoplasma · se
colorcazA in roz-violet, nuclcul fiind mare, colorat in roz. fi cu marginile slab

••••••
dclimitate. . . .
Gametoci(ii nu pot cvolua in corpul omului, ci numai in tlintarul anofel femcl,
unde se va .desfifura ciclul sexual. fn slingeic omului gamctocipi trliesc aproximativ

·- ·e/f I t c ._ ·
30 zile, Bri sll. evoluczc mai departe, apoi dispar.
· Ciclul eritrocitar la cclelaltc trei specii de Pl~ium sc clesfqoarl asemAnAtor,
cu uncle difetent,e de ordin moi:fologic. ·-
C
Plasmotlium malariae
11 ~ • hematia parazitatll. este retractatll sau egalll cu dimensiunilc cclor normale;
7 ·s !1 10
• nu se observll granulapile Jui ScbUffner; · .
• pot apare granulapile Jui Ziemann, ca ni~te punctc fine, rofii. Nu se
hemaUe normall, 2 - lnel, - 7 - amlbl. ._10 - prerozete, n - rozeta, 12 - · I1
A - · P. >=h;a.r 1 - cvideopaz! la colorapa M.G.G., ci prin 't(>lorapi speciale;
13 - sametoclt femel, H-15 - pmetoelt mascuL B - P. malaria• - 7 - amlba, -11 - pre-·
rozete, 12 - roieta. t:1-15 - 1ametoclt{. c - P . falclparum 2_. - tnele, 11-10 - pmetoclt ,nat- .t • fazelc de inel fi inel defonnat sunt ascmmiltoare ca la Pl. vivax;'•:
cul, 11-u - sametodt temel. · ;_:~
- .......-,'I • · in faza de amocbl, citoplasma parazitului are tendinta de a emite prelungiri
l intr-o singud direcpc, avlind un aspect caracteristic la inceput pirifo.n n, apoi in "band!
.':i. tcuat~ll"; . .
·. ~':f;: ~.' ] ., -¥-\: faza de ro~IA existA 8-12 mcrozoip afCUti intr-un sin~ plan ..(aspect de
- ~~·d e·.inargaretl"); ... . . -··- ··- - . -- --· ...
·Plasmodiile m:al~ei: faze!~ ciclului crittocitar (dupl:-J$incescu)
=•I •
~I -~ ··gametocitii sunt asemll.nAtori ca la Pl. vivax, dar hematia parazitalll a.re
-~ dimcnsiuni normale;

.I
 celule de fonnli aciculari., avlind dimensiunca de ll-15µm/l,5µrn numili sporozoi\i.
• pigmentul melanic este mai abundent, cu aspect de granule mai mari, de A.ce¢a au rezultat deci printr-un proccs de inmulµre scxuat!.
culoare brun iochis. In urma presiunii mari din interior ~i 11- subperii peretclui sliu cauzate de
procesul de ~tere, sporocistul se va rupe, elibcrAnd sporozoifii in hemolimfa din
Plasmodium falciparum faza de cavicatca genci:alll a ~ l u i , iar a~a. vor migra c!trc glandete salivare, · ·perttru
.-In s§ngele penfenc SC ooservT riliinai · 3 Stadil 111e -ctdotui· --eritrocitar: sangelc care au un tropism special. Daci tantarul respectiv va intepa un om slinatos $i
inel, inel deformat ~i gametocip. Celelalte stadii se intAlnesc numai in inoculeazi sporozoip, va incepe din nou dclul asexuat la noua gazdl.
organelor profunde. Durata ciclului sporogonic depinde de temperatW11 mcdiului ·ambiant ~i spccia de
• faza de inel: Plasmodiw11. ·
- -inclul este foarte mic, ocupind circa 1/5-1/6 din hematic, foarte sub(irc .; . La temperatura de l 8°C, durcazA la:
aseIDinltor cu un fir de matase, nucleul fiind mic sau format din douli granule .~1:[ - Pl. vivar. 10-14 zile;
cromatice alllturate. Pot exista 2-3 inele intr-o hematie. } ft - Pl.falciparum: 16-23 zile;
• faza de incl deformat: -:i - Pl malariae: 15-30 zile.
- este asemlinltoare cu faza de incl de la Pl. vivro: ~i Pl. malariae.
• uneori in formele grave de boall pot apare in hematie "petele lui Maurer•,
A•pecte de pato~enifate:
granulaµi caracteristice, pupne la numlr, mari, inegale, uneori de form! triunghiulara, _;
Manifcstlrile bolii sc datoresc in special ciclului schizogonic · eritrocitar (Valeriu
culorate ro~u-violet. . ·t 1980):
• garnctociµi : ·-.{
• anemia:
- au o formll caracteristici de baston~ incurbaL l
- Macrogametocitul: este mai alungit, cu extremit:l.ti mai ascuµte, nucleul central I - este consecinta invaziei eritrocitare, fiind generatli de UR mecanism dublu:
.::,
mecanic ii imun-hcrnolitic. Complexele imune impreunl cu co1nplemcntul pot fi
colorat intens, inconjurat de pigment melan\c butoi~ • . :_~absorbite pe suprafata unei hematii sAnltoase, iar complementul va leza membrana
- Microgarnetocitul: cste mai mic, rotunjit la. cxtremitlti, cu aspect de
nucleul cste mare ~i colorat difuz; iar pigmentul cste rispandit in citoplasmli.
.~..1
cclularl alterind penncabilitatea acesteia, ceca cc are ca urmare ~tcrca concentratici
faza de ~t! de Na ~ o scidere a K in eritrocit, favorizlll;ld procesul de hemolizl.
Stadiile din sAngele visceral sunt aseminltoare cu Pl. malariae, dl![ in
-1 - Pl. vivax ~i Pl. ovale preferli hematiile tinere, afectind 2-4% din ele;
rozetl exist! 24-32 de merozoi(i. . i· - Pl. malariae: are predilecpe pentru hematiilc mature, afcctlindu-lc in proportie
. :; de 1%;
Plasmodium ovale I Pl. falciparum: paraziteazA bematiile de orice vArstl, putind afecta 10-30%
• hematia parazitatl se hipertrofiazA, Ju§nd o 'form! ovalara caractcristidi $i
dintre ~cestca.
uneori franju_rata la · un pol; • acccsuf febril: J

• • pot· aparc granulaµi Scbilffncr chiar in stadiul de incl; . ::' _- ~tc consccinta -~ strugerii simultane a hematiilor parazitale in stadiul de
• in faza de rozetl exist! circa 12 merozoiti. · ! , '.°zct! ~1 • elibcrarca merozo1µJor fmpreunl cu pigmentul malaric ~i ·restwi celulare care
· 11. CicluJ sguat (sporogonic): __ .. A 'iJ mrluc activarea macrofage~?r ~i eliberarea unor substantc cu acpune pirogenil.
o condipe obligatorie a inccperii acestui cicl~ ~~ apant1~ . gametocitilor m j . ~~- tcmperatum__peste 40°C, omoari schizonfii, duclind la ·o sincronizare a
s§ngele pcrsoanclor bolnave. Unii dintre merozoifii plitru~ m h~maut nu vor par~ur~c ·,J :lulw cntrocltar, cu apantta de acccse febrile care se succed la iniervalc regulate de
ciclul critroeitar ob~nuit, nucleul lor nu se va divide it vor cvolua d1fenl, : . P- .
transformandu-se in gamctocifi. . . ..'. • hipertrofia sp~ci ~i ficatului: . :
Ciclul sexual sporogonic sc dcs~oara numai in corpul tAntaru1u1 anofcl fc~~I -~1 . i - ~e pe secpune prezintl· o culoare ro~ie inchisil sprc .ilegru' ·datoritii faptului
inccpe in momentul in ~ acesta_intcapll omul bo~av $i suge s!nge ~u gametoc1t~ - i{ :a,~nchimul acestor organe con(ine rcsturi de cclulc parazitate ; ~ mult pigment
tn stomacul tlintarulw sunt d1gcrate at!t hemamtJ saniltoasc, _cilt ~1 celc_!'ar.i.zttate "-i c... . _ _ --· _ . _ __ . . •-.
cu toatc stadiile din cvolupa schizogonicli critrocitarll·, cu excep{1a garnelOClltlor, care .__\ · • lezmru renale:
vor cvolua mai departe, trecand printr-o serie de ~sfo~mil.ri. · . :d .- pot aparc datorit! depozitlrii de complexe imune pc membrana bazalll ~i pc
Macrogarnetocitul trecc printr-un . proces complicat de exflagcl~e in ~rma :_ ~~ mczang,ul _gl~m~ar.
cliviziunii nuclcului in 4-6 elemente, in urma carora ! vor rezulta 4-6 micmgame1 1 de_:).'f • le:i:tum ltsulare in uncle organe ~i {esuturi neinvadate:
forma alungit.a, filifom1a; care prezintli mi~ vii. · 1 . • • ,J,J • · datorit! unor substante sccretate de unele · celule ale gazdci cum este
Macrogametul va fi fecundat d~ microg:imet rezul~d ~ •ce~ulli-ou• num~ta zigo~-;) f-actoruJ de _necrozi tumoralii."·,_ ~ produs in ex~, poate favoriza apariµa malariei
sau ookinet, care are formli alung,ta, venrufonna, avand dimens1unea de 18-~4µm/3 --~~ :rale, pnn ~terea ~f!e1 de _trombospondmli, care are un rol imponant in
O
µm . _ . :_J ea locala a hematnlor panwtnte ~i produccrea de tulburiri circulatorii
4 Ookinetul preziutli mi$Cllri active ~i va plitrUDde in peretele_st~maculu1 ~(amlw:.jJ
(RiduJescu - 2000).
intre stratul intern epitelial $i eel extern musculo-clastic, unde !~.
pi~e mobilitatca f\~i • tulburari ale microcirculatici din capilarele visceralc:
se transform! in ooci!t. ~ccsta va ~te, nuc_J~ ~lu ~ va_divide 10 numcroase alt:e;:ii · are -. se produc ~ ~alaria cu 1:1- falciparum (formcle pernicioase). Pl falcipamm
fragmcnte nucleare, m. Jurul ~ra se . va mdiVt~uahza ct~oplasm~, evolulnd ciltte; ~ __ de· capac,ta1:':9 de a smtenza o protemil de tip adezinA, care produce ata~ hcmatiei
si.adiile de sporoblast ~1 sporoc1st, eel din urmli fond o veziculii. plinl de numeroase _g • R.CeptQru de pe suprafa1a celulelor endoteliului capilar. Acest fenomen de
. . ..~.. .
•;·
.
~ .
94
95
 citoaderentil. duce la aglomerarea ~i blocarea hemati.i,!or parazita~ in organe vitale. Se::f-· Se poate produce:
pot produce microtrombusuri capilare ce pot provoca' fenomene de anoxie tisulari, 1 • ~xia malaricli:
avand drept consecinrA producerea de leziuni in creier, ochi ~i tractul gastro-intcstinal.
1
i - scidere -marcatli in greutate, anemie accentuatli, paloare, astenie fizicli ~i
psihi~. hepatomegalie, tegumen~ cu tentli subictericii.. Poate apare ciroza hepaticli cu
sindroni' de hipenen11iune portalli (ascill, varice esofagiene).
Boala. la. om: · ~' splenomegalia hiperreactiva malaricli:
Malaria prewtil. trei perioade distincte: - apace in zonele tropicale endemice ~i reprczinta un rlispuns imun patologic
A . Atacul primar fatli de infectiile rezultate. Apare o susceptibilitate crescuta. la infecpi respiratorii ~i
B. Perioada de recli.dere cutanate, ce pot evolua grav pe fondul imunodeprirnat al bolnavului:
C. Malaria, cronicli.. • nefropatia cu aparitia sindromului nefrotic:
A. Atacul primar: - poate apare in cazul infec{iei cu Pl. maiariae, datoritl!. lezl!.ri.i glomerulilor
Este caracterizat prin apant1a •accesului paludic", care se repetl la intervale I renali. datoritl complexelor imune, avand evolupe clitre insuficientA renala.
regulate de timp. El se compune din _trei faze:
• faza de frig (frison): i Fonile clinice speciale:
- dureazil. 20. minute panil. la o orli ~i se caractcrizeazli prin apanpa unci
a} Fonnele pcmjcioase de ma!arie:
senzatii putemice de frig, insotiti de un tremur din cc in cc mai violent. . Bolnavul sc - apar in cazul infec{iei cu Pl. fa/ciparum, CilIC avand tropism pentru ·organele
acopera cu mai multe plturi. Pielea este uscatli ~ temperatura incepe sli creascl. profunde, forrneazl in vasele capilare emboli, .formap din aglomeril.ri de hematii
• faza de clildura: • parazitate, care due la tulburari circulatorii cu aparitia de fenorriene de anoxie la
I. - durciµi cAteva ore. Temperatura c~te, putand dep!~i 39-4041 °C. nivelul unor organe fi tesuturi.
Bolnavul are o senzatie de clldura putemicli, fata congestionatli, ochii injectati, · Cele _mai grave forrne sunt cele:
senzatia de sete. • cerebral!: care evolueaza ca o encefalitl!. acutli febrill
• faza de transpiratie: • gastro-intestinalli
- este stadiul final al accesului. Pielea devine umedli, temperatura scadc ·
• algidll
brusc, apar transpiratii abundente, o senzape de u~urare ~i de obicei bolnavul adoarme.
• septicemic!
Dupli acces ramane o stare de sUibicitme, dar bolnavul de cele mai multe ori
Prognosticul este grav, farli tratament moartea putand surveni in 48-72 h.
1~i poate relua activitliple obi~nuite.
Accesul paludic dureazil. 8-12 ore ~ se repetl la intervale regulate in functie
b} Febra bilioasl hemogJobjnurica CF,B.H,l:
- este o complicafie gravli tot a malariei cu Pl.falciparum, care poate apare la
de specia de Plasmodium (zilnic,· din 3 in 3 zile sau 'din 4 in 4 zile).
pecsoane imunodeprimate, dupli un tratament inadecvat cu chininli, efort sau sw-cinli ~i
in lipsa unui tratament adecvat, in cursul ataeului primar se succed cam 10-12
se manifestli sub for:ina unui "sindrom de: hemolizi acutl intravascularli" cu
a,,cese febrile,· slibind progresiv in intensitate, apoi dispar pe mlisura cc se instaleazl
hemoglobinurie masivli fi blocaj renal. Debutul este brutal, apar lombalgii accentuate,
imunizarea. febra ridicatli, icter, urini hemoglobinurice, anemic marcatl, cu instalarea ulterioara a
Dupli primele accese se produce:
insuficientei renale acute. Prognosticul este grav. moartea putlind surveni in 25-30% din
- anemic progresivli; ,
cazuri.
- splenomegalie accentuatli; ;1 c) Malaria posttransfuziona!i1:
- pigmentarea caractmsticli a tegumentelor ~i mucoaselor, prin depunere de i
- poate apare in urma transfuziilor de sange de la donatori care au avut malarie
hemozoi.n! ~i hemosiderinli rezultate in wma distrugaii bematiilor. ;
in trecut, · in special cu Pl. malariae la care parazipi persistli foarte mult timp in
In cazul malariei cu PI. falciparum, boala poate avea o evolupe gravli de la t
I. singe, uneori· cbiar zeci de ani. Evolufia este mai benign! fi nu genereazl reclideri.
primele accese, cu atingm ale unor organe, in speci!ll creicrul (forma pemicioasl), (
Aceastli formli de malarie este azi foarte rar intAlnitli, intrucAt donatorii de s!lnge sunt
care poate duce ,rapid la deccsul bolnavului. .. }
mult mai bine controlati (datoritl hepatitei epidemice ~i HIV).
'
IL Perioada de recjdere: ·! MaJaria la copii:
Dupl o pmoadi in care bolnavul este aparent sliolitos pot apare: ! d)
- reprezinti o cauzl important! de morbiditate ~ m~rtalitate in zonele
• reclderi precoce: la c:Ateva· slptlimlni dupl atacul primar J endemice. La copiii intre 6 luni - 2 ani, evolupa infecpei este mai severi la toate
• reclideri tardi ve: plinl!. la: · I speciile ~ in special cu PI. fa!ciparum. Simptomatologia este necaractmsticli putand
3 ani - _in infeqiile cu Pl. vivax; :i apare convulsii, hipertermie, tulburir:i digestive,. hepato-splenomegalie. 1n aceastli.
- 5· ani - in .infectiile cu Pl. ovale; ; '! perioadi diagnosticul este posibil doar prin examenul bematologic.
- zeci de ani - in infecµile cu Pl. malariae. ·i
.· _. Copiii peste 2 ani prezinti un tablou clinic asemlinltor cu adultii.
1n cazul recliderilor, numlrul acccsclor este mai mic, cu siinptomatologia·-j
mai putin accentuatl. In infecµa cu Pl. falciparum, nu apar reclidm datoritl lipse(:
ciclului exoeritroci™" secundar."
·-· ·- .... . .. . -
· !
.I
I)ia.gnoatic:
· I.'.J;>iaanosticul parazitologic:
~- Malaria aonici · ·I - Ex. parazitologic al slingelui:
Este mai frecventii. in zonele endemice, fiind consecinta unei malarii netratate. ·,
·1
 -~rt ·-
- esle de certitudine. Se recolteaz! eel pu1in ciitc 2 lame-frotiu ii 2 lame-
~~ -
norm,J/i
O· , :jl
;
piclituri groasil de la fiecare persoanil suspectli, de p~ferinJil fn. timpul puseului febril
sau din 8 in 8 ore, ti.mp de 2-3 zile.
• exarnenul picilturii groase: ,,
I :P. ri ~u I P. mi/,mile j.) ?l<i/c¥i..mim.l P.. D.Y.a·le I :_ - depisteazll elemcn_tele suspccte, fiind eficient cand . densitatea· paraz.ifilor in
singe este redusl.

Hemal,a
· .flilra.zikli o.
Hip_erlro//';!/,1
pblicrom,1,f/Jfl1i
0. 0
Vfor rdrc::/,1~ tior,;:_,;/i ·
.0
O.,.?Jrf. fr1n/1:':i .
p oll~rt::"7•/i;l:.'i
I
•I
• examenul frotiului colorat May-Grtlnwald-Giernsa:
- se examineaza eel putin 200 c!mpuri microscopice, putandu-se e viden1ia
etapele ciclului asexuat eritrocitar. (Dincescu - I 981) ·
- Diagnosticul de spct-;c sc face dupA caracterele diferenpale in diferitele faze ale
ciclului eritrocitar: inel, incl deformat, amoebil, schizont adult, prerozetll; rozetll,
Trofo.zoif
...:.·inti -' ~
/'.'2\
<~) © /4::)
~ - \I
·=1
r;ametocip (au fost ~rise in cadrul ciclului biologic).

n . Piawosticul imunologjc:-
• evide~paz.il anticoipii antiplasmodiali:

~ mt; .. • Rl.F. (r.· de. imunofluorescen(l indirectil) . . .

- amibi ·
~
@ ~
·:1; ·
- este· cea mai folosita, antico_rpii fiind decelabili dupli cAtcva· zile · de
parazitcmie .
. ~
• ELIS.A (test~( imllnoenz.imatic).
·;dn :j
- ichiu. :' ~ @ ~ m . x;>iaenosticuJ ecnctic
-~ ;:II • PCR
(in_ laboratoarc cu echipamenta performante)

~
·.A!f2
w·
- p~inta o sensibilitat~ deosebitil, chiar in situalia unui numilr f.oarte mic
- rozela -~ @) ·4~
de bematii parazitate. Poate fi · det~talil o parazitemic de 0,00002% adicl l parazil/mm3
-~ :-_; sau ·5 paraziµ fn 5 µl sfinge. (Sieriu - I 999)
;~
.6ame/ocifi
- microgamelocil
·@
:_·'-_~
•:,
--,~:~~ -·-
.. .·
_
· :,
~
~ fj) .,
. rl}J .
. 1
:;2~
.~, ~
,1
'
Imunitate:
Ai Imnnitatea naturali:
Se dato~te · unor particularitati morfologicc: fii.iologicc ~i biochimicc

e
~! determinate genetic, ca: :

€3 II .,
.
IA'\ .
. j

;)
• structura inveli~ului glicoproteic de pe suprafata bematiilor .
(ln Africa Occidentalil, 90% din populape nu are antigene de gi-up sanguin
I- milcro__game/ar:11 - ~
A
·i
DUFFY, ceca cc le confcra rezistcntll. fatll de invazia hematiilor cu merozoifi de Pl.
vivax); ·

Caractere diferenliale ale speciilor de Plasmodium dupa fazele ciclului eritrocitar .

~
• bematiile lipsite de glycophorina A (sunt rezistente la inv.azia . n:ietozoililor
de Pl. falciparum); (Pasvol et al - 1982) ·
,__
· (dupa·Dincescu) )

. ;~
. ··i
• hemoglobinopatii (HbS - influen~ nefavorabil proliferarea merozoifil or -de
Pl.falcipanim) .
·_:j • deficieflla geneticl de G6PD (gluco~-6-fosfatdehidrogenazll.) inbibil ~terea

s~ -Nn
I~
~
paraziplor. · '
··.- -:.:~i<s~~-:~~-:-- --·__-___ 0

hematii cu anomalii le citoscheletului: ovalocitoza confcra rezistentA pentru

-~~ ·:. . . . l- -~-- ._ -~~
•

. . -,~ - R~ toate speciile de Plasmodium , iw; elipcitoza pentru !'l-falciparum. (Nagel - 1990)
. tJ \ \ -..,J
... -~.,,.. . ~
~-,;:;_- - -
.
-y r,,
.-~
I!. Imunitatca dobinditi:
Jn malaric rispunsul .imun variazl in funcpe de stadiul in . care SC . giis~ te
~ - - ~~
-
)
':,=t--·..
ll<"'
... --- :=-~
.
= kii~~-=-=·c-f'..,_,
•- ...,.., ~ .:-,,.._:,;•...,;,,;_a,,.--:..--
. . . .__ .J.
,t
-;~ ;
,'Cj
PllraZitul in cadrul ciclului sliu piologic (sporozpit, merozoit, gametocit) , iar
rnecanismcle umorale surit strans corelate cu cele: celulare. ·

'( - ~ - Mif- .j 1. ImunitaJca umoraJil:

Anticorpii ~ifici suot de · tip lgG ~i lg~ ~i pot avea un rol in protec1ia
- .. A 8azdei, -dar numai in acpune sihergicll. cu factaiii celulari.
Cai de rransmitei-e a malariei (dupli Gherman) 'l .
"..!.
I
. .]:
98

Existcnia unor subclase de anticorpi cu a ~ i spccifioitate antigenic! poi..
explica gradul de intensitate a manifest!rilor clinice hi. grupuri de persoanc imune.
S-a observat cl persoanele care au IgG2 ~i IgM specifice in titruri marl, poi
prczcnta semne clinice severe, pentru cl aceste tipuri . de anticorpi nu induc
sensibilizarea monocitelor ~i opsonizarea parazifilor.
fn schimb, prczen(a de IgG 1· ~i lgG3 sc corcleazl in timp cii instalarea unci
imunitlµ protectoare.
In faza critrocitara, parazitul sc fixeau de hcmatie in price parte a suprafefcj
a.:esteia. dar plhrunderea in interior: se face numai in zona polului apical. unde cxistl
un complex apical specializat structural ii cnzimatic. A fost observat un fenomen !de
variat,ic antigenic!. Dupl aparitia anticorpilor antiplasmodiali, parazitul cxpune antigc:nc
diferite. fatJ de celc prezcntilte anterior,. ceea ce face ca ooua populafie. .sl fie protejati
fatli de mecanismcle de aplirarc, pAnli clnd gazda rcacponeazl fa{l de noile antigcne.
[nsii toate variantele au ii un determinant antigcpic comun, intruc!t dupl mai
mul!c rcclderi, se instituic o protecµe far! de toate variantele unei tulpini.
Se pare cl anticorpii sunt mai eficienp fa{l de merozoiµi elibera(i Ji mai pufin
fa(I de cei intraeritrocitari.
2 . Jmunitatea ccluiara:
In cadrul ciclului asexuat cxoeritrocitar, gazda reacponeazl fatl. de sporozoi~.
care au pe suprafa~ lor un inveli~ antigenic denumit "proteina cs• (circurnsporoidalli),
care prezintl pc suprafatl 2 cpitopi recunoscup de Lt helper:
- Th2R - care induc sinteu .d e anticorpi
- Th3R - care activeazl limfocitelc citotoxice, care pot distruge hepatocitele
parazitate cu sporoZQi(i. (Ridulescu - 2000)
·. Activarca Lt indu~ imunitatca antisporozoit, a¢estca avAnd un rol direct prin
limfocitele citotoxice ~i producerea de limfokinc. De asemenca, elc coopeceazl ·cu Lb
I=: pcntru producerea de anticorpi specifici.
S-a descris . la sporozoi(i un fcnomen de varia(ic antigenicli selectatii de Lt ·
ci•.o toxice datoritii "proteinei cs•. care poate prezcnta mici modificiiri structurale, ceca
I'
ce face ca I,,t citotox.i ce sii distrugii hepatocitele paraz.itate cu sporozoil,i care expriml:
epitopul proteinei CS la care limfocitele au fost expuse anterior. Ca atare bepatocitele ·'
I care conlin sporozoiti cu alte variante ale proteinei CS pot sciipa mecanismelor de
aplirarc. fiind astfel selectate. · ·
Celulele NK pot avea efect citolitic,'..asupra -schiionµlor, actiune potcn(atii de IFN- ·
I;
gama ~ IL-2 (Orago ~i Facer - 1991}°~ .Ele actioncau cbiar inaint.ea Lt. producind
Clllltitiiti mari de IFN-gama, care stimuleazl activitatea macrofagelor.
Citokinele elaborate de Lt pot avea un rol important in formele grave de malarie
cu Pl.falciparum. unde s-a constatat Cl'efl.C(C8 ·titrurilor: Ilr2; Il..-4; IlrlO p IFN-gama, ·
Neutrofilele pot fagocita uncori mcrozoi(i liberi ii din celulele parazitate, ·
fenomen poten(at de anticorpii opsonizaoµ ~ de complement. Dupl fagocitare parazipi :1
pot fi distru~i prin _ac(iunca unor radicali de 0 2 , proces stimulat de IFN-alfa ii IFN~:
gama, prccum ii de uncle citokine eliberate de Lt. ..
':j Gametocipi pot ·fi afectati de unele mccanisme. imunitare fi anume de actiunca ·r
.,
anticorpilor specifici in prczenta complementului (in special in infccpilc cu Pl. vivax p
PLfalciparum) imprcuni cu implicarca TNF-alfa (Karunavera - 1993). · ·.. [
.,
,-
T rata.1nenl:
Medicamentele antimalaricc actioneazi asupra diferitelor stadii de dezvoltare a •i
_! : paraz.i(i•IOI=. Astfcl existii:
a) chjmjot•cc schjzontocjde (acl,ioncau asupra formclor ciclului schizogonic)
• Chinina
•2r:Y
• Clorochina (Nivaquine)
• Pfrimetamina
• . Mepacrina
b) chjmjoterapjcc gametocjde (actioneazl asupra gametocitilor)
• Primachina
Au fost stabilitc de clitrc OMS, diferite scheme de tratament in functic de
specia de _Plasmodium ~i stadiul bolii.
·ne obicei se asociaza un medicament schizontocid cu unul gametocid: in
i:urli de 15 zile (3 zile in as9Ciere, iat din ziua 4-15 - numai primachinii)
• Nivaquinc (ziua l - 600 + 300 mg; zilele 2.3 - cite 300 mg) +
• Primachinll ( 15 zi!e - elite 15 mg/zi). ·
lntrucAt in ultimul timp au apiirut tulpini de Pl. falciparum rczistentc la
Clorochinl, in aceste cazuri se poate administra:
• Fansidar (I compr. contine Pirimetaminll 25 mg + Sulfadoxinll 500 mg) -
dozii unicli - 3 comprimate, adm. oralll
• Meflochinl: 18-20 mg (kgcorp (700-.1200 mg), dozl unicii. administrarc
orall (sau in 3 prize ·Ja interval (je 8 ore) .
(au apiirut deja tulpini rezistente de Pl.falciparum!)
• Halofantrinll: 3 doze a 8 mg/lcgcorp la intervale de 6 ore, administrare
orall. Este indicat.A in malaria cu Plfalciparum in cazul rezistentei la Clorochinl Ji
Meflocilrinll. (Winstanley - 1995)
• Artcmisjn§: I .S g suspcnsie uleioasll, timp de 2 zile sau l ;i. g suspcnsie
apoasii, timp de 3 zile, administrace orall. Este iodicatii in trata,mentul malariei cu Pl.
· fa/ciparum rezistentl la clorochinl ~i in formele pcmicioasc de malaric. (Zane - 200 I)
Epideiniologie:
Malaria cuprinde zone extrem de intinse de pc glob, constituind uo rise pentru
circa. 40% din popula(ia globului. Se estimeazl cii circa 300 milioane de oameni suferii
1
anual de malarie ~ se produc intrc 1-2 milioane de deccse/an. In Africa subsaharianl
mor circa 400.000 copii/an din cauza acestei boli.
Se apreciazll cii din 400 persoane infepate de anofeli, 200 pot fi infectatc, 100
vor face forme simptomatice de boalii, iar 2 vor fi cazuri severe cu sf~it Jetal.
(Bouree - 1994)
Actual lupta antimalaricii trccc prin mari dificultii(i pcntru ell in mulre zone a
iar
apirut n:zistent,a la clorochinll a speciei Pl. falciparum. insecticidele curcnte nu mai
au afcct eficient asupra anofelilor, ceea ce impune folosirea unor substante noi, mull
mai scumpc. . ·
ln Europa ii America de Nord, maJaria a fost eradicatl, dar pot aparc cazuri
sporadicc "de import" , datoiitl circulapei pcrsoanelor in ~i din zone endemice ~i
cazurilor de malarie posttransfuzionalll.
i In Rominia, in 1946 au fost semnalate peste 600.000 cazuri, zonele cele mai
afcctate fiind bazinul Dunlrii. unele teritorii dintre Siret ~ Prut ~ regiunca o~lui
Tulcea. In pcrioada 1949-1954 s-a des~urat "Programll!- Naponal de luptii
antipaludicl". cu rezultatc foarte bune, iar din 1965, malaria a fost eradicatl in
Rominia.
A. Rem:voruJ de iofeclie:
. · - omul purtltor de gametocip
il. Clile de traqsmUere:
• t~t,arul anofel fcmel (calca principalii):
 - care prin intepli.twi inoculeazli. sporozoiµ. Existii ee5te 100 specii de anofeli,
cele mai importante fiind: A. maculipe11mis atroparvus, A. m.messae, A.m. eilltus,
A.biji1rcatus, A.pseudopictus, A.plumbeus) ·
• prin transfuzii de sange:
• apar.c. -in- ~ial- in cazul donatoruor care au avut in tEecut malarie cu Pl.
ma/a,iae, parazipi put§nd pcrsista in singe multi :mi
• calca congenitalll:
- apare la fit. in cazul anomaJiilor ~i leziunilor placentare ale mamei
• -caJea iatrogenli. (malaria drogaµlor)·
- apace in cazul folosirii in comun a acelor de seringli..
,0 r:ii\ @ \:::)
..
~ Populatia rec:eotiva:
- cstc egalll pcntru ambcle sexe, boala putlio<l ·arecta orice vlirstli.

Ma.suri profilactice:
~
------->
.) ;.

(i)~ ~:~
Coostau in:
• examene hematologice repctate in cazul pen;oanelor suspecte de malarie care: ,"t!·
..i:.i;r·=
,.·
::.• -··
"'.::.!.::'
· au vizitat sau provin· din zone unde malaria cste endemicll;
- au stllri febrile neprecizate, spleoomegalie; \

- au efectuat transfuzii de s11.nge.

• chimioprofilaxie antimalaricli., la pcrsoaoe care cllliitoresc in zone malariogene
(Clorochinil. - 300 mg/sllpt. sau Fansidar - 1 comprJs!pt. - in pcrioada ~eclerii in zona
endemicll) Pneumocystis carinii: ciclul biologic (dupll Y~arol)
• milsuri de distrugerc a tll.ntarilor (in special in teritoriul spitalelor de boli
infcc1ioase ~i aeroporturi)
• lucrli.ri de asanarc a terenurilor ml~tinoase ,
• punerca la punct a unui vaccin antimalaric eficient, care trebuie sll continA
Mtigene sau de prefcrintil., epitopi caracteristici, care sll inducll anticorpi specifici fall
de toate formele paraz.itare care acponeazli. in faza prceritrocitaril. ~ eritrocitarll
(spon:izoip, merozoip, gametociti). (Ambroise-Thomas - 1986; White - 1998)

3,6. Protozoare parazite cu .taxonomie incertj

3.6.1. P11eumOt;JLStis carinii

Este. un . .microo~anism cu pozitie taxonomic! n_eclarificatil. fiind considemt d~ · ·.i .,.,.L --~ - .. . .
, P.cril•---- ~
· ~ . jl ~
l .

-.---~~-,. ~:~~-•
unii auton ca un protozoar cu caractere de sporozoar,: dar care se pare ell este ma1 .i
. ·I 1· . .- -
aprnpiat filogenetic fungilor, mai ales prin · strucru.ra ADN-ului miiocoodrial. (Fujioka····.: r
1 ~
~~-
~i Aikawa - 1998) •. . • . . • ·• . §!~.
.,t
Morfo)o,;ie-:
. _.,
, ~. ~:
'--.._ '1• ~ q~p-:-,· ~
Se poate prezenta sub trei forme: ......____ ~►~ v~l/.~
; . ~ - · ~ .,"'1.,. . I
• .IIQfQ~:
- apare ca o forrnatiune rotundil., ovalli. sau piriformil., delimitata de o
memhrmll finli, in interiorul cli.reia se gli.se~te o masii mucoidll cc cuprinde parazitul
unicelular, ce prezin~ un singur nucleu .
S-au descris: ·
- forme . tinere: de l,2-2µm, care prezintii. o membranll netcdll;
.
.,_
·• Cil.i de tr.msniiterc a pneumocistozei (dupll Gherman)
II\..,
>1
·:~...
.. '

- forme adul~e: de ~ µm, ~ membrana_

expansiuni tisulare · - filopodn - orgarute care au rol
P~~
e
. 'cl · tll
cc p~; . d: subs:: ',
a parazi w · ,
u ~ · ;'
.!

r _· .;- •·
:: it.··:.

· • Pneumonia interstitiaJi cu '11asmocjrc:

- survine Ia sugarii intre 8-12 s~tlmani, de obicei prematuri sau dislrofic i,
polispitalizati sau provenip din colectivitlp de copii.
• ~= &fl. · ·r 1 arazitul · · • Pneumocistoza bir;x>eciicli:
- fonna devine
· ovalarll. membrana se se.
extern!
'di Nucleul i~gro 1ar
divide . laiar:i!-'tuasl
o•-t• evo pu1.1e1. apar
mal ~• - survine
. la toate
. vlrstele, la persoane
. adulte
.. cu deficiente imunologicc, la cei
comprimll. I~ ext~nor m~ mucm · . 5• tadiul chistic. . rrarati cu med1cam~te 1mu~o~up~oare. ~1 la bol?avu. de ~IDA. . .
doi sau mai multi nuclei. Este o etapl de trecere cltre · Boala se mamfestll clime pnntr-o ·pneumome d1spne1zantll cu ev0Ju11e progres1vli,
• 91iit: . 68 . . r agrav_atli "clitre insuficienlli cardio-respiratorie ~i e,drus.
_ are fonna sfericli, avSnd diametrul de - µm, contme opt corpuscu 1• Debutul poate fi insidfos sau orusc, aphand tuJburari respiratorii progresive:
fiecarc avand un nuclcu. - tahipnee (ini(ial 40 respira{ii/minut, ulterior se acccntueazl ajungSnd la 100- 125
rcspirapi/min ut;
Localizare: - dispnee, tuse, cianozli, tiraj supra ~i substemal;
- la nivelul alvcoJcJor pu1monarc. iar la bolnavii de SIDA, s-au semnalat fi - febrll. inconstantil., poate lipsi la sugari.
localizllri extrapulmonare (ganglionii limfatici, ~plinil, ficat, pancreas, tiroidil., cre.ier, Perioada de stare poate dura 2-6 sil.ptllrn!ni.
mil.duvl osoasil.). tn Jipsa tratamentului specific, evolutia este de obicei nefavorabil! in pesle 90%
din cazuri, put!nd · surveni decesul datoritll unor tulburll.ri grave respiratorii ~i
Ciclul l,iologic: insuficientei cardiacc.
. Nu este incli pe deplin elucidat, datele desprc dezvoltarea parazitului in afara Bolnavii de SIDA pot prezenta forme acute de, boa!! sau fonne subclinice
gazdei fiind necunoscute. prelungite. La ~tia au fost descrise ~ localizAri extrapulmonarc (coroidire, afectarea
La nivclul alveolelor pulmonare se pare ell se produce o inmulpre asexuatll ~ urechii mijlocii, a glandei tiroidc, splinei, tractului gastro-intestinal ~i sistemului nervos ·
sexuatl. • central. (Ng el al - 1997)
Trofozoitul se inmult~e prin diviziune binaril., · al!t parazitul cAt fi stq.tul de.
mucus inconjurator.· Diagnoatic:
Dupil. cateva diviziuni de acest fel, unneazl o inmul(ire de tip sporogonic, care I . DiagnosticuJ parazjtoJoa;ic:
trece prin stac;liile de precbist, chist tAnlr ~ chist matur, in care se glscsc 8 a) intravitarn: este dificil
corpusculi nucleap. Chistul matur va elibera corpusculii intrachistici, care se vor Se recolteazl:
transforma in trofozoiµ .
• Secrepa laringo-trahealli (ex. sputei induse) cPri¥u et al - 1976):
- se introduce. pe cale endonazall o sondl finli (Nelaton or. ·7), iar la
Aapecfe de pa.togenifate: atingerca orificiului superior. laringian se introduc 2-3 piclturi de ser fiziologic, care
Parazi(ii plitrund in organism pc cale respiratorie, se fixeazli de celulele epiteliaJe· produc un reflex. de !Use. Se aspirll. cu seringa alllfatll de sondl de 2-3 ori.
alveolare ~i vor intra in conflict cu macrofagele locale, avlnd drept consecin!l .. • biopsie pulmonarll. prin punc(ic transpleurall ·(metodi eficientl, dar invazivll,
fonnarea unui exudat spumos, care umpllnd alveolele rcalizeazli leziuni cu aspect existli pericol de cornplicapi);
caracteristic de "fagure de miere". Pecetii interalveoJari . se ingro~il. in unna formlrii-' · • periaj bron~c prin bronhoscopie (eventual fi cu recoltare de material
unui edem interstitial fi infiltririi. masive cu lcucocite ~ plasmocite. bioptic). (Birriel ct al - 1991)
Se produce o ~onjc intctstigall p]asmoc{tarl" cu prognostic sever, datorill I . Din produsele ·patologice recoltatc se e_f ectu~ frotiuri colorate Giemsa: pennite
suprainfccpilor bacterienc ti in special a "asfixici" .d etenninatl de blocarea alvcolelor I idcntificarca chi~lor ~ trofozoiplor: ·
1· fi bro~olelor de cil.ttc masa parazitarll.. - chiftii au perctele necolorat, iac corpusculii intrachistici sunt . colorap in
Factonil principal in produccrea penumoniei cu:t• carinii este imQDodeficien(a. albastru-violaccu;
S-a constatat cl pllimlnii infectaµ cuprind un numlr mare de trofozoip fi relati, - trofozoipi apar ca aglomerll.ri neregulate de nuclei de culoare violacee;
pu(ine fonnap.uni cbisticc. Se pare cl ciclul sexuat este indus de condi(ii nefavorabile, Gram-Weigert: evidcnpazli chi~tii de culoare albastrll.-violacee inchisll pe fond
pc cind ccle favorabile datoritli irnunodeprcsiei fa~orizeazl o multiplicare masivil 1 roz-deschis;
trofozoiplor (Ridulescu - 2000). : Albastru de toluidinl (colorcazl ~ per-epi chisturilor).
La bolnavii de SIDA, cSnd funcpile un,une se deter:ioreazli, producerea b) post-mortem:
pneumonici cste de obicci reactivarea unei infecpi latente cu P. carinii. ScAdectJ. Din parenchimul pulmonac se efectueazli:
numlrului de Lt-CD4+ este un element important care favorizeazli d e c l ~ bolii. - frotiuri prin nmprentl, col. Giemsa . (evidenpazli parazip izolali sau in
grupurj)
Boal& la om: . - · preparate anatomo-patologice: cu evideopcrea exudatului spumos alveolar. iar
' La persoanelc cu sistem irnunitar competent, infecpa rll.mln,e latcntli, flra semne in percpi alveolari a u~ui infiltrat masiv cu leucocite, predominSnd plasmocitele
cliiiice-:-· ~ -1pcm:ze cl·~ este limitati ..fu timp, . dai:..in .timpul vjepi pot sl ·~
produd permanent reinfec(ii. '. II. Diagnosticul imunoloa;iE
La persoanele cu irnunodeficiente · congenitale sau doblndite, s-au descris douJ a) Deteiminarea Ac specifici de tip IgM (prezintli valoare doar in c-.azul
forme de pneumonie cu P. cari11ii. copiiilor mici, -la adul(i neavlnd relevanJli)

- RJF.
- ELISA
- l.B. fatl de Ag majo~ de 40kDa de P .cari11ii (Peglow ct al - 1990)
b) Dctcrminarca antigenelor de P. cari11.ii:
• prin Rl.F., cu utilizare:l MAb (anticorpilor monoclonali) marca!i cu
fluorocrom care pot evidenp.a chi~tii ~i trofozoitii din produsele patologice.
m. Rx pulmonar: puhnonar
- po:ite evidentia imaginea caracteristici de •geam mat• (parenchim
cu aspect granular generalizat ~i cu sduerea difuu a transparentei.
lmunit&(;e:
Stud.ii serologice au dcmonstrat cl un . num!r mare de persoane sinlltoasc
prezint! Ac specifici anti - P. carinii, ca w-mare a unor infectii inaparente doblndite
in timpul vie~i.
A~tia nu confer! protectie fata de boalii. Activarca bolii se produce numai
la pcrsoanele imunocomprumise, la care se constat! prezenta unui titro schut tle
anticorpi.
Trat&ment:
• Cotrimoxazol (frimetoprim - 20 mg/kgcorp/zi + Sulfametoxazol - JOO
mg/kgcorp/zi), oral in 2-4 prize/zi timp de 14 zile
• Pentamidinii (Lomidin) (4 mg/kgcorp/zi) - inj. i.ru. sau i.v. - 14 zile (bolnavii
de SIDA - 21 zile).
Epid.e10iologie:
Pneumocistoza poate ·fi .int!lnita pe tot globul. Ea poate evolua:
• sporadic: la copiii mari ~i adulp cu imunodcpresie
• in focare epidemice: spitale de pediatrie, c~~. centre oncologice, sectii de
transplante de organe (infectii nozocorniale).
E.~te o infectie oportunist!, fiind una din cauzelc importante de deces la bolnavii
de SIDA. 1n 1991 pneumocistoza a fost decelatii la 31% din cazurile noi de SIDA din
Franta ~i SUA. (Glaxo Wdlcome - 1998 cit. Steriu - 1999)
A. Rezervorul de infectie:
• omul (bolnavii ~ purtitorii sanllto~i);
• roziitoare, ell.inc, pisicii (rol controversat, dfOarece tulpinile izo\ate de la
:inimale au o structura antigenica de suprafata diferitli fa(3 de cele umane).
B. Ciile de tnmsmitere:
• aerianil. (de la persoane\e parazitate la cele slinlltoase):
- tuse. str:inul, piciiturile lui Pfliigge
• transplacentar (de la gravida purtitoare la fat, prin disemiilare hematogenli).
C. Receptivitatea populatici:
sunt afectate persoanele cu status imunologic deprimat:
• sugari de 2-3 !uni (prematuri, distrofici);
• adulti (dupll efectunrea de terapie citotoxicll. imunosupre.,;ivil., pre ~i posl.:-i
transplant; bolnavi de leucemie limfocitara cronicii, boala Hodgkin, SIDA).
Muuri profilactice:
• la nivelul spitalelor de pediatric ~ colectivit11plor de copii se recomand11:
- dezinfecpa incubatoarelor ~ salo~elor;
- depistarea fi t r a ~ purtitori!or ~o~i din .rftndurile personallllw -medical;
- miisuri de deratizare i;i dezinsecpe;
- canmtinarea copiilor venifi din colectivitlfile contaminate.
• chimioprofilaxie cu Cotrimo~azol la persoanele cu rise crescut.
3.6.2. Blastocvstis hominis
Sinoni-: Blastocystis enterocola
Este un parazit cu pozitie taxonomicii neclarificatl, aviind caractere de fung ~
protozoar.
Localizarea este la nivelul colonului, unde se hrin~te cu bacterii ~i alte
particulc, care piitrund in citoplasma parazitului formlind sferoplaste.
Sc poate prezenta sub:
• fonna vacuolarl:
- prezintl dimensiuni variate (5-60µm) preuntlnd central o zonll mare. clara
ca o vacuolil, care delimiteazl marginal o zonii subµre neregulatl. In aceastl zon! se
pot giisi mai multe formatiuni cromatice ca ni~te nuclei. Unii autori numesc acest
aspect morfologic ca formll chistid.
Se intiloesc foarte frecvent in materiile fecale:
• forma granulara: ·
- scamlinii cu cea vacuolarii, este sfericii (10-20µm), diferenta fiind legati de
structura conµnutului vacuolci, in care pot fi granule de naturil lipid.id sau incluzii
micJinoide.
Unele med.ii ·d e cultura bogate in ser favorizeaza transformarea fonnei
vacuolare in granularii.
• fonna amjbojdaUi: (numitl trofozoit de unii autori), are dimensiuni intre
2-7 µm, formll neregulatli, puUl.nd emite pseudopode. Se observl foarte rar in materiile
fecale. (Dunn et al - 1989)
Se pare cii formele vacuolare ~i granulare se inmultesc prin diviziune binarl!, iar
cele amoeboide prin inm1igllrirc. (Stenzel ~i Boreham • 1996)
B.hominis nu are un rol patogen precizat, dar poatc apare frecvent ~i in cantitate
Tllare, la persoane cu tulburiiri de tip colitic.
Boala nurnitii blastocistoza se caracterizcazii prin prczenta unor tulburari -digestive
I~ de intensitate ~oari sau medie (durcri abdomimde; tltmce:-grcfiiri, vmil.turi. flatulentll)
, insotite de a.o;tenic fi uneori de fenomene alergicc locale sau la distan\il.
I La bolnavii de SIDA poate apare o djaree prelungitii, febril fi eozinofilie. La
I
·1
persoanc · cu imunodeficiente de alt! natura (diabet, cirozl alcoolicll, lupus eritematos
diseminat, ·hepatite) simptoma1ologia digcstivll este mai severa fat11 de persoanele
., ·I imunocompetente: .
:l Examenul coproparazitologic, metoda cu lugol, evidentiazii formele vacuofarc. De
L. -
rem:u-cat cl vacuola centrala nu se coloreazl, ci numai zona periferici ~i nucleii.
,,i Dupli unii autori, valoare diagnostica prezint! numai prezenia a eel pupn 5
elemente parazitare/cimp microscopic la exarninarea cu Obx40.
.! . Se pot cultiva pe mediul Sirnici folosit pentru amibe, dar nu se adaugii in partea
lit:hidl a mediului amidon de orez, iar parazipi cresc in fonna amoeboidall!.
Tratamentul constl in administrare de Saprosan (3xltb/z,i), urmat de o cura
combinatli de Metronidazol (3xltb/zi) ~i Nizoral (2xltb/zi) timp de IO zile ..
'!
 Rezervorul de infec{ie natural este reprezental de numeroase spccii de animale.
-r·:·
Omul se poate infecta pe cale digestivli, prin intermediul apei sau alimenlelor
contaminate.
Transmitei-ca interumanli se· realizeazli de obicei pe calea fec:al-oraHI prin ! HELMINJI CU tMPORTANJA Mi:DICALA
inteimediul m/iinilor rnurdare.
Blastocistoza este o infecrie cosmopolita, mai frecvent.li in {!rile slirace, unde
i t
prevalen1a infeqiei poate afecta intre 30-50% din populatie. (Steriu - 1999)
Ca masuri profilactice se recomandli. intretinerea igienicli. a mainilor $i spalarea
atentli a ·legumeior ~i fructelor-. : , ::;h::;,;;,,I
.·i
_- I

Dicrocoelidac
Opistorcbiidac.
· .:·@
· .,.-:it:·. .;. , Tnnuuoda Distomieni p,

i~
,nimididac
~r::
_ rimus westennanj

·: ·\:~)t } ] Schistosomatidae Schistoson;ia

Schistosoma mansoni
SchislOSomajaponicum
Schisrosoma infer,:a/atum
-~

,. ,·~~,..,
3 QI Scltistosonra h<1~matobium
..c:
~ Taania solium
Taenia
·· j I .!
p.. Taeniidae
Taenia Sll_~nata
Echinococc11s granu/usus
Ciclophyllidea Echinococcus
Cestoidm Echinoc,x:cus mulliloculoris
., ''°""
I.
I Hymenolepididac . Hymenolcpis Hymenolepis
HymenDlq,_~ di.mini/la

!. ~/. :.-r . ·-,~ ~/.t.1 :•..:·.:;

··---..~ .. ·. \ ' .
8
.j
..i
Dipylidium
Diphyllobothriwn
Ascaris
Dipy/idium caninum
Diph:rllobolhrium la.tum
Ascaris lumbricoides
•.i
.~,~~4~..
·: · .:~~•~-. .
6 :;, '
·.· ·... . : . .,
, = ·7
.. . -~·.
I
·I
Ascarididae
Toxocara
Toxocara cm,is
Toxocara cuti
. ~ - . - •. :-•. .;. :_:. •I
.1 Anisakidac Anisal:is Anisaiiinwrina
. [ ll Oxyuridac
Entcrobius Enla-obius vermicu/aris
.'.,I :i Trichuris Trich_uris tru:hiurn
r:: Trichioellidae Tiichinella Trichinel/a spiralis
I ] A.ncj,lostoma duodenale
Blastocy$tis hominis (dupll Craig) .·i·.1 .S I Seurnenta Ancylos10malidae
Ancylostoma Ancylos1oma ca,1ium1
· · ·.c.
Ill I· Ancylostoma brasiliensis
!-i a Nckator -Nu:atar amoicanus
~
Stronnloidcs Strcmgi/oides stucoralis
-!
•.:{
Rhabditidac I Wuchereria
Wuchuuia ba11cruJii
Brugia malayi ·
·}
( Onchocerca OnchOCNca ,"Olvulus .
Onchocercidac
i Loa Loa-loo
:1i Dracunculidac Dracunculus Dracuncu/11s 111edi11e,asis
~-1
·,
'f (dupl Steriu • 1999; Dulceanu r:1 al - 200CJ)
···l
·. !
'
~:1
.,
!
..-.f
 A ~ .

~·:::
4~ INCRENGATUV\ HE!.MIN"f!S .
• :• V..)

!.·... ..
(:.:::
r:·· ':r.•
4,1, Subincrengatura flathelmiptes

• cuprinde viermii cu corp plat segmental sau nesegmentat; :z

• nu au cavitate gcneralil., organele inteme fiind fixate intr-.un fesut conjunc:Liv
numit parcnchim; .
• soot hennafro<.lite, cu rare exceppi (Schistosoma spp.);
• suitt dotate cu organe de fixarc (vcntuze, clirlige); =
• nu prezintil. aparat respirator ~i circulator; k.
• tubul digestiv este fie incomplet, fie inexistent;
,c1.
• ciclul biol_o gic prezintil. una sau mai multe stadii larvarc, dcci pc langli gawclc
definitive, vor exista ~i gazde intennediarc;
• prezintil. douli clase cu importanfli medicalli:
- Cl. Trematoda; ., s-
, Cl. Cestoda.
I : fnveli$ extern; 2: ~parat digestiv; 3: sistem nerves; 4: aparat excreter; 5-6: ~rara1 genital
4.1.1. Clasa Trematnda Structura unui trematod (dupli Belding)

•
4.1.J.J. Caractere generale
cupriode viermi plati cu capul nesegmentat;
n
I
i-
jjj,
• fonna corpului este fie foliacee (ca o frunza) sau de "vlirf de lance";
• prez.intl douil. venl\lZC cu rol de fixare (ventuza bucalil. ~i cea ventralli);
• sunt hemiafroditi (exceptie Schistosomele); '
, .,_ -w·.
• viermii sunt inveliti de o cuticulli groasli; care la uncle spcc;ii este prevlizutii
cu mici proeminente ca ni~te spini;
- ~

·~ ,;
• ou prcz.intil. aparat respirator ~i circulator;
.),.t,..,,lt
:::'¥'?::"
PJ9>.."'Jt • I

• a,paratu1 djgestiy: este de tip infundat, lipsind orificiul anal. Orilidul bucn-:wl . fs
ii ~~-~~
este folosit atit pentru ingestie, ciit ~i pcntru dejccµc. Acesta se cootinuli cu 111 1
SJ
IIUIIA-1 at0tA • I
,u . , , ~ 1•._
J~•I' . :

faringe ~ esofag scurt, care se bifurcil. in douli cecumuri digestive, care se terminli ia
fund- de sac; . . -- !1
..
l I iii••·{,.1.,1.u,
• a,paratui cx1..TCtor: este fom1at din canaliculc cxc:retoare scurte. care se varsa io ; ,......
r<"O'l:lllCU.Ano ...,,...,., \ ::>"""'";~ ... -
) ,.,_WJ ~
doua canale excretoarc mai luogi. care in treimea iuferinaril. a corpului se unesc intr- ·
un canal. comun ~i se temlinii cu porul excretor sit4at cau:e ex1renlitatea posterioar.i a ,
;viem1elui; '
• sjstemul neryos: este fonnat dintr-un incl ganglionar pcriesofagian, de la caii ,
t
;~r~-
.a
~~
pomesc cordoane nervoase at/it in partea anterioaril. cat ~i posterioaril. a viermelui:
• illlM''1..1Yl.~ este hem1afrodit, organele genitaJe fiind voluminoase:
- aparatul genital ma~cul: esre fom1at din doi testi<:uli , de la care pleaca doui
canale defercnte, care apoi se unesc intr-un canal deferent comun. Acesta prezinlll ~
ingro~are in porµunea terminall! numitil. "cir" ~i se lerminii cu orificiul genital 111as.:ul. IHI
siluat intotdeauna dea5uprn vcotu7.ei ventmle;
Etapele ·C'iclului biologic la trematode (dupli Belding)
 ?':f F
- aparatul genital fcmel: estc format dintr-un ovar de la care plead un canal \
~ '"¢J--.r.Filffllf•W~cii
~ r . ·
4 •

nunµt oviduct, care ajungc . intr-un punct numit "rlsp8:fltiC genital!", locul undc. sc
fo11Dcazll. oullc. In vccinll.tatc sc g~tc glanda cojii, c:iiic formcazll. coaja ou!lor, iar Sinonitn: Distoma hepaticum: popular: viermele de gll.JbeazA
lateral, douil glandc volwuinoase de tip acinos, numitc "glande vitclogene", care
formcazll substania nulritivl din oul. care prin intcnnediul canalelor vitcloducte ajungc
la rlspantia genitalil, de unde plcacl un uter plin cu ouil, care sc tcnninl cu orificiul Morfologie:
genital femel, situat in veciniltatea celui mascul, dcasupra vcntuzei ventrale; a) Vjcrrncle adult:
• oullc au o form! ovalari, sunt ncembrionatc ~i prezintll. la un pol un ciipAcel • dimensiuni: 2-3/1-1,5 cm, form1i foliacee, culoare alb-g~lbuie
numit opercul; . • cuticula prezintll. spini ~urbati inapoi·, care ii asigura o inaintarc progresiv!i la
• ciclul biologic cste comple~. in cadrul accstuia existand obligatoriu una sau nivelul clilor biliare
mai multe gazde intermediare. -tn prima gazdl iotennediaril se d~aril de obicei trei • .ventuza bucall cste apropiat! de cea ventral!, care este situati in trcimea
stadii° larvarc succcsive: sporocist - redii - cercari, a~tia transformindu-se ulterior in anterioaril a corpului ·
metacercari, care rcprezintl forma infcctantil J)Cintru om ~i animalele_- gazdl definitivli • aparatul digestiv cstc de tip infundat ¢ prczintil doull. cccumuri cu numeroa$e
• trematodelc au fost clasificate · iu funcpe de numlirul de ventuze in mai multc ramificaµi colatcrale care se termini!. ih deget de mlnu~il ·
online: . • t~ticulii au aspect tubular ~i sc glscsc in c4mpul median al parazirului
- monostomicni (au o sing.uril vcnruzA - cea bucalll.) • glandele vitclogene sunt voluminoase, ocUpfind zona ~arginalll. a cocpului
- polistomicni (au o vcntuzA bucalil ~ incl CJ'"leva in difcritc pArp ale corpului) b) Qi.ilk:
- amphistomicni ( au dou.11. vcntuze: una bucalil, iar cealal~ la cxtrcmitatea opusi • au formi ovalarll., mlrimea: -130-150 µm, culoare galben-maronic, la un pol
a cocpului) prezintil un clpilcel numit opercul. iar in interior o substantl nccmbrionatli.
- djstomieni (au doul ventuze, cea bucalil, iar ccaialtil situatil in vcciniltate pc
fa\a ventral! a cocpului). Din acest ordin fac parte principalele specii de trematode cu
Loca.liza.re:
rol patogen la om. · ·
- clile biliare la ovine, bovine, om
• dupli localizarc ~i alcltuirca aparatului genital existil douli catcgorii de
trematode:
Ciclul biologic:
I. Djstome: Ou.II.le •a jung ·cu bila in intestin ¢ odatll. cu matcriile fccale in me,Iiul extern.
sunt trematode bennafrodite, care in stadiul adult pot trii in: Dacli ajung in apli, cle Se embrioneazl ~i se transform! in larve ciliate numitc
a) cru.le biliare: miracidii, care inoatli _panll intA.lncsc gazda intermcdiaril, un gasteropod din genul
- Fasciola hepatica Limnea (L.tnmcatu/a). Miracidiul pltrunde in mclc pe cale respiratoric, se Jocalizcazll
- Dicrocoelium dendriticum in pulmon unde se transfom1l in sporochist, o fo11Dapune ovalarll., saccifom1li, numitli
- ·opistorchisfelineus . ~i Jarvi de gradul I. Ulterior. in sporochist se fonncazll larve de gradul· JI numite
- Clonorchis sinensis · redii, care au o formli alungitll., avAnd ·dimcnsiunca de 1,5 mm. Rediile pll.rasesc
b) bronhii: sporochistul ti migreazl in hepatopancreasul mclcului unde i~ continuil· cvolu\ia .. fn
- Paragonimus westen,zc,nni (ringen") interiorul acestora sc formcazll. fie redii-fiice (cand tcmpcratura e;ste scazuti) sau
c) intcstin: ccrcari sau larve de gradul ID (cand t.empcratura dep~ +24°C). Cetcarii au fonnll
- Fasdolopsis buski de mormoloc fiiod formap dintr-un cap ¢ o coadll.. Corpul estc prevll.zut cu celc douli
vcntuzc bucalll. $i ventrali ~ prezintll. un tub digestiv cu : cecumuri f!ra nuuificatii
II, Schistosome CblllJ•rzii}: colaterale. ·
-· sunt ·trematode cu sexe separate care in stll!liul adult triliesc in sistemul Cercarii plrlscsc ·mclcul, ajung in apli ·_ fi inoatil, panll. re~esc s11 ajungi pe
venos portal i diferitc plante acvatice, unde sc inchisteazl fi se transfonnl in metacercari, fom1a:
- Schistosoma mansoni infectantll. pentru om ~i animale. AceJtia pot fi ingerap· odatil cu plantclc sau cu apa
- Schistosomajaponicum poluatll.. Aj~ la nivelul duodenului meta=carii sufcrli un proces de dechistare,
- Schistosoma intercalatwn rczultind fonnatiuni larvare mobile care traverscazA pcretclc intestinal ajung!ind 111
- Schistosoma haematobiun1 . j cavitatca peritoncall, iar apoi migreazl cltre ficat iQ care pitrund prin capsula
• marea majoritate a ~Hor patogcne de treJJiatode sc giscsc in zonclc cu Glisson, travcrscllZi parenchimul hepatic, oprindu-sc in c!ilc biliarc, uncle dupa cin::a
climat tropical· producAnd parazitozc tropicale. ln zoncie· temperate se pot int!lni trei trei sau patru luni devin viermi adul{i.
spccii de distome cu localizarc hcpato-biliari: Un~ri se pot produce migriri ectopice la nivclul altor organe (plll.mani, l-TCier,
- Fasciola hepatica splinil, ochi).
- Dicrocoeliwn /anceolatum
Opwor.chis~u-us. ·· .A:a~ec(e de patogenit&te:
i..a nivelul ficatului fi clilor bilia.:e, paraz1111 pot produce efccte de naturll
mecanicl, iritativl, toxid, spoliatoarc fi alergicl.
 ...·~
~~·-·.

J.

• .
3

ilt
. .
J _; .,.ntaza bucM-1&; r - tarlnco
nt111CUl0t:; I - aol•I KUrt: I -
6 - v ..mu 1H,,,r;oaaall; r - ...Oli,... TU·
tnllJ I - prlma .-ne • tllbu.laJ dJC•ltrt
1;,"':i:!\t;:8i11!.• · ~~~-..=u.=.~=1: :'.:=:';
~~~"::Uc::~:11l
venlUDI ••trnll: ., - loran1tfl nu•
dala (arUlclUI apanlulul exc,-.tor):
• - LHCIOI• haptlca In mArlnM
• - ....
ffll_ltOftP c.lruh:11 at
•- ■(IM'lltoNI
., - c:u■ I -,.cuta\wf • -
==-~·--taf',
tor .-.mh
...............
OD\.W9l0 .
:!&.',1_!':....raili11i.::.wa~'r.'~••:,.:
v J ~T, - 'Yllalodacl Joqlt.5Lu.L i

Fasciola.hepaticq: ap. digestiv (1) ~i ap. genital (2) (dupll. Georgescu)

i
I
.I
·1 I: ou; 2: · miracidium; 3: sporocist; 4: redic; S: CUC/If; 6: mctaccrcar
.' . I Fazele intennediare la Fasciola hepatica (dupll. Brumpt ~i. Neveu-Lemaire)
!
II
II
i
I
t
I
__:.,.__
•
. •

'I .
II
. ·t
iI ·
I
.
I
I
·{
\

---
I'm, . ·

. --,;;a....
I
_: !
.!
I

Fasciola hepatica in crule biliare (dupli Jirovec)

Ciclul . biologic l:i Fasciola hepatica (dlljjll. Ya~arol)
'{: ,, ..
114 '
 ·,1

La nivelul tesutului hepatic se pol fonna a~e. iar in jurul oulilor, reaJ~r,~
inflamatorii de. tip granulomatos. Apar zone mici , cu tent! palidli cc seammli cu
Jeziunile tumorale de tip_·metastatic.
Odatli cu maturarea viennilor ~i stabilirca lor in <:tile biliare, se pot produce
leziuni locale importante datorit! unor mecanisme iritative ~ a efcctului toxic al unor
produ~i de metabolism care la inceput sunt de natu,rli inflamatorie, ulterior produc§ndu.
se hipertrofierea pere1ilor clilor biliare ~i chiar sclerozarea acestora ceca cc duce la
aparitia unui icter mecanic.
Abcesele pot afecta c!ile biliare fi parpal zonelc periepiteliale ale accstora.
Leziunile timpurii ronµn polimorfonucleare ¢ eozinqfile, iar la nivelul celor mai Vcchi
se pot observa procese de fibrozli ~i calcificare. Pot aparc ictere grave, hepatite
cronice active ~i uneori chiar ciroza hepatici. .
Leziunile ectopice pot apare sub formli de abcese, parazipi ~i oullle gisindu-se in
tesutul afectat.
Boal& la om:
Se num~te fasciolozli, iar popular gllbeazli.
Fascioloza poate imbrlca formc clinice variat~: asimptomatice, medii fi unC()[j .
grave cc pot pune ii! pericol · viata. (Nitzolescu ~i Gherman - 19&6)
·• Incubapa: 15-30 zile
• Pcrioada de jpyazie: astenie, febrl, dureri la nivelul hipocondrului. drept cu
iradieri in umllrul drept, tulburliri digestive, anorexic, sciderc in greutate
• Faza de localjzare bjljara: dureri. hepatomegalie, uneori icter . mecanic
(obstructia ciiilor biliare), fenomene de angiocolit!
• CompHcapi:
.- infecpi bacteriene secundare
- .pancrealite acute
- ciroza hepaticli
In Oricntul Mijlociu a fost scmnalatl o fonnil de boalil cu localizare buco-
faringianil, numitil "halzoun" produsil in unna consumului de ficat de vitil crud,
poatc conµne fasciolc adulte, care se fixcazli cu ventuzcle . de pcrctclc faringian
= - Bithionol: (25-50 mg/kgcorp/zi) - JO tile - tratament de clecpe
producand o reacpc congestivil ~i edematoasli.
Oiagno11iic:
a) Date de suspiciune:
anamncza: consum de salatl de creson
- dcpistarea unci eozinofilii foarte ridicate
- ECO fi tomografia computerizatli pot dqtecta la nivelul ficatului prezenta·
unor formatiuni cu diametrul intre 24 cm, .av§nd densitate redusil, margini
nedclimitatc precis ~i existenta de mici noduli satelip. (fakeyama - 1986)
• I
! b) Piaimostjcul parazito!o&ic:
• Ex. coPTQparazitoloeic Cmetode de cooceotpu:e}:
- evidenpazli ouli opcrculate cu aspect ~cteristic. Ele apar la 90 zile de
la infec{ie.
. (Atenpe: pot fi "ouli de pasaj", cand se consumli ficat de villi sau pateu
parazitat). Analiza se repctil, dupl un regim ~dccvat.
·. ,i
• Ex, lichjduJuj duodenal <tubaj duodenal}:
- poatc evidcnpa oul in sediment.
£1 PiaimosticuJ imunoJo~c:
- prcziotil valoare in perioada de invazie· ~i in localizilrile ectopice. Frecvent
pot apare reacµi fals pozilive, exist.And posibilitatea reaqiilor incruci~ate cu alte
bclmintoze. Sc practici:
- Rcac{ia. de hcmaglutinarc
- Rcac{ia de dublil difuziunc in gel
- · Imunoelectroforeza: evidcntiazli arcul 2 specific
- Reac{ia de imunofluorescentil indirect!
- ELlSA: prezinti o sensibilitate ridicata ~i este precoce fiind pozitlva din a
doua sll.ptamana de la. infectie. (Steriu - 1999) ·
- LB. (lmmunoblolt) (Zane - 2001).
Lnuni~te:
Formcle . tinere care rezulta din mctacercari pot iriducc din partea limfocitclor:
producerea de limfokine, care sli determine expulzarca !or intestinall (Gherman -
1997).
Se pare ell in cadrul mecanismelor de apirarc, un rol important ii joacli
complcmentul, antigenelc de Fascinla llepatica av4nd capacitatea de a induce deple1ia
complcmentului ~i blocarea clii clasice de activare a accstuia. Eozinofilcle se pot Jcga
de parazi{i prin intcrmediul JgE, iar in urma procesului de dcgrantilare sc elibcrcazli
uncle proteinc ~ enzime care
pot produce lcziuni tegumentare parazitului. Acest efect
cste poten(at de o acfiune asemilnltoare a mastocitelor. Sc pare ell doar fonnele tinere
pot fi ucise, cele adulte reu~ind sli-¢ repare leziuniJc cuticulare.
S-a descris ~i un mecanism de evitare a rispunsului imun prin capacitatca de
~deghizare anligcnici", care consta in achiziponarca de la gazdll a 'Unor substantc
proteice, are maschcazli antigcnele spccifice ~i organismul-gazdli nu le poate identifica.
T rat.unent (Riidulescu - 2000):
- Praziquantcl: (25 mg/kgcorp), divizatli in 3 doze - I zi
- Debidroemetinli: (1-1.5 mg/kgcorp/zi) - inj. im. - 10 zile
- Triclabcndazol (Fasincx):. (10 mg/kgcorp/zi) o datl, postprandial, cateva zile.
(Bouree - 1994)
Epidemiologie:
Fascioloza rcprezintil o zoonozli intfilnitl pe tot gobul, in zone cu pil~uni umcdc,
cu blip. .
Este endcmici in Cuba, Peru, Porto-Rico, Chile. tn Europa s-au scmnalat cazuri
mai mult in Franta (in jurul o~uJui Lyon ~ in zona sudicil a Loarci) ~i Marca
Britanie. (Mas-Coma ct al - 1999). fn RomAnia apar cazuri izolate. (Nltzulescu ~i
Gherman - 1986).
A. Rezervorol de infec:Ue:
• este reprezcntat de ovine, bovine, caprine.
::c-~
.l, Cai de transmitere:
. • ingerare de iarbil sau apl cu metacercari .
.' ;qinul se peate·-imbolnlivi ·prin ·consum ·de: ·
• apli necontrolatll care conµnc metacercari;
• salatli de plantc acvatice ( creson, unti~or, nlisturel) .
Ji-f:Vt:t\~£i ,;. , ,.
0

116 ...,.
"'- • _;:"ft ':>H1·"·
"EOl"l"'A "· •
0
•
•
\". ,,c
 . ·- ----------------------
l\fasuri profi)actice:
• dcpistarca ~i tratarea animaleJor infectate; ·J
.• evitarea poluhii apelor cu dejecte;
-~ ,
•
•
sp!larea corcctii a plantelor acvatice folosite pcntru salate;
~area p~unilor ml~tinoase cu ajutorul substantel<>r- mol~de-.
~·
<>\- -.
:;~.,

't.tt_r.~~~iifti/,m_dendrlfic.Ilm
I
Sinonim: Dicrocoelium lanceolatum, Distomum lanccolatum, D. /ancelatum

Morfologic:·
a) Vjenne}c adult:
• dimensiuni: J0-15 mm/1,5-3 mm;
I -I
I
• forrna corpuluj ~e V4rf· de 11111cc; .
• ventuza bucal! es\e mai nucl decit cea ventrala;
• cuticula este lipsitl de spini;
I
• esofagul se biflircii in douil. cecumuri iligestive, care nu prczintl1 r.unificatii ·1
I
colaterale; •• ·' · _. · ·
• aparatul genital mnscul este situat in fntregime in treimea anterioadi a
corpului iar testiculii au aspect globulos;
• glandele vitelogene sunt mult mai reduse ca la Fasciola hf!JJfJtica, fund
situate in zonele laterale ale treimii nujlocii; .
• uterul este foarte voluminos. ocup5.nd treimile inijlocie ~i inferioarll a
corpului . 1 - TU1tH11
-
bucoaulS: · ! .: f•r!a,r: motC'll1. .; a - csorss: ' - ~.i lataUn•J naramUlut bta-ai:
b ) ~: :.JD :o:a,.::.~i'~1*-~;.1; 'T'::!1,f:!a:u ~ ••.:::T~~..~!8co~~J: ~.!: ·
at:U•: UtttUl 1lman 1111n cu ouS : ,~ - canahd~•r; IJ - rl1pliltl• ••nltall; II - f"C'CCpl:ac\11
JI -
• au fonnil. ovalarli, dimens1uni: 40-45/20-30 µm, culoare brun-.ro~tl. u~or ..,.1uh JJ - fora...,. c-2udale. orl!lclul apu-a~::_:ccre-to:-; I f - ;-':antm::a vcntr11II.
asimetrice, • la un pol prezinta un opercul, iar in interior o forrnaµune embrionara cu
doull_celule genotaxe. . Dicrocoelium dendritic:i,;,; (dupli Georgescu)

Loca.lizare:
- cliile biliare la ovine, bovine, caprine, animale· ierhivore sAlbatice de pl!dure, r.u-
la om. · ·
~·1 ---~\ I
I
Ciclul biologic:
Ii
· Ouil.le 'ajung cu matcriile fecale in mediul extern. Pe iarb3• .in interiomi oualor
s~ . f<!.rm.eaza ru~-~ liµ-ve n1,1mite m.imcidii. Acestea pot fi inghitite de gastmpode
terestre: Zebrina detrita , Helicel/a camfidula , Thebo c:arteziana . Ajunse in incestinul
( ( 0) •
!.
i
'i .
gazdei intermediare, mirac.icJiile ii se localizeazll la nivelul hepatopancrea~ulw unJe se
transforrnll in spo"?ci~li de _gtadul I . Din ac~tia :,e Vl>r- fo,n na sporoci~tii de gr.uJul II ~•·· . ·, . j;'"•\
((in Joe de redie), tri care ulterior se vor fonna cc~arii. Ac~tia vor migra c:itre ,)-.I / "' . . .,\. ·...: -;~-~,
~-~
-,~,;:t.... .-
.. ~-· °"\ . f ·-~ ~ . = . ~
.,:- .....
..,...•... , ),"~ ... ..' ~;-"'
•r · • ,. • lJ. 4, ·••.
,
fl
_,,) l.._
pulmonul melcului ~i vor fi eliminati pe cale respiratorie pe iarba unde se deplaseazil. )' ·
. .... --~
. 1¥"" .r:--,-,..._
.. >""-.'it'"-=--.. --~ , ·.. ... .,,J
\ ·•
,
~~
. -.
~ !:.-. ~, •· • ~~s~~
•
melcul, sub fonna de masc mu~ide ce conµn 200-400 '_cercari (cercaria vitrina).
....
it..< :~ ,~!~ - ~.....- ·.
k, {
ii'C11\~d .~:,~.. ~;r:{QJt:i: ~... ~;,.. ~~v
Ac~ti11, pot fi · inghi!ili de a doua gazdli intermediarli. specii de fumici de padure
a ,.·.. " ~- ...- ~ :·.-.
(Formicafus<:a, F.rvfibarbi.r). in corpul chora se vor transform.a in metacercari.
Dacli uncle animale ierbivore, domC$tice ~i sAlbatice. i~ accidental omul inger11 '
i
. _:__:_ _____, _",.il~. -:.'.~t??:\-
:t~if~ttt~ ~ .. -
!~J

t•
!llt~~~r - [ _j_
fumici -~u metacerciui, ace~tfa ·aju~i in intestin se vor _dechista, transfonnllndu-se apoi 0,, . • ~ ~ - . : : : - : .,. •
in vienru adulµ care vor pil.trunde in cil.lle biliare. ! ' s,..,,1,..- ..
~ ;.,,,~ '
i
Clii de tmnsmitere a dicrocoeliozei (d_upli Gherman)
·t
118 I
I
 J!~:.·
Aapecte d.e patogenitate: ·
- turi~tii. vanitmii muncitorii forestieri care pot consuma alimente pc care au
Viermii adulp. se stabilesc la nivelul c!ilor biliare; avAnd un rol mecanic, toxic ajuns fumici. (Griutescu - 1982).
~i · iritativ. Semnele de suferioJi hepatica sunt mai sfabe decit in cazul fasciolozei . ~
se explica prin dimensiunile mai mici ale paraziplor, ~ prin faptul ca au o cuticula
cc nu prezintll. excrescente ca la Fascip/a hepatica. De asemenea, paratipi invadeau MLuri profilactic:e:
ca.ilc biliare prin canalul coledoc ~i nu migreaz! prin parenchimul hepatic. • . : j>unerea la adllpost a alimcotelor fajl de furnici;
• interzicerca consumului de vegetale nesplllate sau neprelucrate tc1111ic. precum
Boala la om: ~i a apei ncfiltrate, care uncori pot confine fumici cu metacercari.
Se num~ dicrocelioza.
Incubapa: dureaz! circa 1 lunii.
Debutul: este lent. f l;JM.4. Oplsk>rcl,18 ~ :
Predominl cazurilc oligo sau chiar asimptomaticc.
Semnele priocipale: srint reprezentate de fenomenc dispeptice ~i flatulcnta, la care Morfologie:
~c pot adluga inl!pctentl, greatl, manifestlri alcrgice, subfebrilitlp, dureri la nivelul a) Vjcnnele adu)t:
hipocondrului drept • dimensiuni: 8-12 mm/2-2.S mm;
Hepatomegalia este mai discret4 ~i uneori pot apare stlri subictcrice. • forma corpului este de varf de lance;
Complicatiile tardive: sunt mult mai rare.
• ventuza ovalli. este situatll subtenninal, iar cea ventralli. Ia · 115 din Jungimea
corpului;
Diagnostic: • cuticula este lipsitl de spini;
Diagnosticul parazitologjc: • cecumurile digestive nu prezinta ramificatii colateralc;
Este de bazli fi constll in evidenpcrca oullor cu aspect caracteristic. Sc practicli: • cei doi testiculi sunt lobafi ~i situap la nivelul treimii inferioarc a corpului;
• Examenul coproparazitologic: • utcrul este '!Oluminos, dar ocupli. numai trcimea mijlocie a corpului.
- metodc de concentrare (Atentie: posibilitatea aparitiei de oul de pasaj, b) .Quik:
1· dupl consum de ficat parazitat). • au fonnil ovalara, dimesniuni: 30/12 µm, culoarc galben-maronie, la un pc,I
• Examenul lichidului duodenal: prezintl un opercul, iar la celillalt o mica procminentA ca un pintcn
I' - se centrifugheazll ~i se examineazll sedimcntul.
Localizare:
Tratamenf:: .
I:· - Praziquantel (3 x 25 mg/kgcorp) - 1 zi (tralament de clecpe)
- cliile biliare la caine, pi~ica, pore, vulpe, om.
' '
- Entobex (100 - 300 mg/zi) - 10 zile, sc repcta pcste 30 zile
Ciclul Liologic:
Sunt necesare douil gazde intermediare.
Epidem.iologie: Oulile eliminat.e odata cu fecalele, dac! ajung in mediu acvatic sc transfonnl in
RlspAndit in toatll lumea, mai ales in regiun{ cu sol calcaros (Europa. Asia, .Jarve ciliate (miracidii), care trebuie sli intfilneascil prima gazdli intermediara -
Africa de Nord). S-au semmilat cazuri ~i in SUA, Canada, Brazilia, Columbia). gastropode din genul Bithynia: Bulimus (Bithynia) leachii, B.tentaculata), in corpul
Boal! foarte rarli. la om. Tn RomAnia au fost' semnalate numai cAteva cazuri. cireia se desfflfoarl ce)e trei stadii larvare succesive: sporochist, redii , cercari.
(Grintescu - 1982) : Melcul de apl ingbite oul. Miracidiul eclozeazl in corpul moluscului ~ se
6xeazii in porpunea tenninali a intestinului, .unde sc transfonnil in sporochist, in care
A. Rezervorul de infectie: :! ulterior se vor forma redii care vor migra in hepatopancreasul melcului, unde v11r da
·• ovincle, bovinele, caprinele, anirnale sllbatic:e icrbivore de pli.dure, rar omul n~tere la cercari.
Ccrcarii plrilsesc mclcul, ajung in apl unde vor cauta a doua gazdli. intermcdiara,
care sunt ~ti de apl dulce din farnilia Ciprinidae: vilduvita (ldus me/011otus, linul
JL Cii de transmjtere: , tTi11co tinca) crapul (Ciprinus carpio), mreana (Barbus barbus), ro~ioara (Sc£1rc/i11us
• consum de plante, fructe sau apl cc conjio I fumi<;i cu metacercari; crythrophtalmus). Ccrcarii pltrund activ pc IAngl solzi prin tegument in jesutul
• pranz la iarbi. vcrde in zone de pldure, undc fumicile pot ajungc la muscular, unde se transfonna it) metacercari.
alimcntc ~i . sunt ingcrate odatl cu a'cestea. lnfectarea omului ~i a altor animate cu metacercari se face prin consumul de
came ge . ~le nepreparat bine tcrmic. Ajunfi in intestinul subtire, metacercarii se
C.. PopulaJia ~es--eptivi: excbist~li. piltrund in cllile biliare intrahepatice, unde se transfonnil in viem1i adulµ.
Boal! este foarte rara la om.
Po~ a exptt~i: A~pecte de pafogenifate: ·· · · · - ·- ·-·· - •·- -
Oda.ti
cu localizarea viermilor adulp la oivelul cllilor biliare, ei vor exercita o
actiune mecanicl, iritativl ~i toltica asupra acestora ~i tesutului hepatic.
120
 :t',.'i
Sc produc infectii locale cu apantia de obstrucµc biliarl. ictcr. iar canaliculelc
biliarc de calibru mic ~i mijlociu suf~ un proccs de dilatare ii ingro~c a percplor.
dalOrit! .fibroui ~i procesului de prolifcrare a celulclor cpitelialc.
De obicei, proccsul inflamator nu cstc intcns, iar lcziunilc_parcnchimului hepatic
sunt minorc. :fn lnmcnul cliilor biliaie sc·· pot' 'gKs1' vicnni. adulti viabili, morp sau
degencrap, iar oullc sc. intalncsc in special in bila conccntratli. Uncori in -jurul oullor
sc pot organiza calculi. . .

1J~ In cazurilc severe pot aparc scmne · de hcpatitli alcrgic!, iar uncori chiar. ciroza
hepatic!.
De rcmarcat ca accastli pa.raz.itoz! sc asociazii frccvcnt cu procc.~c neoplazice de

~
, ,fi 1..
@ -- · -~
. '---~·.
-~
tip carcinomatos cu punct de plccarc de la nivelul cpitcliului cliilor biliarc -
chol:mgiocarcinomul.

Boal.a la om:
Sc num~te opistorcoz!.
Incubapa: cstc de circa 3-4 sliptlmini
l&l:wlul: de obicci lent, cu scmnc digestive ~terse
-~'<d"-_ -=~- Perioada de stare:
-: . :~ - -~~___d · durcri in ·hipocondrul drept, flatulentl, inapctenti, gre{Uri, v~ turi . ccfalce,
-~ --__;- . ~ astcnic
- angiocolit!, dischinczic biliad, uncori stare fcbrilli cu ictcr
:
a;;;;..=_
~
• =--=
-"7=.
. -
-
~ ~ ;• - manifest!ri alcrgicc: crize de urticarie, edem Quinclce sau dispnee de tip
astmatiform. (Pavlov ~i Zenovko - 1982)
Complicali,i:
- calculoz! biliarli
• localizlri pancrcatice cu inflamapa canalelor pancreatice ~i cu semnc de
Opistorchisfelineus (dupli Pletnikov) · Ciclul· biologic (dupli -yll.§arol) pancreatitli cronicl sau acutl necrozantli.
· ciroz! biliad (q,.r)
• cbolangiocarcinom, care poatc apace in unna unei hipcrplazii adenomatoase a
cpiteliulului c!ilor biliarc. (Wutanapa • 1996)

Diagnostic:
a) DilliUQstic parazjtologjc (constli in evidenµerca owilor opcrculatc)
• Examcnul coproparazitologic:
- sc rccomandli cxaminlri multiple din cauza scnsibilitlitiit sclizutc a
mctodclor de conccntrarc. (Sithitbaworn ~i Tesana • 1991)
• Examcnul ·scdimentului biliar

b) Pia&oosticul irouno)o&ic:
Tchnicile clasice nu sunt .standardizatc ~i prezint~ numcroasc reacrii fals poz:ir.ive,
datorit! reacµilor incruci~ate cu alte antigene parazitarc. Se pnicticli:
• reacµa de h~aglutinarc;
• tchnici de imuno<lifuzie;
• EUSA.
De remarcat ~ lgE serice sunt crescute de 3-4 ori peste valorile nom1ale.

c) Tehnjcj noj (au aplicabilitate, deocarndatli rcdusli in zonelc cndemicc): ·

• dctcctarea coproantigenelor prin intcrmediul r. EUSA folosind anticorpi
monoclonali (Siri,;lnba ct al - 1991)
• tchnici de hibridi~ e AON.

Pc~ti de apli dulce (Fnrn. Ciprinidae): gi . pentru Oj,istorchisfelineus (du~ Belding)

 [:;r.
Tratament (Ridulescu - 2000; Zane - 2001): .
- ·Praziquantel (40 mg/kgcorp) - doz! unic! sau :
(3 prize x 25 mg/kgcorp) - luate l sau 2 zile consecutiv
- Dehidroemetinl (1-1,5 mg/kgcorp/zi) injectii i .m. - 10 zile
Entobex: (100-300. mg/zi) ~ 10 zile, se repetil peste 30 de zile . .
c Mebeodazol (30 mg/kgcorp/zi - 3-4 sapt!mini (vindec!ri in .90% _di.Q cazuri)
- Albendazol (10 mg/kgcorp/zi - 7 zile ·
Epidemiologie:
Se pare ell. opistorcoza afecteazll. circa 1.000.000 oameni.
Boala este mai . raspinditli in Rusia in bazinele unor marl cur.-:uri de apll. (Volga,
Niprul inferior, marile fluvii siberiene).
Focare mai mici au fost semnalate in centrul Europei - (Geanania, Polonia), India,
Vietnam. Coreea, Japonia, Filipine.
In Romania au apll.rut citeva cazuri in Delta. Dunlirii.
A. Rezervorul de inreci;e:
• Pisica, cAinele, porcul, vulpea, omul
n.. Ciile de transmitere:
• Consum de pefte (crud, afumat, sll.rat, nepreparat tCl'JDic corespunzAtor) cu
metaccrcari. Speci'i mai irnportante din familia Ciprinidae: nnca tinca (linul), Ciprinius
carpo (crapul), /dus melanotus (vlduvita), Scardinus erytrophtalmus (rofioara).
~ Populai;a recepttyi:
• Este mai afectatli populaJia care ttli~ in zona marilor fluvii din nordul
Rusiei ~i Extremul Orient, pescarii. De remarcat c! in 'unele teritorii din Rosia: unde
85% d.i n pisici sunt infectate, cazurile umane sunt rare, datoritll. faptului c! nu se
consumll. pefte crud. · - mai late deciit lungi (Hymenolepis nana, H. diminuta, Bothriocephalus Latus);
1\1.uuri profilactice:
- educatia sanitarli.;
- consum de came de pefte bine preparat tennic; .
- congelarea cll.mii de pefle (4-5 zile la -12°C) ·pentru a distruge pietacercarii;
- evitarea hrll.nirii cAinilor- fi pisicilor cu pefle crud;
- dezinfectarea dejectelor animale ~ umane ·cu clorurl de var sau lizol.
4.1.2. Clasa Cestoda
4.1.2.1. Caractere genei_ale
• sunt viermi plati cu · corpul segmentat;
• segmentele, numite proglote, -prezintll. o organizare bennafroditll. completi, .
putand da nqtere la oull., parazitul fiind o adevllratl colonie lineari de indivizi;
• dimensiunile viermilor adulti pot varia intre limite foarte ~
iargi; .: ,:_
·• prezintl organe · de fixare reprezentate de ventuze· ~i uneori c!rlige:·..
..,; parazipi adulti trai~ de abicei- ill-tubal dige&liv al - omal.w ~ ~ ~~ specii- de-
anirnale;
• i'n cadrulciclului biologic existli intotdeauna stadiul larvar, deci vor exista ~i
gazde intermediare;
• nu au aparat digestiv, respirator, circulator.
Structura unui cestoJ:
Indiferent de mlrimea sa, orice cestod este format din 3 pilrp distincte:
a) Scolexul (numit impropriu cap):
- este prevhut cu ventuze, carlige sau botridii, avlind ca ml de a fixa
parazitul de perctele . intestinal al gazdei. Aspectul scolexului este· caracteristic in
. funcJie de specia cestodului;
b) Qiml:
- este o formatiune subtire, ce urmeazA scolexului. Este nesegmentat ~i are
rolul de a da nqtere segmentelor care fonneazA corpul parazitului;
c) S1mbill (corpul):
- alc!tuit din mai multe segmente cu structurll. asemll.nll.toare numite proglote.
Proglotele prezintl modificll.ri de volum ~i structurll. in .funcpe de qezarea !or. Ca
atare existll.:
• proalote tjnece: care se gilsesc 10 prima treime a strobilei, avind
dimensiuni mai mic!,, la care abia incepe sl ·se diferenpeze o structurll. intemll.;
• proglotelc adulte: situate la mijlocul strobilei, care au structura intemll.
bine constituitil;
• proalotele bAtranc: situate la caplitul strobilei, la care majoritatea
organelor inteme s-au atrofia1:· cu exceppa uterului mlrit mult in volum. care confine
un numlr foarte mare de oull..
Ultimele proglote bll.trane. se desprind de pe strobilli ~i ajung in mecliul extern.
Parazitul nu scade in lungime, pentru ell gatul dll. nqtere la noi proglote tinere.
Fonna proglotelor diferll. la diferitele specii de cestode:
- mai lungi deciit- late (Taenia solium; Taenia saginata);
- fonna seminfelor de bostan (Dipylidium caninum).
Morfologie interna:
A.. Proglotnl adult de tenie:
Este invelit de o cuticuJll, sub care se giisefte un tesut muscular format din
douli straturi: unul extern, format din fibre longitudinale ~i unul intern, alclituit dm
fibre circulare.
• ~ml eeoiial este hermafrodit:
- apararul · genital mascul: este format din .numero~i testiculi de formli
sfencll de la care pleac! canale eferente foarte subpri, care· se unesc intr-nn canal
deferent, care are un traseu sinuos indreplllndu-se de obicei c!tre peretele later.II al
proglotului fi se termini cu orifici\11 genital mascul; .
. - aparaml genital femel: este format din doul ovare, de la care .pleacil
doui oviducte care ajung ¢ se unesc intr-un punct numit "risp§ntia genitalll'.. Aici se
gAsefte glanda cojii (formeazll. coaja viitoarelor oul) ~i tot aici se termini un canal
care vine de la o glandll vitelogenll, siruatl de obicei la partea inferioad a
pmglotµ,Jui.
De la nivelul rll.spinliei genitale pleacll. un v11.gin lung ~i subtire, care
merge ·para1el cu canalul deferent ~i se termini cu orificiul genital femel, situat in
v~~~-·~J!!L.IDIIS.c..ul. ..pc .pcretclc .lateral al...proglotului. Tot. de la nivelul i:isplAtjei
gcnitale pleac! uterul, un canal drept, de obicei inchls in deget de mll.nu~ll. care se va
umple in· timp i:u ouli; suferind un proces de hipertrofie.
 De remarcat ell in zona unde se giscsc cele doull orificii gcnitale, proglotul
prezint! o adincituri numit! papitl ecoitaHi. poziµa ei avlind un rol imponant in
':' sistematica ccstodelor.
• AparatµJ excretor:
- este -format ditr· dou1t ·· pew::tu·_ de caiiiile fongitudinale, situate lfingll
roarginile latcrale ale proglotului, care traverseazl strobila in toatli lungimea ei. La
nivelul fiecirui proglot, cele di,\!! canale Jongitudinale sunt legate printr-un canal
iransversal.
• Sistemul nervos:
! - esle format din doui filete nervoase foarte subfiri situate la marginea
,t l m n proglotului, care traverseazi toat! strobila, unindu-se intr-un incl ganglionar aflat in
k - taenta ; L · - dfpUfdlvm ; m - htmono•
scolcx. ·
,.,,,. ; n. - dlphuUobothri~rn ~ g - port. 1 e.n1Lall

DispoziJia papilei gcnitale la familiile de cestode (dupa Neveu-Lemaire)
A B
A : tanar; B: adult; C: batr.m
Proglote de cestode (dupa Belding)
lb Proglotul bitrin:
Pe misurl ce proglotul imbatrine~te, uterul se va hipertrofia ~i va ajunge· sll
umple tot volumul proglotului . Sub presiunea ouAlor. din corpul uterului vor lua ·
~tere prelungiri colaterale. Celelaltc organe se atrofiazl, persist!nd un rest de canal
deferent ~i din vagin.
Aceste proglote biitrAne sc desprind de pc strobi!A, sunt eliminate in mediul
extern ~i reprczint! uneori un criteriu de diagnostic in special in cazul teniozelor cu_
Taenia snlium ~ Taenia saginata. ·
Proglotul bltrin la:
• T. solium:
. - este de 2-3 ori mai lung decat lat;
. - uterul are pufine ramificapi colatcrale (slO), care au aspect aroorescent,
dendritic; . ·
- se pot desprinde de pc strobilll grupuri de 3-4-5 proglote, porfiunea desprinsil
fiind eliminatl intotdeauna odatll cu materiile fecale.
C • T. sagi11ata:
- este_de 5-6 ori mai lung deciit lat;
- uterul are multe ramificaµi colaterale (.!::20), care au un, aspect dicotomic;
- segmeotele sc desprind unul c§te unul ~i clatorit! musculaturii lor pot for1a
sfincterul anal ~i s! sc elimine ~i u, intervalul dintre scaune.

p,,i,u011111t-1 r-...
...., V.1111 lOU.M
I -
uoM I
llll'YUCIO-"'
~
1-
-
~ CHNltar:tu>
, __,,,,,.
Sistematica:
Clasa Cestoda sc imparte in doull ordine:
I. Ord- Ciclophvllidea:
.. ti ~ ~ & ~\ M - cuprinde ccstodele la care:
~ 1
\'( tr \~:} ~f if'= Y:.i
d d ~ · ~ ill
• scolexul prezintli patru ventuze rotunde;
• uterul nu are orificii de eliminare a oulllor;
• ouille sunt rotumle ~i cmbrionate:

11~,,
.. ..
111 ~ I ,1 ,J . J~ .,
• fQTma larvari are un aspect sforic;
• cuprinde trei farnilii cu importan\l medicalii:
- Fam. Te11iidae
-. Fam. Hy111e11olepidae
- Fam. Dilepinidoe

i1t~ ~ GO
.! I toJN ·- ·- ·- ...
I@)
·-
II. Ord. PseudJJphyllidea·
• prezintl -v entuze alungite, ca ni~te fante;
• uterul are orificiu de eliminare a ouillor;
• ouiile sunt ovalare, necmbrionate ~i la un pol prezintll un cll.pll.cel numit
Scolcc~i. proglote ~i oui1 de cestode (dup1i Belding) opercul;
 '::rv
• fonna larvnrll are aspect vennifonn;
• cuprinde o familie cu importan{ll medicalil:
- Fam. Diphyllobothriidae

. .CeJ_e pattu. familii de cestode au fost alclltuite m funcpe de dispozipa papilei

gcnitai~/ , ·..
a) _Fam. Teniidae:
· • papila genitalil sc afla pe peretele lateral al proglotelnr ~i altcmeazl
drcapta-stanga ·
• spccii:
. - Taotta soliwn
' - Taenia saginata
- Ec?iiiwcoccus granulosus
- Echinixx?c.cus·tnitltilocularis
b) Fam. J:lymeno)t1pidae:
· ·• papila · gcnitall se afHi pc peretele lateral al proglotelor ~i se ghcsc
intotdca.una pc ~ ~ c

•---•·
•------....-.
,_........,,.·_
i-....&--------;
, __..,..._..: ·
·
a_...,_......,..._.....;
·
••-~·
,, _ __.. "1a..a..-&:
,,_.._..........,.:
,a---...-,U:

....... :
. • .SJ)!:Cii:
- Hymenolepis nana
- Hymenolepis dimi11uta

...
JI-,,....; .

1-..a·...... ;
,.-~
,._.,........_..; c) Fam. Dilepinidae:
•---- : . • · ficcare- proglot prezintli elite dou! papilc genitalc pc ficcarc parte laterali
• spccii:
I
Proglot adult de tcnic (dupll Ungureann) - Dipylidium caninum
I·
d) Fam. Diphv/Iovotriidae:
• papila genitalli scaflli pc perctele central al proglotclor
• spccii:
- Dip}ry.llobothrium latum (Bothriocephalus latur;) .

Sinonime: panglicA

Morfologie:
- ··- ~1i•
. ~;~~~
-~l!!ll¥~•t?-·~
·~ t

a) Cestodul are aproximativ 2-8 metri lungime. Scolcxul estc globulos avand un
diametru de 1mm ~i cste prevAzut cu patru ventuze rotunde ~i doul coroanc de cArlige, cu cale
20-30 de carlige.
GAtul cste scurt ~i sc continuii cu o strobilli lungli formatA din 800-1000 de proglote.
Proglotele tinerc sunt mai mici in dimensiuni ~i mai late dccAt lungi inspre scolcx, pcotru ca
spre capltul terminal al parazitului proglotcle bitrine sau gravide sll fie mai hmgi dcc4t late.
Aparatul reproduc!tor cstc in difcrite stadii de dczvoltare, in funcpe de varsta celor trei
tipuri de proglotc. Astfcl la proglotcle tincrc, organcle reproducAtoare sunt oedezvoltate, la
ccle ~ulte sunt binc repre7..cntatc de un utcr cilindric plasat median, pentru ca la P!V&lotcle
J. tcrmipjde .sau blltrinc utcrul i~i destinde percpi ~ estc prtvlzut cu 8-10 ramificapi lateralc
r 0 I'._._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ __ _ _ _ _ __ _ _ _ _ __
.2- _ _. ~ t e . Proglotelc .bitrane, plinc cu oua; devin friabi~e .a~.IiDd.Jic. stmbilLEle
sann}uiiloile la eiffiiiior ·oaatl" ciiTecaiefe in grupuri de .3-6 proglotc. Oulllc parazitului vor fi
1: T.iolium 2: T.saginotcJ puse in libertatc odatl ~ distrugcrca proglotelor ~ pot fi cvidcnriate in fecalele pacienplor
Proglotc blltntne de tenie (dup11 Ungnreanu) sau rlm4n ~ c de pliurile pcrianale.

128
 . A. - ,..-; ·5 '• ,'!_
.~ .. i t :r., -~
Ou de ieme, dupa Nelson ~i Jimenez

■
~~?- ., ">· !(·· •.
~. _ •.-t.t,.~f"11·(.
- ' \ ·•

'~1&,.
~. .
_,.,., •. ~~ \. '
'. ·. - . ·-.-,1t~r.-,,
.. \. • l• -
:I
~;. - 1,.
(_:

·;
. ·,g'-
·-' ~
e,

- I Cisticerc de ~~e, c;l':IPl Pappas ~i Wardrop

' • •' .... .,. ... -:,,,·-. ··~
__

Scolec~i de T.soliwn (A) ~i T.saginata (B) Taenia saginara

(dupii Ungureanu) . (dupll Georgescu)
:.~..

Proglot de Taenia solium, dupa Pappas ~i Wardrop

c:::::::: -=--=="'=--
\~ c .:::_: J)
.;s;; (}Cl?J U:fl'u.fJ 11 ani~
/ . · .\ .:.~ ( " ' : " C J ~

©
I! /ffrl r;:._
, I 1$;]

_;..,
·-l '1"',?j.
-.t1~r1
I . (
1 \
.!~21
. \\ , ) ~!ti, I
-~,:,\/ I -t
-
. ,.,,·'\!.
j ~
\/
\ ·\
;
I I!\~~:-:-~i
., \r.-_,__-:::/ \\ I:
·-.,;:1-:-=r' 1•~1·
\~
·. -.,

<®~
--~
(
. -. ._ _~/ .

c'--~-
• •
. \r . ··!-Y I/\!
•j
}

~
~ -----tr!~~i)
--~~ - ~ .
/r~· -~
I
'
.,_.v , A .. J '-;~( ------ h. ·.~::J! '1 6
• c.!:,. - . ··-..:..'.:->
'. ,•.~ •.a•

Ciclul biologic la T.so/iwn (A) ~i T.saginata (B) (dupll Y~arol)

1 ~"
 .-..;_~.:
b) Ou! este rotwui, are aproximativ 30-50 µm, preiintii. un inveli~ gros iar in ioterior
contine un em brioµ hexacant prevAzut cu ~ carlige. · rurale de utilizarea corespunzAtoare a latrinelor pentru /i nu se polua mediul cu fccale.
Ciclul Liologic: . miisuri generale de prevenire a infecµei.
. Ow este inghipt de gazda intermediar!, respectiv porcul, ~i pune in libertate embrionul
hexacant. Acesta strlbate peretele intestinului ~i piUrunde in circulapa sanguiim. Purtat de
singe, ajunge la nivelul muscular, se veziculeazl -~ se transform! intr-o larvii numitA cisticerc.
Se fonneazi in scurt timp o cavitate plin! cu lichid precum ~i o mic! iµvagiruife, prev!zutA cu
un scolex cu carlige ~i ventuze. Larva cr~te repede_a~ inciit dupii 10 s!pt!mani cisticercuJ
devine infecfios ~tru om. Cisticercul ~ num~te Cisticercus cellulosae ~j este transparent,
elipsoidaJ ~i prezint! un scolex invaginal in gazda intemcdiara, cisticercii au capacitatea de a
se localize mai ales in· fesuturile musculare cum sunt cei ai limbii, diafragmului, inimii dar ~i
hepatic ~i cerebral. ·
Omul se infecteaz! consumlind caqie de pore parazitatl cu cisticerci de Taenia solium.
Scolexul se e.vagineazl ~i se fixeaza cu cirligele ~i ventuzele de perctele intestinal. Vezicula
se desprinde iar de la nivelul glitului sunt generate proglotele parazitului. Omul se poatc
infecta ~i cu ouii. de Taenia soliwn, boala produsii. in aceaslli situafie numindu-sc cisticercozA. ·
HaLitat:
Cestodul sc localizeazii. in intestinul subµre al omului, care este gll7.d! cle:finitivii.. Porcul
este gll7.d! in~ediarll.
Boala la om:
Tenioza _evolueazli de reguill asimptomatic. in uncle ~ pacienpi semnaleazi jenii
abdominal!, inapetent!, astenie, _insomnie. Copiii pot preun~ manifest!ri neurologice,
tulburari de comportament, agitafie, insomnie.
Diagnostic:
Diagnosticul se s~bil~tc odatii cu _eviden!ierea ouii.lor eliminate in scaun, prin
distrugerea proglot~lor eliberate din organismul parazi_taL Proglotele de tenie pot fi observat.e
chiar de pacienfi in scaun, iar confinnarea lor de medic are valoare diagnosticii.. Ele se
deosebesc de proglotcle de Taenia -saginaJa prin fapful cii prezintii circa 10 ramificaµi
dcndritice•in timp cc la Taenia sagi11ara uterul prezintil 15-~0 de ramificapi.
T ra.Llmen~: . manifestii.rile oftalmologice intilnite.
- Niclosamid 2 g in o singura dozA (4 comprimate la adult, 0,5 g la copii intre 2 ~i 5 ani,
l g la copii peste 5 ani) cste eficace. · 2. Cisticercoza oculJJrii:
- Praziquantel 10-20mg/kg/corp si Albendazolul 400 nig/zi limp de trei zile sunt folosite
1
ca medicafie alternativii..
- Mepacrina, · 8 tablete· dizolvate ~i administiate prin sondil duodenaliL Ulterior se
arnininstreazli tot pe sondl1 un purgaiiv salin. Parazit1:1l se va elimina in totalitate.
Trebuie controlat obligatoriu dacii a i~it ~i scolexul, afrfel se poate regenera tenia.
Epidemiologie:
Omul sc infecteaz! prin consumul de came de pore cu cisticerci, insuficient preparatl
termic. Receptivitatea falii. de teniozA estc generalA, fiind intAlnitii la orice v ~ ~i prezentind
o raspandire universal!. . ·:./ ~oboiarea
. ... . _ Milw:i profilactic~ .
Mii.surile profilactice vizeazA evitarea rlsplindirii ouii.lor in mediu dar ~ evitarea ·
consumului de came de pore pa.razitatA ~i i.nsuficient preparatii termic.
. .
Acestea se realizeazll prin tratarea purtli.torilor ~i bolnavilor de teniozA, dublatii. in zonele
Controlul sanitar veterinar al c!mii in abatO!\TC ~i inactivarea c!mii parazitate reprezinta
··• ·Cisticercoza .
. _Gisticerooza este o afecfiune parazitarll detenninatii. de prez.enw. fonnci larvare a Taeniei
soliu11/in organismul uman. Boala la om poate fi transmisii. pe mai multe ciii:
· · · ~) prin ingerarea.oualor de tenie aflate pe fructe ~i legume;
b) prin autoiofectie. produsl!. la persoanele cu t_enioza., in comjipile nerespectarii
regulilor .de igien!; ouiiJe· pot fi i.ntroduse in cavitatea bucaJii fie dir1:Ct cu mainile fie indirect
prin alimente
c) retroinfectia poate apare prin regurgitarea prog)otelor de tenie din intestin in stomac,
in cazul cand, in timpul tratamentului teniozei apar semne de greafii. ~i ·vii.rsii.turi. ce duc ·ta
aparilia m~cii.rilor antipcristaltice.
Criierii de patogenita.te: _
Cisticercii de Taenia ~olium se locaJizeaz! eel mai frecvent la niveluJ SNC, 1esutului
muscular, 1esutu1ui celular subcutanat, ocular, cardiac, .Qulmonar $i hepatic. in majoritatea
cazurilor se constat! multiple localizAri ale cisticercilor. In cazul SNC larvele s_e localizeazii.
cortico-meningeal, ventricular dar ~i in spapul subanihnoidian. Zona anatomic! preferatii este
la baza cxcierului, in ventriculii cerebrali ~i-la nivelul leptomeningelor. Din punct de vedere
macroscopic apar ca ni~e aglomerllri veziculare sau ca ni$te ciorchini de struguri, veziculele
necomuniclind intre ele.
Boala la. 01n:
. I. Cisticercoza cerebra/ii:
Se instaleazii. ca urmare a compresiunilor mecanice exercitate, ca ~i de mobilizarca
tesuturilor, de_terminat! de cisticerci, de inflamatia ~i obstruarea ciiilor de circulafie a LCR in
locali:zirile intraventriculare. Cel mai adesea debutul este anuntat de crize epileptiforme
insolite de hipertensiune intracraoianA (manifestatA prin vomismente, cefalee, grcft!ri),
sindrom m~eal, tulburari psihice (st!ri confuze, sindrom depresiv), cefalee, deficit motor.
Afectarea nervilor .o culomotori sub forma parezelor musculaturii extrinseci · ocularc,
diminuarea vederii ~i modific!rile campului vizual ~i reflexelor pupilare reprezintii. ciiteva din
Cisticercoza ocular! cu loca!iz!ri in· corpul vitros, in 1esutul subretinian, camera
anterioarii. ~i conjunctiva reprezintii 20% din cazurile de cisticercozii.. Ea poate duce la orbirc.
· 3. Cisticercoza nwlularii:
Cisticercoza medularll este intfilnitii la 5% din cazurile de neuro_cisticercozii., formcle
·1arvare ale parazitului fiind intlinite eel mai adesea intramedular. 1n astfel de cazuri sunt
e,ide.ntiate tulburii.ri motorii $i senzori_ale ca urmare a comprim!rii fesutului n~ural.
.. ,., I)iagnostic:"
datelor clinice cu cele de laborator sunt esenpale pentru stabilirca
~i~srlcului de neurocisticercozii.. fn privinfa diagnosticului clinic, semnele de
_ hj~une intracranian!, convulsiile ~i pierderea ~~_ erij ~!.!-ffi&.~v~sja cµ~li. in.
urma · ~ a--swil· ·iaennficate·crsnccrci{ de· Taenia solium este de un real folos, intruclit
localizl1rile subcutanatc.sunt observate in mai mull de jumlitate din cazuri.
 Radiografia cranianii simplii, ventriculografia, tomografia, rezonanfa magnetic! nucleara pentru a se localiza rapid in iesutut muscular unde va forma cisticercul cu scolex invaginat.
(RMN) swit utile pentru depistarea cisticercilor. · Ingerarea cisticercului de catre om va deterrnina evaginarea scolexului ~i a t ~ acestuia de
Exarnenul LCR este folosit pentru a constata un ·lichid clar, hipoglicorah.ie cu mucoasa intestinalli, dupli care devine adult.
hiperproteinorohie ~i o reacfie celularii intensii cu eozinofile ~i plnsmocite.
Antie(?rp~i s~_~i pot ii identificati prin testul ELISA, RFC ~i.. bemagl~~- .fo.
cazuJ Cri-terii de pAtogenita.'-e: ·
LCR, anticorpii se pot decela prin RFC, ELISA, RIF, imunoelectroforezii §i bemaglutinare
indirectli. Nivelul anticorpilor arat! rAspunsul imun fat!i de cisticercii din organismul uman. Localizarea -parazitului se realizeaz! de obicei la nivelul jejun1,1lui superior. Omul este
parazitat de regulil. de un s.ingur cestod. Rar se int!implii ca in acel~i organism uman sli existe
mai multe tenii adulte. Cestodul determinli o iritaiie a mucoasei intestinale ca urmarc a
Trata.menl:: actiunii strobilei. Obstrucfia intestinalii produsli de proglote, obstrucpa apendicelui,
Pentru tratarea larvelor din tesuturi se utilizeaz! Praziquantel 30 mg/lcg/zi timp de don! colecistului sunt-rare dar posibile.
s!ipti\miini sau Albendazol I 5 mg/kg timp de patru s!iptAroani. in Jocaliz.area oculari, cerebralli
~i subcutanat!, Albendazolul este preferat, avand rezultale mai bune. Terapia cu barbiturice, Boa.la la o.m:
antiinflamatoarele (corticoizi) se asociazi. tratarnentului antiparazitar. Hidrocefalia ~i
localiuirile intraventriculare se reiolvli prin intervenµe cbirurgicalii. Eliminarea proglotelor prin regiunea analli, intre scaune este observat! de o bunii parte
din pacienfi. In general manifestlrile digestive din teniozli sunt nespecifice ~i se caracterizeazll
· prin dureri abdominale, inapetenlil, greturi, jenli abdominalii. La acestea se adaugli tulburari
nervoasc sub forml de iritabilitate, insomnie, cefalee, crize epileptiforme, ameteli, datorate
Epidemiologie: .substanfelor toxice eliminate de parazit.
Tenioza cu Taenia ·solium ~i cisticercoza se intalnesc in zonele in care se conswnli
carnea de pore neprelucratll corespu.nzlitor. Di~gnostic:
Factorii care influenteazli menJiaerea ~i rlispiindirea infecJiei cu Taenia ·solium sunt:
Diagnosticul se stabil~te· prin evidenfierea proglotelor de Taenia saginaJa, care pol fi
- c~terea porcilor in conditii neigienice
- condiµi igienico-saaitare necorespunzlitoare, urmate de.contarninarea mediului cu diferenµale de cele de Taeniu so/ium. Ouiile. pot fi remarcate la examenul coproparazitologic,
c!iad se rupe un proglot, dar depistarea _lor nu este suficientii pentru stabilirea speciei de tenie.
fecale
- consumarea cimii neprelucratli 1em1ic coresplUlZAtor ~i nerealizarea controlului saaitar
veterinar. . . Trafament:
Cisticercoza este int!ilnitli in Jwi din America de Sud• ~i Centralii, Africa de Sud ~i Niclosamida, Mepacrina pe sondii duodenalii, Praziquantelul ~i Albe_ndazolul se
Centralll, Asia de Sud-Est ~i Centralli. intrucat diag,nosticul. la examenul coproparazitologic, adrninistreazll in tratamentul Taeniei solium.
intre oulile de Taenia solium ~i oulile de Taenia sagi11ata nu poate fi realizat, o estin1are a
rrevaleniei leniozei cu Taenia solium nu poate fi concludentli ~i este dificil de efectuat. Epidemiologie;
Omul bolnav, fiind gazda definitivli, reprezint! rezervorul de tenie. Proglotele pline cu
Ma•uri profilactice: oUli ajung pc sol ~i contamineaul mediul extern. Acesta va deveni sursl de infecfie pentru
• Evitarea consumului cmnii de pore, incorect preparatll. termic animale dar ~i pentru om. Infectia cu Taenia saginata esle endemicli in fiirl]e unde se cresc
• Tratarea periodic! a cisticercozei porcine reprezintA o altcmativii deocamdatli, mai bovine. •
mull teoreticli pentru combaterea infectiei parazitare in zonele, endemice.
Muuri pi-ofilaci:ice:
• Evitan:a rllspfu,dirii oulUor · in mediu. Se recomandli · folosirea de latrine
:<!Jiai.·z :i<f.~ . corespunziitoare ~i evitarea defeciirii direct pc· sol.
• Evitarea consumului de came de villi insuficient preparatll. termic.
Morfologie: • Control sanitar-veterinar in abatoa.re urmat de imictivaiea cimii panizitate.
a) Cestodul prezintli o Jungime de 4- 10 metri ~i are o strobilli cu aproximativ I 000-2000
de proglote. Scolexul, cu diametrul de 2 mm, lipsit de rostru ~i c!rlige, este pirifonn ~i
·-•:,l,:of , '1 4 :R,;,-l<irH" · . ' '' " •· . :.,.,'.:__:~e-'E'..'::':.. ~;
preziatA patru ventuze. Proglotele blitrane prezintli I 5-30: de ramificapi )aterale. Ele se ;f ~ lW .,.,.-~ ~l)_
ql(pf._,g_g f~ ·-
diferentiazA prin numiir ~i aspect (dicotomic) de cele de Taenfa solium. :1
· bl Ou! este de 30-40 µm ~i are o culoare galben-bnma.. Nu poate fi diferentiat de QUI de . . :'j Sinonim: Tae11ia ei:hinococcus
Tacnia solium. Oua.le se gasesc in nuinlir mare (100.000), in fiecare proglot. Acestea vor ti ;· .
evacuate intermitent, aproximativ 6-10 proglote pe zi, uneori intre scaune. ' -.::!
Morfoloiie:
a} Vjenneic adult:
C idul biologic: Are un corp plat avand lungimea de circa 3,6 mm.
Omul este gazda definitivli iar gazd!l intermediarii este reprezentatll de specii de bovine. "-.: : Este format din trei plirfi distincte:
Ciclul biologic este foarte asemiinlitor cu eel de la Taenia solium.·OuAJe inghipte de bovine }
,. • scolexul - prevhut_ cu un rostru, armat de · 28-46 clrlige ~ezatc in douli
ajung in intestinul acestora. Dupii ce embrionul pmiis~te 0111, acesta ajunge in circulafie :_J :q :,:;" tanduri;

/!
. ~ ~
 :i
• glltul - foartc scurt, ncscgmcntat, contractil;
• strobila (corpul} - format! de obicci din trci proglotc de dimcosiuni inegalc:
- primul este tanlu-, avand structura intemll. in formarc;
- tirmltorul cstc adult, cu slructura in,ert1li binc difcrentiatil.;
- ultimul cstc blilrin, fiind eel mai voluminos (2-3mm}. Accsta rcprczinlli
apmapc jumltatc din lungimca parazitului, confine un utcr hipertrofiat, in care se
glisesc circa 400-800 oul embrionatc. ·
Aparatul genital cste hermafrodit. .;'-.: ;-_ ·.
b}~:
Au o forma u~or ovalarll., dimensiuni: 30-50 µm/22-44 µm, conpnmd un embrion
hcxacant sau oncosfcrll., iar invcli~ul extern cste format dintr-un strat vitclin, care sc
pieroe, rll.man!nd embrioforul ·
c) Fonna lazyari (chistul hidatic}:
Estc o fonnatiune cu fonnl de obicci sfericl, care sc dczvolti intr-un organ sau
1csut, de obicci lent (cca. 1 cm/an), la ?5C luni avind _m lrimea unei cir., putand
atingc dimcnsiuni marl: ca o portocall sau chiar ca un cap de copil nou-nlscut.

Structura:
Se dcscriu de la ·c1tterior · spre interior:
• membrana adyeptjce: inconjoarl chistul, fiind un rezultat al reactici
organismului-ga.zdl. Este mai evident! in localizlrile hepatice, subpre in cele cercbrale
~i apmape absent! in localizlrile osoase. (Panaitescu - 1~5}
• membrana cutjcularl: cstc mcmbrana de invcli~. avind grosimea de 1 mm, fi , _...,._·: a : i . ~ : , - ~ ..... .
cste format! dintr-o suprapunere de lamele dispuse concentric; ~~ ~ ;• r :._ r::e:r,
;"!,_M!,!
:f_ ~~~rtJC!':a: . __,branl. aal&c:a1u& ! .olu:
• membrana proliiera: cste subpre. I0,20µm , cu structurll. granularl finl. Arc rol ..aa: n - ,...... -,. ~
M-ut•;U-~~;11-otar
P - weam:
I -
,J - ..-.blM& ......... :
I -
, - ~=
la formar~ in exterior a cuticulei, iar in interior. la fonnarea vcziculelor proligere, -J - 'n&Jcoll JNllllcerl, ; · • - amabrua lld...UC..

veziculclor-fiicl fi lichidului hidatic;

• vezjcu!ele proliiere: ap11.r in urrna inmuguririi unor_ zone ale membranei
.1-roligere, avand dimensiunilc intrc 250-500 µm, fiind de obicci in oumlr de 10-30. Echinococcus granulosus (dupl Ungureanu} Structura chistului hidatic (dupl Gilbert)
Sunt fixate de un pedicul de mcmbrana proligcrll., iar in interior se formca:zl
protoscoleqi;
• protosco!~ji: au forml ovalarii, 40-50 µm, f i ~ prezintl 4 vcntuze ~ 30-40
carlige. Odati cu desprinderea vcziculelor proligcre de .mcmbrana proligcrll. ~ ruperea
acestora, se clibereazl in lichidul hidatic ~i scdimenteazl fonnind "nisipul hidatic"; l
1 cmc de nisip hidatic poatc sl conpnl 400.000 protoscol~i;
• ljchjdul hjdatic: ocupl tot interiorul cbistului, avind un . aspect limpcde,
·I
transparent ca apa de izvor numitl "lichid de st!ncl" .. Arc pH = 7;1.-7,4, dcnsitatea
1007-1015, Ji conpnc substante albuminbide, glucide, . slruri mineralc, fennenfi
:l
glicolitici;
• vezjculeJe-fijci.: pot apare in timpul evolu\iei chi_stului-maml, avand o structurl
asemlnli.toare, dimensiuni de cca. 1-2 cm, pµlindu-se forma in interior (veziculelc-fiicl
-------~\.
internc} sau in exterior (vezicule-fiicl exteme). In inteporul accstora se pot produce
alte vezicule-fiicll. (vczicule-nepoate). -~~ '-...
►•

.
- ., (&~, -~·
''
:1) . .-
s~ ,•. ~~t~-...,
l•·;,i C
~ ✓(, .-- ~
.,#•

~...
•

_....•
..... - __ ___ -11~•~
•

\;;.:~
- - '""
,,.

•··::-,
Localiza.re: .
• HabitatuJ viermelui adult: _, _ . . .
- intestinul subprc la ciinc, lup, coiot, dingo, ~ . _v ulpe, hieoft -).;...r: '. ., . ":_:.:\,;
• Habitatul formei larvare: . ·· · ·
- in diferite organe fi \csuturi (ficat, pllm!ni, splinl, rinichi, pancreas, creicr,
· Oll9C, tesutttl· mmcnlar} la om ii numeroase specii de animale (ovlrrt, b<i\line, porcine,
caprine, cabaline, clmilc, cerbi, clani, girafc, mlgari, zebre, canguri, icpuri, maimutc
etc). Cichil biologic la E.granulosus (dupl Y~arol}

1 ~,:
 Ciclul l>iologic: Boala la om:
Ou:!.le ajung in mepi11J extern odatll cu fecaleJe gazdei definitive, eel mai Se num~ hidatidoz.!l., care ca evolupe clinica cupriode in general mai multe
frecvent reprezentatll de ciinc;, ~i pot polua solul, iarba, iegumele ti apa putfincl ajunge perioade {LopafCU Ji Panaitescn - il968; Gherman - 1991):
~i pc blana an·imalului. Ou!le, destuJ cle rezistente la scare, usclciune, frig ~i umiditatc a) Perioada iniLi,a]i: . . -- .. ·....--
vor evolua mai departe ~cli ajung in tubul digestfv. al .gai.dci inr«meaiare (om, ovine, - este llsimptomaticl sau oligoasimptomaticll.'. Poate apare indispoziµe, astenie,
boV1ne etc), ..l!mle embriollii eli~li traverseazli per-etele intestinal, intra in slingc, rnanifestiri cutanate alergice, stllri febrile neregulate, tulburiri digestive. ·
ajung in sistemul pon ti . se opresc in majoritatea cazurilor la nivelul retelei capilare b) Perioada de iru:ta)ar:e activl a bo)jj:
hepatice. Daca scapli de 1:Jarajul portal, pot ajunge ·in mica circula1ie, oprindu-se la - corespunde dezvoltllrii progresive a chistului hidatic intr-un organ sau tesut.
nivelul tesutului pulmonar ·sau· tree in marea circuiatie, localizandu-sc in alte organe. Semnele clinice depind d.e reaqia organului in care este localizat chistul
1n parenchimul organului unde s-a oprit, ·cmbrionul bexacant va suferi o evolutie, · • 1n localiiirilc .hepatice l'(>t apare:
transformlindu-se intr-o formatiune sfericll mica, care va a-efle treptat, fomdlndu-se - sindrom dispeptic (balonllri, great!, tulburllri de tranzit);
chistul bidatic. La inceput acesta este nefenil, fiind format doar de membranele de - hepatomegalie, dureri la nivelul lojci hepatice, cu caracter de arsurli cu
inveli~. iar in interior e;ici~tiind o cavitate umplutl cu un · lichid clar, transparent. Cu iradieri in spate ~i umllrul drept; 1 • '. .
timpul din mernbrana proligera se formeazl· veziculelc' proligere, care se vor umple cu · - formafiune tumoralli, uneori palpabili, neted!, remitenUl, ddimitabilll, de
protoscol~i. Veziculele P.r6ligcrc se vor desprinde ulterior de pttet~e chistic, se rup consistent! elastic!; .
~i elibeteazi protoscol~ii, care s.e vor dq,utie pe fundul chistului, rezultfind ~'nisipul -. sindrom dispeptic biliar;
hidatic", · moment in care'. chistul : a devenit fertil. fn cazul in care c:Ainii sau alte - feQomene generale,' fatigabilitate care se accentueazl . progresiv;
animale-gazdll definitivll consumll un organ cc confine chist rn care s~a · format nisip -. eoz.inofilie. . .
hidatic, .din fiecare 5C<?lex ajuns in tubul digestiv al acestora se va forma -cite un • tn localizlrile pulmonare:
vicnl!e adult, inchizandu-se ciclul biologic numit "marele ciclu ccbinococic". - tulburari respiratorii: tuse seaca, chintoasi, dispnee;
"Mjcul cjclu echinococjc". variant! a ciclului biologic, SC produce_in situapa in - uneori hemoptizii recluse, dar repetate. ·
care cbisrul primar fertil, localizat intr-un organ al gazdei intermediare, . se rope, iar • In localizlrile cerebrale: · ·
protoscol~ii eliberap vor disemina, dlind n~tere la alte clµstutj in organismul - sindrom de hipertensiune intracranianli (cefalee, vllrsituri);
acclei~i gazde (hidatidoza secundarll). Mai frecvent sc produce la nivelul seroaselor - manifcstllri epilepti~. ·
putind afecta peritoneul, pleura, pericardUJ, sinovialele Ji l;>urseleseroase. . . . • In localizllril.e renale:
Hidatidoza secundarll poate apare in urma rupturii 'spontane a chistului, a unui - dun:zi la nivelul lojei lombare;
traumatism al organului parazitat sau a unei interven\ii chirurg.icale sau puncµi :. hematurie;
exploratorii. · ·• •· - hidronefroz.!l.. .
Se pare ca in corpul omului, ·parazitul ~ gas~te intr-un "impas parazitar", care • 1n locali.z.!l.rile osoase:
ii obligll sa-~i intrerulffl cidul biologic natural: ~ fracturi repetate
c) Perioada de complicatii:
Aspede de patogenita.te: se poate produce:
Chistul hidatic se pre'zintll de obicei ca o fonnaµune sferica (hidatida -.prjmara). • calcifi~
care se poate forma in diferite organe sau tesuturi, eel niai frecvent in ficat (60-70%) • infectia;
~i plamini . (20-30%) Ji mult rita.i rar in creier, splinll, pancreas, rinicbi, miocard, uter, • fisurarea;
tesutul muscular, tesutul osos. · • ruptura (fenomene anafilactice, hidatidoz~, secundara). ,._ _
Formatiunea chisticll · cr~te treptat in dimensiuni 1iuui11d 'uneori- atinge marimea d) Perioada_complicap.jlor postoperatorii: ·
unei portocale sau chiar a imui cap de copil nou-nascut. · - pot apare:
·Acesta va exercita in ptjmul rand lo acliune meclUlicii de compresiunc ·asupra ·:-. · -sechete· ·postoperatori.i.. care de multe ori neccsitll. o reintervenfie
organului sau tesutulw · in care s-:a iocaliiat, la care se ·a dauga ~i o acpune toxicli ~i chirurgicalll.
~~d. . . . .
Odata constituit . chistul hidatic poate evolua catre:
Dia~o.tic:
• calcjficare: . . , I. In,vestigaUi paractinice:
- cu fonnnrea unei· capsule fibroase . care se incar¢ll cu sAruri calcare.
, 1. Examenul radjoJo&ic:
• infecpa cu germeni microbieni: 1
- se produce in urma alterarii penneabilita~i selective a membranei · chistice,
• prczinta vaJoare diagnostic! cert! mai aJes in cazul cbisturilor calcificate,
cand apar imagini _caracteristice de "coaja de ou". (Farmer et al - 1990) ·
ceca ce favorizeazl plitrunderea genrienilor microbieni in interiorul chistului. Va rezulta
2. Examenul scintigratjc: · ·
.
un abces, cele. mai frecvente fii,nd cele cu localizare hepaticil ~ pulmunara.
~ :
- poate apare in special in cazul Iocalizirilor hepatice prin aparipa unor fisuri
Poate evidentja:
• imagine lai:unarll (zonli inactivll in organul cu morfologie nonnalli)
mici, chisto-biliare. wmatli uneori chiar de destbiderea in diile . biliare. • imagini rotunde, bine delimitate . (in tumori aspectul este omogen, cu
marginile putin delinutate) · ·
I

138
 3. Examenul ecoiI)fic:
• penmte un diagnostic precoce, cu precizaiea mirimii delimitiirii ~i
T - un grad _inalt de· specificitatc este dat de testele bazate pe detcctarca
anticorpilor fatll: de amigcnul 5 (Ag5) de Echinococcus. (Coltorti ~i I?ernnndez -
localizl!rii chisturilor; 1988)
• fonnele cu localizare hepatici apiir ca imagini." rotunde, cu con{inut i .

lichidian. (Perdomo et al - 1988) · -

•· ReacJii mai frccvent folosite sunr:·
4. Tomomfia··computcrizatA <C.1}: .· • R-eac1ia de hcmaglutinare indirectli (I.HA.);
• este o metodl extrem de valoroasii,' avlind eficienta de 96% (Munzer • Imunoelectroforcza (l.E.P.);
19QJ) . :; ~ ; -·-,·. ·c. :<;;ontraimunoe.Jectroforeza (C.T.E.P.);
• fonnele chisti"ce .aP,ar --~ : zone pipodensc, in cazul cclor viabile, • Reactia de dubla difuziune rn· gel (DD.);
putandu~se o ~ a:.tb1t6tr v~culel~-fiicl; {Gcorgescn - 1984) • ELISA ~i dot-ELlSA (Rogan et cl - 1991)
·· · - · • si_'p o\ ~videnpa· localizmle_multiple\ in alte organe; • lmmunoblott (LB.). (Leggatt ~i Yang - 1992)
, • depis~ fon.tia~unile µlici (diametrul = 1 cm);
, • pot apare ~hl\lzii cu carcinomul · primar "hepatic {se cautl wme de b) Dctertninarea antigenelor cjrcuiante CC.Agl sj a cornpiexeJor imune cjrculante
calcificare· perifcricl)°. • ·· · · · "· (Cl.ct
s. Examenut aru:rioi@fic:· • C.Ag:
• ~~ .:&L:~#.~- i_nV/IZ!Vl., . ..Q.in~ uti_l ~ d SIJJl.t .. necesare date despre - sunt foarte utile in absenta unui rlspuns umor.tl sau celular. Pem1it
anatomia vascularll a chistuhii. ,A ces~ apate,_ca o formapuile_avascullld, ·condensand- in. diagnosticul hidati~ozei chistice la persoane cu imunodcficieni:e sau cu •infcctii
jur ramurile ··v~~lor, ¢u.asPctct- de "cb~ef'· sau "pan_er", care o inconjoad ca o retea ~ t a r e recente ~i masive prin detectarca direct.ii a antigenului parazitar din lichidul
mai densl. · cbistic colectat dupl operape sau biopsie (c:riteriu absolur de prccizie diagnoslicl) ..
6. Examenut lap!'Jl!~ccipic:: • C.I.C.:
• vizilalizeazl direct suprafata _f'ica~ului. - prczintll: valori mai crescute in hidatidoza diseminatll:, dccat fn cca
7. Puoctia djagnosticl: ) ' . localizatll:, ca ~ in cazul ruperii cbistului hidatic. Postoperator scad rapid in 1-4 luni .
• prezintl ca • Piscuri: pericol de iOC anafilactic ~i producerea hidatidozei (Craig - 1986) .
secundare, "in cazul pierderii de material chistic vinbil;
• se foloscsc ace fine ii se recomandl tratamc,int prcifilactic ii histaminic. . Reacpi folositc:
• ELISA (tehnica prin capturl);
n. Diagnosticul de taborator • MAb - ELISA (cu folosirea anticorpilor monoclonali). Este o reac~ic de tip
sandwich ce folo&Citc .doull: tipuri de MAb, care se pot lega de epitopi oifcriti ai
A. Diagnosticul parazitologjc: acelui~ antigen;
I. Examenul pmduse)or pato)ogjce eJjmjnate spontan: ·• • micro MAb - ELISA, care folosCite MAb fatll: de fracpunilc antigenice
~ C.H. pulmonar - rupt spontan: se produce o vomicl ce confine pll:rti din specifice de 8 kDa ~i I 16 k.Da. (Kanwar ii Vinayak - J!).92)
rnembrana chisticl, protoscol~i ~i carligc; i
• C.H. hepatic - rupt in cll:ile biliare: se poi_ evidenpa fonnc parazitare in .C... Di,knosticul genetic:
lichidul de vhsltud (cazuri rare) . · • Tehnici · de ADN recombinant (sondelc genetice): evidentiazli ADN-ul
2. Examem.il produsclor patologjce recoltate iu timpul iotervcnpei chirumicale: parazitar, care are o structurl stabill, independent de stadiql ciclului biologic parazitar.
• examenul pcretelui -chistic cvidenµul mem~rana proligeri PAS pozitivli; (Craig - 1997) .
• examenul microscopic al conpnutului chistului evidenpaz! prezenta
pmtoscol~ilor. · ·
T ra.t&ment:
A. Cbinn:acal:
)!. D;amosti¢ql imWtologic: Indicapi:
a) Dcternrinan;a anricowilor specifici in sanize: - chisturi mari calcificate;
- rlspunsul lgG este eel mai_ potrivit pentru detectarea infecpei, d~ titrul - cazuri de urgenta;
poatc ramAne ridicat un timp dupl cxurvarca cbistului ~u in unna chimioterapici - chisturi complicate;
. - antigcnele folosite sunt preparale din Ji\::bidul hidatic, protoscol~i.
- in cazuJ in care tratamcntul medical este contraindicat.
mcmbraoa chisticl;
Tchnjci mai foJosjte sunt:
- datoriti reac{iilor fals pozitive se utili~ fracpuni mai pt.gjfic;at~ (doui
, totalli., chistectomia subtotalll., .chistectomia limitatli. l11 poqiueea
. .., 1:_~.-fhistcctomia
antigcne majore de natura lipoproteicll:: Ag5 ii AgB sau chiar subwµtlii•.'afir.'~ccstora;
ext8iotmit!, cbistectomia cu reducerea cavitl{ii ii plombarea acesteia.
• - se recomandl folosirea a 2-3 metode de diagnostic imunologic coroborarc cu ·ne rqinut:
investiga{ii paraclinice (ECO, C.T.); .
• evitarea lezlri i mcmbra,n~ cbistice (pem;cl .de. ~o.c an,fllactic-.....bidati.dozli
· • · pot ·contribtri ia unntrirea evolutiei bolnavului dupl inrervenpa: Cliiiurgicalli secundarli.);
(initial apare o c~tere tranzitorie, unnatll: de o diminuare progresivl in interval de un
an. 0 noul ascensiunc a titrului indicll: ·o posibilll: recidivll:): • este necesad extirparea tuturor veziculelor-fiicli. exteme (pericol de rcdc.Jivli) .

140 1.41
 .ll... Medicnmentos:
lruliggi:
- chisturi nuc1 ~1 mijlocii;
- chisturi multiple;
- chisluri multiveziculare;
- rec;jcJi.ve repeJate.
~me rnai folosjte:
- Mebendazol (15-50 mg/kgcorphi): cure repetate de 30 zile, cu pauze intre
ele de 30 z.ile;
- Albendazol (10 mg/kgcurp/z.i): 4-5 cure de 30 zile, cu pauze intre cle de 15
zile. (Radulescu - 1997)

kz Tratament mixt· {chjmrgical §i medjcamcntos}:

Se indicA in toate cazurilc de hidatidozl, de orice localizare, in care
intt'rveniia chirurgiealii va fi preccdalii ~i unnatii de trat;unent mcdicarocntos.

I.!. Tratament prin inocularc parietali:

Const! in injectarea in interiorul chistului a u'nci substante cu rol paraziticid.
Poatc prezenta un grad de rise prin producerca de scurgeri de licbid hidatic cu
posibile consecinte de producere _de reac1ii de tip anafilactic ~i apariiia hidatidozei
secundare.

l . Metocla PAJ.R. <Gargouri §i Ben Amor - 1990}

- prezintii 4 timpi:
Chist hidatic uterin (dupil. Merrill)
P - punc1ie;
A ~ aspirarea ·c ontinutului chistic;
I - injectarea unei solu1ii hipertonice;
R --: reaspirarc.
Dli rezultate bune in 70% din cazuri

2. lnocularea transparietalli de N j c ~ (Gherman ~i Georgescu - 1988).

E1,id.emiologie:
Ecbinococoza/Hidatidoza (E/J-1) este o parazito~nozl riispanditli pe tot globul.
Zoiiclc endcmice cele mai impon~mtc sunt: Bazinul mcditeranean, America latinii
(Uruguay, Argentina, Chile, Peru), . Orientul Apropiat, · China, Africa, Australia, Noua ~) ·=
~~~
~ (11-'~'
Zeclandii. (Bull.WJIO - 1981)
fn Romania, inciden1a parazitozei la · om . estc destul de ridicatii 5-5.6°1,.,., l "'. ~ -·
n----, ·-
•I /~r,-··a~
" · ·----.. b .~
*-~-~-
•~'
(Lup~cu ~i Panaitescu - 1968). -1
Sc considera ca ca af~teazll pcstc 45% din tcri'toriul !Mii. Judctc cu endemic - ,;.;;,_,....,:,:,;::
crescut11. sunt Constani-a, Tulcca, Brliila, Clil~i. Galati, Buzliu; Dolj, Tcleorman,
r,;•
~
Timi~. Sibiu, Alba, Cluj (~tef"'anoiu - 1999), iar jud. ~~-Severin estc socotit chiar "~~Z••<

teritoriu hipcrendcmic. (lacobiciu et al - 2003). ;

:..L -~~ ::
~!\i ~-- ..i~-'--~-i..i11ihl. ◄~i;t'·
~~- ·
E/H prezinti o prob_lemli importantil. de slinil.tatc p~blicA, intrucfit necesit~ · 1m timp
;~-i~~ lff- .. ·-
~
~
de spitalizarc indelungat, investigatii paraclinice ~i intervcoµi cbirurgicale costisitoarc ~
uneori rcpetalc, conccdii mcdicale prelungitc ~i duce frecvcnt la incapacitate temporara
~i chiar dcfinitiva de munca.
Nu se poatc omite "nici putemicul impact economic datoritii picrdcrilor mari
i
1--

..-:-,ti. ~ ........
c,,.,,_,, ~_4..,..,--~-·.;:
-.
.......
_,
..,,-J) • :

.
..• ., ::-,-~

.
••• .

..
•

1,.
~.,

~'
/\LI ...

pricinuitc in scctorul zootchnic rciultate prin cantilli(ile mult reduse de came, intruclil
carcasele $i organelc intcrnc parazitate ale animalelor sacrificate (ovine, bovine, porcine
etc) nu pot fi date JO consum.

Cai de transmitere a hidatidozei (dupll Gherman)

"142 143
 A. Rezervorut de parnziU: o lungimea de J,2-3,7 mm;
• gazde definitive: cfi,ine, Jup, ~acal, dingo, coiot • prezint! 4-5 proglote;
• · gazde intemlediare: ovine, porcine, cabaline, caprine, camelide, marsupiale. • proglotul matur este situat antepenultimul in componenfa strnbilei.
macropode etc · b) Qufil!:.:
Existll variante ale ciclului biologic referitor la G .D ~i G .I. in funcfie de zona - au aspect morfolog:ic ascmi!.nlitor cu ccle de E.granulosus
geogratic! (Rausch - 1995): c) Forma Jarvarli:
1: Cjc!urj sa\hali.:e (Sjlvati~ reprezentale de: - ~le o fonna1iune solida multiveziculadi. ce consta din mai multe c.avita11
- lupi i t:hmi neregt.ilate, care contin o cantitate mai mi..:li de lichid ~i rareori scol~i- Pe scqiune
- v ulpi polare / t:erl>i , elani, reni are un aspect de miez de piiine.
2. Cjc.;lud domes1j..;e Csinantrupice}:
- caini I oi. vai:i, porci , mligari, capre, camiJe, om Localizare:
;3. Ciciurj scmjdc,meslice (rezultli din intreplitrunderea ciclului salbatic cu ee l
• Viermii adul~i:
sinantrop):
lupi / o i - in intestinul subtire la: vulpe ro~ic, vulpe polarli, dine, pisicli. lup
- caini / cerbi • Fom1a larvarli:
in ficat (mai rar poate prezerita metastaze cerebrale, pulmonare , cardiace,
rcnale) la roziitoare de camp. rumeglitoare i;i uneori la om.
n.. Ciiile de transmjtere:
• calea digestivli uirectli:
- boalll a mainilor murdare;
- obicciul de a mlingliia ciiinele pe blanll., pc care pot fi oul; C iclul biologic:
- tunsul oilor (cllnd oulile au ajuns de pe blana cfilnilor cioblin~i infecta\i Viermii adulp afla\i in ·intestinul gazdei definitive (vulpi, in special), eliminli ouli
pe lfina oilor); care ajung odat! cu fccalele in mediul extern, unde pot fi inghipte _de roziitoare de
• cal ea digesti_vli indirectl: dmp, in ficatul clirora se dczvoltli fom1e larvare cu aspect caracteristic multilocular.
.- legume, fructe nesplilate, apli ~i alimente poluate cu embriofori; Omul este afectat in mod accidental, consumand fructc slilbatice de piidure
- ·poluarea alimentelor de clitre unele insecte (Blatta orientalis, Phom1ia poluate cu dejecte de la vulpile parazitate.
regina) sau rozlitoare (~areci, ~obolani). ' Vulpile ~i celelalte gazde definitive se infecteaza prin devorarea rozlitourelor
parazitate.
C. Populatia receptivi:
• este rasp§nditl mai mult in mediul rural, in special in zonele unde exist! Aspede de paioi;enit.Ate:
turmc de animale plizite de diini Embrioforul ajuns In iritestinul omului. traverseaza peretele acestuia, ajungand pe
• boala prezintli o tentli profesjonalli: afectind mai frecvent ciobanii, cale bematogenli la nivelul ficatului (lobul · drept fiind afectat in peste 50% din cazuri).
·1.,-resclitorii de vite, tliblicarii, m!celarii, veterinarii, dresorii de cAini, persoancle
Dupll circa 2-3 siipt!m§ni se transfonnli incr-o structurli de tip alveolar cu dimensiunea
implicate in proce.~ul prelucrlirii lanei.
de 2-3 mm. Ulterior, mijlocul fo1matiunii va suferi un proccs de necrozli, iar
marginile unul de prolifecarc de tip invaziv, care va avea ca efect distrugerea treptatli
~b.suri profilac tice: a 1esutului hepatic ~i eroziunea canalelor biliare. fn jurul Jez.iunilor hepatice se produce
• concrolul sacrificlirii animalelor in abatoare : ~i gospodlirii ~i inactivarea o infiltrare granulomatoasl important!. Infiltraµa fonnaµunii .parazitare are la inceput
vis~relor ·parazitate; un caracter limitat ~i difuz, cu timpul pucand fi afectate zona centrala a ficutului ~i
• controlul cainilor ~i tratarea lor periodic! (doz! 11nicll. de Praziquantel); cbiar hilul.
• rezolvarea cainilor vagabonzi; Tesuturile sunt invadate "din aproape in aproape" cu formarea · unor mase
• mlisuri de igienli alimentarli ~i individualli; neregulate, av§nd o zona · centrala liberli ~i numeroase vezicule mai mici, ca boabele
• educapa sanitar-l a populaµei (in special a celor cc lucrcazll. cu dini ~i se Jc mazlre, ~ confinut lichidian. fonnafiunea parazitarli av§nd un aspect poros,
alveolar. (Didier et al - 1985) .
ocupli c u ~terea animalelor).
· Modul de dezvoltare este asemlinlitor proceselor neop!azice, putindu-se produce
metastaze pc cale hernatogenli (fn1gruente parazitare, resturi articulare mici), care pot
afecta pl!m!nii. creierul ~i rar alte organe.
4. 1.2. 5. Echinococcus multilocularis
. Bo~la la OID:
Si,ionim: Echinococc11s a/veolaris, Alveococcus multilocularis
S~ num~te hidatidoza nlveolarii, multilocul~, b!l_v;uu-.timleza., a l ~zlL
-ipeubapa: are o penoadll. neprecizatli·.
.M o.,.folog-i-e: l&lmml: este Jent, cu tulburliri dispeptice, inapetenlli, dureri in hipocondrul drept,
,,) Vjermelc adult: stliri subicterice (Ghennan - 1986)
• are o structure asemll.nli!oare cu E.granulo.ms; Perjoada de stare (simuleazl!. un neoplasm hepatic):

,.. ,.
 Triada de baza este reprezemalll de: - Antigenul Ern13, ob!inut recent prin clonare. care este con\inut de
• hepatomegalie (uneori enonnli, putmid depi4i ombilicul), ficat dur. dureros. microtrichii de pe suprafata protoscolec~ilor de E. multilocularis.
cu margin.i neregulate; b) Determinarea antigeneior ~i complexelor irnune circulante:
• dureri la nivelul hipocondrului drept; • MAb - ELISA:
• icter cu caracter obstructiv (85-90%). - foloSC§te anticorpii monoclonali MAbG 11 contra subunitlitii _d e 54 kDa a
Se!Wle .ini;o1i-toare: alterarea slArii generale, slabire progresivii. fenomene hiliare . antigenului Em2.
de tip angiocolitic.
compJicafii: !:- Metode genetke:
• cirozli biliarli cu instalarea semnelor hipertensiunii portale (ascita, circulalie • Tebnici de AON recombinant ·
colaleralll., varice esofagiene); ca~xie; - permit recuno~terea secventei specitice pALl sau a doua. oligonucleotide
• ahces hepatic - ca unnare .a suprainfecpei micrubiene a unei cavitlili mari . BG I ~i BG2, componente ale ADN-ului genomic parazitar care diferentiazli
cenrr.tle, formatll. din necroza {esuturilor parnzitate. (Zane - 2001) E.multilocularis de E.granulosus. (Gottstein §i Mowait - 1991)
• metastaze la- distanf!:
- pulmonare (dureri toracice, dispnee. hemoptizii); T rafament:·
- cerebrale (sindrom de· hipertensiune intracran.ianli, tulburari de vorbire, sl.1ri
epileptiforme, tulburll.ri psihice); A.. Tratameniul chirnrglcal:
• cste dificil, uneori necesilll rezectia intregului lob afectat; :
- renale, pancreatice, intracardiace (rare).
• in cazuri grave: se poate efectua transplant de ficat.
IL Tratameotul medicamentos <Bull WHO - 1996}:
Diagnostic: - se asociazl cu eel chirurgical, c§nd_ intervenpa este posibilli.
I. Metode de emtorare: Se administreazli:
Se practici (Didier et al - 1985): -· Albendazol: (12-15 mg/lcgcorp/zi) sau
1. Radiografia abdominalli pc go!: - Mebendazol: (50-60 mg/kgcorp/zi)
• poate evidenµa hepatomegalie inso1i1ii de calcificllri hepatice dispuse regulat Se face in cure asemll.nAtoare cu cele din hidatidoza chisticll., dar tratamentul va
in cercuri ~i uneori imagini hidroaerice pe teritoriul ficatului; fi foarte lung, uneori toat! viata, medicarnentele avfind uneori doar un efecl
2. Examenµ! ecomfic: , parazitostatic.
• poate fumiza date asupra· localizlirii nodulilor parazitari, a structurii lnr In cazul evoluµei bnne, se poate incerca intreruperea tratamentului dupll dof ani.
hcterogene insotitli de dilatarea cailor hiliare;
3 . Exarnenul sciotiicafic: Epjdemiologie':
• eviden1iaza imagini lacunare multiple;
Jnfectarea omului este ~poradicli.
4. Tomografia computeriw (C.T.) Zone endernice pe glob sunt (Eckert et ·al - 2000):
• aratll. existenra unor zone heterogene, cu modificliri de volurn §i contur. - Nordul Siberiei;
- Ewopa centrala: · Germania (landurile Bavaria §i Baden-WUrttemberg). Austria
II, Djapostjcul de Jaborator: (Tirol), Franta (Savoya de sus), Elveµa, Italia de nord;
.A. ExamenuJ histoloeic postchiruQ!ical sau bjoj,tic: - America de Nord: Alaska (zona cie vest - hiperendemic11), Canada (zona
• sec1iunile histologice din probe prelevate· chirurgical: pot eviden1ia ccntralii $i nordicli), S .U.A. (wn:i centralli).
structurile specifice ale forrnafiuni parazitare; • . Cazuri rnai rare au fost semnalate in China, Japonia, India, Iran , Turcia.
• biopsia cu ac fin (aplicatli uneori pacientilor cu leziuni hepatice d.: in Romania a fost semnalat uo caz la om (Panaitescu - 1995).
etiologic necunoscutli) - rnaterialul se folose§te pentru efectuarea de teste genetice de
ADN recombinant. ·! A. RezeRoad-:de -parazilj:
• gazde definitive: vulpea (Vulpes vulpes), vulpea polarli (Alape.-c /agopus),
B.. Diagnostjcul imunoJoiic: cainele, lupnl, pisica.
a) Determinarea anticorpiloi- specifici in ~gele periferic (in 98% din • gazde intermediare: rc7.!toare de camp (Microtus arvalis, Arvicola terrdtris),
cazurile cu hidatidozli alveolarli activli apar anticorpi spe~ifici tip IgG). ~obolanul de bumbac.
Se recornancla mai multe teste irnunologice, asoclate cu metode de_ explorare. • exist! un ciclu ~lllhatic (vulpe/rozlitoare) $i unul dome~tic (pisicli,
Tehnici folosite: ' clline/~oarcce de casi) Canidele dornestice pot interveni uneori in- ciclul s!lbatic.
• Reaqia de hemaglutinare indirec~ (I.HA.); • ouale pot rezista in mediul extern, uncori panli aproapc de 1 ani.
• ELISA sau dot-ELISA. (Rausch ~i Wilson - 1987)
Antigene folosite: I!. CiUe de transmitere:
- EmP = antigen din protosculec~i ~i mase chistice; • directli:
- Ern2 = antigen purificat, de naturli polipepticlicli, de 54 k.Da (Gottstcin ~1 -· prin infectarea de la ciini sau vulpi parazitate (jupuirea vulpilor). precum
Schantz - 1986); $i prin prelucrarea bllinurilor de vulpe.

146
·L · 147
 YW,.=
• indirecta:
- prin consum de fructe de plidure (fragi, mure, -zmeur!) poluate cu ouli de
paraziµ, provenite in special de la vulpi .

c . PoouJal,ia receptivi:
• este afectata ceva mai frecvenl sexul masculin (65%); Ou de Hymenolepis diminuta, dupa Darben
·~ '.· .
• vlirsta medic: 50 ani, dar pot apllrea cazw·1 ~i la copii,i;
• boala are o tentll profesiona111., afectand in special: vanitorii,' muncitorii
forestieri, veterinarii. turi~tii ~i persoanele care prelucreazli bll1nl1Ii de vulpe .

.M ~suri profila.d.ice:
Conslau in: .
• masuri de combatere a rozatoarelor;
• splilarea atenlll ·a fructel(?r de plidure;
• respcctarea regulilor de igienli individualli (sp!Jarea mainilor dupli contactul cu
gazdele parazitului) .. /~ , •.'. '.-~.;.n-"'-::~..;..,.. Jf
..'i' . ~ ! L P ..-~
·11/ 1.~6-.· Hpmeisolepis na.tra
~
.
Sinonime: Vampirolepis nano
-::-. ~ . ~ w i·...;
Morfolqgic: Ou de Hymenolepis nana, dupa Darben
a) Viennele adult: este o tenie micli de 7-40 mm lungime ~i 0,5-0,9 mm !!time ~i care
are nproximativ 200 de proglote. Seolexul este globulos cu un rostru bine dezvoltat, prczint! o
singurll coroanA cu dlrlige ~i 4 ventuze rotunde. Gitul este sllbpre ~i lung ~i se continuii cu
proglotcle anterioare, care sunt scurte, spre deosebire de proglotele posterioare care sunt mai
mari in dimensiuni. Atat proglotele tinere cat ~i cele adulte prezintii diametrul transversal mai
mnre decit eel longitudinal, fi~d ~dar mai late decit lungi. Fiecare proglot matur al
cestodului poate cuprinde panA la 180 de ou!. Cfind proglotele sunt eliberate ele vor fi partial
digerate, inr ouAle eliminate in fecale vor fi mai ~ r de depisf!!,t.
Porii genitali sunt marginali ~i sunt plasaji la marginea anterioara, pc a ~ parte a

~'
fiecilJ:ui segment. Fiecan: proglot cont.inc trei testiculi (mase testiculare). Vasul deferent se
deschide in vezicula seminal A iar uterul gravid ocupil intregul_progloL
b) Qy!: este ovalar, mAsoara 45-35 µm, este embrionat ~ prezintl doui membrane.
Membrana extemil a oului este fonrte transparentli ~i acoperil cea de a doua membran!,
intemll., determinand un spatiu in care se gilsesc o serie de filamcnte care poinesc din doul
mameloane situate la polii membranei inteme. Proeminen\ele mamelonate sunt evidente la
cei doi poli, de acolo pomind amintitele filamente care incoiljoara un embrion hexaeant (cu Hymenalepis nana aduJti, CDC, (SUA)
_trei perechi de clirlige). '

Ciclul biologic: ,
Acest parazit reprezintl o excepfie fat! de ceilalti membri ai clasei din care face parte,
in sensul cA ciclul sliu de viatA nu include in mod obligatoriu o gazd! intermediari: Cu altc
cuviute cestodul i~i poate meniine ciclul vietii la oameni ftril sil m.ai fie necesaril implicarea
altor gazde. Acel~i fodivid poate juca rolul at.at al gazdei intermediare cit ~i ~I al gazdei
ddinitive.
, •· Qui ingerat ajunge in intestin iar embrionul plitrunde in mucoasa int~nului subfire
un!le se fixeazl-~ unei vilozitlp folosindu-se de carlige. fn?.brionul p(trunde in vilii
intestinulu1 pentru a deveni cisticercoid. Se formeazil scolexul iar rostrul care prezintli c:arlige
 trece prin lumenul intestinal, at~du-se de epiteliul vililor. Se formeaz! astfel vien11ele
adult.
Proglotele de~te din cestodul format degenereaza -in timpul trecerii prin inlestin,
eliberand incArciitura lor de oull: OuA!e apar dupii 30 de zile in fecale ~i pot ti ingerate de o
altii gazdii umana.
Oullle de Hymenolepis nana pAriscsc proglotele gravide in lwnenul intestinal.
emhrionul din interiorul oului fiind complet dezvoltat ~i deci i11vaziv pentru acee~i !,'llZdii :;a~
pentru o altii gazdii. . · epidemii. in aceste epidemii, intensitatea infecJiei este ridicata, spre deosehire de ;-:onele
Autoinfec!ia este de douli tipuri: exogenl!., prin vehicularea ouiilor care se aflii pe mainile
murdare ~i endogeol!., prin evoluJia pe loc (fhrii a mni piiriisi intestinul), a ouiilor care se
transformii in cisticercoizi. Durata de vial! a w1Ui exemplnr de tenie este de o lunA,. o luml ~i
jumiilate, dar datoritA autoinfectArli continue, infectia parazitara propriu zisa se menµne caJiva
:mi, cu mii de exemplare.
Se pare cii infectia omului mai este posibilii ~i pe altii cale, care este insa contestnti de
unii autori. Ou!le inghiJite de larvele diferitelor specii de pureci, se transformii in cavita1ea
generalA in cisticercoizi. Larva transformatii in purecele adult va confine cisticercoizi capabili
sA atingil stadiul de vienne adult, dacA purecele a fost inghiJit accidental de om. Chiar ~i
rozAtoarele pot participa ca o gazdii definitivii, alternativii.
Omul se infecteazii direct prin ingeraiea oulilor embrionate sau fertile. Embrionii se
priud ~i penetreazll in peretele jejunului, devin cisticercoizi ~ reintra in lumenul intestinal
ll!lde vor evagina scole~ii, dupli care se a~eazA de peretele intestinal ~i se dezvoltii in ndnlJi.
Boala la _om:
Boala la om se nume~e himenolepidozA. 0 varietate de simptome au fost atribuite
infecJiei cu Hymenolepis nana, cum sunt: durerile abdomi.nale, anorexia sau manifestiirile
sistemice ca iritabilitatea sau cefaleea. Multe relatiiri au a·s ociat infectia cu intanierea in
cre~lere -~i dezvol tare.
Tulburllrile gastro-intestinale ~i manifestArile nervodse dominii tabloul clinic al
bolnavul.ui cu himenolepidozA. Tulburilrile gastro-intestinale prezente la cei simptomatici
sunl: dureri!e abdominale, localizate mai ales in mezogastru ~i fosa iliacA dreaptii, diareea,
greaJa. inapetenta
Manifestilrile din partea sistemului nervos se intalnesc mai ales la copiii care de"in
nelini~tifi, neatenti, capricio~i ~i acuzA frecvent cefalee ~i ame[eli. Tulburdrile auditive ~i cele
oculare pot spare sub forma scliderii acuitAtii auditive ~i vizuale. Paloarea, astenia :,i cefoleea
cand sunt prczente, apar ca rezultat al actiunii toxice ~i alergice a parazitului. Anemia,o u~aril.
JeucocitozA ~i eozinofilia pot- fi semnalate la unii pacienti cu Hyme11olepis nana.
Diagnostic:
Diagnosticul de certitudiue se pune prin dcpistarea ot1iUor caracteristice la examenul
microscopic al materiilor fecale. · i
~rraian1ent:
- Praziquantelul este eficace in dozA unicli de 20-25 mg/Kg corp.
- Niclosamida se adminislreazA in tlozA de 60-80 mf/JFg corp limp de 5 zile, la adult
fiind necesare maximum 2 grame de medicameDl. La copil tratamentul se face ii; "unctie de
Yiirsl:i: 0-1 an cu 250 ing, intre· l-3 aru 500 de mg, 2-8 ani cu i,5 grame $i la peste 8 ani c:1te 2
grmne. . ,
- Albendazolul se adru.inislreaz.A iu do71i de 400 mg/zi tn J ouli prize, timp de J zile.
Epide1niologie:
Hymenolcpis nana este cestodul cu prevalen!a cea mai ridicatA de pe glob, parazitul
fiind intft.lnit la aproximativ ~Ode milioane de oameui, din care ma.i mult de jumiitate triiiesc
. na11a, cu r~tate bune.
150
in Asia. lnfecJiile produse de sute de exemplare sunt obi~uite. Raspandirea se face prin
rransmit.ere fecal-oralii cu autoinfecµe, mai ales printre copii, amplificand rata infectiei.
Parazitoza are o distributie regioDalil in tars noastrii, fiind iDIAlnitA in zonele USCllte ~i
calde ca Dobrogea ~i ~iiriiganul. lnvestigatiile efectuate periodic iD tare noastra indicii o
prevalenfi redusii a cestodului, cuprinsa intre l % ~i 6% foarte rar ajungAnd 11!, l0%. D~ altfel
tn fllrile cu ctlfim femperat, himenolepiaoza este mai puµn rilspfindita, cazurile individuale
fiind rare; dar ·poate fi intiilnitA la copiii din colectivitAJi unde determina uneori adevmte·
endemice unde majoritatea iufectiilor sunt de micA intensitate.
Himcnolepidoza se transmite cu mare ~fil de la o persoanii la alts. Deoarece ou!le
nu supraviefuiesc mult limp in mediul extern, rilsplindirea bolii se face direct prin ou!le
embrionate ce sunt purtate la noua gazdA, fie prin obiecte contaminate, fie cu diverse
alimente, fie prin "intennediul mliini lor murdare.
~1buri profilactice:
• Respectarea riguroasli n regulilor de igienii, salubrizarea 1nediului extern, pot liinita
riisptindirea endemic! a bolii.
• Epidemiile insii, pot fi stApmiite doar prin tratarea tuiuror personnelor din
colectivitatea respectivii.
-t,:~~ 11:t~·-
•; . -.? .0 R~
~ - ..:_. ,-, t a.
-~ -_
Morfologi":
a) Cestodul este mai mnre in dimensiuni declit Hymenolepis nuna, cu o lungime de
aproximativ I 0-60 cm ~i o IAtime de 3-4 mm. Scolexul este rnai mic, de aspect cubic, ~i
prezint! margi.oile rotunjite, UD rostru lipsit de carlige ~i 4 ventuze mici.
Strobila este alciituitii din 800-1000 de proglote ma\ late decat lungi. Proglotele mature,
de maximum 0,8-2,5 mm devin friabile ~i odatii cu .fragmentarea lor, 'vor pune in libertate
ouA!e cestoduhµ, care -vor fi eliminate odatii cu fecalele.
b) OuAle au dimensiuni de 55/80 µm, sunt ovalare sau sferice, diferite -de cele de
Hymenolepis nana prin faptul cA sunt mai marl dar ~i prin absenta aspectului filamentos de la
pol al membraoei inteme.
Habitat:
Cestodul se localizeaza de ohicei in porfiunca anterioarii a ileonului ~oarecilor ~i
~bolanilor. La om este rar intlilnit, iar. cand este prezent este mai degrabii int/1.lnit la copii.
·C-iclul hiologic:
Ouiile sunt rilspmidite de ~bolani ~i ~areci (rozAtoare) ~i inghitite de diverse insecte
care traiesc pe aceste animale sau in apropierea lor. in intestinul gazdelor intermediare
(purecii din specia Xe11opsylla cheopis) ouA!e elibereaz.!i emI1rioni care. se transfom1il in
cisticercoizi. DacA rozAtoarele inghit purecii cu cisticercoizi, acestea se infecteazA iar in noile
gazde cisticercoizii se transfonnA in tenii adulte. fmbolnlivirile la om se produc accidental
prin inghiJirea gazdelor intermediare. ·
Boala se nwn~te himenolepidoz! murina ~i este rar inlfiln.ita la. om. Atunci cant.I este
prezentli se constntii diaree, dured abdominale ~i. tulburari nervoase ca urmare n toxinclor
-~ecretate de parazit. ··
T rafa.m.ent:
Swtt folosite ncelea~ preparate medicamentoase ca in cazul infectiei cu Hymmolcpis
151
 Epidemiologi.e:
Rc:zcrvorul de ·infectic este reprezentat de ~oarccii ~1 ~obolanii, care sunt paraziruµ cu
diverse specii de pureci, dintre care Xenopsylia cheopis este frecvent implicatii in transmiter~,
cisticercoizilQr la aceste ro:zl\toarc. ·

· · 1\1.asuri pro(ila.cti.ce: .
Deratizarea periodicli penlru indeplu1area routoarelor dur ~i folosire;l J:i~)icidelor DipyHdium canil)um~scolex, dupa Darben
~ ntru combaterca purecilor reprezin!A masuri eficace de protcctic impotriva himeilo1epidozd
_cu Hymenolepis diminuta.
... .
.iJ-.2.IJ. Dipylidiuin caninunr tlifiliilF~~~~ - ~
iii
Sinonim~: Taenia ca11i11a.

"\\lti'.-
'i1-ftl'.. '!t
Morfologi.e:
a) \liemiele adult cu, dimensiuui cuprinsc intrc 15-70 cm, prezintl un scolex mic de i!!!
aspect romboid cu un rosbu lung prevllzut cu 4-5 randuri de cArlige ~i patru ventuzc ovalare.
Gatul nem'atodului este subpre ~i ·se continui cu strobila alclituitli din caicva zeci (60-175) de
proglote. Acestea sunt de obicei alungite, u~or bombate pe margini, ~i prezintl un orificiu ...., .. :
genital pe marginile latcrale. Spafiul dintre canalele excretoare laterale este ocupat de foliculii Ill
testiculnri iar vaginul ~i glandele vitelogene sunt dedublate. Uterul este fragmentat in cateva
cavitlili care conµn \Q-15 oua Acestea vor fi ~Jiminate odal! cu fecalele sau prog)otele.
,,·
'-!r !l!l!m
Iii
h) ~ : au o forml rotund! ~i dimensiuni de 35-60µm·. La .e xterior ouile prezintA un
imeli~ subfirc iar in interior· ci membranli care protejeazli. uri embrion hexacant. De obicei
ou!lle sunt grupate in capsµle {mAnuncbiµri) de cate 15-25 de oµli, inconjurate de o membranli.

a a.l,itai:
Parazitul se locali:zeazli in intestiuul subµre al gazoelor definitive care eel mai frecvent
sunt: cainele, pisica, vulpea: ·

. {,:iclul biologic: · · · :
G~e intermedi'ate pot fi Trichodectes canis (p!duche ai.cainilor), denocephalus canil·
(purecele_cainelui) ~i Pulex irritans (purecele omului). Gaz.dele int~nnediare ~gbil oulile
parazitului care i~i vor continll!l evolutia in formele larvar~ ale insectelor parazite. Astfel,
em!:>rionul he~t i~i incepe evolupa ~i ajunge la deivoltare completll cand purecele sau
p!duchele vor deveni adulti. Se formeazli cisticercoizi._ lng~rarea gaz.delor intennediare ·cu
oisticcrcoizi, de c:Atre gaz.dele definitive, va favoriza a ~ formei parazitare de peretek
intestinal al noii gazde iar in aproximativ 3 _slptlimani se transform! in ~tod adulL La om
intectarea se produce rar, accidental, ca urmare a contactului cu animalele. Copiii care se
joacli cu animalele se pot infecta prin ingbiprea accidentalil a J?Urecilor de ciine sau pisicA.

Boala la om:
Dipilidioza evolucazA de cele mai multe ori asimptomatic. Cand simptomele sunt
prezente se manifc:stli sub formi1 de dureri abdominale, scaune diareice, manifestjri al~gice ~i ._::-•> Dipylidium caninum, proglot cu oua, dupa Darben
pruri I ruinl. · · ··' · · ,

Dt-Ag-nostk:
Diagnosticul constli din evidenJierea ..,roglotelor de Dypilidium sau a capsulelor cu ouJi
in fecnle. ·
 l 1·atAment.:
- Niclosamida se poale admi.nistra 4 tablete in doza unica.
- Praziquantelul IO mg/kg se adrninistreaz! in doza unicii.
- Paramomicina este de asemenea eficientil I g la fiecare 4 ore in 4 prize.
Scolex de Diphylobotri_um latum, dupa Darben
Epidcniiologic:
lnfectiu este mai rnr intalnilil la om iar atunci l:at1d exist.'l afecteazA mai degrabil copii,
care sunt parazitati accidental prin ingbiJirea gazdelor intermediare (pureci) ca wmarc a
contactului en pisica sau cainele.

~1,umri profilacticc:
• DehelmintiZ11rea animalelor
• Evitarea contactului copiilor cu animalele, mai ales cu animalele parazitate cu pureci
sau pilduchi.

4.1.2.~~~:

.Sinonime: Bothriocephalus larus, Taenia Tata

Morfologie:
a) Adultul este un vierme lung de 3-15 metri ~ prezinl! aproximativ 3000-4000 de·
progiote. Scolexul, de 2-3 . mm lungiine prezinta douli ventuze alungite, numite
botridii,dispuse dorso-lateral. Botridiile reprezintii in fapt. orgl\nele de fixare ale parazitului.
Gfilul este scurt ~i se continuii cu strobila format! din proglote la inceput tinere sau imature,
Proglot de Diphylobotrium latum, dupa Darben
care evolueazil in ~a fel incilt extremitatea terminal! a cestodului•este alciltuil! din proglote
mature ~i biitrane. Proglotele sunt mai late declit lungi ~i au o fonnil dreptunghiularll. Central
in interiorul )or se gilse~te uterul cu ouA, care c:omunicil cu exteriorul printr-un orificiu numit
toeostom, fapt care va permite evidenfierea ouillor in numilr crescut in scaun. Proglotul . . -~_?.:.~ .
prezintii lateral testicolii, canalol ejaculator, ~i cirul care se deschide in porfiunea anterioara a
ori.ficiului sexual. Aparatul reproduciitor femel cuprinde Cl\'arul situat la marginea posterioar:i
. ..:.,
~~~~~
/
-'----- -"'--.
proglotului, glanda vitelogenA., vaginul situat median. (Handa cojii se aflii la margin~1
posterioara a ovarului, de unde pom~te uterul. · oo --~
Jf'.t!J ~,:'.
b) Ooale sunt ovalare. cu dimensiuni de 75 µml 45 ~un prezintll, un cilpacel numit
opercul, un pinten situat diametral opus ~i o culoare brun-cen~ie.

HaLitat: . -,. ,_. ·f _,. ,. __ " - t

M=z~_
. ~_,,,.
Parazitul se localizeazA in jejunul inferior ~i ileonul ! ~uperior al omului EsLe de
asemenea intalnit la caine,-pisica.,-"\.'Ulpe-.
-~
C iclul l,iologic:
Ouli.le eliminate odat! cu fecalele_i~i continuii evoluJia.dpar dacli au ~juns in contact cu
npa In aceste condifii, embrionul piirase~le oul ~i se deplaseaiii in apli cu ajutorul cililor ·care
incoqioarii membrana. Acest stadiu poarta numele de Jarva ciliatii sau coracidiwn ~i inoata
liber in apa. Dacil. un crustaceu (prima gazdli intermedianl), din gemtl Cycfopus sau
~'-·'=· .:.---•·•
...,..
-- ~
__.-'\._.

Diap1011111s inghite larva, aceasla ajunge in cavitatea generalll a acestora ~i se transform:! intr-o Ciclul vietii la Diphylobotrium latum, dupa. CDC, (SUA)
larva alungitii numitii larva procercoidA, care are dime.nsiunea de 500 µm. ·
· Crustaceul cu larva procercoidli., la riindul silu este inghiJiL de un p~te riipitor (a doua
gazdl!. \uterrnediaril}, respectiv, ~tiuca, hibanul, ~iiul, somnul, in o,ganismul ciiroru Jarva
migreaza in diferite organe (muschi, viscere) ~ se transform! in larvii plerocercoidi. Aceasla
are un aspect vermiform, milsoara 5-6 mm/ 1 mm ~i prezinl! douil botridii la capilt1;Jl anterior.

154 155
Consumul de !)C§tC, .;are confine lacve plerocercoide, insuficient preparat tennic favorizeazA
fixarea unei larve plerocercoide de mucoasa intcsti!lalli a noi_i gazde (omul) cu ajutorul
botridiilor. in aproximativ 3-5 slipt!imani se fo1meaza parnzitul adult care cr~te cu 5-8 cm pe
ri.

Ho,.,la. IA om:
.

Boala se num~te botriocefalozA ~i evolueaza de cele mai muhe ori asimptoruatic. Cani.I
r
I
I
y'md

1--Clo'
Cmo'

simptomatologia este prezentii, aceasta se manifestli digestiv sub formli de durcri"ilhdominalt.

diaree. i11apeten1a, vomismente. Tulburl!rile nervoase inchid cefaleea, ame1elile; ;1evralgiiie.
Anemia pemicioasll este intalnita in botriocefaloza ca o consecin!l! a deficitului de
vita.minli B 12 ~i datoritli absorb1iei crescute de vitamina BI 2 de clitre parazit dar ~i i.lin cuuza
to><inclor sccretate de ccstod. Paloarca, scliderea in greutate, edemelc, vomismentele sunt
cateva din simptomele care pot sugera o anemic. Aceasta poate fi insotita de febrll.. ·glosita. cm,,,
hemoragii ~i icter hemolitic.

Sus: 1-- s ttne~. tlp poUmJar; -la

Oiagnost ic: dreapta. Up muomlar ; Joa - tip
bolomlar ; C - cuticul& : H - hl-
Di~gnosticul se stabile~te prin evi<lentierea ouAlor in scaunul pacienJilor. poderm ; C.m.. - cetu1e mu.sc-.a-
Jare : S.m. ~ pllurl. muscular& ;
cm.cf. - clmp dorsal : em.v. ..:. ---1
Ti-a.lament.: dmp ventral : Cml. - elm;, la-
teral
- N iclosamida 1 g ( 4 tablete) la adult este preferatli.
- Praziquantelul l O mg/kg/corp poate fi utilizat ca medicaJie altemativll..
- Mepacrina pc sondli duodenal!.
Tipuri de tcsut ·muscular la nematode (dupli Brumpt)
Epi.demiologie:
Rezervorul de infecµc sunt gazdelc definitive iar dintre accstca mai ales omul. Sigur d
mediul extern poate oferi condiµi ecologicc, menpnerii ciclului biologic. Astfcl de condiJii
sunt oferite de lacurilc cu vcgctaJie ~i deltelc fluviilor in care sc aflii crustaccelc, gazdele
ir,termediarc.
~oala se transmite cand omul consumli ~ parazitat, insuficient preparat termic. Zone !
considerate cndemicc sunt zona Dunlirii ~i a Dcltei DunArii, rcgiunile cu lacuri din Alpi, tiirile
din jurul Mll.rii Balticc, tArlle din Oricntul indepll.rtat (China, Japonia), precum ~i SUA, mai
ales de-a lungul coastclor Occanului Pacific ~i Atlantic.
I I•

3 w ~ =

!~~=-- -~ ~ . = -
~b.suri p~fila.cfice:
• Evitarca consumului de pe~te incorect prelucrat tcrmic~
• Tratarca bolnavilor pentru a stopa rlispandirca in mediu a oualor.
~ 4

• Evitarea contamin!irii apelor cu ouAlc ccstodului (se rccomandli dcfccarea in locuri

special amcnajate). ·1
i
!
~

4.2. Subincrengatura NemathrJmintes !jt l C ~

4.2.1. Clasa Nematoda. Caractere gener~h~. Clasificare ~

!
Nematodele sunfviermi" cilindrici, cu corpul alungit ~i prezcntfind sexc separate. Cele
douii extremita~ ale parazitului sunt subfiate iar corpul este ncsegmentat
i
lnveli~ul extern cstc a)clituit din o cuticulli sub care se aflll stratul hipodermal constituil
din fesut gr!!Ilulos sau fibros care nu prezinta structurli cclularo. De hipodenn se a~eaza Srructura unui ncmatod (dupll Beldin g)
 """-.&.utc; 111u.>'-'uu.,., ..... n..~1-"-'"-"u,.u ~• u1::.vv.t.1µc1 tt1,,;e::tuu 1,;t:1uu: a ~n1u::;
muscular-
Astfel se disting urmi!.toarele-trer.tipuri de tesut:
a) l22limi!!!: format din celule muscularc numeroase ~ proemine~te in cavitatea general!
1
a nematodului (ex. Ascaris lumbricoides);
b) meromiar: constituit din celule _musculpre marl, aplatizate, mai putin numeroase clar
unit~ intre ~(de ~ltt-EnterobitlS-vermicularis); -- .· · -· ··- -·
c) holomiar: celule ·inusculare mici, foarte numeroase, strllus legate intre ele, alcl!tuind
1111 veritabil ma~on muscular (de exemplu Tricburis trichiura).
Ac~ viermi sunt lipsiti de aparat respirator ~i ci,rculator.
• apantul digestiv. este alciltuit din orificiu buca~. esofag tubular. sau bi.lobt}t ~i wi
intestin structurat in trci porfiuni: iutesfp anterior, mijlociu ~i posterior. La niv~lul intestinului_
posterior exist! diferenµeri itjtre ·cele di.\uii sexe. AstfeJ·Ia femell! intestinul posterio1 este scurt
· ~i se deschide printr-uri orifici!J. separat; in timp _ce la mascul este comun cu cloaca.
·• Sistemul e:scretor ·este alci!.fuit din canalicule Jongitudinale care convei:g spre
regi unea anterioara. deschizAndu-se printr-un por excretor pe fata v.e ntrall a parazitului.
I 'in aproximativ 3-4 s!iptlmani.
• Sistemul nervos este format dintr-un in~) ganglioniir periesofagian, de la iµvelul
ci!.ruia pomesc cordoane nervoase.
• Aparatul genital. Ca ·o regull! generaHI a clasci, masculul este mai n\i.c decat femela
Aparatul copulator este alcl!tuit din spiculi, gubemaculum, sau bursl! caudalll; formapuni cace .
sunt prezente in mod diferit la nematode in functie de specie. Masculul prezinta de asememsa
testicolul de aspect tubular, care se continwl cu vasul deferent, veziel!- sen;iinall! ;;i canalul
ejaculator. Acesta din urml! se desi;hide in cloacl!. ' Femela depune aproximativ . 200.000 de oul! in 24 de ore. Ou!ile depuse in .intestinul
. La femelli aparatul genital cuprii:ide o pereche de ovare, tubulare care se continoa cu
oviductul, uterul ~i vaginul care se deschide spre regiunea ventrall!, ·in treimea anterioara
:)ui!.le nematodelor prezintli de r~gulli o membranl! dubli!. la exterior ;;i cu detalii de varia1ie, in
funcJie de specia de helmint.
Astfel putem deosebi:
a) nematode ovipare: cu·oul! care se embi:ioneazl!. in Q1ediul extern; . intra in tractul respirator. Larva .tranziteazl traheea, laringde. trece de epigloti ~i intra in
b) nematode ovovivipare: ouile sunt embrionate in mom~tul depunerii lor de femelii;
c) nematode viviruye: oua.le evolueazl!. direct in uter ci"tre un nou stadiu parazitar; in
acest fel femela va expulza in mediul extern larvele (de exemplu Trichinella ·spiralisJ. ·
Diferenperea intre sexe sc poate face dup! urml!toarele ciiterii:
- femela este intotdeawia.mai lung11 deciit masculul;
- aspectul extremiUltii posterioare: la femel!i aceasta este dreapt! ~i uneori ascutita, la
masculi este ingro~t! ~i ine_urbatli, excepJie la Ancylostom11'!duodenale und~ · are formd de
clopot.
Clasa Nematoda cuprinde:"urmliloarele familii:
• F.amilia Ascarididae: cu Ascaris fumbricoicks ;;i Toxoc(fl"a canis
• Familia Oxiuridae: cu E_nterobius ·vermiculoris · sucul gastric aspirat c4t ;;i in sputa.
• Familia Trichinellidae: cu Trichine/la spiralis ~i Trichzn·is 1richi11rn
• Familia Ancylostomidae: cu Ancylosloma duodenale ;
• Fan1ilia Rhabditidae: cu Strongyloide.~ stercoralis
• Familia Onchocercidae: cu W11chereria banc-ro_fii, Bnigia m,alayi. Onchocer~a
volvulus, Loa-loa . ·
• Familia Dracunc11lidae: cu Dracunculus medi11e11sis
Ultimele doui\ f~ii ctiprind specii care-produc parazitoze tropicale.
158
c.:1as,ucarc:u t1pu1u1 o~ tesut 4..l.2-.--~ .- hut,lm.epi,ies
Sinon.ime: limbric
.Morfologie:
a) Parazitul adult: este un vierme lung, alungit, cilindric, cu extremiUlti conicc. ·
Corpul de culoare roz-ro~ieticii (dupl! moarte devine lilt, Hlptos), este U!j:Or ascu(it 1:i ccie
douli c.-memitl!p. Extremitatea anterioara prezintl trei.. l'i'uze cu marginile dinfate. Pe t,u:w
dorsal!! se afll doli!i papilc.. Verytral in pozitie subtennirntlii se gAse!j:Le-orificiul anal. _.. .
• Mascullll, cu dime"n.sitini cuprinse intre 10-25 cm Jungime ~i _2-4 mm grosime, are
·~tremitatea posterioara recurbali ;;i prevlzutl! cu doi spiculi. · ·
. • Femela, .ci.r dimel)Siuni. intre 20-30 cm lungime ~i 5-7 mm grosim·e, prezintli o vulvll
plasatli in treimea anterioad a corpului ~i are ambele extremitl!µ drepte. ln·cavitatea gen~rali!.
. a nematoduluf se glsesc ~rganele inteme sc!ldate de un lichid cu proprietjiµ toxice.
b) Ou! in momentuf dep'unerii este sferic sau ~or ovalar ~i milsoara 70 µin/ 45 µm.
0
Ou!ile rezistli l_a temperaturi scl!zute ~i rl!man viabile pe sol cateva luni, chiar l,111 an de- zile. La
temperaturi de 20-25°C, in condifii de umiditate ~i umbrl, in ou se dezvoltA o larv!i infectant!I
Ha"l>itat:
Ascaris lumbricoides tr!ii~te,in intestinul subµre al omului. in sfadiul de adult ascarizii
suut localiza!i de regull in treimea mijlocie a jejunului.
Ciclul biologic: .
subfire ajung in naturi sub forma unor ouli imature, lipsite de embrioni segmentaii. Pe solul
umed .embrionul se dCZ'l!oltli la 36-40°C in 2-4 !uni sau optimal la 25°C in irei°sl!ptllm!ni.
Larva este rl!sucita ;;i sufera o ni!.parlire inainte de a ie;;i din ou. tn eel de al doilea sta4iu d~
infecpozitate, la nivelul intestinului subp.re, se transrorml in larvl!, De aicl, Iii.Iva penetre87..A
mucoasa membranei, intrl! in sange ;;i ajunge in pll!mani prin inima dreaptll ·Aj°uns! in
pll!mAni nu.poate trece prin ~ilare_le pulmonare.~i se strecoarJ prin peretele alveolar peutru a
esofag, unde. fiind ingbiµt!i revine· in intestinul subfire. Procesul de -migrare pi-in pliiman
produs in timpul ciclului pan1zitar este.cunoscut sub nuroele de ·"ciclul perienteric".
Criterii de patoieni~te:
Acpunea spoliatoare se manifest.Ii prin consumarea unei p!irfi a continutu:Jui ihtestinal.
care reprezintl hrana ascarizilor. · ·
Patologia poate fi. cauzatl! de migrarea larvei sau a adultului. Larva migrato·are catizeazll
si !nptome ca urmarc a prezentei sale. fizice ~i . a reacp~i imt!nologice produse. Ascaiioza
pulmonarl! apare·in timpul migraiii larvei cl!tre intestin, cand aceasta afecteaz! pll!mlinii. De
asemenea se pot obscrva urme de.ntcrozli cu eozinofile ~i in ficat. Au fost gfisite larve atat in
· '
Ascarizii au capacitatea de a migra din intestin, unde se formeazA ca adul~. mai ales in
cazul unui humar mare de exemplare. Fenomenul de migrare a formelor parazitare adulte este
cunoscut sub numele de "eratism". Acesta va detennina aparifi.a unor simptome ~ re vor
co1111,lica tabloul clinic al unei ascadoze. Exist!i .ascarizi !CRi-e Pot' delertilina simptome acute,
cum sunt: ocluzia intestinalll din cauze mecanice, perforarea intestinului in ZOf\8 ileo-cecalA,
' diverticulita, · durere gastricl! sau ,dl.lodenall!,· blocarea ampulei Jui Yater cu necroz!i
i- pancreatic~ blocarea clilor biliare asociatli cu icter obstructiv, penetrarea in parenchimul
i
I 159
 ' ·....
r
!
hepatic, abccs hepatic, apendiciti acutll ~i peritonitA. fn ascarioza biliar4.. viennii :id1:l1i -~i
ouAle parazitului se pot gllsi in caile biliare.

Efecte irnuno1,a.tologice:
Multe persoane parazitatc: mnnifestli sensibilitate faJll ~e antigenul de As,·11rilo". Pielc:e
este cxrrem de sensibilli, la doze minime de a,itigen, rezultimd o reac1ie de hipersensihili1:1te
-:_.. ..
de tip ·imcdiat, deseori asociatli cu urticarie ~i leziun i erilematoase. fn cazul in care=, parazitul

• •
~
11Jull ajimge in corpul unei asemenea persoane sensibile, acesta poate provoca prurit anal
inlens, vomisinente cu indep!rtarea viermilor ~i chiar edem glotic.
Principala reactie imunologic! este umorala. fiind direc\ionata impotriva stadiului de
O~a de Asc~ris lumbricoides, dupa barben Jarvii migratoare. in locali.ziirile atipice, reacpa impotriva vierrnelui adult este de lip celular.
Pal'll7ifii adul~i din intestin nu provoacA rAspuns imun, ins! cind ajung in tesuniri reacµa este
In nivel celular, rezultand un granulom. La anwnite persoane se dezvoltli o reacJie de
hipersensibilitate de tip imediat, fatii de antigenele de ascarizi adul1i.

Boa.la. la. om:

Majoritatea infecpilor cu Ascaris lumbricoides nu prezintii simptome, ins! infecJiile
masive in timpul copilliriei dau n~Lere la simplome. Perioada de incubatie, incepand de la
inghiµrea ou!lor ~i pinli la aparifia Jor in fecale, este de 60-70 de zile. fn ascarioza Jorvaril
pulmonara, simptomele apar la 4-16 zile de la infectare.
Din punct de vedere clinic se disting doul forme de ascarioz!: ascarioza pulmonara sau
larvara ~i ascarioza intestinaJA:
1.Ascarioza pulmonarii -sau ascarioza larvarll:
Ascaris-adulti, dupa CDC (SUA) Pe parcursul etapelor de migrare, larvele provoacli la 4-16 zile de la infecta.re o
pneumonie cu febrll, tuse, sputA, infiltrat radiologic pulmonar ~i o eozinofilie crescutli.
Larvele pot fi giisite in sputli ~i in sucul gastric. Uneori se conslati ~i manifestiiri alergice
cutanate sub forma unor erupfii urticariforme.
2. Ascarioza intestinalli:
Ascarioza intestinalii este de fapt parazitoza propriu zisa datA de viermele adult.
Principalele manifestllri ale bol ii sunt:
• Tulburlirile gastro-:intestinale sub forma durerilor abdominale, greaJI, pierderea
apetitului, tulburarile de tranzit intestinal.

.<J fAI _:, (~:

• Tulburliri din partea sistemului nerves: hipotensiune, tulburari de comportamem,
cefalee, insomnie, convulsii.
Obstrucfia intestinal! este intfilnitii mai ales la copii. Obstrucfia intestinaJii p1in ghemuri
de ascarizi este de naturi mecanicii, iar prin acµunea traumatic! se poate deschide o poartii de
intrare· pentnl microorganisme sau se poate ajunge p§nli. la perforarea peretelui intestinal.
Ascarizii adulp au tendinta s! migreze cand mediul in care trl!iesc. cste nefavorabil. Pot
migra $i ajung in c!ile biliare, ampula Jui Vater, apendice, sinusul perinea) ~i in trompa Jui

-_,svr\r-,~
.,.__.i, '
Eustache. Pot provoca volvulus ~i gangren! intestinalll, peritonitA ~i perforape intestinala,
pancreatitii acutli, colangitli supurata, abces hepatic, colecistitli acut! ~i icier obstructiv.

. Dia.gnostic: .
Diagnosticul poate fi stabilit prin evidenJierea ascarizilor adulti in scaun sau prin
identificarea oulilor caracteristice in fecale.
Ascarizii adulfi pot Ii evidentiaJi macroscopic ca urmare a eliminiirii lor prin anus, sau
mai r.u: ca rezultat al tranzitiirii ascaridului adult prin nas ~i gurii. .De asem_enea pot fi depistati
Ciclul vietii _la Ascaris lumbricoides, dupa CDC (SUA)!;'. ,· ;,. la ex~tjµl radiologic ~i endoscopic. .
' .
· Oiiile fecundate sau ouAle fertile sunt ovalare. _au _9.l)-1.!Lµ,n.1 1.ung.imer ~i-AD-50 .µm
liiµme. Cµloarea este bniii inchis! datoriti bilei. Se pot observa cele douii inveli~uri groase ale
oului din care inveli~ intern este neted, transparent, stratificat iar inveli~ul extem ~s1e
mai gros ~i prezintii numeroa.~c mameloane pe suprafaia sa, plltate de pigmc:ntii biliuri.
 rn um:norw owui se remarcll o masli vitelinli globulo:\Sl'l care inconjoarll celula ou i1tr la cej
doi poli existli douii spaµi libere de fonnli semilllllara.
Eozinofilia este crescutli in ascarioza produs! de larve ajungand la valori de 30-50% in
primele 2-3 sliptAmani de la infec1ie. Odat:A cu evolutia bolii ~i intrarea in faza i11testinalli a
parc!Zitozei, eozinofilia este sc!zutA sau poate chiar lipsi.
T raLuneuT·
Tratamenttt.l este efici_e nt numai impotriva nscarizilor adulfi.
- Albendazolul se recomandA la copiii intre 2 ~i 5 ani intr-o singura doz!i de 200 !111!:
pentru copiii peste 5 ani ~i adulti, doza wiicli administratli este de 400 mg.
- Mebendazolul se poate utiliza in dozii de I00 mg de 2 ori /zj o singura_zi de tratament.
- Levamisolul se adrninistreaz.11. tot intr-o doz! unic! de 5 mg /kg corp iar
- Pyrantel pamoatul sau Combantrin se recomandii tot intr-o .d oz! unic! dar de IO mg
/kg corp.
• Adipatul de piperazinii, cunoscut ~i sub numele de Nematocton, se administreaz! 3x:2
tablete pe zi timp de 4 zile inainte de mas!. La copii se administreaz! cate o tabletli pe an de
vars~ ~i pe zi, pAnli la v!rsta de 6 ani .
Epiden1ioloiie:
Rezervorul de paraziµ este omul, care elimina oujl.)e parazitului odatll. cu fecalele. Sursa
de infecfie este solul ~i mai ales terenurile care suot tratate cu fecale umane ca in~anl.
sau apa irigatli provenitll. din apropierea deversoarelor de canalizare. Infecpa se produce oda1il.
cu ingestia ouA.lor din solul infectat, de obicei de c!tre copiii care se joac! in gospod!rii.
Ou!le de Ascaris lumb,:icoides se dezvoltli eel mai bine in solul umed ~i umbras. Sum
rezistente la frig ~i la dezinfectantii folositi in mod obi~uit: Sunt di~i de expuoerea la
razele solare §i de temperaturi mai mari de 45°C. Parazitoia se r6splind~e prin poluarea
solului cu fecale.
in general insli masa receptivli cuprinde in primul rand ~opiii dar ~i uncle persoane care
t'ractic! meserii cum sunt: gunoierii ~i gradinarii. . la oivelul pielii perianale ~i perineului. Circulafia femelei !!-ruvide produce un prurit inlens.
Ascarioza este·una dinlrc cele mai rasplindite infect ii parazitarc fiind intiilnitl!. la aproape
25% din popula1ia globului. Controlul bolii se bazeaz! pe combinapa intre igiena personala.
colectarea materiilor fecale in mod corespun.z.litor, educape sanitara ~i chimioterapie.
Zvfasuri profila.cfice: . tisulll!i. dar ftrli reactie celularll Larvele elibcrate dupli don! niiplirliri tree din · intestinul
Profilaxia se realizeazil. "prin igienl!. individualli ~i alim~latie corespunzlitoare. Aceasla
consta din spA.larea mfilnilor ~i a fhtctelor §i legumelor inninte de masll. ·
Se recomandii construirea de latrine din care sli nu fie posibilii piitrunderea oµ~or de
Ascaris lumbricoides in apli-sau pc sol. Combaterea m~eloi-, gandacilor, altor insecte cu rol
in transmiterea ouli.lor precum ~i deparazitarea tcrapeutica a grupelor de populafie mai ales a
copiilor intens infectaii este ab.solut necesara PC:l_l~J:radicare~ zonalli a bolii.
. . - . . .
·,Jil;3d;nttr@"ius-l!.ermicld:tiris
-:
Sinouime: oxiurul sau Oxyuris vermiculm·is
Morfologie:
a) Parazitul adult: este un vierme mic ~i alb care prezinta o cavitate bucalii inconjur.illi
de o expansiune cuticularil.. Orificiul bucal se continua cu esofagul de tip rabditoid (cu doua.
umfllituri esofagiene). Bulbul posterior prezintli trei . dinti chitino~i. Aparatul digestiv mai
cuprinde intestinul ~i rectul.
162
Extremitatea anterioarA pre7intli un spapu format din dcdublarea cuticulei ce alcilluiqtc
pcretele dorsal $i ventral. Prin piitrundcrea de lichid perienteric in aceastll. i:onll.-extremitaten
nntcrioarll prezint! un aspect veziculos pennitfind o mai bunii fixare a parazitului in mucoasa
intestinal!.
• Masculul este mai mic deciit femela, miisurlind 2-5 mm ~i prezintli treimea pos_terioarli
8 t.-orpultti s!u incurbatl in fonnl!. de spirali. Extremitatea sa caudalil este turtit! ~i prevlizutll.
cu 6 papile SCI17.0tjale. Masculul posedli un testicol urroat de canal def~t, veziculii -semi nail!
~i un canal ejaculator, cc sc deschide in cloaca previizutli cu un spicul. ·
• Femela cu dimensiuni cuprinse intre 8 ~i 13 mm prezintil ovarul ~i utcrul perechc. Ea
an: capl!.tul terminal ascup.t ~i un anus care se gliSC§tC la 2 mm de eictremitatea posterioara.
Vulva femelei este plasatll. in piitrimea anterioarll a corpului. -Femela gravidii depune ouale in
num!r de 10.000-15.000, in doar citeva minute $i moare la scurt timp dup!I. aceasta. ·
b) Qy!: cu dimensiuni cuprinse intre 20-50 µm are o formil caracteristic:A fiind turtit pe o
parte ~i lipsit de culoarc. Oul, de fonua unui bob de fasole, are o coiljli dublu conturatli care
contine un embrion.
Hahitat:
Oxiurii trliiesc in colonul ascendent, mai ales in cecum, apendi~. fiind intalniti ~i in
ileonul inferior unde pot produce ulceratii m.inore pc locul unde se al~eazii viennele.· Foarte
mr, Enierobius l'ermicularis poate fi glisit in organele genitale ale femeii ~i in mod
exceptional este evidential in nas ~i urecbi. Au fost de~crise ~i peritonite pelviene cronice
produse de oxiuri adulfi.
Ciclu.l hiologic:
· Localizarea parazitului adul\ este in intestinul gros, preferential la nivelul i:ecului.
Durata de viaJii. a nematodului variazl!. intre 1 ~i 3 )uni. Pe mAsurii ce ovarul devine plin cu
oull., femela i~i pierde vigoarea ~i ramaoe·pasivil la nivelul bolului fecal. Femela fecwidat!I.
migrea.zli in a douajumAtate a nopfii, spre dimineatll, in afara anusului pentru a depozita om'ile
OuiUe sunt ingerale de obicei ca rezultat al depozitlirii urmelor de fecale, sau murdAriei de sub
unghii ~i vor fi duse la gura de bolnav. Coaja oului este subtiatii de sucurile digestive , aceasta
pemtitlindu-i larvei sil pliraseasc:A oul. La scurt timp dupii aceea, larva invadeazli criptcle
g.laudulare ~i penetreazl in glande ~i stroml unde se rasute§te, nilplirl~e. cauzand lichefactie
subfire spre intestinul gros unde de,•in adulti. Yn~egul ciclu durcaz! 2-4 sl!ptll.miini.
Criterii de patogenit:i..te:
Sporadic !:C produc hemoragii §i infecfii secundare care detennin! ulceraJii ~i abcese la
nivelul submucoaselor. Si°mptomele_ devi.!!. i;rt_!llQCllJC c!i.nd fcmela gravidA migreazii
descendent ~i ~ e iinusuJ in zona perianalli pentru a depozita oulile, Aceastn va
detennina pruritul anal caracteristic in eoterobiozli.
Boak la 01n:
Boala la om se nunie§te enterobiozl sau oxiurozli. Pruritul 8.0l\l este principalul simptom
:1) bolii ~i variazA de la pruril de in~ensitate moderatii piin! la durerc, care se produce mai ales
noaptea. Pruritul favorizeazli sciirplnatul ~i gratajul regiunii perianale avlind drept con~ecintii
excotiaµile ~i infecfiile secundare.
Gratajul produce leziuni care deschid poarta de intrare microorganismelor generntoare
de afecµuni cutanate. La copii este posibilli aparitia unei dermatite liniare datoritil migrlirii
larvelor iar gratajul se poate complica cu piodermi.zliri secundare. La adulti gralajul produce
eczematizliri ~i lichenificliri. La fetite dar cbiar ~i la femeia adultl!., oxiurii pol migra spte
163
 . :'1;:m;= . . . .
.::: regiunca vulvarli. producand vulvite oxmroz1ce ce detenmnA o scurgere cu caracter mucos ~i
prurit vulvar.
Rar, enterobioza intestinal4 poate fi cauz.a unui prurit generalizat sau a urticariei. La
copii mai pol nplirea ~i fenomene generale: anorexic, inso~e, nervozitale. Toxinele
para.zi~ provoacA stl1ri depresive, fenomene convulsive sau _coreiforme.
T_ulburirile digestive se manifest! prin dureri abdominale, greaf6, diaree. Dintre
tulbw-Arile nervoase inta.lnite.ill enterobiozl mai importante sunt: scaderea memoriei, srarea
Ciclul vieiii la Enterobius vem1icularis, dupa CDC (SQ~} deprC!iiyli,:teama noctum~. convulsiile ~i incontinenta urinara. .
. , : :-."'· :~ ~-· ..
· Sililpiomele generale ale enterobiozei sunt insomnia, nelini~tea, pier<lerea apetitului,
scaderea in greutate, iritabilitatea, instabilitatea emotional4 ~i enurezisul. Rolul patogen al
nematodului este .variat determinand sernne de enterocolitA, w1eori apendicitll. prin acJiune
iritativli ~i bacteriferll.. ·
Uneori la pacienµi cu enterobiozA se inregistreazli un grad de anemic ~i u~i>ara
lcucocitozl. Eozinofilia apare la o s4pt!man! de la infectare, atinge maximul ciitre ziu:i 28
cand are valori de 20-30%, iar _ulterior revine la normal. In faza tnrdivii a bolii clind practic
paci~ntul ajunge la medic, nivelul eozinofilelor este sclizut.

_/ Oiagno•tic:
in caiul unui nwnir mare de oxiuri adulµ, prezcnJi in intestinul wnan, helminlii pot fi
observati pe suprafata bolului fecal, pacientii semnaland personal existen\a paraziJilor. Femela
poate fi viizut4 in regiunea perianalii sau in vagin, piecum ~i in scaunele diarcice, dupli
li atlmini-strarea terapiei antiparazitare. Diagnosticul poate fi stabilit ~i prin endoscopic.

8~ ~ J Diagnosticul de certitudine se pune ins4 la microscop odatii cu evidenµerea oualor de

Enterobius vermicularis. Oul este oval, alungit, ~or asimctric, plan convex, cu o lnngimc de
50-55 µm i i o grosime de 20-25 µril. F..ste transparent. lnveli~ul siiu este subtire si alciituit·din
2 membrane lipite intr-un singur loc, aproape de unul din polii oului. in interior poate fi
evidenpat un embrion girinifonn care are o parte oval globularil. mai mare ~i o portiune mai
sub(:ire ca o coditii. .
Ouiilc pot fi evidenµatc la examenul coproparazitologic atat prin metcida Willis cot ~i
Kato, dar iµtr-o proporpe mult mai redusii., deoarece ouiile nu se gAsesc in materiile fecale
decal sporadic, prin contaminarea bolului fecal in timpul ernisiunii.
Metoda GRAHAM sau N.I.H., cu scotch sau celofan adeziv, oferii rezultate mai bune,
ins! ~i in acest caz pot apare rezultate negative. ln situatia in care, eoterobioza esle s~-pectatA,
Ou de Enterobius vermicularis, CDC (SUA) recoltarea prin tehnica GRAHAM, se va repeta de 3 ori la interval de o sliptlimiin:1. ·
".if-•-·.,,
"~~, ·, · . . . . .,:_,• •. -;u;;.
1 .•

!~.;<>.:. : /~ .~
T ra,t&m.ent:
Toatli fiunilia trcbuie tratatll pentru a cvita reinfecpa. TC£apia trebuie corefalii cu

~.
,. .~-~'
. ., -.. ··-1:'r.\-k ."'. . .

~
educatia ~ igiena pc:sonall pentru prevenirca autoinfecpei. Eradicarca este dificilii datoritll
~=t- .·... -~➔~..1\1."S~. -;
-~ ·----" ·1
posibilei reinfecpi din mediu contaminat sau de la membri.i asimptomatici din aceea~i
locuinf!. Eradicarea necesitll cure repetate de tratament.

f!f>: ,:,,,
:;,i;:!:,,.{~:~
rn.,-__
--_.·:_•-:-.i
~ ..... :·. . ..
.,~~- . :a
.~
- Albendazolul este preferat in doz! unicl de 400 mg sau 10-I 4 mg/Kg corp administrat
per os, sub formii de solupe l 0% sau tablete de cate 200 mg.
- Mebendazolul estc eficace intr-o doz! unicl oral! de 100 mg care se repetli dupli 2
saptlimani.
- Pyrantcl Pamoate se administreazA in doz! unicli de IO mg/Kg corp oral. Cura se
repet4 la fiecare 6 s4ptAmani pful! mediul este curat.
Enterobius vennicularis adu}ti, CDC (SUA} - Adipatul de Pipcrazinli se administicazli la adult 2 g/zi (6 capsule a 300 mg in trei
: .:_ .· .....
~ prit.e..iQ~~ de mcse) timp de 7 zile. La copiii intre 0-2 ani 50-75 mg/zi, 2-5 ani cate 750
..: mg/zi;·' t:Jt4 ani l,Sg/zi, timp de 7 zilc.
.:·p.uvinium,. J?amoat-~nist:reaz!·la-copii-o tableti!fmnl~vAl'Sm;-panaTa·6 ani sau I a
copiii intre 5-10 Kg se administreazA o lingurif!. Copiii intre 10-20 Kg primesc 2 lingurire ~i
cei intre 20-40 K.g prunesc 3 Jingurite. La adult sc administreazli 5-6 lingurife. Cura se repelA
de 2 ori la interval de JO zile. Doza unicll se aJministreazll in cautitate de 5 mg/Kg corp cu un
m1t.xim de 250-300 mg.
Epide~iologie:
Entcrobioza are o raspandite univetSalii. i11 realitate este o infecpe.de grup fi.ind int:.ilnitA
mui mult-la-eopii··dedt-la adtrlp. Se· prodoe! ilrfamilie saii"'inslifiiJifcun1 suiii azilunle, ~colile,
sau colectivitA!ile inchise ~i semiiuchise de copii, de obicci in conditii de suprapopulare.
Exist! patru cli.i de transmitere:
a) Cea mai obi~uitll cale este autoinfectia prin transrniterea directil de la reg1unC11. anala
~i perianalil clitre cavitntea bucalil prin contnminare subunghialil ~ unghialil sau prin C<?Dla1:tul
cu pijamaua ~i Jenjeria de pat infectatll.
b) A doua modalitate se ·referi la expunerea individului la oulile de Enlerobius prin
rufhrie sau Jenjerie de pat infectatA sau alte obiecte contaminate ale mediului inconjurlllor.
c) Allil cale de transmitere este prin gura sau nas de la praful contaminat in care au fost
detectate ou!le embrionale.
d) Retroinfec1ia, ca modalitate de transmitere, este posibilll. cand oui!le se fixeaza Je
muconsa analli iar la.rvele eliberate migreazll ascendent clitre intestin.
M.uuri. profiladicc:
• Combaterea m~telor, gandacilor ~i nltor transrnitlltori mecanici ai ouillor de
Enterobius vermicularis.
• Dehelmintizarea grupelor de populape puternic infectate ~ mai ales a copiilor
. • Controlul persoanelor care lucreazl in sectorul alimenlar, spi!.larea lenjeriei celc,r
parazitafi cu detergent ~i siipun,· interzicerea folosirii de clitre indivizi siinll.to~i a lenjeriei de
pat sau de corp apaqinand celor parazitati.
• Pentru a se evita autoinfectia frecvenill. la copii se indicii o supravegbere a mlisurilor
de igienlt iodivic.luala ~i anume, unghiile tiliate scurt ~i splllarea miiinilor cu perinta.
~~ ---
Siuouirne: Trichocephalus dispar
Nlorfolo~ie:
a) Viennde adult: are o formli de bici, este de culoare all>-cenu~ie $i trai~tc in cec unde
i~i menµne pozi1ia pri,n strapungerea incretiturilor superficinle ale mucoasei tnembranei cu
pof!iw1ea sa anterioara, filiformii. Nemalodul este inconju{:lt de mucus ~i se g ~ intre
vilozitiifile intestinale. · · ' . ·
Extremitatea anterioarll a corpului este foartc subtire iji are aspectul unui filament prin
care trece doar esofagul. in jurul esofagului se gilsesc celule rnari cu rol asemll.nlitr,r glanddor
salivare. Partc:i posterioarll este ingro~til ~i conµne organele;inteme. · se hri!nesc cu sange. Astfel se apreciazli ca in trichocefalozli, cantitatea de sange care s•: pierde
• Masculul de 30-40 mm are o portiune anterioara ma! efilnta, confinand esofagul, car~
este pe jumiltat~ at.at de lunga "cit portiunea posterioaril irigro~ in care se af!il organelc
inteme. Extremitatea· caudala este incurbata ventral, complet la 360°, prezeotand un singti"r
spicul c~ o teaca membranoasa. ·
• Femela de 40-50 mm are o portiune antcrioara tot elilata, de douli ori mai lungii decal
jumlitatea posterioara care estc; ocupalA de un uler voluminos plin cu oull. Femela depune
zilnic 3.000-6.000 de ouA, cu o fonnli caracteristic:3 de .Jll.miie. Un ovar tubular se gllse~tc
inainte de extremitalea posterioarll ~i ocupli mai mull de j umatate din partea ingj-o$21ii a
corpului.
166
h) Qn!: de 2:!-50 ~1m este hnm maroniu ~i prezint!i o singuril mcmbranil cu ::ate un dop
I la fiecare extremitate sau pol. Oul contine un singur embrion.
1 Ciclul bioloiic:
! lnfecpa este rlspinditi mai ales de f=lele care rarnan o perloadA indelw,g~ de 1imp
pe sol. Ca unnare a etapei de evulutic pe sol a tricocefalilor, ace~io sunt incadro.ti. ca $i
-I ascarizii, in categoria geobelmintilor. Oul este depus nesegmentat in mod obligaloriu pl' sol,
iar embrionarea dureazli eel pu\in 21 de zile. Ponte rezista la temperaturi sc~ute da1oritA
I
I membranei niai groase.
I
Dezvoltarea se produce direct, embrionul se poate lixa duar cam! oul C!Sle inghifit. Coitia
oului este digeratli de sucurile digestive, Jarva fiind eliberalli in intestinul subJire. Aceasta
penetreazi vilozitiiple unde se dezvoltA limp de o sliptllmiina ~i reintril in lumen. Ulterior
iranziteazll. ciitre cec. colon sau recL unde se. a~eaza de mucousli ~i Jevine odult. Practic
intregul ciclu de dezvoltare are loc in intestin, unde dup3 aproxim:itiv dou.'1 lunj de la invazie
:ipar primele ouii. Parazifii pot supravietui in organismul uman mai multi ani.
Criterii de patogenitAte:
Cind sunt doar cativa helmin~ leziunile sunt minore sau nesemnificative; dar in cazul
infectiilor masive oematozii se raspindesc in intr.eg colonul, migrand apoi cll.tre reel. Parazilii
produc hemoragii., scaune mucopurulente ~i sch.iteaz.il. simptomatologia unei dizenterii. cu
producerea de prolaps rectal. ·
Modificiirile patologice se pare ell. sunt datorate lez!l.rii mecanice ·a muconsei care
stimuleazA un riispuns inflamator din partea orgonismului. Portiunea anterioarli u parazitului
este responsabilii de producerea unor leziuni, posibil ireversibile a enlerocitelor.
in_infectiile masivc sc produce un infiltrat inflamato( cu pl~smocite, lirnfodtc ~i
eozinofile iar in anurnite cazuri pol apnre focare necrotice ~i hemoragice. Aceste modificllri
nu par sii dep~cll. muscu.lara mucoasei. lnfectia cu Tl-ichw·is trichiura este frecveni
asociatii infectiei cu Ascaris lumbricoides.
Boala Ja om:
Boala la om se num~te tricocefaloza sau trichuroZii. in majoritatea infectiilor u~oare,
l1elmintii sunt inofensivi $i traiesc in cec, apendice sau jejw1ul terminal. Plitrunderea acestora
in apendicc poate provoca o inllamaµe u~oara, manifestatii clinic printr-o apendicitll.. Ciind
infectia este grava (mai mull de 10.000 oua/grarn de fecale) tricocefalii pot dete!nnina
simptome.
Perioada de incubaµe de la ingestia ouiilor pAnli la aparitia acestora in scaun este de
aproximativ 60 de zile.
Simptomutologia se caractcriz.eaz.il. prin apariµa durerilor epigastrice, vomismentelor,
distensiei, anorexiei ~i scll.derii pond~e. Dureri!~ in e ~ .~i fosa il-iaca dreaptli sw1t
oo($iiuite ~ipof crea coiifuzii de diagnostic cu apendicita. lo mod normal eozinofilia lipse~te
iar dacil ex.ista ~i este pronuntata, sugereazil o toxocarozii suprapusil trichurozei. .
Dupii ce plitrund cu partea anterioara a corpului lor in mucoasa intestinalll. trichocephalii
esle de 0,005 ml/zi pentru fiecare parazit., aceasta insemnand de 50 de ori mai putin dedit in
anchilostomoza. lnfectiile masive c·u peste 800 de paraziti pot determina o anemic mai ales la
copii care au.un dezechilibru in metaholismul fierului.
lmuuit11te:
lrichuris trichiura secretll o ·hemotoxina cu componente neurotoxice ~i sensibilizante
care poate provoca anemic·, tulburliri nervoase $i manifestll.ri alergice. Cele mai fr..:cvente
maniJestilri nervoase sunt: cefaleea, ametelile, parezele, fenomenele meningesle ~i
C{)Jlvulsii le.
 ~
.,. La om se pare, cli existll w1 anumit grad de imunitate,·care menfine la un nivel scAz.ut
11umarulde tricocefali, chiar :;;i in conditii de expunere continua, cum se int4mplli in zonele
cndemice.

Oiagnosiic:
Diagnosticul sc stabile:;;te prin evidentierea ouA!or caracteristice in scaun, folosiml
Ou, 1,·ichuris trichiw-a, Ttm Fishback Trichuris trichiura adUlti, CDC prep$~ dirccte sau cele obtinute prin rhetode de concentrare. Ou!, avand aspectul unei
!3t~~~- 1w1ii)cti-dimensiuni cuprinse intre 22-50 µru, are o culoare brun maronie ~i confine un
·singur
~.~4.. · embriou. Coaja oului, groasa, este intrerupta la cei doi poli, unde se afla douA- formapuni
proeminente all:!e, ca ni~te dopuri, compuse din microfibrile mucoide. Sub aceasta; se gAs~te
un alt inveli:;;, subpre ~ transparent, care acopera celula nesegmentati, oul avand'aspectul unei
Jll.mfil.
in infecpile u~are se recomandli utilizarea tehn,cilor de concentrare cum este rncrodn
KATO. .

T rat&me~t: .
TTStamentw se face cu Albendazol sau Mebendazol.
- Albendazolul dli rezultate .foarte bune, administrat intr-o singur! dozA de 400 mg.
Ciclul vietii la Trichuris trichiura, dupa CDC, (SUA) - MebendazoJul este administrat de 2x I 00 mg/zi timp de 3 zile, Jinand cont de gri::utatea
corporal/i. ·

Epidemiologie:

,,.---0, intre
Trichuroza cste intfilnitli mai ·a1es in zonele ploioase, cu umiditate crescutli, igienli
deficitarli ~i sol contan1inat. Este infecpa geobelminticA cea mai raspanditA in Malaezia ~i
celc mai rlispandite infecµi parazitare in Jirile din Africa, Asia Centralli ~i de Sud. Se

I
apredazA cA existli aproximativ 800 milioane de cazuri de tiichurozli pe glob, aceasta fiind
allituri de as~ozA cele mai rlispandite helmintoze din lume. ·
Prevalenta cea mai.ridicatli este la copii, ~ar din~ ac~tia la ~colarii mici, care pqlu~
solul din jurul casei ~i dezvoltli infecfii cu un parazitism intens. Ttansmiterea se face direct de
la ouAle mature la cavitatea hucalli prin intermediul degetelor contaminate de la soiul infccllit.
in afar! de copii, existli profesiuni supuse frecvent infec(iei: grlidinarii, agricultorii, muncitorii
de la salubritate. Rezervorul de paraziti este omul iar ·calea de transrnitere J>O&te fi solul ~i
alimentele poluate cu ouA. ·

Profilaxie:
Se face prin • evitarea poluArii solului ~i solulili poluat prin splilarea · fruc1dor,
zarzavaturilor, legumelor dar ~i prin administrarea periodic! a chimioterapiei in mas!.

f"-t 4.2.5. Trichinella si!li.alis

Morfologic;:
Femela mAsoarl intre 3-4 mm iar masculul aproximativ l ,S mm. Cl!tre extreruitalea
aµtw~ip.· a adulplor corpul acestora se ingusteazA. Tubul digestiv prezintl in principal un
CSOU1g:lllD& ~i subµre, care dupA strapungerea inelului nervos caplitl fom1a unui bulb. La
capinti bctremitliµi posterioare a nematodului, tubul d!&.~Y.~~chjde prin orifiriul anal.
Din plincf -de·v eocrciinatonuc, femela prezintli un ovar, oviduct ~i un uter ·care SC
continuii cu vaginul. Acesta se deschide la nivelul 1/S extremilAtii ventrale a parazitului.
Masculul prezintli o extremitate anterioarll subJire prevAzutli cu un aparat bucal
111ieuscul, un tub digestiv lung ~i subµre ~i o extremitate posterioarli incurhata. um.le sc atl:l

lnR
dou!i excrescenfe m1c1 conice. Nu prezint! spicul dar de!ine ~ canal deferenl a0at iu
continuarea testiculului, canal care se exteriorizeazll in zona terminalii n inteslinului.

Ciclul biologic: I
Ciclul biologic este caracteristic ~i anume autobeteroxen, _in sensul cl a ~ i persoana Trichinella spiralis, larva, dupa Pappas §i Wardrop
este la incepui gaidli definitiva iar ulterior devine ~i gazd! intcnnediarA.
in organismul uman, nernatodul este introdus sub fonnii de larvii ca unnare a
consumului de came, respeotiv m~chi, parazitat de larve de Trichinella. Aceasta se g!.~e~te
inchislaUi in mu~hii unor animale care pol transmite. parazitul la om. Larvele ajung la uivcJ
intestinal dup! ce au fost eliberate din chistul muscular sub actiunea enzimelor digestive ale
stomn~ului. Ajunse la nivel intestinal; nApirlesc de 3-4 ori ~i se transfonnii in adulJi.
Larvele sunt elihemte direct din uterul femelei unde s-:i. produs evoluJia lor din ou3..
nematodul fiind 1111 vienne vivipar.
· Dupli acuplare femela depune larvele care traverseazll. p~etcle .intestinal ~i ajung in
limfli ~i sange. Purtate de torentul circull!tor; larvele de Trichinella atacA in primul rand
miocitele (celulele musculare). AjunsA in fesutul muscular, larva c~e in dimensiuni. Ulterior
se produce inchistarea ~i calcifierea, care vor asigura oricum viabilitatea larvei. Cei mai
afecta\i m~hi sunt: m~hii diafragmului, intercostali, maseteri, ai limbii, bicep~. deltoizi.
•a-
Criterii de- p&togenita.t'e:
Larvele de Trichinella spiralis deterrnina reacJii ale gazdei parazitate. Astfel, cxistenia
acestor larve in mucoasa intestinalii deterrninll un infiltrat inflamator format din neutrolile,
eozinofile, plasmocite ~i macrofage. Se evidenµazli o activitate sccretorie crescutii a cclulclor
glandulare ale vilozitiiµlor, edem ~i focare de nccrozii. La nivelul celulei musculare parazitnte
apare o inflamape _interstiJialli pericelularll ~i nucleii c~c in t;limensiuni. f..arvele nematodului
au capacitatea de a elibera metaboliti toxici ~i alergizanµ. Manifestiirile clinice j?rodusc ca Cielul_vietii la Trichinella spiralis, larva, dupa CDC, (SUA)
urrnare a gradului de toxemie instalat precum ~i reacJiile alergice ale · organismulni pot

--
determin:i. o evolulie nefavorabilii a pacientului urmatA de exilus. Miocardita, insuficien\a
cardiorespiratorie, meningita, en~falita ~i leziunile renale sunt manifestiiri care apar la ~
pncienµi cu forme severe de boall.

Boal.a. la mu: - ~......

. Bonla produsll la om !:e nwn~e trichineloza sau trichinozii. Manifestiirile bolii varia7A ~~
in funcfie de numllrul de larve in1,,urgitate, de tesuturile im:adate, dar ~i de statusul imun al
organismului afectat..
in cazurilc tipice de trichinelozA, dupli o pcrioad! de incuhaJie de 2-7 zile, se intiilnesc
/~\

...
in ordinea frecven1ei: eozinoftlia foarte crescut! (50-80%), edemul mai ales orbital, dun:rilc
musculare, cefalee, febrii (38-40°C), greqtate in respimti_e, scadere pondcralll ~i o stan:
\~J -,·
~
generalll alterat.ii.. Apar edeme faciale de unde ~i denumirea populara de "boala cape1elor
um.tlate". Afectlri ale miocardului sub forrnii d~ miocardite dar ~i a sisternului nervos sub
fonnli de encefnlite, meningite, pareze sau polinevrite rcprezintli manifestlri nu rarel•ri . .
I '\d'_
intalnite in formele grave de boal~.
Cre~terea marcatli a eozinofilelor urmatli de febrA, ~ poate persista·cateva sllptl\mani.
Edemul facial, rninlgiile ~i lulburarile gastrointestinale reprezinU! indicii importante pentru 1111
\ . /
diagnostic prezumtiv de trichineloza. Suspiciunea pentru un c.:az de boala apare mai ales i:and 'O
pacientul simptomatic recuoo~te consumul de came de pore pamzitat cu Ian·e.
Boaln poate fi caracterizatll prin existenta a trei perioade deosebite:
a) pcrioada de invazie intestinal ii de c1itre larve ~i ndul!i se manifestii in prioci pal
~igestiv sub fonnii de diaree: · .
bl oerioada de migrare a lnrvelor camcterizata prin dureri musculare ~i stare genernli!
allcratl!.
i
i: perioada reparatorie, de 'inchistare. cu dureri muscularc, discomfort, sl!bire ~i ca~exit>.

171
170

in cazul in care pacientul supravietui~te formei acut_e sau grave de boali!., rcvcnirca SC ·;1;
va produce lent ~i treptat, d~i durerile musculare se pot menpne uneori )uni de zile. Iii
cazurilefoarte grave de boa)!, decesul poate spare dupli 2-4 sAptAmani ca mmare a afect4rij
nervoase, cardiacc sau pulmonar~. · precum ~i Necator americanus fac parte din catcgoria viemulor cu carlig.
• I
Diagnosti~: .
.
Diagnosticul se stnbile~te prin corelarea simptomatologi(?i eviden1iute la pac1e111,
\'il lorii cozinofilelor, cu rezultatele investigatiilor de laboralor.
Asfel, eviden1ierea larvelor in mu~chi prin biopsie muscular! $i depistarea anticofl)ilur
cin:ulanfi pri.J1 testul Elisa sau latex _aglutinarea reprezinti!. metoJcle curente de diagnostic.
Anticorpii circulanli pot fi depistafi dupi!. 2 si!.pti!.mani in formele grave de boaHI ~i dupi
3-4 saptamani in formele medii. Ac~tia pot persista la valori crescute perioade variabilc de
limp.
! munitate:
Sistemul imun actioneazll asupr_a larvelor circulantc, stopeazA eliminarea Jarvelor de
c!ltrc femelA ~i indepi!rtarca nematozilor adulµ din tubul digestiv. Eozinofilcle., limfocitele 13
~i T joacA un rol important in ai:est sens. Eozinofilele ~i cclulelc T participll la distrugerea
cuticulei larvei prccum ~i la dezintegrarea structurii inteme n acesteia.
T rat&ment:
- Mebendazolul 20 mg/kg corp timp de 2 slipti!.mani poate fi admjnistrat cu rezultarc
fonrle bune.
- Thiabenclazolul poate fi utilizat ca medicafic altcmativl timp de o sliplAmanA in doz!!
de 25 mg/kg corp de douA ori pc zi.
Se asociazA corticotcrapic tratamentului antiparazitar pcntru a stopa efectcle toxicc ~i
alergice dcclan~ate de infectia parazitara. Se administ:reazA Prcdnison 20-60 mg pc zi,
coucomitent cu antihelminticelc.
Epidemiologi'e:
Menrincrca in naturl a parazitului cste posibilli prin douA cicluri: ciclul silvatic sau
sillhntic ~i ciclul zoonotic; sau domestic. Ciclul silvatic cstc ,considerat principalul rczcrvor al
parazitului ~i cstc intiilnit I~ animalc ca mistretu), lupul, ur.;\11, vulpca. La acestca. infcc1ia esle
mcntinutA _prin consumul de came parazitatA, prin nccrofagie sau canibalisin. Ciclul zoonotic
estc secundar ~i cste meritinut de animale aflate in apropierca locuintelor omului: porcul,
~obolanul, ~arecelc, cainele sau pisica. Porell la ri.ndul loi- sc pot infecta prin consumul de
$0bolani infecta{i sau cadavre de caini, pisici parazitatc. Astfcl eiclul in naturl sc mcnfinc prin
transmiterea de la ~bolan la ~obolan, de la ;obolan la pore ~i respcctiv de la pore la om. ·
Omul in accastA situafic crccazli i.Jnpasul parazitar, cu oprir~a cielului biologic. Trichineloza
este o parazitoz!l intalniti atiit la om cat ~i la animale fiind o -!Z.oonozl. Omul sc infcctcazA prin
· consumul de came de pore parazitat. ·
Porcul sc infectcazA ca unnare a consumului de ~~ani infcctati sau cadavrc de alte
animale infectate. Astfel, rAspandirca ~i menfincrea bolii jn naturi!. sc face prin ingcrarea
gazdei parazitate. Triehineloza· prezintl o raspandire universalii fiind mai intiilnitli in zoncle
temperate ~i reci.
.i\1asuri profilacticc:
Controlul sanitar-vcterinar prin efcctuarea cxamenului trichincloscopic, dublnt de
mlisuri men.i te sli opreascli diseminarea infcctici de fa ~obolani la J>Qrci ( C f ~ animalelor
__in condifi-~ tgienice- fa· distant! · de ~obolani), mAsuri care includ acfiuni de deratizare ~i
combatere sunt cateva din aetiunile cc vizcazi prevent.is parazitozci. Tlil8lld cont de
carnclcristicile ciclului silvatic, camca de mistrct trebuie controlalli dupi!. vanatoarc.
1
//
. ;·
. . /
Ancylostoma duodrmalc in¢unli cu Ancylostoma caninum, Ancylostoma brasi/iense
I
a
I .1'-iorfologie:
. ·11).Ncmatozii: sunt cilindrici, au o culonrc alb-ccnu~ie ~i prezintli o cuticillA subtire. I ~,
t'Xtremitatea antcrioara se gase~te capsula bucala .
• Masculul de 0, 17 1.1 cm luogime prezinll1 la nivelul extremil!!ii posterioure bursu
caudal! cu un aspect timbrelifonn, rezultat al expansiunii cuticuJare ~i doi spiculi Jungi ~i
subtiri, folositi pcntru acuplarca cu femcla.
• Femcla . cu dimensiuni cuprinse intre -1-1;3 cm prezinlli cxtrcmitatca posterioara
subtiatA. La nivelul capsulei bucale sc dcschid canale ale glandelor ccfalice. Acestea se cxtina
de-n lungul inlrc~lui ncmatod pani!. aproapc de vulvli, plasatli in treimea posLerioarA n
corpului. . . ·
Cavitatea nematodului cuprinde o.varul $i uterul plin cu oua Femcla· po:ue elimina
apro'xi.mativ 25.000-30.000 de ouA pc zi.
b) Oul: de 50-60 µm prezinti!. o invcli~ transparent ~i atunci cand sunt recent eliminate,
o
in interior sc g~tc formatiunc cmbrionara formatli din 2-4 blastomcre.
Habitat:
Ncmatodul· se localizeazli la nivel intestinal preferand in special duodcoul. N nm1iml .de
excmpllll'C dintr-un organism uman este v ariabil, insA situatiile in care exist! intrc 500 ~i 1.000
de adulµ intr-un singur intcstin nu sunt neobi~uitc. .
Ciclul biologic:
Ou.i!.le depusc de femelll, sunt eliminate odatli cu materiilc fecalc. Ajunse in mediul
extern, la suprafata solului, act:stea i~i continuA cvolutia in condiµi de umiditate ~i cAldur.li
corespunzi!.toarc. Astfcl, la 48 de ore din ouA vor rezulta larvc rabditoidc de 200 µm .care
nlparlesc ~i sc transform!, dupli alte 2 zile, in larvli strongi!oi~. Accst tip•de l11rve sw1t
rczistentc la condifiile ofcritc -de mediu ~i prezintli o scrie de tr_o pisme, datoriti!. carora au
capacitatca de a plitrunde prin tegumcntele omului.
Tropismele larvei sunt:
·• geotropi~ul ncgativ, larvelc SC ridicA de la suprafafa solului in condiµi c.le· umezeaili
sporitl (acr umed, suport de lemn urned), ·
• tcrmotropismul pozitiv sc manifcstA la tcmpcraturi de 30-35°C,
• histotropismul, cand J'arvelc ~ indrea.pti!. cAtre fesuturilc animate,
• bigrotropismul pozitiv, cand larvele sc indreaptli sprc.apll, umczealli., in specinl cand
prezint! o tempcratura mai mare dccat mcdiul incoojurlltor,
• cbimiotropismul pozitiv este pcntru oxigcn ~i ncgativ pcntru dioxidul de carbon sau
ncidul carbonic. . . ..
Larvele pAtrund activ prin pielc, pc lfulgl foliculii pilo$i mai ales la nivelul membrclor
infcrioarc. Larvclc i~i · 1as1 la intrarc inveli~u\ larvar $i p!trund in circulafie ajungand iu
pllimani.. Pe cale sanguin! ajung in capilarele pulmonare ~i apoi tn alveolelc pulmonare de
undc pot fi purtati panli la 11.ivelul faringelui ~ apoi cad in tubul digestiv ~i sc localizcazll i n
d u ~ :Aici se produce o a doua nliparlire ~i sc transformli in adulti. Ciclul biologic complet
il~~rox!mativ 4-6 sliptAmani. '
Criterii de pafogcmit&te:
Ca urmare a locali1..Arii sale duodenalc, Ancylostoma detcnnina manifcstAri dig<!slive
Vl!riate.

Ou de Ancylostoma duodenale, dt:pa Pappas si Wardrop
A t ~ la mucoasa duodenala va produce pierderi sanguine unn11te de nparifia unei
anemii feriprive. OdatA cu ata~ nematodului prin intennediul capsulci se produc $i
dislnlgeri tisulare pin! la nivelul muscularei mucoasei, dupl. care nemntodul sc desprifil!e $i
se a ~ de o altl zonl.
Pierderile sanguine produse in acest fel sunt de aproximativ 0,1 5-0,2 ml pentru fiecare
parazit, totalidnd aproximativ 8-10 ml pe zi in infecfiile u.$oiire ~i 50"-oO ml pc zi in infectiile
grave.

pclul vietii laAncylosfoma duodenale, dupa CDC, (SUA)
Boala la om: . -
Boala se numC¥C anchilostomoz! ~i se caracterizeazli printr-o anemic hipocroma cu
deficit de fier ca urmare·.a pierdcrilor sanguine dar ~i a reducerii rezcrvelor de tier ale
organismului.
in infectii)e ~oare, determinate de un numlr mai mic de nematode se intfilnesc
manifestllri cutanate, respiratorii ~i digestive. .
• Manifestlrile cutanate: apar odall cu trecerea larvelor prin tegument, cand se produc
roaculc/papule ~ eritem localizat. Acestea sunt eel mai frecvent int!lnite la nivelul mcmbre.lor
inferioare ~i dureaz! c!teva zile.
• Manifcstirile respiratorii: sau pulmonarc apar in roomentul tranzitarii pllroAnului de
dire larve. Aceste manifestlri sunt tusea ~i dispneea care pot fi asocia~e sau nu cu-eozinofilia.
• Manjfr,garjle digestive: apar odall cu a ~ neroatodului de ·mucoasa intestinalA $i
producerea leziunilor traumatice. Acestea determinl un tablou clinic de gastroenteritA care se
instaleaz! la ~ silptlm4ni dupli infecpe. Simptomele mai fi:ecvent \lltfilnite sunt: durerile
epigastrice, balonlrile, diareea, anorexia ~i hemQragiile intestinale.
Co~secutiv acestor simptome se manifest! anemia care se instaleazA ca o consecinJll a
pierderilor sanguine cionice. Clinic· anemia poate fi recunoscutA prin aspcctul palid al
tegumentelor ~ Qtucoaselor, edeme mai ales ale fetei, adinamie, obosealli marcatli, ~i dispnee
mai ales la eforturi. .·
Acest gen de .manifestliri apar cu deosebire in infecµile grave, in care· inci!.rclltura
parazitara este masivil

Diagnostic:
piagnosticul este stabilit odall\ cu evidenµerea oullor sau Jarvelor de Ancylostoma in
materiile fecale.
Oulle sunt depistate le examenul direct in solutie fiziologicl sau solupe lugol. Doar in
infectiile cu un numlr redus de forroe parazitare (adulti ~i ouli) se folosesc metode
investigative de concentrare (flotarca in sulfatul de zinc).

r
Larvele pot fi observate dupli aproximativ 4-5 zile, cind de regulli pllrAsesc oullle.
Metodele culturii cu c!rbune (Dlincescu) sau Harada ~i Mciri sunt utilizate cu rezultate foarte
bune.
Cttimti.ficarca-Olliloi.elimioate-peate-servi- la- o corel:arc 'CU simptomatologia ·prezentii in
intecJijle acute sau cronice. Asfel, in infectiile acute ale fazei intestinale cu mai mult de 5.000
de ou!/gramul de fecale pacientul prezinta.: diaree, anorexic, dureri epigastrice, edeme precum

"-I
$i anemic hipocromli ~i hipoproteinemie. .
lo inf~tiile cronice, in fuza intestinalii a bolii cu mai putin de 50,0 de ou!/1 gram de
feale pacieatul prezint! simptomatologie gastrointcstinalli discret!, anemie u~oarll precum ~i
scadere ponderala. .
Eozfoofilele ~i leucocitele sunt crescute la inccputul infccfiei cu A.ncylostoma in limp ce
oda!A cu cronicizarea afcctiunii parazitare, valoarea acestora sli scadli. Anemia persistli pe
intreaga perioada de stare de boalli.

T rat.uneut:
Obicctivele terapiei sunt indep!rtarea parazitului dar ~i tratarea anemiei dacli este
•· prczenta

174
175
 ••• ~
:-~~-- ,{~.
Tratnmentul antiparazitar utilizeazA: . C iclul l,iologic:
- Albendaz.olul intr-o dozi unicA de 400 mg, cu rezultat~ bune. . -· \ ·
- Mebendazolul administrat 2xl00 mg timp de 3 zile este inclus in medicatia
antiparazitara altcmativli.
- Pyrantcl pamoalc ·c stc de ascmcnea utilizat in dozA unicA de IO mg/kg corp.
· Iog1e:
E p•·dem10 · ~ '.. ··· ,
--~~,
Se estimcaz3 cli aproximativ 500 milioane de oameni sunt parazitali cu-)focylostoma
duodenale. lnfecjia hclmintic! se produce eel mai adcsca pe cale cutana!A, anchilostomoza
fiind o parazitozli·transmisA priri sol contaminat cu larve filariforme.
Aile clii de transmitere sunt calea bucalii, rarii, prin ingerarea alimcntclor care cooµn
larvc infectante ~i rcspectiv calea transplaccntarii, foarte rarii, cllnd larvele stnlbat placenta, de
la mamli la ftt. ·
Anchilostomoza este int!lnitli mai ales la persoanele care prin natura profcsiei lor Yin in
contact cu solul infectat cu fecale um:me. A~a sc intampld cu cci care lucreazA in agricuhura.
fn !Arlie cu climii tcmperatli boala poatc Ii intalnitii in z.onelc undc umiditatca ~i cA.ldura riiman
constante dar ~i undc instalapile sanitare lipscsc. Asfcl de locuri pot fi minele de dirbuni sau
ciirdmidliriilc. in Romania a fast dcscris un focar de anchilostomozli in minele de <:Arbuni din
zona Aninei.
Infec\iile poliparazitare sunt posibile cu oricarc specie aparpnllnd viconilor cu carlig.
mai ales Necator americans in zonclc tropicalc, dar ~i asocierile cu Ascaris ~i Trichuris sunt
frecvente, intrucat cci trci parazi\i necesitli accl~i condilii de mediu. rcspectiv sol, pcntru
a-~i menfinc ciclul biologic in naturl!.
~iasuri profil.actice;
Ml!.surile profilactice- includ evitarea contactului pielii cu solul urned in zonele
eademicc, tratarea persoanclor parazitate precum ~ construirca ~i utilizarea unor instalaµi
sanilnrc corcspunzlitoarc nom1elor de igicnil.. Totodatii sc recomandii utilizarca de
echipamente $i imbrlic!minte de protectie pentru mineri.
--
--~
--~ ~ ~~-ef#
- ~
......-
Sinonime: Strongyloides intestinalis
Morfologie:
a) Parazitul adult este un viem1e mic: femcla care cste considcratA patogcnl misoarli
2 mm. Extrcmitat~ antcrioarii este subfiatii, ~i prezintli term,,al o cavitatc bucali scurtii, cu
4 buze mici. Extremitatea posterioarii se terminii cu o coadli Furtii, coQic!. Cavitatea bucali
sc conrinuli cu un csofag lung, cilindric ~i un inl~n care sc deschidc prin anusul situat
subtcrminal. Aparalul rcproduciitor cstc rcprezentat de uter in care sc gisesc 8-12 ouli ovalare,
cu un inveli~ subtire $i cu dimcnsiunile de 50µ/30µ. Strongiloizii adulp care tr!icsc liber in
mediul extern sunt mai mici deciit cei din organism $i sijnt ascmaruitori cu ncmatodele
rabditoidc libere.
b) Fonnelc larvare: sunt de doui tipuri: rabditoidc $i strongiloide. ~ ~. l,at>ditoide
sunt mici, $i m!soarii 250 µm lungime. Au o capsulli bucali scurt! $i un esofag alcituit dio
douli piir\i: partea anterioarii aluogitA, cilindricA cste separatA printr-o strangulatie de partca
pGSteriearaeare are m, aspect butbar (csofig-rabditoid). · - · -··--··· ·- -- ··
Larvcle strongiloide, filarifom1e sunt subtiri, milsura.nd 500-700 µm. Esofagul lor este
luug, ocupand aproape jumlitatc din lungimca larvci. Larvelc filariforme sunt foartc mobile.
<
Femela se localizeazli in mucoasa duodenalli ~i jejunalil., unde depune oulile. Larvcle
ajunse in lurncaul intestinai sc hriincsc cu continut intestinal ~i i$i indeplirteaza c uticula
jnaintc de a pArasi organismul, odotl!. cu fccalelc eliminate. Majoritatea larvelor i$i plistreazA
caracteristicile de . larvll rabditoidll, unele insii se pot transfonna in Jarve filnriforme, care
prunmd imediat in peretcle intestinal, inlrl! intr-un vas saaguin $i inccp acela$i ciclu migrator
ca ~i eel iil larvclor care pAtrund din mediul extern prin piclc (autoinfectare internA). DacA
1arvele rabditoide eliminate odatli cu materiile fecale raman in rcgiuneo perianata mai mull
timp, se pot transforma in larve filariforme care plitruml priu tegument, rcali;,_and
nutoinfectarea extern!!..
Laivele rabditoide ajunse in mediul extern odalii cu matcriile fecale pot avea o cvol111ic
directli ~i una indirectl!..
• Evolutia directli arc loc in conditii optime de temperatura ( I 5-18°C) ~i umiditate, cand
larvelc rabditoide cresc rapid in 24-48 de ore, transformandu-se in larvc strongiloide, care nu
mai cvolueazi ~i rtimlin in acest stadiu 2-3 sAptlimani. S-a constatat cii au lcndinta sd se
oricntcze spre surscle de cA!durli $i umiditatc, sA se rid.ice pc un suport, fiind atra<;e de
1csuturile animate. Venind in contact cu tegumcntele umane, le slrlibat, ajungand in vascle
sanguine de unde sunt purtatc la plimani. Se opresc in capilarele pulmonare pc care le rup,
cad in alveole, apoi urcA in cAile acricnc respiratorii pllnii in faringe, de undc sunt ingh.itite ~i
se opresc in duodcn saujcjun, undc niipiirlcsc de douli ori pa.nil aj ung la maturitate.
Dupll. acuplarc femcla piitrunde in mucoasa intestinal!, unde, dupii 2-3 sliptii.mfi.ni,
dcpuac ouii sau direct larvc rabditoide care sunt eliminate odat!i cu scaunul in mediul extern.
• Evolutia indirectil.. 0 parte din larvcle rabditoide eliminate pc sol se transform:!. i n
adulti liberi. Ei sc irunulfesc pc solul urned, formand alte larve rabditoide care se pot
transfonna in larvc infcctante sau in adulti liberi.
Criterii de ~togenilate:
lntestinul este edemapat ~i congcstionat in infecfiile masive iar suprafata mucoasei
prcrintii ulccra\ii acoperite cu mucus. Larvele filariformc sunt intfilnite in pcrctelc intestinului
subprc ~i gros, fiind inconjurate de _un infiltrat inflamator. in infec\iilc diseminate larvele uu
capacitatea de a invada toatc organelc. Datoritli transfom1mi Jarvelor rabclitoide in
stroagiloide infccpa parazitara poatc deveni croni~ ~i dureazA o perioadii lungii de timp.
Boal.a la. om:
Boala la om se num~tc strongiloido:zli ~i se caractcrizeazli pcntm majorilatea celor
parazitafi prin simptome cutanatc $i digestive.
Maaitestlirilc cutanalc sunt considerate caracteristice. Bolnavii prczintii erup!ii
urticaricne, cu aspectul de "larva migrans cutanatA" leziunile au caracterul unor trosee linearc,
critcmatoase, urticariene, cu traseu ~rpuitor. Prezen\a parazifilor adul\i in iatcstin poate
produce tulburiiri digestive, in special diaree moderatii sau sevcrii, malabsorbfie cu stcatoree.
Uneori, se poatc observa o melcnii sau o singcrare a intcstinului inferior. ·
Masiva invazie )arvarli a pliimanului poatc produce o pncumonic, manifestatli. prin tuse
~ dispnee. Sernnelc neurologice sunt prezentc sub forma de cefalee, apatie, sindrom clepresiv.
St~~loidoza discminatA estc intalnit! la persoancle imw1ocompromisc cu deoscbire la
bolnuviLili:"·.S.IDA. Aceasta sc carcterizeazli printr-o simptomatologie polimorla cu caracter
e>..1cnsiv. Astfel la nivelul tubului digestiv, bolnavul acuzA dureri abdominale, disteasic
abdominall-~i sindrom ictcr-ic. lhllmonar pecicntul poate prezenta o pncumonic caracteriz.atA
prin tuse ~ dispnee iar tulburtirile ncurologice care varia:zli. de la semne minorc pan! la stadiul
<le comii, confirmli o afectarc a S.N.C.

Larva"i-habditiforma de Strongyloides stercoralis,
~upa Jean-Francois Magnaval
Dia.pio•tic:
Un bolnav care prezintit durcri abdominale, diaree ~ urticaric, asociatc cu eozil)ofilie, in
special, dacil acesta provinc dintr-o zon! endemieA este suspcctat de strongiloidoza. De obicei,
eozinofilia este crescuta si cuprinsil intre 1~0%. .
D~osticul de ccrtitudine se reafizeaza prin evidenpea:ea larvefor rabditc,ide in
materiile fecale folosind metoda culturii cu cllrhune. '
Diagnosticul imunofogic se realizeau prin RI.F. indirectll. Imuncifluorescen1a indirect!
cste utilit in conditiile in care infecµa parazitara este cronicii iar identificarea pnrn7.itului este
dificilil ca unnare a unui nuinitr redus de forme parazitoie.

_. _.:·~~~{"-~- T ra.fa.nient:
~.>)~'\; - Thiabendazolul se adrninlstreazA in doz! de 25 mg/kg, de douit ori/ zi, timp de 3 zile.
t ,·· - Albendazolul poate fi utilizat 400 mg limp de 3 zile.

Epidemiologie: .
Strongiloidoza este intfilnitil in special in zonele tropicale ~i subtropicnle ~i"ocazional, in
wna tempe:nrtl. In tar& noastri o gilsim in special in nord-vestul Tnmsilvaniei, mai rar in
regiunea subcaipaticA $i in Moldova. . . · ·
Omul este principalul rezcrvor al infecµei. Omul se infect~ prin tegurne!'ltele care vin
in contact cu solul contaminat cu larve infectante.
Prevalents cea mai mare a infecpei este in~itil in zonele cu nivel sciizut
soci~onomic.

Larva filariforma de Strongyloules $lercoralis, Muuri profilAcfic~:

· · dupa Pietro Caramello · • Evitarea contactului cu solul ~i cu apeJe poluate dirr zooele endemice. ·
• ImbQ[)Btlµrea nivelului igienico-sanitar prin constituirea de instala\li sanitare.
• Educape sarutarlicontinu!. .

Jij!-J:4
~~
• Persoanele care prin oatura profesiunii vin in contact cu solul poten\ial c~ntaminat vor
folosi incA!fAminte de protecfie.

.•►.-.~ ·.······'" ~s ,. ·• ,.,

;;/ttJ9
/jf
..\; ~!;-:ft..··'." .·.' ~, . :~:-~..
4.2.8. Nematode care determini imbolqiviri la om in staditll de larva

4.2.8.1. Anisakis marina

t!{ii i~'.ili; I
Nematoaul face parte din familia Anisalddae ~i detenninil infecfii la om prin cohsumuf
de pqte crud afumat sau sitrat. parazitat cu Jarvele·acestui helmint

Ciclul Liologic:
Vienµii adul\i paraziteazA tubul digestiv al unor mamifere
delfi.ni.).
.
marine :·(balenc, foci,

Ou!le sunr eliminate de pnrazit odatA cu fecalele in apli unde Jarvele voi- ecloza. Larva
devine infectioasii dupii cc va fi inghifitii de un crustaceu mai mic din famil,ia Euphasiida,e.
Dael crustaceele sunt inghipte de un ~ e marin (hering, somori), larvele se vor
locaJiza in fesutul muscular al ~elui.
Larva se transformll in adult atunci cand ~tele este consumat de un mamifer acvatic.

178
 T
Criterii de patogenitate:· I Criterii de pa.fogenita.te:
Larvele strlibat mucoasa intestinala, ajung in circulafia portli, afectand ficalul ~i
Larvele ajunse in stomacul omului, piitrund initial in mucoasa gastric! apoi in cca
inlestinalii ~i produc granuloame eozinofilice cu edem ~i ingro~ perctelui intestinal.
I plilmanu·l iar dacA intra in marea circulaµe se pot raspandi in diferite organe ~i tesuturi.
ModificArile patologice par sA fie produse· ca unnare a unei reacfii de hipersensibilitate · Larva poatc determina la nivelul vascular, ca unuare a fenomenului de migrare prin
delerminatil de nema~od. circulafie, ruperea vasului ori ca urmare a actiunii parazitului sau datoritil. ischemiei prod11se.
•: : Ca urmare epar hemoragii locale ~i granuloame alciituite din limfocite, eozinotile. plasm11cite
..
::'
·; :-"': . ;·
~i fibroblaste. Larvele produc leziuni ca unnare a distrucliilor celulare cu partic iparea
Boala la. oxn: ~iste1tiului imun, prin reac1ii de hipcrsensibilitate intarziatli la care participli ~i eozinolilelc.
Simptomatologia vnriazli de la epigastralgii snu senzatii de vomii panli la colici
ab<lominale ~i sindrom febril ~i leucocitoza. Aceste simptome apar dupli 7-10 zile de la
. consumul de p~te infectat. Boala Ja om:
In unele cazuri larvele au capacitatea de a perfora peretele intestinal ~i determinti Simptomele swit in functie de gradul de inciircare parazilllril ~i localizarea larvdor.
pe1itonitA sau migreazli clitre alte organe abdominale. Jnfecµile cu Toxocara delerminli douli sindroame: de Jarva migrans visceralli ~i de larva
migrans oculara.
a) Larva migrans visceralA prezintli o formii majorii sau clasicli ~i una minorii sau
Diagnostic:
latenlA. In forma majorli de boalli se intalnes curmlitoarele manifestiiri:
Diagnosticul se stabil~te plin coroborarca datelor clinice cu eel de Jaborator. Astfel se - Manifestiiri generale: febra, astenie, adenopatie.
pot constata valori ale eozinofilelor situate in jur de 10%, hemoragii oculte in scaun ~i lichid - ManifestAri respiratorii: tuse, dispnee.
gastric.
- Manifest!ri digestive: d.iaree, dureri abdominale, hepatosplenomegalie.
Diagnosticul de certitudine se realizeaza prin evidenticrea Jarvelor in tesuturi $all in - Manifestiiri cutanate, urticaiie.
lichidul de vomli. Reacpa ELISA sau R1F poate fi _utilil in depistarca anticorpilor eliberati de. - Manifestiiri alergice oculare, conjunctivite. .
gazda parazitat.3. - Manifestiiri neurologice: convulsii locale, tulburliri neuropsihice
Foana minor! evolueazii de obicei asimptomatic sau cu o simptomatologie discretii cum
T rata.1n~nt: este: lusea, cefaleea, tulburiiri ale somnului. Serologia pozitivli pentru Toxocara ~i o
Tratamentul chirurgical pare sA fie eel mai eficace ~i constli din extragerea larvelor din hipereozinofilie de peste 40-50% poate sugera un diagnostic de toxocaroza
peretele intestinal. b) Larva mignms ocularii este determinatii de migrarea in ochi a larvei. J>rincipalele
manifestiiri sunt uveita, ei;rdoftalmia cronicii ~i granulomul de pol posterior cu aspectul unei
~1:uuri profila.ctice: formapuni albicioase, tumorale.
Larva oculara ap~ unilateral la copii mari si se caracterizeazli prin scliderea acuitli!ii
Mlisurile profilactice coostau din evitarea consumului de p~te crud. Temperaturi mai vizuale, strabism ~i congestie ocularii. ·
mari de 60° C sau cele de -20° .C distrug larvele.

Diagnosti.c:
4.2.8.2. Toxocara spp. . Diagnosticul se obµne prin corelarca datelor clinice cu examenele paraclinice ~i anume
anticoi:pii anti-Toxocara ~i determinarea valorii eozinofilelor. Diagnosticul de certitudine sc
Genul Toxocara include Toxocara can~ ~i Toxocara ·c ati -care deterrninA toxocaroza, stabil~e prin identi.ficarea larvelor in sputii sau in granuloamele tisulare, iar in cazul larvei
boalli cunoscutii -la. om ~i · sub numele de "sindromul larva migrans visceralli" ~i este oculare prin demonstrarca prezentei anticoi:pilor anti Toxocara in fluidele oculare.
detenninalii de prezenta in diverse organe a formelor larvare a acestor nematode.
A~ti helminti se localizeazl! in intestinul subtire al cainilor ~i pisicilor, eliminftnd Tratament: .
oulile odatii cu fecalele in mediul extern. Acestc ouli deviq infectante dupii o perioadii de a) in localizarea visccralli:
evoluJie in afara gazdei. Oacii oulile infecpoase sunt ing~ilite de alt ciine, larvele sunt - Albeodaz.ol: 15-20 mg/kg timp de trei siiptiimani
eliberate la nivel intestinal ~i plitrund in circulape parcurgand circulapa pulmonarii dupli care - Dietilcarbamazinii 2-6 mg/kg timp de 10 zile
folosind traiectul arbore bron~ic, taringe, revin in intestin prin esofag ~i se ·transformli in - Thiabendaz.ol 25 mg/kg timp de 10 zile
nematode adulte. b) in locali.zlirile oculare se administreaza prednison pentru a reduce inflamafia
Larvele pot rlin1ane· viabile la nivelul musculaturii ischeletice ~i sunt reactivate la . intraocularli.
cainele-femelii dupli prirna lunii de gestape. Puii ciilelei vor fi infectsµ dupii ce larvele strlibat - Prednison 1 mg/kg/coi:p/zi
placenta, migcazii ciitre pllimfinii puilor. Dupii flitare, cand pliirnanii se destine!, larvele - Dietilcarbamazinii 6-9 mg/kg timp de 2 1 zile
migreaza spre intestiµ unde dupli mai binc de trei sliptamii.ni de viatli, in intestin sc glisesc - Thiabendazol 50 mg/kg limp de 7 zile
hclmin1ii adulti. ··.\·/."··
A~tia odatli cu participarea riispunsului imun vor fi eliminap din in~~tin ~ ind!
dcpistiu:ea-nemato~for adulfi- la cainii adulfi este -rarii. · Epide1niolog_ie:
Rezervorul de paraziti in naturli este reprezentat de pisicile ~i cainii care contaminea:z!
Omul se infecteazli prin inghilirca ouiilor riimase pe blana cainilor sau prin coosumul
alimentelor contaminate sau de pc solul infectat. Sursa _de infec1ie pentru om este reprezentatli mediul extern cu ouiile eliminate prin materiile fecale. Aceste ouli devin infectante dupli trei
de puii <.le caine. slipUimani de contact cu mediul extern.
 l"'l asuri profilad.ice: ARTROPODE CU lMPORTANJA MEDlCA!.A
• Tratarea periodic! a animalelc,r parazitate.
• impiedicarea contaminArii mediului cu 01tli . de Toxocara canis prin reducerea
nwnlirului de cain.i nesupravegbeap..
• Supravegherea copiilor pentru a fi evitat contactul cu cainii ~i contaminarea prin
intermediul so.lului.
-'.:~£;,~i~t:·I
4.2.8.3. Ancy/ostoma spp. j Dcmudccid,~ j 7 lxmo..ic. I1.v ; ~
S.mabio
T1t_1.,,,.1,,.,..,
San:optid:ie San:t,plCS farina~

~r::
G(w:J7'Ml"'
Ancylostoma brasiliense ~i Ancylostoma caninum
Este parazit al cainilor ;;i pisicilor care detenninl!. la om "sindromul de larva migrans I I I I l.rldnu.t
Jom,ruau I
ii Acarina .lxodo
cutanut!". Manifest!ri asemAni!toare pot fi caUZllte de Ancylostoma d11odenale, Necator I:! bor.lidac
americanus si Strongyloides stercoralis. ~ 0.,-,,
lxodidae
Arps
Arpsu,ao
HAbitat: Onuthodcns
Adultii se localizeazli in intestinul animalelor, la cfilni ~i pisici. P.lsumoniu
Pediculidae wir.corporis
Anoplura Podic:ulu• . I r.hu_,..,
(~iclul l,iologic: '°"· OOpllb
Plt1ln"tuJ
Din ouile eliminate odati! cu fecalele, rezulti! Jarve fileriforrne <;are pot pAtnmde prin
tegumentul persoanelor ajunse in contact cu un sol contaminat. La locul de pAtrundere ~i faec: Aphaniplenl I I Pulicidae
eparipa o papuli! eritematoasl!. ~i foarte pruriginoasl!. pentru ca dupl!. 34 zile sl!. se evidcnµezc (Siphonaptera) CJ;,.,r.ianu
un traseu ~rpuitor la nivelul dcnnului. Leziunea din eritematoasl!. devine vezicularll iar apoi Ccratopbyllidae r1,,·.,.9-~-1,.

JI~
:ii
se incrusteazl!.. Pruritul devine foarte intens ~i va .fevoriza gratajul ce va pennite Hemiptera Cimicidae C.:A-,u/urfu.r
'O Tri.1t11n, ~isto
suprainfectarea zonei efectate. Parazifii nefiind adaptap. la om, larvele nu pot ajunge in sange. (Heleroplera)
ci rt.man in piele. Astfel ciclul biologic nu poate continua, parazitul aflandu-se in impas
0
I I I ----. ·- I
Reduvidae
I I C.pit•iou
Rlt,!'J!!l!!u.""'baL• ·
I Culicinae I Culex
1-nrazitar. Uneori leziunile pot afecta zone cutanate destul de iutinse ~i se pot produce 0. c~,_'1.:.mu

~,
0 ,- l.!fld~\Ot'
Culicidac
suprainfecfii microbiene.
'"' ....,...
!:!
Nemaroccrn.
Anopbclina• Anophdcs
··-""'-is
.c Aedinoe Aedes
Diagnostic: ,::; Psycbodidae 1'11kl>o101m1
Diagnosticul se realizeazl!. prin identificarea traseului caracieristic asem.i!n!tor uuui tune I (Phlebolomidae)
~rpuitor ~i extrem de pruriginos. I Simulidae
Stomoxinae
Lun-•
s1,..,11m
SIOIDOX)'I
s.,-.-»luml,1..::0,.,e
S.calc.-iln,u
Diptera M.,_ M.damcalal
Muscidae Muoclnae
1'ratament: M .,111111.IMfdU

- Thiabendazol 25 mg/kg de 2 ori pe zi ti.mp de 5 zile

Calliphoridae
- Albendazol 400 mg/zi timp de 3.zile
.i
Epidemiologie: '
l3raclµcera
I .Gaslerophilidac I I Gaswophillls
lnfec\ia se produce ca urmare a contactului pielii cu pAtnantul cnld ~i urned, conlaminat Oel;lridae 0...-:i:uin.ac
cu larve de Ancylostoma sau Strongyloides. i ·
Boala este inliilnitii mai ales in zonele calde unde se produce contaminarea prin solo! Sarcophagidae
infectat de la caini ~i pisici. : Myriapoda

MA.<1uri profila.d:ice:
4
c:;:

Ml!.surile profilactice vizeazl!. lrnlarea periodicii a animalelor infectate inclusiv acpw1i

.,
~

profilactice de dehc lmintizare ~i indepl!.rtare a cli.inilor flirli stApau.

~ I Crustacea
E
Ill

•.
(dupa Steriu - 1999_; C~ro11bli - 2m.11

182
 l
• invadaote tisulare: larvele ~i adullii unor specii de mu~te se pot dezvolto in
prof4nzimea tegumcntului sau in nnumite organe.
'.• ::
b) Acpune indirectii (prin inoculare sau contaminare care poate avea lac in mod activ
saupasiv):
I
s. INCRENGA~ruRA ARTROPODA j • Vectorii: tranportl!. de la o gazdl!. la alta diferi\i agen\i .p atogeni (baclt:rii. vimsuri,
pnrazi\i). ·
.;.::.. ~: •-: !
I
. A~apotfi:
· ~ "inecanici: Ex: Musca domestica;
5,1, Caractere generale, Importanta medicala a artropodelor. - biologici, i~ care O parte din ciclul biologic al parazltului se produce in corpul
Clasifican; vectorului (tanfarii anofeli, musca ~e-tse, flebotomii).

5.1.1. Ca ractere .,2.enerale 5.1.3. Clasificp.rea artropodelor

Artropodele sunt organisme nevcrtcbratc care prczintli un cxoschclct, iar mcmbrclc Existli patru clasc mari, car~ sc diferentiazi l'ntrc elc dupi mai multe caraclere de bazii:
accstora sunt formate din mai multc articole sudatc intrc etc.
Corpul, cu simctric bilateral!, cste foI'IQ.llt din mai multc scgmcntc mai mult sau mai I. Clasa lnscctn
puJin difcrcnJiatc. Artropodclc infcrioarc au scgmcntc;lc asemAnMoare intre ele, in timp cc - prezinti cap, torace ~i abdomen;
artropodelc pcrfecµooate sunt grupate, alcAtuind regiuni distinctc: cap, torace, abdomen. - prezinti trei pcrcchi de membre (sunt hcxapodc);
Corpul estc acopcrit cu chitin!, o substanti cuaternarli. care rczultll. din combinafia unci - prczintli doul antene;
substante albuminoide cu un glucid. Uneori sc imprcgneazll. cu ca.rbonat de calciu rczultand o - uncle spccii pot prczenta aripi;
carapace foarte dura, mai ales la crustaceelc superioarc ~i miriapodc. - prczinti respirape traheall!..
Mcrnbrclc sunt alcll.tuitc din articolc tubularc in intcrioml cll.rora se gAscsc m~hi.
Ciclul cvolutiv sc rcalizcaz! pc calca metamorfozei., Exoschclctul chitinos rigid se ·n. Clasa Arachnida
opunc cr~crii anirnalului. De accea, la anumite intcrvalc, porµunca cxtcrnll. (rigidi) a chitinei - prczinti un corp format din douil plrfi: cefaloloracc ~i abdomen;
se dcsprindc ~i artropodul r!mane cu pltura intern!, care cstc o mcrnbranll. moalc, --suplil ~i - prczinti patru perechi de merubre (sunt octopode);
exlensibilil cc pcrmite ~crca. Accst fenomcn cste denumit n!pirlire. Dupl nliparlirc, - nu prczinti antcne;
animalul cr~tc repcde panii cand chitina sc ingro~ din nou ~i devinc durl. El va ramanc - nu prczinti aripi;
stationar ca mmmc pana la o noul nlplrlirc. Cr~tcrca aparcntl sc face, deci, in salturi ~i nu - prezinti respira_fie trahcnlA.
contiouu. Modificlrilc pc care le sufcrl un artopod in cvoluJia sa sunt continue ca la oricc
fiintl vie, insll.. ascunsc de inveli~ul de chitinll. cle nu dcvin vizib.ile decit _la nliparlirea lll. Clua Myriapoda
unniltoare. De accea, fiecll.rci niparliri ii · corespunde o ~chimbare brose!, fie in forma - prczinti un corp format din doul p!rti: Wl cap ~i un torace sudat cu ahdomenul;
generall, fie in numlrul scgmentelor. Accasti schimbare brusci sc num~e tnctamorfozA. - corpul prczinti mai• multe scgmcntc, fiecare avand una sau doull percchi de
Deci dezvoltarca artropodclor, d~i cste un fcnomcn continuu, nu sunt vizibilc decit citcva membrc;
stadii, mai inult sau mai puJin distantatc unul de altul. · - prczinll douil antcnc;
Uncle dint're artropode sunt adaptatc vicfii parazitare,: putand produce boli, allele sunt - prezinti rcspira~ic trahcali; .
".ectori ai unor boli infcetioasc de etiologic microbianil. virall sau parazitarl.. - uncle spccii pot pitrundc in conductul auditiv extern. fose)c nazale, sinusuri sau
pc cale orali in tubul digestiv in timpul somnului. Fcnomenelc patologicc dispnr, in genentl,
'.j
I odatil cu climinarca parazifilor. ·

5.1.2. lmportanpa medicals a art.ropodelor IV. Clasa Crustacea

- prczintl douil pcrcchi de antcne;
Numeroasc specii de artropodc pot produce o scrie icte actiuni nefavorabile asupra - corpul cstc format din cefalotoracc ~i abdomen;
gazdei umanc sau animalc: · ! - prczintil apcndice netmodificate (uneori avAnd fonnil. de cl~ti);
a) Acfiune directi (traumatici, iritativil, toxid): - mcdiul Jor de viati cstc in general eel acvatic;
• vezicante [lritante): produc vcziculc pc tegumente prin elibcrarea unor substan\e - respiri prin branhii (apcndicc cxtemc ale tegumentului);
toxicc. Artopodclc hcmatofagc inoculcazi prin intepituri o sccrcµe iritanti 'Se-'{Qnncazi o ► _: . ··: - cuprind numeroase spceii acvaticc: raci, crabi, crcveµ. Pot de1ine rolul gazdei
macull, apoi o papull inconjurati de o zonil critematoasi foarte pruriginoasi. intermediarc in uncle parazitoze cu cvolu1ie acvaticil (Ex.: Cyclops spp., gazdl intermediara
- · -· ·- • ui:ticaDtc· imol~-de-omizi, pf_in -p eri~rii iritanli pe care ii posed!, ptoduc · pcntre·.Bothriocephalus lotus).
iritatii locale.~i/sau pmnuntatc. Ex.: omizi din cadrul ordinului "t.epidoptcra. ,.:" .
• veninoasc: introduc in piel~ un lichid otrivitor, cu ajutorul unui aparat specializat "Aumai doui clasc prczinta importanfi pcntru parazitologia umani!.: clasa Arachnidd ~i
(nl~ine, vicspi, scorpioni, piianjeni). i;lasa lnsecta.
 s.z. Clasa Arachnida
5.2.1. ~itractere generJtle. Clasificare
~ -
)2; __

-,~t_ . -,,
• Clasa .Arachnida cuprinde a.rtropode cu ~rpul format din cefalotordce ~i
abdomen. Prezinta palm perechi de membre, nu au antene. iar aparatul respirator este
de tip _traheal, aseminlitor cu al insectelor. Arachnidele sunt ovipare, cu foarte pu\ine
exceptii. Aparatul digestiv prezintli la nivelul intestinului ruijlociu, diverticuli fol.irte
numero~.

1- -~ '-t • Clasificare:
Se impart in trei ordine cu importanta medicalll.:

I: Insect5; 2: Arachnid; 3: Mirinpod; I\: Crustaceu I. Ord. Scorpionidae:

Tipuri de artropode (dupa Castellani ~i Beiding) - cuprinde scon>ionij. care sunt artropode dotate cu o glandll ·cu venin
putemic. Corpul este format din cefalotorace ~ abdomen. Chelicerele au fortnll de
cl~ti. Abdomenul este segmentat, iar ultimele segmente fonneaz! postabdomenul care
este mai ingust. Acesta se poate rccurba in sus spre cefalotorace ~i are_la extrem.itate
o glandi cu venin ~ un ac. Lungimea lor variazll. in funcpe de specie intre 1,5-20
cm.
Triiesc de obicei sub pietre ~i in · crapll.turile pereplor din Jocuinte ~i podun.
De obicei inteapli la nivelul membrelor inferioare, clln~ nu sunt ohserva\i ~i se calca
pc ei. Pot ioocula uneori o toxinll hernoliticll. Dupll intepllturll apare o senzatie de
arsuri putemicll insopti!. de contractura unor grupe musculare, transpira(ie, i:olici
abdom.inale, convulsii, cianozl. Se poate produce uneori chiar moartea prin paralizia
m~hilor respiratori. (Biicherl • 1971)

fi. Ord. Arachneidae:

- cuprinde pAjanjenii. care au caracteristic fnptul cli cefalotoracele este unit cu
. =--· abdomeaul prin intermediul unui pedicul subpre. Chelicerele au. formi de ghearli ~i
sunt strabltute de canale prin care se 1scurge veninul. Atacl omul in mod accidental.
Scorpion (dupa Belding) Jmpurtantlf medical! prezinta specii ale genului Latrodectus numite popular "vllduva
neagrli". A~tia au dimensiuni de 10-15 mm (femelele) ~i 3-5 mm _(masculii),
1.
abdomenul avand culoarea neagrli stralucitoare, uneori cu pete ro~ii, ponocalii sau
albe.
Triiesc in glluri sub pietre, in dnrAri, boxe. pivnife. In unna infepllturii apar
doul pete m.ici, ~fii insoµte uoeori de o seazape durcroasl. Dupll. ua tirnp (circa IO
minute) apar dw:eri cc cupr.ind succesiv abdomenul ~i membrele, iar m~chii peretelui
abdominal pot deveni rigizi ~i apar oscilaµi ale tensiunii arteriale. Aceste tulburliri pot
dura 12-48 ore. (Faust et al - 1976) .
Venioul unor specii de "'vlduva neagra" poate avea o acpune toxica putemicll,
afectand sistemul oervos, ficatul ~i rinichii cu aparipa de icter, hemoglobinurie, nefritll
acuta. Alte specii posedll un venin cu efect necrozant pentru piele.

III. Ord. Acarieni (Acarilia):

. Paianjen (Latrodectus spp.) (dupli Belding)
- cuprinde cele· mai multe specii de arachnid~ cu importan\ll medicalll. La
reprezentanfii acestui ordin, cefalotoracele s-a sudat cu abdomenul, astfel incit corpul
acestora apare ca fonnat dintr-un singur segment.
· Aparatul bucal numit ''rostru'.' este format dintr-o . formapune comoasii centralll
numitii bipostom fi doul chelicere (manclibule), iar mai lateral· se Plsesc doi palpi

186
187
maxilari. Rostrul se gas~te intc-o adinciturii midi. oumita camcrostom. Mttamorfo~ ·1·
este compleli, larvele fiind hexapode, nimfele ~i adulpi O{:topode. Nimfa nii- prezinta
strucnira genitalll sprc dcosebire de adul(i. ·
Femelele sunt mai marl ~i mai numeroase decat ~culii. Uncle specii de
:icarieni pot prezenta la baza membrelor ni~te ingro~ de natura chitiooasi numite 0
"epimerite", care servesc ca puncte de ~are a musculaturii care pwi in mi~are
mcmbrele. ocPdJ
()G) .
. ~--- "/:·. .
Clasificarea acarienilur s-a facut tinandu-se cont de prezenta epiineritelor ~i
forma ·corpuhii:
a) . cu epimente:
• . corp vermifonn
fl() 8
- -Fam. Demodecidae A . B t
• corp· globulos
- Fam. Sarcoptidae A: oul; B: Jarva; C: nimfa oc1opod3
b) fara epimerite:. Etapele metamorfozei la acarieni (dupli Georgescu)
· - Fam. Ixodidae

5.2.2 Familia Demodecidae

Cuprinde o specie cu importantli medicalii.:

·Y..e'Wm'lleit!.~

1'-lorfologie: Demodexfolliculorom (dupli Belding)

• dimensiuni: masculul ar_e 300 µm lungime ~i 40 µm liiµme, iar femela miisoarli
380 µm lungime ~i 45 µm Jiifime;
• corpul este alungit, vermiform;
• prezintii patru perechi de membre articulate formate din cate trei articole, scune,
atrofiate, ce se giisesc.la baza ·cefalotoracelui; .
· • maodibulele (chelicerele) sunt liiµte, avand un aspect lamelar;
• nu au trahee ~i stigmate respiratorii; ·,
• aspectul general este asemlniitor cu al unui vierme: abdomeoul putand dep~i de douii
i
ori lungimea cefalotoracelui: •
• aparatul bucal este previizut cu mandibule ~i palpi .
• abdomenul este format din mai multe inele, avand unfspect striat transversal. . ,,
R_upa~dire. geografica: ' ~
-~\I
,, ... ' •• C J.•
Infestarea cu acest parazit este semnalatii. pe tot globul. ,
I
. . _,.
~ ~
"'-"--··-=--·
.-.... "h .i\
-
·-
-:- ·.•
: ~,- ·.
--
~~ ,T
Ciclul biolo::ic: -iY,~.\!i ~-
,9 ( •• -,, I•
~;l!-,.
• ~ ~ I. •
~:
• .Y

~{Jli,-~1k ;~~ ?:;l--:

I4A,H,, '\tY" ~ :-?;-~ :.
t, 17/?
- oul: este ovalar cu coaja transparent!
- larva: are dimensiuni de 120-l40µm ; este hexapodii; a treia. pereche de picioarc
prezintll un fir lung; nuare organe genitale
f;J:-.,,
- nimfa: este octopodii; are patru perechi -de membre cu lungime medi,:; nu prezinlll . 1 I- '( '
organe gcnitale · ·· · · . I !
- adultuf:pi-ezirifi structurii geuitalli
D in oua se nasc Jarve apode care apoi devin hexapode ; acestea se transformii in nimfe
I: Tyroglyphus spp. 2: Gl:ycyphogus spp.
octopode care, prin nll.parliri, ajung la maturitate dand formele adulte.
Sarcoptide detriticole (dupli Hirst ~i D3nks)

• sunt paraziti ai foliculilor pilo§i, putandu-se localiza §i in ttlandele sebacee ale fe!ei ~i
in comedoanele aripii nazale, buzelor sau frunfii.
Rol pa.togen:
Pll~~!!l nu p_!'Czint3. ~ r<>Jpato&en binc <kterm.inat; nu produce.intlamaJia sau ,Jterarea
f • rostrul este situat la cap:l.tul porpunii anterioare a corpului;
• glandele salivare se descbid in cavitatea bucalll. ~i au o secreµe· veninoasll;
I" •
•
spre cxtremitatea posterioara a corpului prezinta peri lungi ~i rigizi;
pc fata ventralll se insera patru perechi de membre scurte ~ grease dispuse ih
I grope de cite doull. in partea anterioarll ~i posterioarll a corpului. Membrele sum
i
fonna"te _din . cite cincL !ln.i.®lc...Jiind.. terminate .cu. v.e ntuze sau cu. filamente;

foliculilor parnzitali. Prezenµi lor poate avea ca rezultat dezvoltarea unui nodul. ~or bombat,
uneori eritematos $i-crustos. Dupa unii autori, ar avea un rol favorizant in apariµa unor tumori
culanate $i in lransmiterea bacilului leprei. (Rufli ~i Mumcuoglu • 1981)
Diagnostic:
Se e..'Ctrage prin presiune (exprimare mecanic!) a glandelor sebacee (comedoane) ~i apoi
se examineazli pe lamii intr-o piciiturll. de ulei sau xilol
1'ratament:
Se recomandii vaporizarea regiunii parazitate cu clorurii de etil, care produce moaitea
para;,.itului. Se mai poate utilize ~i unnll.toarea formulli.: balsam cu sulf I 0% ~i balsam de Peru
5%, Jacutin - unguent, comprese cu acid boric.
5.2.3. Familia Sarcoptidae
5.2.3. I. Caractere generale
. femelelor este de 3 luni, iar a masculilor de circa 2 !uni. (Arlian et al • 1989)
I
• femefa este oviparll, iar primele doull perechi de membre se terminll cu
ventuze, iar ultimele doull perecbi cu filamenle;
i • masculul prezintll pcrechile 1,2,4 ale membrelnr cu venluze ~i numai pe rechea
a 3-a se tenninll cu filamente.
i
Localizare:
Femelele trll.iesc in galeriile pe care le sapll in tegumentul gazdei, iar masculii se
gllsesc sub solzii epidemlici in ~anturile care se fom1eazl prin prabu~irea galeriei.
Ciclul biologic::
Femela ovigera pll.trunde in pielea gazdei unde va sllpa o galerie, folosindu-se de
rostrul sll.u putemic. Acol_o va depune cull.le, care au o fonnll ovalarll, avlind
dimensiunea de 150/100 µm. Dupl o sllptamAna apar Jarve hexapode, care pot pllrisi
galeria ~i sll. trll.iascll pc pielea sllnlltoasll. Dupll. clteva nll.pflrliri, in jurul zi\ei a I 6-a
larvele se tran$formll in nimfe octopode care trl!.iesc in crustele de pc regument circa
12 zile, dupll care se transformli in adulp. Ulterior se produce acupTarea. iar dupll
doull sllpt!m!ni femela fecundatll devine capabilli sll depunll oull. Durata de viatil a

Rol pa.togen:
• sunt acarieni cu corpul globulos; Boals produsll. de ,S.scabiei se num~te rllie sau scabie.
• prezint1i o talie micll (cliteva sute de µm); Leziunile cutaoate apar dupll. circa 8-10 zile de la infestare, primul simptom fiind
• rostrul este scurt ~i gros: aparilia unui prurit intens, care se accentueaza in timpul nopµi . Galeriile flicure de
• chelicerele sunt in formll de d~te; parazit au lungimea de 2-4 mm ~i pot fi colorate in negru diltoritll dejectelor
• au patru pcrechi de membre scurte, grupate III doua pcrechi anterioare ~i doua parazitului ~i a murdllriei de pe tegumente. Se pot observe vezicUle perlate . la
perechi posterioare, care sunt prevllzute cu venture ~i filamente; marginea leziunilor, care reprezint.'i Jocurile de cantonare a femelelor, precum ~i · leziuni
• pc fats dorsalll po"t prezenta spini ~i solzi ascufiti; '· · de gnitaj. Zonele de predilecµe unde spar leziunile .scabioase sunt: fetele laterale ale
• nu prezintll stigmate respiratorii; degctelor de la mliini, rabachera anatomicll, plies cotului, axiJII., san.i, regiunea
• dupll. localizare, existll sarcoptide psorice ~i detriticole. ingh.inalil., fese, gland. Este exceptatll pielea capului.
Pot apace complicaµi datoritll gratajului ~i suprainfectllrii cu .germeni microbieni
Papulele ~i veziculele acariene se pot inflama, transfonn§ndu-se in pustule. care dupa
spargere lasa un exudat seros. Uscarea acestora ~i dezlipirea stratului comas al
5.2.3.2. Sarcoptide psorke
epiderrnei detemunll. formarea unoc. pelicule com9ase care i ngroa~ pielea.
La pcrsoanele cu status imunologic deficitar poate apare forms de boalii numitll
Sunt acarieni care se localizeazii in tegumentele gazdei. Existil o specie parogen5
pentru om: Sarcoptes scabiei · "scabja ooryegjanr. situatie in care parazipi SC inmultesc foaite intens, putllnd ajunge
la cfiteva rnilioane de exernplare la un singnr bolnav. (Donabedian ~i. Khazan . l 992)
") ' ~ ~-s t ~;
Dia.gnostic:
Morfologie:
I. Semnc de suspiciune:
• femela mllsoara 330-350 µm/250 µm ~i are o culoare cenu~ie perlata, masculul • pruritul cu exacerbare noctuma;
este ceva mai mic: 200-250 µm/150 µm ~i arc o culoare ro~cati;
• topografia localizarilor;
, • corpul este ovalar prezentand pe tegument pliuri paralele, iar pe fata dorsala se • polirnorfismul leziunilor secundare;
observll un plastron cu numeruase pW1cte negre ~i tidicllturi triunghiulare ascu1i1e • tendinfa de a provoca mici focare familiale sau in colectivitli.fi.
numite solzi dorsali;

190
191
 ~ :
~r n . Semne de ccrtitudjne:
Se constatll. exisle111u galeriilor, veziculelor perlale ~i parazifilor (Nitzulescu ~i
Gherman - 1990):-
a) ii}mik: ·s unt mici traiecte sinuoase s·a u drepte, avand caµva mm lungime,

I
i
siruate in stratul cornos superficial al pielii. Au o culoare albicioasli sau cenu~ie
datoritl murd!riei , · prafului ~i dejectelor parazitului. Ele pol fi evidenpate mai bine
prin badijonarea pielii cu alcool iodat.
tP,-/:·· i b) yezjcule)e perlate: se gi!sesc la un caplit al galeriei, unde pielea are un as~{;!
eri1e·n1atds. tn vezicu!A se glise._c;re femela.
c) evidenperca par.izitilor: Se poate face prin:
• mreparea veziculelor perlate cu un ac de seringa. Varful acului se introduce
fin farli a produce sfuigerare, cu bizoul indreptat in · sus, sub plafonul comos al
~nrului acari811 pe care ii perforeaz!, inaintand spre erninenta acarianll.. Parazitul va
rdlllane in virful acului. Se extrage cu virful Wlui alt ac ~i se depune pc o Jama de
sticlll., se aplicll. o Janielli ~i se exarnineazl la lupll. sau microscop cu obicctiv mic ..
• raclarea papuleloc sau ~antului acarian . cu un bisturiu sau Jama de ras .
Materialul se pune pe o lamli, se pune KOH 10%, xilol sau glicerini, apoi o lamelA
~i se examineazll. la lupli. sau microscop cu obicctiv mic. Locurile ide;ilc <le
identificare sunt papulele ~i ~nturile apll.rute eel mai recent. Se pot eviden{ia paraziti
adulfi cat ~i ouli fi forme larvare.

·. T rat&i:nenf:
• se aplicll. pe toatl suprafafa corpului, cu excep1ia capului o serie de unguente
care conpn substante acaricide;
?n-h.n....-
~ ~'V. 0. 0•
.. . or,
• se tratcazli simultan toti membrii familiei, indiferent de semnele clinice;
• lenjeria de corp ~i de pat trebuie fiart! atat inainte. c!t ~i dupli tralamr:nl.
·· • , _; • -.,.·~ .. •·-1r11 Se pot folosi:
r - unguent cu sulf ,prccipitat;
L - ulei cu lindan l % sau Lindanest - unguent;
f'" - Permethrin 5%, eteml (la cazurile rezistente la Lindan) (Schultz - 1990);
f - Tiabendazol (10 mg/zi in 4 prize orale) timp de 4 zile - recomandat la
:h
bo!nayii cu SIDA. care nu rlspund la_ tratamentul o_bi~nuit (Rldulescu - 2000). ·
r De obicei, unguentele se aplicll. 3 z:ile sau din 2 in 2 · zile de 3 ori, iar fn a
'· patra z:i se face baie ~ se scbimbll ruf!ria de corp fi de pat.
Sarcoptes scabiei (dupll. Blanchard) Poate pemsta un timp un prurit, in care caz se pot aplica topice calmantc (oxid
de zinc, talc, apll. de calcar. ~i oleum belianthi in piqi egale inglobate in vaselina)
asociate cu un tratament antihistaminic. ·

Epidemiologie:
A.. Rezenonll de oarazJU:
• omul parazitai cu S.scabiei var. hominis;
• cl.inii. pisicile, porcinele, ovinele, caprinele pot fi parazitate de variante de
S.scabiei, care llf!COri pot trecc ~i pe om. ·

IL Cijle de transmitere:
. lnf~tarea se produ~ pz:in contact direct: (cu femele tinere, fe',undate, care se
g ~·-,pe· suprafata pielii). Acestea prezintll o mare mobilitate in special in timpul
nop~ -·cind pot trece ~or la o altA gazd!. tn cazul_ conw.:ttlor p~l-~!lgjte, parazitul
poate sebimba--ga:zda- ~-zimr.·Domu--mr·ill'acef~r pat sau folosirea lenjeriei de pat sau
de corp a unei persoane parn.zitate favorizeazl transmitcrca parazi(ilor.

Galerie in J)iele produsA de S.scabiei (dupli Hebra)

 !,.., Kecepuvjtatca populalJei:
Boala cste raspfi.ndi~ pe tol globul.
Suot afectate mai frecvent:
• personae cu standard economic ~i igienico-sanitar scazut, de multe ori chiar
intreaga familie; .
• U.!1~~- ~okc_tivitJ!Ji: jnterruue, ~ i, cazanni, penite nciare;
• sponivii de pcrfonnan(a (cantonamente prelungite in diferite hoteluri),
La ora acruala se conslat.1 o recrudescen\a a bolii pe plan mondial. (Burgess
1994)
Ma.suri profilactice:
Se recomandli:
• evitarea contactului cu persoanele parazitate;
• fierberea ~i folosirea igienicli a rufhiei de pat ~i lenjeriei; .
• triaj epidemiologic pcriotlic l"n ~coli ~i alte cok.ctivitlip pentru depisi:.:irea
persoanelor parazitate.
5.2.3.3. Sarcoptidae detriticole
Sunt acarieni care de obicei trliicsc pe· rcsturi (dctritusuri) alimentare. · Pot fi
glisiti in alimentele stocate necorespunzlitor in depozite perioade indelungate de timp ~i
in alirnente expir-.1te. Sunt pnraziti facultativi. Reprezentanti mai import.anµ j:>entru om
sunt:
Tvroglvplms fari11ae
- se pot gasi in fiiina , paste fllinoase, pfilne, grliu. branzli vecbe. Femelele su11t
mai rnari deci!.t masculii (600/300 µm fatli de 330/160µm). · A~ti acaricni pot ti
ingerati odatll. cu aceste alimente Ajung in tubul digestiv al omului, unde pot trai un
timp produclind fenomene de enterocolitli ~i scaune diareicc. Paraz.iµi pot fi evidcnJiali
in materiile fecale in cazul electuarii unui examen copraparazitologic.
S-a observat la muncitori care transportli saci de fiiinli sau grau parazitat, apari1ia
unor Jeziuni cutanate foarte pruriginoase. (Nitzulescu ~i Gherman - 1990)
Trrogfrplm$ siro
- trii~te in fiiina, branzli veche ~i roai ales pc bntoanele de vanilie. Are
dimensiuni cuprinse intre 530µm/250~un . lngeral cu acc::,~te alimente poate pruvoca un
catar ·intestinal.
De asemenea . poate produce erupt.ii cutanate pruriginoase la persoanele care
manipuleazll. 111zi cu batoane de vanilie parazitate. (Arru;- 1960)
Glvcvphagus domesticus
- trliic~le in zahAr, manneladll, fructe proaspete ~i conservate. Ingerarca a<~ tor
nlimente parazitate pot produce tulburllri digestive treciltoare rnai ales la copii.
In Anglia a fost dcscris:1 •raia bilcanilor• , care constli in iritapa tegumeotclor la
persoanele care :.J carat sau au manipulat aliruente infestate cu a~ti acarieni. (Evans
- I Y92)
194
Tratamentul constA 111 eliminarea alimentelor infestate ~i administrarea tirnp de
dteva zile a unui purgativ.
fo cazurile cutanate se aplicli un tratament asemliniitor cu eel _din scabie.
: t 5.2.4. Familia Ixodidae
5.2.4.1. Caracteregenerale- Clasificare
• sunt acarieni de dimensiuni mai mari decat sarcoptidele:
• larvele, nimfele ii adultii sunt hema.tofagi;
• corpul plat devine bombat dupli ce parazitul a supt sAnge;
• prezintli un rostru puternic cu care se pot fixa in tegumentele gazdei;
• glandele salivare sunt dezvoltate ~i pot secreta o salivli toxicli ~i iritant.1;
• aparatul respirator este de tip traheal ~i. se terminli cu doua :-tigmate
i
I
respiratorii; ·
• cavitatea generalli este umplutli cu un lichid bogat in elemcnte sanghine;
i • prezintA o importanti mcdicalli deosebitil, fiind vectori ai unor boli grave de
etiologic virall, rickettsianli ~i mic.-robiani;
• dupl dispozifia rostrului au fost alclituite douli subfamilii:
I. - Ixodinae: la care rostrul cste situat 1'mWlil, la extremitatca antcrioarli a
corpului;
I
I
I
- Argasinae: rostrul este situat subtenninal anterior. pc partea ventralil a
corpului.
5.2.4.2. Subfamilia lxodinae
Caractere morfologicc:
• sunt denumite popular "cilpu~e•;
• rostrul cste situat terminal;
• uncle specii au ochi, care pot fi situa_li dorsal-anterior, de o parte ~i alta a
scutului dorsal , avaud aspect de douli petc place sau bombate;
• prezinta patru perechi de membre (larvele - trei perechi), fo(lnate din ~ase
anicole (coxli, trohanter, femur, tibie, protars ~i tars); 'I.
• membrele se:- terminli cu veniuze de fix.a re sau gheare;
• stigmatele respiratorii sunt situate in spatele pe~l)ii_ a patra d~ mcmbre ~i pot
avea f~e variate rn -fllnc{ie de specie· (roti.mde, virguUl scunli sau alungit!);
• orificiul sexual cste situat la nivelul COJtelor perechii a doua de membre, fiind
prczcnt numai la formele adtilte; ·
• orificiul anal este situat mai jos, la nivelul perechii a patra de membre;
i
I • in faza adultli, la inceput cele douli sexe au aproximativ acel~i dimensiuni,
I dar ulterior femela ~te, aparlind un dimorfism sexual evident;
i • mascnlii prezioti un scut chitinos, care acopera aproape toatll suprafata dorsala,
:I pc cand la femele, scuntl este . mai . redus · acoperind maximwn jwnlitatea anterioara a
fe\ei dorsale. Pe fata ventrall!. a corpului existi scuturi chitinoase · numai la ma~r,uli,
dimcnsiunea ~i Jocaliz.arca acestora fiind un · criteriu de difercnfiere a unor specii de
I capu~e;
• sunt ectoparazifi ai unor animate domcstice ~i sillbatice, uneori putllnd parazita
~i omul.
 . T Ciclul l,iologic:

6
_/XO~~D~E~
Metarnorfoza este completli:
. . . ::· ~ . - ~ : au formli ovoidalli. dimensiunile acestora variind in funcµe de specie
I
. "'
I\ (400-600 µm). 0 femelii depune circa 3.000 de ouli. ·
JG )
~
/i.
..
· - ~ : sunt hexapode ~i sunt mici la inceput (< . 1 mm).· Nu prezinta 1aigmate
n:spiratorii. Se glsesc pc ierburi de unde se pot fixa pc animale cu sange cald. Sum
... . ;~..
·
hemalofage. cresc in dimensiuni, cad pe iarba ~i suferli o nliphlire tr'.msfonnanclu-se in
nimfe. ·
- Nimfele: .sunt octopode. Nu prezinta structura genitalli. Pot ajunge. la alte.
· gazde. Se hranesc cu sange, nliparlesc, cad pc sol, ·s e tranforma in adul\i ~i c-~111tl! o
1/knllJ:M/oru~ nouli gazdlL
Exista specii de clipu~e la care larvele ~i nimfele pot ramane permanem pe o
singudi gazdli panl ajung in stadiul adult.
Subfamililiile de b:odidae (dupli Faust ~i Beaver)
\'
· Clasificare ti specii mai importante:
In cadrul subfamiliei bwdinae, existll trei genuri cu imporumtll medicalll
deosebitli:
- genul lxodes
- genul Ripicephalus
- · genul Dermacentor

I. Genul lxodes

~ Caracteristicj morfologice:
f•mur • rostrul este lung;
Tibia j / • palpii sunt indepArtati de hipostom;
• nu prezintli ochi;
• la masculi, fa13 · ventral! este acopcrita in totalitate de pllici chitinoase;
• existl! un fanJ, care i'nconjoarll zona anterioarli a orificiului anal.

Jl. Specii co importanti medkali:

- ~-:/
~ ~- reprezint! specia cea mai rlispandita. Popular este denumitl "clipu~a
Structura unui ixodin · ·cdupli Hegner ;i Root) vitelor• sau •a oilor•. Paraziteaza de obicei bovinele, ovinele, caprinele ~i uneori omul.
Cand nu paraziteazli SC ~esc in frunzi~lil arborilor. Femela este mai mare decal

·*.-~
IXOOCS , H-'£MAPHVSALI~ :1 BOOPHIL~. masculul (4/3 mm fatl de 2,5/1,5 mm), iar femela dupa pranzul _sanghin poate atinge
ml!rimea unui "bob de ricin" (11n mm). in cursul dezvoitlirii. parazitul poate trece pe
trei gazde. ill stadiul de larvl!. paraziteaza mai frecvent rozlitoare mici, nirnfa se
~

AMBLY°"1MA
· 'i : ..
~--··
'

RHIPICEPHA1.US
; A
01:RMACENTOR
fixeazli pc oi, iar adul(ii pc bovine. ovine ~ caprine.
- se giisesc de obicei la marginile pll.durilor, in tufifuri, mliracini~uri ~i
tercnuri cu ierburi inalte. Preferil. un climat mai rllcoros fi uscat. (Cosoroabi - 2000)
Forma infestant! pentru om pot fl stadiile de larva, nimfa ~i mai ales de

w
adult, care tree pc acesta in urma contactului cu ierburile ~i frunzifurile din plidure.

\ .
.. .l !. ~ ... - Roi patogen:
Pot pryduce iri~api Jocale ale pieli~ ~~Qtit.~.. !;le .prurit.· In urma gratajului pot
apare piodermite trecitoare. Pot produce "paralizia de capu~e•.
Ca vectori pot transmite:
• febra purpuricli a Munplor Stanco~i;
Tipuri de rnstru la clipu~e (dup! Hegner ii Root) • febra butonoasa;
 • encefali te_;
.• tularemia..
-i ·s-a constatat cli pot conserva in ~rpul lo( destul de mult limp cocobacilii

.i
~ !, pestei ~i Trij,anosoma C;.,lZi.

l.
t 2.-. fygdq e ~ f : ,
. se. gils~te · in ·zonele nordice · ale · Europel. put/ind 1.ransmite.
incningoenccfalita de taiga.
. .
3. lxoda holoq•clus
- este intalnit in Aostralia ~ po_i!le produce ·o paralizie as.ccndenla la unele
animalc domestice .~i uneotj . la copiii mici de 3-4 ani. (Kettle - 1995)

{I
I II. Genul Ripicephalus
!i A. Caracterc morfolopcc:
• corpul este mai alungit, ovalar;
I • au o culoare bnm-ro~cat!;
i: • rostrul este scurt;
i. • palpii maxilari sunt scurp, lap ~i apropiati de hipostom;

I • piesa pe careeste fixat rostrul numitli "capitulum". prezinta doua. expansiuni

laterale ca ni~te aripioare; · ·
i'
• au ochi; .
!
• coxa primei perechi de membre este bifurcatll posterior:
I • sti~ele respirntorii au' fonnil de virgulil; · .i
j • prezintil un ~ltnf periana! care inconjoarll zona posterioaril a orificiului anal;

!· !
iI
• masculii prczintii pc f~(a ventrall ·doull plllcute chitinoase de ·rom1ll
triunghiul~. 'care au tendin_ta · de a inconjura orificiul anal.
·i i
:I Ji. Specii cu importanUi medicatii:
i
I
I _i:- ..W;ili.tt~-.
!
I
i
.3·. . 1·
I
- este denumitl ·P9inilar "clpu~a cainelui". Poate parazita cainii, uncle
mamifere ~i omul. Femela este1mai mare dee/it mascuiul (11/3 mm fatl de 3/3 mm).
I' Nec~itil de obic:ei trei gazde pentru fiecare stadiu. qar pot .parazita· uneori

l
1
acel~i caine. in special ~d trlliesc in cu~ acestuia.
Omul poate fi 'parazitat de stadille de larvll, nimfa. ~i adult·, c/ind vine in
contact cu cu~ca cfilnelui unde ·l?e pot gasi parazi!i.

Roi patogen:
Poate transmitc:
• febra •butunoasa;
• piroplasmoza cainilor;
• febra recurenta (Produsa de Borrelia hispanica).
d' . \
2. Ripicephal11s schultzei:
- se gas~te in zo1iele de stepa din Rusia, put!nd parazita roz.atoarele ~i
uncle animate domestice.
Este vector al tularemiei, in special la roziltoare.
I: /:rodes ridmis; 2: Ripiccphal:,s sa11g11ineus; 3: Dennacentor andusoni
Specii de lwdinae (?upll Georgcscu)

198 199
 m. Genul Dermacentor 5.2.4.3. Subfamilia Argasinae

A. Caractere morfoJogice: Caractere m.orfologicc:

• corpul esre mai voluminos; • -roslnll este situat subterminal, pe fata ventrala a · corpului;
,. rostrul este scurt, avllnd baza mai largll deciit lungli; • ochii existli numai la cilteva specii;
• palpii maxilari scurµ ~i gro~i sunt apropiati de hipostom; • membrelc nu prezinra ·veotuze;
-~~~ ; ; • ·prezint3 dolia stigmate respiratorii, care se gasesc intre perechea a tt-eia ~i a
• coxa de la perechea a pstra de membre este foarte voluminoasa la masculi; patra de mernhre, i"n partea latero-ventrala a colllului;
• membrele se terminll cu carlige; • nu au scuturi chitinoase;
• fopi ventraU a masculilor nu prezinta pHlci chitino~e; • ccle patru perechi de membre au mirirni diferite: perechea a <loua cste cea
• marginea posterioad la masculi are un aspect festonat, festoanele avAnd un mai scurd, iar perccqea a patra, cea mai lung!;
punc t central, alb; • dimorfismul shoal este mai pu~n evident decat la ixodinae.
• paraziteazll de obicei trei gazde. larvele ~i nimfele av§nd predilecµe pcntru
animate de ralie midi.'
. Caractere biologice:
Prezintli un parazitism temporar scurt, cu obiceiuri de plo~ni\!. Ziua se ascund in
IL Specii cu jmportanti medicalli: · diferite crllp!turi, vizuini. cuiburi, cotete, iar. noaptea atacli pll.sllri, mamifere ~i uneori
omul, hrlinindu-se cu sangc.
l- -~ ~ frunzele copacilor, in special in America de Nord. • ~ : sunt depuse de mai multe ori, in cantitap rnici (100-150· ouii). Femela
Larva ~i nimfa paraziteazll in special routoare mici, iar adulpi - mamiferc salbaticc nu moare dupli depunerea .accstora;
mari, bovine, cabaline ii uneori omul. • ~ : i'n mod normal nu ·se branesc sau fac acest lueru foarte rar;
• nimfa.: exist! mai multe niiplirliri, formlin<lu-se nimfe de gradul 2 sau 3. Apoi
Roi patogen: se transform! in adul1i .
La tocul fixirii in piele poate produce leziuni ulceroase rebele la tratament. Se remardi faptul di nimfele ~i adultii pot trai limp indelungat lnrli hrnnli,
Uneori pot apllrea paralizii grave la om ¢ animale. uneori chiar mai multi ani .
Ca. vector poate transmite:
• febra purpuricll a Munµlor StAnco~i; Cl&aificare ti specii D1Ai im.port&ntc:
• febra Q; Argasinele sc clasifica in douli genuri cu importan\i medicala:
I •
• rularemia. - .Argas
· - Ornithodorus.
2. Denr,acentor silvaru,n (marginatus)
- se gll~te in special in zona mediteranClllla fi taigaua siberianli, putand
parazira in special ovine ¢ cabaline. ,, I. Genul Argas
Roi patogen: A- Caractere morfologic$:
Poate transmite: • faradorsal! este net separatl de eea ventral! printr-o creast! net vizib1lll;
• meningoeneefalita de taiga; • corpul este turtit, oval sau eliptic, transparent inaintea prAnzului sanghin;
• rularemia; :, • nu prezintl ochi.
• bruceloza.
Aie capacitatea de a pastra viabili in c6rpul aeestora, cocobacilii pestei JL Specii cu importanti medjcali:
limp de 35 zile. (Nitzulescu et al - 1990) I
I
1. .Argas persicus
3. Dern,acentor pidlls (r~culatus) j . Este nwnit popular "cap~a gllinilor". Paraziteazll gtinile, porumbeii, curcile,
- poate fi intilnit in Siberia ii uneori in RomAnia. Masculii au dimensiuni raJele, g~tele, plsirile sEbatice ii uneori omul. FClllela este pufin mai mare decal
apropiate de femele (5-6/2,5-3 mm) , dar acestea, in urma prAnzului sanghin, pot atinge masculul (5-7/3 mm •· 4-5/2,5 mm). Pe ambele fete prezintli omamentalii neregulate.
16/10 mm. · . Trii~. jn erip!nnile din adllposturi ~ cotete, sub scoarta crengilor uscate ~ sub
Larvele ~i nimfele paraziteau de obicei routoarele, .iar aduiµi ataca scAndurl. ·( Cosoroabi :· 2000)
cabalinele, cai.nii ii alte mamiferc de_talie mare. fnteplltura produce o iritape loC!!lll -foarte pruriginoasli inso(itli de mici
. I:'9..~~ t.raosmite .difcritcJipurLdc .enc.cfalite de etiologie virall-. heinoragu cap1lare.
Poate fi vector al unor spirochetoze la om ~i animale.
 2
l
!
2. Argos retle.u,s
Este denumit! popular •cap~a porumbeilor• . Paraziteaza porumbeii, ru.ii rnr
giini ~i rate, uneori iepurii, cabalinele ~i . omul. Femela este apropiatli ca dimensiuni
cu maSC\!,Jul (5/3 fll,IJl - 4/3 nun). l.}11!;9ri invadeaµ. ¢ )QC.Pinta, o_rny)ui.
Pdate transmite uncle spirochetoze.

II. Genul Ornithi,dorus

A- Caractere morfologice:
• fata dorsall nu este delimitatl de cea ventralii;
• uncle specii pot avea ochi situap lateral pe fafa vcntralli, ·la nivelul primei
perechi de membre;
• suprafa1a corpului este mamelonatli, prezentlind desene cuticulare varia1e. Pe
fata ventral! exist! ~anturi adlinci.
·.... - ....
D, Specii cu importanta medicali:
I : hipostom; 2: cheliccrc; 3: palpi maxilari; 4: capitulum
Rostru de ixodin (dupli Georgescu) 1. Ornithodor11s moubata
Se g~te in special in zonele sudice ale Africii ~i in insula Madagascar.
Dimcnsiuni: femela (12-14/8 mm); masculul (6/4 mm). Nu prczintA ochi.
Ataca in · special mamifere mid ~i pisiiri. La om pot transmite febra rc:curenta de
capu~e produsli de Borrelia duttoni.

2. Ornithodorus erratic11s
Este intfilnit in special in Spania ~i Maroc. Trai~te in vizuinile micilor
mamifere de campie. Femela (4-6/3mm), masculul (3/4 mm). Nu prczintA ochi.
: fntepAtura este dureroas~ ~i poate fi urmat! de o reactie febrilli. Poate transmite febra
; I
,1r uar~~ "'"~- recurcnti de capu~e. produsli <le Borrelia hispanica ~i Bon-elia duttoni.
~-
I 3. Ornithodorus turricata

l
I: rostru; I: .orificiul genital; 3: orificiul anal: 4: orificiul stigmatic
Este rasp§ndit in zonele de sud ~i vest S.liA., Mexic, Amerka Centntlli
~i de Sud. Poate transmite febra recurenta ~i febra Q . (Evans - 1992)
.i
,4rgas persicus (dupa Patt~n) 5.2.4-4. Rolul patogen al Jxodid.J!.[!Jf

I. Mecanisme de transn1itere a unor boli:

Ixodidele pot transm,tc o serie de boli, prin mai multe modalititi (Nitzulescu et
al - 1990):
a) Cap~ele se fixeaza . in pielea_ gazdei prin intermediul rostrului. Cu ajutorul
chelicerelor perforeaz! pie!ea, pitrund in plag! cu hipostomul, care fiind zimtat
pcrmite fixarea putemici a parazitului in_ pielea gazdei. Se hranesc cu sftnge, dupa
care se pot dcsprinde singure.
· Daci se smulge dipu~a. se poate rupe hipostomul, care rrtmane in plag11, se
produce lezarea corpului paraz.itului, iar lichidul cc umple caviµtea generalli, unde se
pot gllsi microbi, virusuri sau rickettsii. infccteaza gazda. Este socotit mecanismul
Rrincjpal de transmitqe a bolilor de citre cap~e.
b) prin saliva deversata in_ plagll in momentul branirii parazitului, care poatc
COn\ine agenti patogeni;
Ornithocloms mo11bata (dupa Nuttal)
 7-· j .
cj inhalarea de praf ce con\ine dejecte us.:ate ale acarienilor care parazitea~ 7. FebreJe recurente "de c3i,,u~e•
i;a.zda; Sunt produse de diferite specii de Borrelia (B.hispanica, B.duttcmiJ. Se
d) in cazul strivirii paraziµlor, agenµi infectanti pot ajunge pe degetele poluatc manif~tll prin aparipa de accese febrile repctate, s-eparate de pcrioade J c afebrilitatc
de limfa aceslora ~i pot fi vehiculati la nivelul mucoasei nazale ~i conjunctivti inso(ite de cefalee, atralgii , mialgii, manifestll.ri cutanate. Pot fi transmise de mai multe
o.::ulare. specii de Ornithodonc.·. ~i Argos.
"Bciala Lyn1e• . produsll de Borrelia burgdoife,i poate fi transmisli in spe,,;ial
11. Boli produse ~i transmise de lxodidae:. de larvele sau nimfele unor specii de cllpu~e. Dupli un stadiu de infeqie localiw ta cu
manifestllri cutanate pot apare fenomene de miocarditli ~i in special ile .ili!cra.rc
1. Paralizia de capu~ nervoasa, suh fonna unei menin:,rite cu lichid clur. (Chiotan - '.!000)
Se produce in urma inocularii de saliva veninoasll in special in apropicrt
de coloana vertebralll sau in regiunea capului. La 5-6 zile dupll in\epllturli pot aparc
fenomene de paralizie sau pareza, care incep de la membrele inferioare ~ evolu~aza 5.2.4.5. J',fetode de combatere a Jxodidelor
ascendent afectand ulterior membrele superioare ~i mu~chii giituJui. Pot apare crizc
~onvulsive, iar la copii uneori se poate produce chiar moartea. Dupll vindecare, nu a) LiL.om:
lasa sechelc. Poate fi produsll. de J:wdes holocyclus , Dennacentor andersoni. • cllpu~ele nu trebuiesc smulse pentru cli rupcrea rostrului este urmatli de
abcese locale ~i exist! pericolul infectarii gazdei cu agcnfii patogeni existenii in corpul
2. Menjngoencefa!jta de taiga paraziplor. Sc pun la locul fixarii 1-2 picituri de petrol, benzina, eter, cter iodat,
Se intiiln~te in taigaua siberianli, avand o etiologic viralli. Boala dureaza toluen sau esentli de terebentinlL Dacll cllpu~a nu se desprinde singura, se scoare cu
circa doull sllptll.mani, dupll un debut brose cu stare febrili, cefalee, v§rsllturi, fotofobic grijll, f!d sll se tragii tllre de ea. Se dezinfecteazll locul de fixare. Capu~ele scoase nu
~i semne meningeale. Pot apare tulburari psihice, convulsii, hemipareze. Decesul poatc se vor strivi, ci vor fi arse sau puse intr-o solitie de acid fenic 2%, lizol JO% sau
interveni in dteva zile. fn caz de vindecare pot rllmane sechele. Poate fi transmisll. de petrol.
Jxodes persulcatus, •Jxodes ricinus, Dermacentor silvarum.
• imbracllmintea persoanelor parazitate se presarli cu DDT sau HCH, ~i se
pun 2-4 · zile in saci de p§nza bine Jegap.
a Munnlor St!nco~i
3 . Febra puqmricii
• pentru prevenirea "bolii Lyme• , se poate administra Doxicilinii - 10 zile
Se intiln~te in S.U.A., dar ~i America c;le Sud (Brazilia, Columbia). Estc
(primele 3-4 zile - 200 mg/zi , apoi elite JOO mg/zi).
produsll de Rickettsia rickettsii, iar boala se caracterizeazll prin aparipa unci stari
febrile prelungite, dureri articulare ~i musculare ~i aparipa unei erupµi cutanate. Poalc
·;_.. fi transmisll de Dennacentor andersoni, Ripicepha/11s sanguineus.
b) La aojmale:
- folosirea de . unguent.e ce con(in DDT 3-5% sau HCH 1%. Se aplidl <le 4 -5
.h:· ori la intervalc de 7 zile;
4 . Fcbra o {de Oueens)andl
;Ji; A apllrut sub formll. de focare epidemice in zona balcanicll, in pcrioad:I
- pulveriz!ri cu Fipronil (Frontline) - spray.
celui de-al doilea razboi mondial. Este produs! de _Rickettsia bumetL lofec{ia se f:ice
..
. 1,,
. :~: , pe ~e respiratorie ·prin inhalarea dejectelor de cllpu~e (Dennacentor spp.) sau prin
ff{
.I.,
in1epliturll (Ornilhodorµs moubata).
S.3. Clasa Insecta
Este o boalll febrilll, undc temperatura poate atinge 40°C, unnatii Je
\-'1 complicatii pulmonarc. De obicei evolupa este benigiill.
i I

~:j 5. Febra butonoas3 5.3.l. Caractere eenerale. Clasificare

l;~'. Este intfilniti in special in bazinul med;temean ~i are ca agent etiologir
Rickettsia conori. Se manifest! cu o stare febrilll, cu temperatura panli la +:«.1°C.
:~ . insofitll de o eruppe cutanatll. la inceput macularll care devine papularll.
· La locul inJepliturii apare o micll "pata neagra•, care este o zonll net.TOtici
;:J: c u diametrul de 1-2 cm, insotitll. de adenopatic re~onalll.. Evolupa este benigna. Estt
transmisll de Ripicephalus sangttineus. l • prezintll. trei perechi de mcmbrc articulate (hexapode), care pleacll de la Hivelul
6. Tularcmja ·
Este · o boal11 microbianll produsll de Pasteurella (Franc_isel/a) t11/t.lre1Lfis.
carac terizata prin aparilia unei stll.ri febrile, inso(ite de cefalce, · ~~iaJgii , stare dt
prostrape, adcnopatie. Uneori pot apare leziuni cutanate, conjunctivale ~i .:hiaI
pulmonare. Antib1ot~pla · a ameliorat prognosticul bolii. Poale· fi ·transmisll · de
Dermacentor andersoni, rezervorul de infecpe fiind reprezentat de rozatoarele de carop,
~obolani, vulpi, fazani.
_:!
5.3.J.1. Caractere morfologice
• corpul este format din trei segmente distincte: cap, torace ~i abdomen;
toracelui;
• au simctrie bilaterall\ ~i un inveli~ extern de naturli chitinoasli;
I • uncle au aripi;
, • apararul respirator este de tip trahcal; .
I • p~t! douli. nntene;
f·
.; dezvoltarea se face prin intermediul metamorfozei, care poate fi complela sau
incompledl (cand lip~te de obicei stadiul de nimfli);
• in multe cazuri se constatll un dimorfism sexual.
 a)~:
are aspectul unci capsule putcrnic sclcrilfoatc · pe- care sc aflii:
- doi ochi;
r-- ·-CA-1' ----1 ,·····roflAl!er·· ·······- ·:----· · · · ·•· ABDOMl!:N ••-- -· - - · ·· --.---··,

douli antcoc scurte sau mai lun~i; .....4,. 1! Ae,Pi ~ - l

aparatttl- -b1:1cal.- atlsptat-·pentRI· ~i $i.luaµi:
• masticat ~i .lins (colcoptcrc);
• lins ~ ~upt (muscidac nciniepatoarc_::
ll-zmJI~ ~- . . !.
,.- I "' I 11
• i111cpa1 ~i supt (anoplurc, apbaniprcrc).
b> Toracele:
- cste: fom1at din trci ~cgmcutc:
• protoracc
• mezotorace f
• mctatoracc
i lirfi48P.E
L
I
Dimcnsiunilc acestor scgmcntc variu.z! in functic de specie ~i sunt corclate cu i
dczvoltarca organclor de mi~carc ~i t.lcplasare, prccum ~i cu musculature acestor.t. I Structura schcmatizatll a unei insecte (dupli Patton $i Cragg)
Pc ficcarc segment toracic sc articulcaz! cate o pcrechc de mcmbrc. deci
inscctelc sunt hcxapodc.
Aripilc s1U1t fixate pc partea dorsalli a toracclui, mai prccis de mezo ~i i
mctatorace.
Exist! inscctc:
!i
• cu doull perechi de anp1:
• cu o perechc de aripi (diptcrele); iI
• tari. aripi (annplurc, 1tphaniptcre). I

Aripilc sunt strablitute de ncrvuri, care le confera rigiditatca nccesara. Pot Ii I.

transparcnte sau slab pigmcntatc, avllnd. uncori ~i solzi Situ peri~ori.
I
Aspectul aripilor ~i desenul ncrvurilor · poatc prczenta important! in diferentierca i
unor specii de insectc. iI
:-: c) ~nw:
t: prczinta un numar variabil de scgmentc (1-9), nltirnul put.ind fi transfonnat ! • 'I
uueori in annliturli gcnitalll. !

5.3.J.2. Sm,ctura inten{ii

I : ou; 2: larvi; 3: nimlll; 4: adult .
• Aparatul digestjv: Etapele metam6rfozei la inscctc (dupll Hegner)
- cste format din "pieselc bucale" , alcli.tuite ·. din labrum (buza superioarlll. i
labium (buza iofcrioaral, . t.loua mandibulc ~i doull maxi.le. Orificiul bucal sc_ continuA I
cu faringele, csofagul, s1ori1acul ~i un intcstin ce se tcnpinll cu ori.ficiul anal.
Partca tcnninaUI a csofngului prczilita o umflaturil nurnitll "provcntricul", ca~
poate fi prcvlizut cu ni~te fonna1iuni chitinoasc folositc ·pentru mllrunprea hranei.
I
iI
Jo
------..;;;
.3 .
I : faringc
I
Glandclc salivarc pot avea o structura vnriatl in functie de specia de insectli, 2: csofag
uneori put.ind produce o sccre1ie veninoasll. l Al. 3: stomac
I 4: intcslin
• AparatuJ respirator:
I S: reel

- consta dintr-un sistem ramificat de trahei, care la exterior se deschid prin !

l
-i
6~
6:
7:
ganglion es<>fa_gian
ganglioni 1oracali
11 i~1e orifidi oumite "stigmate respiralorii •. I 8: gangliooi ab,ic>minali
·j
9: glandl salivara
• Aparalul circulator: ! 10: canal aortic

- cste constituit dintr-un sistern vascular dcscl1is, de tip lacumar. Existil un vas
dorsal pulsatil, care cstc un fcl de i.nimi primitivil., format dip mai multc ventriculite.
care comunjcll intre elc prin valvulc, iar prin intcrrnediul ostcolclor cu caviiatea
gcncrala care este umplutli cu un lichid nwnit hemolimfii.
··•-·--"--·-··------~'!f.
~

--~--==- I I: vcotriculi1c
12: tubii Jui Malpigh:

Structura imemli a unei insecte (dupii Hegner)

-,n7
 -;,. :-r-1r
~
• Aparatul excrctor: · 5.3.2. Ordinul Anoplura
.- este format din forma\iw1i tubulare glanduiare' numite 'tubii Jui · Malpighi'
care se deschid in zona unde stomacul se continua cu intestinul.
5.3-2.1. Caractere generale
• Sistcmnl nervos:
- este format din grupe de ganglioni cerebIOizi dezvoltali, · dispu~i deasupra • s_tint insecte aptere (lipsite de aripi);
esofagului, un inel esofagifln ~i un lant ncrvos ventral fonn~t din ganglionii toracici ~i • corpul este turtit dorso-ventral;
abdoniinali unip prin cordoane nervoase. • membrele sunt prevazute cu gheare putemice, cu care se fixeau pe gazda;
• sunt hematofage, aparatul bucal fiind adaptat pelitru _intcpat ~i supt;
• Organele de sun\: • prezinta doua perechi de glande salivare, o pereche bifidli ii una cu aspect
Sunl .reprezentale _de: reniform;
- doi -ochi comple~i. forma{i din numeroase fatete numite omnalidii; • metamorfoza este incompletli;
- doui!. antene, formate din mai multe articole, pe care se glisesc ~ r i
• sunt ectoparazi.{i.
care au o funcµe olfactivi!.. La niyelul articolului al doilca se poate .gi!.si "orgam,11 Jui Din acest ordin, prezintli importantli medicalli familia Pedic11lidae. cu trei specii:
Johnston• cu rol auditiv;
- Pediculus humanus var. corporis-vestimenti;
- doi paJpi maxilari, cu rot taclil.
- Pediculus human11s var. capitis;
- Phtirius pubis.
• Aparatul . genital:
a) mascul:
- este format din doi testiculi, vezfoulli seminali!., canal ejaculator ~i penis.
5.3.2.2. Specii cu importantii medicalii. Roi patogen
b) femel:
- este format din :douli ovare de la care pleaca douli oviducte, apoi
A. Pediculus J,un,anus, var. corporis-vesti,nenti
spermateca sau receptacolul seminal (in care se depun spermato7.9iz.ii dupli fecundiue)
~i se tennini cu vaginul.
(P.corporis. pliduchele de corp)

Morfologie:
5.3.J.3. Importan(a medioalii • dimensiuni: femela 3 ,3-3,5/1,1 mm; masculul 3/ 1 mm;
• culoarea: alb-cef!~ie;
Dintre insecte, pentru medicina umanli pre_zintli importan{li, in special unii • guml: are o fonnli •pentagonalli ii prezintli doi ochi, douli antene fom1a1e dih
ector,aratiµ . Ace~'ti!l pot fi: mici articole ~i un aparat bucal transformat intr-o trompli retractilli;
• ~ : are o formli patrulaterli cu mar'g inea posterioarli concavli ~ este
a) temporari: format prin sudarea cclor trci segmente toracale. Prezintli o pereche de stigmate
• vectori activi in transmiterea unor boli infecto-contagioase (t4ntarii anofeli respiratorii. Pe partea ventrals. a toracelui sunt inserate trei perechi de membre dintre
malaria; pureci:i - . pesta) '• care prima pereche estc mai dezvoltatli, ~i care sunt formate . din cinci articole (cod,
• •vectori mCCl\D,ici a unor agen{i infectanli de etiologic bacteriani!. sau trohanter, femur, tibie, tars). Tibia prezinta o micl proeminen{li ca o ghearli, iar carsul
paraz.itara (Musca_domestica poate transmite Salmonella spp, Shigella spp, chi~ti de se termina cu altli ghearli. cele doua formand o pens! cu care paraz.itul se fixcazl!.
Entamoeba histolytica, chi~ti de Giardia-lamblia) ·. st.rans de firul fes!turilor sau de pi!.r.
• abd6menul: este ovalar ~i crenelat, format din- opt segmente de mirimi inegale,
b) permaneng: 'i limita 4intre segmente fiind ~tears!. iar ultimul segment (9) pretintli la femelli "cacii',
Pediculidele produc pediculoui, dar pot fi ~ v~ori ai tifosului exantematic. o f9rmaµune cu aspectul litc:rei •v• rlistw-oate. Masculul nu are cerci, .ci un pcnis. · Pe
abdomen ~e pot observa fBSC percchi de stigmate aspira~orii .

5.3.1.4. Clasificare
Metamorfoza:
Exislli patru ordine de insecte cu importantli medicala: Este incompleti: ou - nimf! - adult.
Qy!: este ovalar: all>-gl!.lbui ~i pretinta o placa ciuruitil excentricll. Popular se
- Ordinul Anoplura numes~ ' lindeni" . Fixarca se face pe firele de tesaturi prin marginea lor laterali!. prin
- Ordinul Aphaniptera (Siphonaptera) intermediul unei substante cleioase. Cull.le sunt dispuse neregillat pc firele de 1eslitura.
Ordinul Hemiptera
· t:fi.Infu: are fonna ascmanlltoare cu adultul, <!I!!:. nu_ pruirui o s1n1etar.i .g:enitali!:
Se produc iflai rilulre ·nip&rliri, existand trei ·stadii nimfale, dupli care se transformii in
Ordinul Diptera .
adult.
 ..
; I
.-,· ,
::, _~!: 1·,
:, ·
. f. Loca.liza.re:
. .} Se fixeazA pe haine sau lenjerie, de obicei la nivelu) cusatutilur snu la baza

r
r
1::·. fibrelor \esAturilor. In momennd hr!nirii, tree temporar pe pielca gazdei, in[cupl!. ~i sug
sange. .

I
I Roi pafogen:
j
. a) Boala se n ~ e pedjculozA. In urma inlepiturilor apar papule pruriginoase
· illCOnjurate de un halou eritematos. localizate cu predilecpe, pe tomce, abdomen,
fOlduci ~i in zona extern! ~i anterioari a coapselor. Pot aparc leziwti de gr.uaj ~i
.. complicafii cutanate in urma suprainfecpilor microbiene: fuliculitc, piodermite etc.
In infestlrile de lungil durat!, in cazul afcct!rii umerilor, cefei ~i toracelui, pielea
• zonei pa:razitate se poate iogro~ ~i pigrnenta, producandu-se o melanodermie cunoscuta
sub numele de "boala v~gabonzilor•.

r b) Ca vcctori, pilduchii pot transmitc douil · boll produse de ricketlsii ~i una de

etiologic microbianil (Nitzulescu ~i Gherman . - 1990):
• tifosul cxantematic (Rickettsia pruwazeki,)
• febra de tranp (Rickettsia quintana)
• febra rccurcntil de pllduche (Borrelia recurrenfis).

I: Femclll 2: Mascul Tifosul exantematic

Pediculus corporis - cste transmis de Pediculis corporis~ care in urma hrlinirii cu sangcle omului
bolnav prcia rid::cttsiilc care se vor iomulp in cclulele cpiteliului intestinal al nccstuia.
Dupil circa 8-9 zile, celulele · parazitate pleznesc eliber4nd rickettsiile, care vor njunge
,· in mediul extern odatil cu dejecfiile parazitului, iar in ~ I ell accsta a schimbat
~-~

--------,
gazda, germcnii infcctanp pot pl!.trunde in organismul acestcia prin micile cscoriatiuni
t, de la nivelul pielii.

f' Fcbra de tran§CC (fcbra de 5 zile; febr.i de Woll1ynia)

:~
:,q 1•
i•
I
I
- poate fi transmisl!. in acel~i mod.

Febra recurentj de piiduche

~~ - estc transmisil printr-un mecanism diferit. Pilduchii sug singe . infcctat cu
~ spirochete (Borrelia recurrentis) , care rlimAn circa 24 ore in tubul digestiv, dupil care
0

tree in cavitatca general! a inscctei, inmulpndu-se in lichidul (hemolimfa) care uruple

·, f aceast! cavitate. Dupi 6 zile, pilduchfi dcvin capabili sil infcsteze omul. Transmiterea
bolii se face piin strivire11 parazitului purtator de spirochete, iar germcnii . pu~i in
i libertatc pot invada organ_ismul noii gazde piltrun.zlind prin micile leziuni epidermice

l
i
. cauzatc de un grataj violent sau in urma contactului hemolimfei parazitului cu
I mucoasa nazall sau conjunctiva oculura a ·acesteia.
'
Ii. i
l
.IL Pediculus humanus var. mews
(P.capitis, plidtichele de, cap)
L

i
I
I Morfolo,:ie:
1 • dimensiuni: fcmela 2,7/1 mm, masculul 1,6/0,7 mm;
I
'
'·'
•
•
culoarea: cenu~ie cu. marginilc mai intunecate;
corpul arc o formli ··mai alungitl!.; ·
Pediculus capitis Ph1iri11s pubis
(dupa Ungureaou) • limitele segmentclor abdominale sunt mai _pronuntatc;
• pcrii. de pc corp sunt mai mari ~i mai numero~i;
• musculatura este mai pupn dczvoliati.

211
 ·-1
1\1:etan:a~rfoza.:
.,..•··- • este incompletli: ou - nimfli - adult

_;\:1·~/L
t,.
t;! i .
• oul este mai alungit, de forml u~or tringhiulara, pre-zentand la nn caplh un
cllplicel cu mici orificii, iar clciul de fixare cste dispus la baza oului ~i nu lateral, la
capiitul ·opus clplicclului. Oulilc sc fixcazl pe fir-elc de plir ~i sunt dispusc in accea~i
direc(ie.

1'.i : : Localiza.re:
\l'1
It,''~
I - pArul capului, spAncene, ·gene, barbli.

~--. ·1 j_
Gazda este omul.

Rol p&fogen:
d,
a) Pedjculoza capujyj
. !n urma intcpliturilor, pe · pielea capului pot apare leziuni polimorfe de tip
papulos sau veziculos, foarte · pruriginoase. Gratajul intens favorizeazli supr.iinfec{ia
i microbiartl. Se pot produce ·cruste groas_e , sub care se aduni o secrepe purµlentll .
b) Pot transmite ca ~i P.co,poris:
Ouli de Pediculus capitis (1) ~i Phtirius piibis (2) (dupii Faust) ! - tifosul exantematic;

II
- febra de tran~ee;
- fcbra recurcntll.
7 i
.C., Phtirius pubis
i
.·.r (P. inguinalis. pliduchele lat)
I i-
i
l J\1 orfologie:

I! • dimensiuni: femela 1,5/lmm; masculul l ,3/0,8mm;

• culoarea: gl!.Jbui-albicioasl;
• capul: este mic, alungit ~i infundat inlr-o depresiune a toracelui;
j • toracele: estc bine dezvoltat, anterior concav. prezintli trei perechi de membre
bine dezvoltate, inegale ca mlirime ~i formll (prima . pereche este mai mica decat
· celelalte) ~ terminate cu gheare foarte putemice.
• ahdomenul: este mai scurt, plirand a fi in continuarea toracehii ~i datorita
fonnei ovalare a dat parazitului dcnumirea de "pliduche Jal•. Este formal doar din
cinci segmente. Primul segment a rezultat din contopirea a patru segmente ~i pe el se
glisesc ~i perechi de stigmate rcspiratorii, iar pe restul . segmentelor doar cite o
..) pereche cie stigmate. Femela prezint! cerci, iar masculul - penis.

Metamorfoza.:
Femela depune circa 40 ou!. Elc eclozcazl · dupll circa 7 zile, iar nimfele
prezintl trei nlipArliri panll devin adulfi (la 17-18 zile dupli ecloziune).
t\11 / -4
Localizare:
- la om, in regiunea pubianli pe peri~rii din zona, uneori putand ajunge ~i pe
cei din axilli, gene, sprancene ~i chiar barb! ~i mustll{i.

,-c..,...:
•---as;
~-la&altl•-41•:
1 -
.. _, ..........
..,....
........ nctall :
Roi pa.fogen:
a) P..htiriQH pub,iani
4 - a...a. poa&arlor; • - w.dlo V.!!f!IW. .
intalnitl mai frecvent la oamenii tineri, caracterizatli prin apari~ia unei
erup{ii de papule mici de c ulonre rozacee, foartc pruriginoase mai ales noaptea. Pot
Structura intemli a unui pediculid (dupa· Georgescu)
apare leziuni de grataj, care pot avea aspectul unor eczeme. tn cazul localixlirii la Alte modalitilli de rratament:
nivclul gcnelor poatc dccl~a aparitia unei blefarite. unguent cu oxid galben de rncrcur 2-3% (unguent oftalmic) zilnic Limp de 7
b) - nu are rol de vector ca P.corporis. zile;
- Lindanest - unguent (trci apliclri din 2 in 2 zile). Inaiatea fiecarei aplicihi
se ~palll zona ~i se ~ e prin tamponare:
5.3.2.3. M etode de combatere a pediculidelor - Jacutin - cmulsie - 3 seri la rand (c1imineata - du~); se poate repeta dupll o
pauza de o sApthnAnll;
Unn:lresc distrugcrea ·parazitilor aclul\i ~i a oulllor prin aplicarea unor pudrt - Kwellada - lofiunc (HCH - 1%) - dupli 12-24 h - du~. se repeta dupli 4
creme sau lotiuni care conµn insecticide (DDT: piretroide cle sintezl). (in«lr. J.C. ' zile:
1978~ Mu.mcuoglu et al - 1983)
.b ) lo cazul localizarilor la nivelul genelor ~i sprlincenelor:
1. Pediculus hw11anus - var. corporis . - se aplicil vaselinil. cu piretru; · ·
• aplicarea pe lenjeria pcrsoanei parazitate de pudri cu DDT 10% to talc sau - sc scot inscctclc cu o pensil. finil.;
malathion 1% sau lindan 1%.. lnsecticidul va fi aplicat pc suprafata interioar-:i a - se poatc folosi ~i unguent oftalmic cu oxid galbcn de mercur.
lenjeriei, acordandu-se o alen{ie deosebitll cusliturilor, caotitatea folosita fiind de circa
30 g/pcrsoanil.
• folosirea -de silpun cu DDT 3% (cAtc 500 g/persoanl) timp de 15 zile; 5.3.1.4. Aspecte epidem:iologice
• in cazul unei iµfcstllri persistentc se poate repeta tratarea cu substanic
insecticide la interval de 2-3 sAptamAni; Pediculus humanus var. corporis
I.
• folosirea u.nor mctode fizfoe: • incidenta parazitozei depindc de gradul de igienil. individualli;
- clllcarea rufelor cu fierul binc incins; • -sunt parazitate de obicci persoanc cu stare matcrialli ,i igienicii prccarll
- ficrbcrea rufilrici ~i lenjeriei in apil. cu soda 1-2% tirnp de 15 minute; · (vagabonzii);
- men{increa hainelor la +70°C, timp de l ora: .. este raspAndit .in colectivitllti (Jcoli, intcmatc, cazarmi, penitenciare. 111.ile de
vagabonzi);
2. Pediculus huma11us - var. capitis · • apare mai frccv~nt iama, intrucit imbraclimi~tea groasli ,i faptul ca uncle
• se spalil initial parul cu apil caldil ~i silpun obi~nuit; persoane se spalll. mai rar, favorizeazl inmullifea parazi{ilor:
• se aplicll medicamentul (~poo, lopune, puddi)
- emulsic de DDT 2% sau Lindan I% in solupe de alcool etilic, amestecul 2. Pediculus humanus - var. capitis
liind diluat 1/5 in apil il'lainte de aplicare; · • poatc afecta persoanc. care aparp.n oricllrei clasc socio-economicc (Meinking
- Lindan 0.2% in ulei de pilr; 1990)
- pudril. cu DDT 10% in talc 10-20 g/persoana; • oufilc paraziplor se pot transmite ,i prin inlennediul unor obiectc de · uz
- lofiuni dezodorizante (contin Malathion 0,5% in solupr: de nlcool personal (perii, picptcni, pil.lil.rii) ~ pot rezista pc acestea tirup de I lunil.
izopropilic): 5-10 ml/pcrsoanil; ·,
• se ac!)pcril. plirul cu o bonel!; 3. Phlirius pubis
• dupli 12 ore se clll.t~tc plirul, se usucil ~i se piaptllnil. cu un picptcne des • afectcazll. persoancle active sexual, de oricc' categoric socialil;
pentru jodepilrtarea ouillor (lindeni); : · • in afara· contactului sexual se mai poatc transmite ~i prin iatcrmediul hainclvr
• se poate repeta tratarnentul dupll 7 zile (~ntru a distruge parazitii care au $i a_~crnutului.!
cclozal -intre limp); :, . i-
·• sc mni poatc folosi: Jacutin - gel; lod~enl?hos_ - 5% - pudr!; ,ampon
Kwcllada (con\inc HCH 1%). 5.3.2.5. M°Xsuri profilactice

3 . Phlirius pubi~ • cfcctuarea triajului epidemiologic periodic in diferilc colectivitap ,i in ~pecial

a) in cazul ~ifilor localiza\i in zona pubi~ll in ~coli, dupll cc elevii revin din vacan(e;
1
• se dcpileaza ·zona afectatA;
• se aplica o crema, unguent sau Ioiiune cu . insectici<l .• respectarea regulilor de igienii individualli ~i c.:olectivli;
- lotiune cu acid izopropilic care poate contine DDT 2% sau Llndan 1%
sau Malathion 0,5%; • evitarca utilizarii in comun_ a lenjeriei de pat, prosqapelor, picptenelor $i
- pudra cu DDT 10% in talc: periilor de haine;

'j
- pomadil cu xilol (roluo l) - (20 picllturi in 20 g vaselinil);
• s~ las§ 12-24 ore apoi sc spal:i; • evitarea contactclor scxualc cu persoane cunoscute ocazionnl.
• se rcpeti dupll 7 zilc.

•,
'J ;.,. 2 15
 5-3.3. Ordinul Aphaniptera (Siphimantera) '·'f'
!

5.3.3.1. Caractere generale. - \------ -----

• fcmelele sunt ceva mai marl decll.t masculii (3-4mm respectiv 2-2,5mm);
• aparatul bucal estc adaptat pcntru intepat ~i supt (hcmatofagie);
' .,itiG~~~~~'\_;~
• antenele sunt situate intr-o dcpresiune, care imparte capul in doull jumlitll!i. Elr
sunt scurte, formate din trei articolc;
• nu au aripi (aptere);
• cele trei perechi de membre au lungimi diferite, perechea a treia fiind foanc
dezvoltat1, ceea ce permite deplasarea in salturi;
• abdomenul este voluminos, turtit lateral;
• femelcle prezintli pc segmentul opt abdominal o p!Jcutll cu aspect porns
prevllzutli cu peri~ri. numill "pigidium''; avlind un rnl senzitiv ii o folJlla(iunc in
formli de virgulli. numitl "sperma1ecll". Masculul prezinti un penis spiralat;
• din accst otdin, important! medical! prezintl familia Pulicidae, care cuprindc
mai multe specii cu important! mcdicalll denumite popular "purici". I: Fcmcll 2: Mascul
Pu/ex irritans (dupli Ungurcanu)
Mctamorfoza:
• cste completll;
• QYl: are dimensiunca de 0,5 mm, fonnll ovalarll; - -.-- _- - ... ---------~-----

I
• lal:Ya: are dimensiunea de 0 ,5 cm, fonnii vermiformli., culoare cenu~ie sau
brun-ro~ieticll ~i cste lipsil! de ochi ~i membre. Prezint! o anniitu.ra bucalii adapta14
pcntru supt ~i mcstccat. ·
Ele due o viatli activli, se deplaseazll ~i se hrlin~c cu difcrite particule organicc,
dcscuamliri, dctrinisuri, riim~ite de slinge eliminate cu dejectcle adul{ilor. Prezinta trci
stadii. ·
! '· • nimfil: este inactivli ~i este adllpostitl fntr-un cocon m~s. iar dupli 12 zile
se transform! in adult;
' ·g·
-;. . . ,:
. .. . ~
l
~
~
• &!.!!l.lii: pot prezenta la nivelul capului ~i loracclui pcri~ri izola{i sau grupa(i
in smocuri, care seamli.nii cu din(ii unui pieptene,; denumi(i pieptcni cefnlici sau
toracici. Dispozi\ia pieptenilor ~ peri~orilor pcrmite difcren(ierea de specie.
. '

A
l
Local iza.re:
Sunt· ectoparaziti temporari ai unor vertebrate (ciine, pisicii, ~areci. ~b<ilani.
ruziitoare, lilieci) ~i uncori pot parazita omul. ·
I

5.3.3.2. Specii cu importalltii medicalii

~ Pulex irrita,is (purccele omului} 1·

- parazitcazli. cu prcdilec(ie omul, iar uneori1 cainii ~i pisicile. Nu prczinli J
picpteni, ci numai peri~ori izolaµ, caracteristic fiind unul situat pe marginea posterioara
a capului ~i unul dispus sub ochi.
•- ........ :
, - p1a,1.ae1(1,b,C:
, -ow:
Larvele trl!.iesc in crapliturile pcre(ilor ~i podelelor. Adul(ii ·se pot glisi in 6-wn.
cutele hainelor si ruflriei de pat. · c-- • ---ta. &-.L

Poate transmite pcsta (ciuma). fifosul murin ~i cste gazdli. intermcdiarll pen1ru --·• -------
H_wne110/epis dimi11111a.

Etapele metamorf9ffi.Ji\,fffi~cidae (dupa Patton)

?f/;
 B. Ctenoceplialus ctinis {purecele cijndui)
- parazitcazi c;ainii, pisicile ~i nu rareori oinul, Prezinti doi piepteni: unul
situat fa ruvelul capului, pe partea anterioari ~i latero-ventrali - pjeptene!e ccfa!ic. ~i
unul siruat la baza primului segment toracal - picaitcnele turacic.
Poate transmite pesta· ~i tifosul murin ~i este ga.7.d! intennediari pentru
Dipylidium caninum.

~ Xenopn•lla cheopis
- pard.Ziteazli ~bolanii ~i ~oarccii ~ accidental omul. Nu are piepteni, dar
prezinti un· peri~or_ lung preocular ~i mai multi peri in zooa oc~ipita!li dispu~i in
forma literci ·v·. ' .
Este principalul vector al pestei ~ poate Ji gaz.dl intennediari pentru
Ilyme110/epis diminuta.

Jl. Nosopsvllus (Ceratophj,llus) fascuuus

- paraziteazi ~obolanii, ~oar.ecii ~i accidental omul. Prezinta ui;i singur
pieptene, cu localizare toracicl1. ·
Poate transmite pesta, tifosul murin ~i poate fi g_azdil interrnc<liara pentru
. Hymenolepis diminuta. (Suciu - 1986)
XEN:>P~L• OCOPts .I NOSOPSYlU/S rASCIATUS I LEPTOPSYLLA ·sec.Nu .... .
Capete de pureci (dupil Belding)
\
5_.3.3.3. Rolul patoge11 al pulicidelor

Purecii pot avea rotul de vectori a unor boli microbiene ~i rickettsiene ~i pot ·fi
gazde intcnnediare a unor specii de cestode.
· • Ciuma <t,esta}
- este principala afcctiune. transmisi de pulicide,. Boala poate fi tran~misll prin
urmlitoarele modalitilµ (Nitwlescu ~i Gherman - 1990):
a) Mecanjsmul BACQf
- reprezintli modalitatea principali de transmitere · a acestei boli microbicne
ext:rem de grave.
Purecii se infecteaza sugand sAngele care contine _<?OCobacilii i,estei, care -ajung la
nivelul proventricolului, care este portiunea. terminali avesofagului insectei. Microbii se
vor inmulµ foarte intens ~i vor forma un dop care va,,astupa lumenul provent:ricolului.
Purecele va silri pe o noui gaz.dl ~i dupil ce a supt sAnge, acesta nu va putca trcce
in stomacul acestuia, provenU'icolul fiind obst:ruat, dar yine in contact cu dopul format
din microbi, ii spalli, se ·incarci cu gcnneni ~i va reflua in plagii, fofeclAnd noua j,
gazda. . :
~) 0 mQ!!aj,itate mai _rarli de transmitcre este in )ituatia cfind sangele ~~ micrubi
ajunge in intestinul insectei, unde cocobacilii se inin111fesc ~i vor fi eliberaµ pc piclca
h
unei noi gazde odati cu. dejectele parazitului, de unde pot pil.t:runde in organismul
gazdei prin escoriafiil.e pielii. _Pesta afecteaza in primul rand rozltoarele, in special
~obolanii, boala fiind t:ransmisil de purecii acestora (Xenopsylla c/1eopis, Nosopsyl/,,s
fasciatus). Dupll ce ·~obolanii bolnavi mor, purecii plrisesc cadam:le !or . pentrU a
"de
parazita atri ~obolani, iar .uneori ~i omul. Ulterior pesta poate .fl ttansmisii ~i la om
~,
~-
,
In om prin intermediul pl.lfCCeiui" omului (Pu/ex irrita11.~) . I.;' .

• Tifosul murin .. .
- este produs de Rl_ckettsia (Coxiella) mooseri. Boala este asemanatnare en cifosol I - .al:tc: , - ,st:
1 - ~ctml : • - ~ ) l a li
exantematic, dar mult moi benignli, fiind lipsitil de complicapile cardiace ~i ccrcbrale 1-aatnta.:
"""'- I
grave, iar graul de letalitate · este mult ruai sdlzut.
Mecanismul de transm.itere este ·prin cootamin11re. ascminitor cu tiansmitcrta : -::: j?
tifosului exantematic de citre pediculide.

~,o
.·)1
-.s~
:. ,. .-:~
. !,:.,· ;J~-.
....
Structura tubului digestiv la Pulicidae (dup~ Georgescu)

21 9
·.:-
 ..,.,l.
• Gude intennedjare pentru voele spedj de ~ . : .
Purccii se pot infecta uneori cu oulUe unor ceslode (Hymenolepis diminuta· ;· ··
Dipylidium caninum). Acestea pot ajunge pe sol ~i pc blana animalclor-gazdi definitivli .·
(~obolan rcspcctiv ciine). De rcmarcat faptul cl oulUe sunt ingeratc de larvele accstor
pureci. care poscdii un aparat bucal adaptat pentru mcstccat ~ supt. Embrionii
hexacanti ajung in tubul digestiv al larvelor, tree in tesuturile acestora ~i persistli acoJo
pfi.na pwecii devin adulti in corpul clrora se vor fonna cisticcrcoizii.
Purecii parazitap pot sari intr-un aliment lichid ~i ingcraµ accidental.
Aslfel, Hyme":olepis diminuta poate fi transmis de citrc Xenopsylla cheopis ~i
Nosopsyllus fasciatus, iar Dipylidium _caninum de c!tre Ctenocephalus canis ~j Pu/ex
in-itans.

5.3.3.4. Metode de conrbatere

a) la om (indr. I.C - 1978.; Mumcuoglo et al - 1983)

• tratarea imbraclmintei persoanelor parazitate cu pulberi cu DDT 10% sau Structura schematizatli a unei plo~nit~ (dupl Belding)
gamexan 5% (10-20 g pentru un rand de haine) sau pulbcrizAri superficiale ale
hainelor cu emulsie DDT 1%, lizol sau solu{ii sapocrewlicc 5%.
- tratarea leziunilor cutanate cu "Linimcothum zinci" (suspcosio zinci aquosa), iar
a celor vcchi cu unguent cc confine acid salicilic ~i antibiotic.

b) la animale:
- folosirca colicrelor ·cu insecticid la caini, impregnate cu Diclorvos, Diazinon
sau Propoxur, care protcjcazli ariimalele de pureci limp (\e 13-20 sliptlmAni
• larvele de purcci pot fi comblitute cu Methopren sau Triflumuron.

53.4. Ordinul Hemiptera

I. Caractere generale: '¥

• prezintli doul perechi de aripi care uncori simt rudimentare, iar una din 9
perechi este mcmbranoasl;
• aparatul bucal este adaptat pentru intepat ~i supt';
• mctarnorfoza estc · incompletli; ' Cimex lectularius (dupli Ungurcanu)
• prototoracelc estc net vizibil; :.
• sunt hemalofage; ·J
• important! medicalli prezint! famj)ia Cimicidae, ·c are cuprinde hcmipte.re la care
aripilc sunt recluse la ni~tc solzi ~i prezintli un abdomen foartc voluminos comparaliv
cu capul ~i toracele.

Il. Cimex lectularius (ploJ11i(a de pat) \

Morfologie:'.
• dimensiuni: femela 4-5 mm; masculul 3-4 mm;
• culoarc: brun-ro~catl;
• forma estc ovalarl, turtitli dorso-vcntral, iar dupli hranire corpul dcvine
globulos;

,....,. , ... - •.
~ _.._ r-: ____ , ___ , __ . - , _.
 Ateptie! - supradozlirile ~i repetlirile nejustificate pot avea pericol de toxicitate
- Capul: este proeminent, bine dezvoltat, de forn~ii pentagonala. Prezintii doi ochi peatru om.
proeminenµ dispu~i lateral, doua antene formate din patru articole: primul fiind mai !
scurt ~i mai gros, iar wmlitoarele devin mai lungi ii din ce in ce mai subliri- Trompa j"
este adaptatli pentru in(epat ~i supt.
- ··'I'oracele:- este format ·din- trei segmente cu aspect diferit:
!
f 5,3,5. Ordinnl Diptera
• prototoracele este foarte dezvoltat, avand un ~ t adanc anterior care
adapost~te capul, iar lateral. dou! expansiuni de fonna unor aripioare;
• mezatoracele: prezinti pe partea dorsaUi dou1\ fonnapuni . ovalare ca ai~te 5.3.5.1. Caractere generale. Clasijicare
solzi care sunt rudimentele a douli nripi. Pe.rechea a doua de aripi lips~te.
• metatoracele: este bine dezvoltat. Prezinti trei perechi de mcmbre formate '
I • cuprinde insectele care prezintli douli aripi bine dezvoltate;
din coxa, trohanter, femur, tibie, tars alcituit ·din doua artic,ole, al doilea fiind prevlizut il • a doua pereche de aripi este foarte rudimentara formand qa-zisele balanpere;
• metamorfoza este completi!.;
cu douli gheare.
- Abdomenul: este bombat, voluminos, format din 8 segmente. Segmentul 9
prezinta ann1itura genitali\. Pe fiecare segment abdominal se observi peri scurti ~i
I
l
I
• au ochi marl, compu~i. formaµ dintr-un numlir variabil de fatete numite iiceli;
• aparatul bucal este adaptat pentru supt sau intepat ~i supt; .
rigizi, dispu~i pe mai multe rAnduri (7-8) clitre extremitatea inferioara a fiecarui I • prezintli douil. antene format~ dintr-un numh variabil de articole;
segment. Masculul are forma corpului mai alungiti ii prezinti un penis chitinos de '· • aripile prezinti!. numeroase nervuri, care uneori reprezinti!. ua criteriu de
culoare brunil ii forma unei pease, avlind o dispoziµe asimetricil, indreptatli spre cliferentiere a unor specii.
stanga abdomenului.
Claaificare:
Ciclul biologic:" Dupi alciltuirea antenelor, dipterele au fost diferenpate in doui!. subordiae, care
- Metamorfoza este incompleta cuprind numeroase familii, patru dintre ele prezentAnd impottanti!. medicali!..
- Oullle: sunt depuse in crapliturile mobilei sau du~elelor. Prezinli o fonna
ovalara cu partea anterioarll.~or indoita, la caplit prezentAnd un cliplicel ca un guler. . A. Subonlinul NemaJocera
- Larvele: apar in "ziua a 8-a. ele semwiand cu adul(ii, dar nu prezintli structura - cuprinde diptcre cu antene relativ lungi, compuse din 12-14 articole
genitalli, iar antenele sunt mai groase ii scurte. ~~Arlesc de 5 ori, iar in 11 - Familia- Culicidae
saptamani devin adulµ. - Familia Psychodidae
- Familia Simulidae
Habiut:
~ mobilll, pereµ, du~urnea, rufiirie. fo timpul nopµi pot trece pe om fiind B. Subordinul Brachicera
ectoparaziti temporari. Pot ataca uneori ~i caini, pisici, chiar iObolani. - cuprinde diptere care prezintil antene scurte, formate din trei articole
- Familia Muscidae
· Roi patogen: 1
a) lntepil.tura este la inceput neclureroasil., apoi _;olumeaza o congestie localil cu
aparipa unei mici papule ii cu senzaµa de prurit ext{,em de intens. Uneori in ceutrul 5.3.5.2. Familia Culicidae
papulei poate apare un mic punct hemoragic. Se :.poate produce uneori edem $i
nodozitliti sirnulancl urticaria sau eritemul nodos. Sunt intepate in special pilrtilc Caractere generaJe:
descoperite ale corpului: membrele, g6.tul, fata. , • sunt denurnip popular tantari;
b) Roi de vector. Poate transmite febra recurenill, pesta ii chiar bacilul Koch. • aripile sunt rotunjite · la var! ~i acoperite cu' solzi;
S -a demonstrat cil wieori prin intepi!.tura parazitulu! poate fi transmis ~i virusul
hepatitei B. (Jupp et al - 1978) ·
l· • nervuia costalli face inconjurul aripii;
1- • femela este hematofugll..
i
M,,toJe de comha.tere: ;
• Dezjnsecpa lo_cui111e)or se face prin pulverizari t:u i_nsecticide a mobilei , dosuJui
j.. Claaificare:
,· Se impart in trei triburi:
tablourilor; u~ilor, scaunelor, ferestrelor, lemnariei de pat ~i d~elelor. a) Tribul Culicini
Se · pot folosi (lndr. I.C. - 1978; Mumcuoglu et al - 1983): - cuprinde tantarii comuni numiti Culex. Prezinta o culoare cafenie-ro~cata ~i
• DDT, lindan benzi transversale albe pe abdomen (Culcx pipiens).
• carbamaµ (Propoxur)· b) Tribul Anophelini
• insecticide organofosforice (Malathion, Dichlorvos, · Fentltion, Bromphos, - cuprinde tan{Rrii anofeli
lodophenfos, Dipterex.) in concentrafii de 1-1,5% c) _T ribul .A.edini
Dacli dup3 7 zile de la pulverizare se mai semnaleaza insecte· vii in Jocurile
tratate, se va repeta procedura.
L 223
\
I MASc.<JL/ rE:.Mi:'.LE:.

' .!•,,:
"'z ~v.: ,
z
w
a.
:J
l....
'\:
1➔--~

::,
u
<(
::;;
.,,
w
_j
w
:c
a.
0
z
Insec1.a dipterli (Fannia canicularis) (dupli Patton) <(

SIMULIUM TABANUS
CULICOIDCS
"'
::,

~ ~~ ~
\
. ~
<.>
"'
~
....
::,
ANOPH£.LCS

~
MUSCA 0
PHLCBOTOMUS
z

~ ~~
::,
0

~ X
"'
..J
::,
C)

'1

'
Aspectul antenelor la diferite specii de diptere (dupli Hegner)

SIMULIUM TAIIANUS .•
CULICl)IDCS
I .i ~ - _l ~ ... , !i· I

?; ·

~
' ' Tl
1:1
.,,
w
0

MUSCA ANOPt<U:S ~

~j
PHLCBOTOMUS
I > ~ ~q

- ~~
l • • : f

i
I
s •
• •
~
• .,
-- -~
•
.I
1
I

,i~:
c: ncf'!Uri coswl sc: ncr\'uri subcoslllll l .2J .4.S.6: ncrvuri longirudinale J
·1
T£ihuri ~i ~pecii de \iintari (dupa Belding)
Structura aripilor la diptere cu importan~ meJicalli (dupli Hegner ~i Rool)
I
 - cuprinde \ania,ri care de obicei traiesc in pacturi. !'-unt agresivi falli de ani1nalc
~i uneori pot intcpa ~i oamcnii .

.M:orfologie:
~SM o fonnll rontndll ~i prezinli doi ochi mari, compufi, alcatuifi dintr-un
numlir mare de omnatidii. Prez.int! doull zone: o rcgiunc frontalll cuprinsli iotrc cei doi
ochi numita clipcus ~i o rcgiunc postcrioarll numitll occiput.
Din clipeus pomesc unnlltoarcle fonnapuni:
• o trompli
- acbptatll pentru in~pat ~i supt fonnatli din labruin (buza supcrioara),
Jahiwn (buza infcrioara), doull maxile ~i doull manclibule.
• doi palpi maxilari
- sunt fonnap din ciite patru articolc. Pc suprafata acestora sc gllsesc
numero~i peri~ori ~i solzi care au rol tactil ~i olfactiv.
• doull antcnc:
- prcz.intl 14 articolc la femclii ~i 15 articolc la mascul. Primul articol estc
mic, iar al doilca arc un aspect globulos - torula - cc cuprindc organul Jui Johnston,
cu rol auditiv.
Toracele: este bine dezvoltat ~i prezintll trei segmente:
• prototoracelc: foarte mic, vizibil oumai lateral;
• mezotoracele: foarte dezvoltat, es~c bombat dorsal. Posterior sc rasfrange ~i
fonneazl o piesll chitinoasll numitll scutellum. fonna acesteia avAnd importanf! in
difereopcrca triburilor;
• metatoracele: este pufin dezvoltat ~i prezinta o prclungire mica numit!
metanotuin.
Amlili;: sc inscrll pc mezotorace. Elc sunt rotundc la vArf, sunt acopcritc cu solzi
~i prczintll ncrvuri caractcristicc. Existli unnlltoarclc tipuri- de ncrvuri:
• ncrvura costalil (inconjoarll. aripa);
• necvura subcostalli;
• ncrvuri longitudinalc;
c·e
• ncrvuri transvcrsalc.
C: culex A: anophel
Configuratia ncrvurilor ~i aspcctul solzilor care', pot fom1a pctc caractcnsucc
Capcte de tantarf (dupll Georgcscu)
constituic critcrii importantc pcntru diferenticrca gcnwilo,r ~i spcciilor de f!ntari.
Mcmbre)c: sunt grupatc in trci pcccchi, fiecare fiind inscratli pc catc un
segment toracal ~i sunt formate din unnlltoarcle articolt: coxll, trochaotcr, femur, tibie
~i tars. Ultiroa portiunc a tarsului prezintli niftc pcmite; oumite pulvili, care servesc la I L
plutirea ~i cchilibrarca f!ntarului pc suprafata apei. l ~ -:; ~
Abdomcnu!: .
armaturll genitalll i
j
- estc alungil, ovalar, alciituit din noull segmcnl~, ultiroul fiind traosformat in t .,I;• .\ .,):·~
• i .~' -
,,. 'E' 1·
·11iJ1 1fi
-
.;- .
.
r1111htfl
· • la fcmclll: existll ~ care pol prczcnta o lungime vari:ibilll. in funcrie de .l'. f l//J{r (·, ·, ' - ,t\1\kH'
if,-;:.r..:~r.-1•·, !Yfi .
"'tt/,.i
,v, ;,
specie; ~ :/,:.--';\'<:
• la mascul: cxistll o formathme numitli hjpo~ygjum. cu aspcctul unei pen~ ((Y,;
fiind format dintr-o pi~ bazall! ~i doul! picse latcrale, fiecarc picsl! av§nd cite trcr
articole. Pe picsa bazalll sc gllsesc numero~i pcri, iar intre ccle doul! picse 1aterale sc C,
obscrvll un penis. Dispozipa perilor de pc hipopygium poate constitui uncori un
criteriu de difcrenticre a unor specii. l-
1
Ciclul biologic: ,.I .
\.~
Metarnorfoza esle completll. ~i se des~arli in mediul acvatic cu exccpµa
fmmei adultc k
.l\ Nim.fe c.le tantari (dupll Uogureanu)
. . .,.,.,
 -r!
Q.imk: au forma ovalarli sau cilindro-conica · in functie de gen ~i specie ~i
plutt'.sc la suprafata apei
~ : estc fom1atli. ca ~i adultul din torace ~i abdomen care este foanat din
nouli segmente. La speciile din cadrul triburilor A11ophelini ~i Aedini, penultimul
segment abdominal (al 8-lea) · prezintli o prelungire numitli "sifon• in vm-ful cliruia sc
deschid douli orifi~ii respiratorii, care cons~ituie partea tcrminalli a apara1ului
respirator de tip tracheal. La anofeli. orificiile respiratorii se de.schid direct Ile
suprafata segmentulu; al 8-lea. Pe ultimul segment o.bdominal se observli p11le1.:Lt
branhiale foarte fine ~i transparcnte, precum lji pcri~ori disp~i in buchete l_perii
dirr.ctori ~i carma), care au _rolul de a imprima direc{.ia de mi~care a larvei. Larva
sufedi patril nliparliri dupli care se transformli in nimta.
,. Nimfa (pupa}°: are forma unei virgule, fiind fonnatli dintr-o porµune globuloas,1
·· cefaloto1!'-celc - din care pleaell un abdomen incurbat format din nouli segm.:111c.
ultiniul tem1inlindu,sc cu doull paletc inotAtoarc. Din cefalotorace pomesc douli tuburi
nmnite •comete respiratorii". Fonna acestora difera in funcµe de trib sau gen. Niinfa
nu sc hrlln~te. cu . toatc ell tubul digestiv exist!, dar lip~te orificiul bucal. Dupii 0
n11p!irlirc sc transfonnli in adult. · timpul i~i. flintarii hibemeazli, iar primlivara fcmelcle se activeazli, iar dupii ciitcva
Date hioloi:ice:
A.. Caracteristicf de trib §i specie:
• Tribul Culidni:
- cuprinde peste 300 specii (dupa unii autori chiar 800). rli.spanditc pe tot
globul, dar in special in zonelc cu climat tropical ~i su~tropical.
Yn Romania au fost semnalate ca specii mai importante: Cu/ex pipie11s,
C.molestus, C.modustus, C.hortensis, C.theileri, C.torre11tun,.
Femclcle fecundate iemeaza de ob~cei in locuri adllpostite cu umiditate crescuta
lclimilri, refele de canalizare, pivnite umede de la subsolul blocurilor).
C.modestus estc putcmic antropofil, fiind foarte rl!splindit in zonele urbane, fiind
activ ii in ·perioadele mai rcci ale anului.
• Tribul Anopheli11i:
- cuprinde circa 400 specii. dintre care 80 su'nt vectori pentru diferili agenti
patogcni la orri ~i aniinale (Cosoroabi - 1992).
In Romania au · fost semnalate citeva specii aintre care amintim: Anopheles
mac11lipennis, A.pseudopictus, A.plumbeus. Femelele inteap11 in s~al vara, in timpul
noplii. Iemarea are loc in locuinte, pivni(C, · poduri, grajduri ~ scorburi.
A. maculipennis este considerat ca eel mai impoifant vector al malariei. Au fost
descrise mai multe variante sau subspecii: , .
- A. maculipennis maculipennis
- A.m.artroparvus
- A.m.messae
- A.m. labranchiae
- A:m. elutµs
• IribuJ Aedilli
- cuprinde peste 500 de specii rasplindite pe tot globul. tn Romania au fost
iJentificate 19 specii (Nicolescu - 1986).
La aedine palpii sunt ·mai scurp decfi.t o treime din luligin'lea trompei. Sc
int.Alncsc- de obicei in zone de pildure ~i fn locuri ml~tinoa.se, dcparte de ~zirile ·
UOl3.11C.
Exist! uncle specii care pot fi intalnite in zonelc locuite ~1 m adaposturile de
arumale (.Aedes aegypti). Sunt agresivi fa\!i de animale, infeplind intampliitor omul .
IL Caracteristici de habitat:
ln func\ie de biotip existli trei caregorii de \fu1\ari:
• slilbatici:
· 7 triiiesc in zone de padure (tribul Aedini - majoritatea speciilor, Anor,ltelcs
plw11beus) .
· • semisalbatici: .
- sunt intfilniti in vecinli.tatea ~ezarilor umane in care pot patrunde intampl1itor
(Anopheles bifarcatus, Aedes caspicus)
• domestici:
- se gasesc in lucuintc ·s au in vecinlltatea acestora (A.maculipennis artrupan111s,
A.m. elurus, Aedes aegypt1). .
F~elele sunt hematofagc, . iar masculii se brinesc cu sucurile unor plante. fn
pranzuri sanghinc, dcpi.m oua, in momentul cand temperatura apei depli~~te +9°C.
De remarcat faptul ell. .A.maculipennis hibemeazli in stare adultli in diferitc locuri ·
din locuinfe. Dael in timpul . iemii apar zile mai calde, se pot trezi din hibemare ~i
pot transmite malaria la om. (Mellor - 1996)
Roi patogeu:
I . Disconfoit prod.us gazdei in urma infcpliturii. Saliva introdusa in plagli poate
produce edem, hiperemie localli ~i formarea unei papule pruriginoase inconjuratli de o
zona eritcmatoasli.
2. Vcctorj" ai unor boli de etiologic parazitarli ~i_ viralii
• malaria (Anopheles spp)
;. filarioza limfaticli produsli de Wuchereria bancrofti ~i Brugia malayi (Culex
fatigans, Aedes poli11esie11sis)
• febra galbenil. (Aedes aegyptl)
• denga (Aedes aegypti, Anopheles albopictus)
• meningoencefalita cu virusul WEST-NILE (determinatli de un flavivinis cu
potenpal ncurotropic. In 1996, in .zona de sud a Romliniei au fost depistate pestc 400
cazuri clinice dintre care 270 confinnate scrologic (Ciotan - 2000).
Cara.dere diferenfiale intre fant&rii Cu/ex (C) lji Anopl,e/i (A)
L DiferenU,er:ea intre A ~i c
Sc poate face in toale ctapelc ciclului biologic. (Georgescu et al - 1956)
1 Stadiul de ou:
• A: oulile au formil ovalarli., lateral prezintli douli. camarute d~ aer numite
flotoarc care le asigurli. plutirea pc suprafata apei. Plutesc izolate.
• C: au formli de trabuc sau tigli.ri de foi ~i plutesc lipite in ·gramezi pe
suprafara apei. .
-2, .Stadjul de larv~
• A: nu are sifon ~i sc ridicli in totalitate, fiind paralelil cu suprafa(a apei
• C: P.rezi!l~ sifon ~i se dispune oblic fa{li de suprafata apei cu care vin in
contact nurnai cu vlirful sifonului
3, StadiuJ de uimfl:
• A: cometclc respiratorii au fonnli de pfilnie sau urechiu~c
 I
.I

ANOPHELINE5 -
CULICINES
j
:i
i-.i
.I
AEDES CULEX
ANOP!-iELES
i
.
iiuubii1lffiij,
~

::::>
C)
=o<::::.=-t?.~ ti..&:>
~~~~~ ~~~~~~ A

<l~N~WT ~
~
<
..J
B

J - prot,,cxace: • - ecatilltwa: A .- -lallma. 4• c.la:

• - maolonce: . •• - bqa - : "·JI-"'."'~ dt ... ~ ·,
:, - meta&orace: 7-b&~
• :...ecatam : - : \

ct
::,
a.

Toracc ~i scutcllwn de 1antari (dupli Georgescu)

~l~·t d 9
\t, tw•-
d
~
·\
9
3:.

'. ~\V d V
~ r ,? .7 I i-
::
1--
-..J

~,_.-,,::..____~_
:::>
~ ~,,~ I - Del"Yllr.
J:-Del"nlla

Il.
~:
._, _ _...,.I-·
.,___,, ,.
ladlaal&; ,

.. - nenun I
coaall. ;
~

lmdbadlu..lJ,: ·
m-a
JI.a .S
j
I
O .$ ?

~tudlmll: • - ............ IV•• loftstladlaall: , - lllffllll I

8

V-a lollslw- .
41naD.: , - .,.,._ a VJ.a toosttudtnall: • - nemut ira--te.

Aripii de anophcl (dupli Georgescu)

Caractere difcren{iale intre culicine ~u anopbcline (dupii Belding)
.,""n 231 -
 • C: cornetele respiratorii au o fonnli tu,bullira, :cilindricli
·:· :1
LStadiul de adult: la femele din 16 articole. Articolul al doilca confine organul lui Johnston, care are rol
Se pot diferentia dupa mai multe criterii: r iiidiiiv; Lungimca articolelor antenalc cste variabilli. ~i constituic un criteliu de
a) Pozipa corpului insectei fatli de un suport pe care s-a ~ezat
t diferenpere a speciilor. Trompa este relativ scurt~. iar la femelli cste adaptatli pentiu
. • A: corpul stli oblic fa1a de suport i111epat ~i supt. Masculii nu sunt hematofagi.
• . C: corpul se dispune aproape paralel cu suportul Toracele: are un aspect coco~at ~i formcaza un unghi de 90° cu abdomenul.
"b) Conformapa capului (difcren1iaza tribul ~i sexul) Este format din trei segmente. Pe mezocorace se inserll o percche de aripi cu pozi1ie
- Sl/lbj)irca tribuluj: se face dupli raportul dintre lungimea_ irotnpei ~i a aproape . verticall!., care suot ascuptc la varf, iar pe suprafaia accstora ei.istli solzi
palpilor; piriforini foarte fini. ·Desenul nervurilor precum ~i raportul intre Jun~imea ~i ll!.fimea
maximl!. a
aripii constituie alte c1iterii de diferentiere a speciilor de phlebotomi.
• A: trompa este egala i'n lungime cu palpii
• C: exist! inegalitate intre trompl ~i palpi. La masculi, trompa este mai
scurtli deciit _1,alpii, iai- la femele este mai lungii dedt palpii (La anofelii mascuti
.
i
Prezintli trei percchi de membre foarte lungi ~i sub(iri.
Abdomenul: esce fonnat din opt segmente vizib1le, ultimul . (segmentul 9)
palpil sunt mliciuca1i in porµunea terminalli)
- Staj>Hirea sexuluj: se poate face dup4 aspecrul antenelor
l; avand armliturll genitalli. La fcmell se gl!.scsc doi ccrci, iar la mascul forma1iunca
numitli "hipopigium • fonnat din trei pense suprapuse. Paralel cu pensa mijlocic mai
t pu(in dezvoltatli se obser-vli un penis. Strucrura hipopigiului constiruie un criteriu de
• la mascuti, antenele prezintli peri antenali Jungi ~ numero~i (antcne !
penate) J diferen(icre a unor specii. (NitzuJescu . ct al - 1990)
• la femele: antenele prczintli peri antenali scurp ~i rari (antcne I
filifom1e). lJ· Ciclul hiologic:
c) Foima scutellumului Mecamorfoza este ·coropletli. Ea dureazli. de obicci ~ase dptlimani, dar la
l
• A: fonnli scmulunarll i tcrnperaturi mai joasc poate depliii 50 zile.
• C: aspect trilobat i • ~ : sunt ovalare, prezentind desene caracteristice. Ele sunt depuse pe sol
d) Aspectul aripilor: I urned sau resturi vcgetale in dcscompunere.
• A: pruintl pete pe aripi j • lfil:yek: sunt fonnate din cap ~i 12 scgmente asemlinlito:u-e, ultimul dinlre
accsrea prczentand patru peri de Iurgime inegalli. Ele nliparlcsc de patru ori in limp
• C: nu prczintli pece. l
de 27-220 zile, in func(ie de cemperaturll. Larvele se hrlinesc cu materii orgapjce in
IL Piferenlierea de specie in cadmJ tribului: j. descompunere. · EJe pot glsi un Joe favorabil in vizuinile unor animalc salbaticc
- se poate ·face qupli aspecrul desenelor nervurilor de pe aripi l (rozl!.toare de camp, ~acali).

~1~tode de comhatere: I
1
• n.imm: cste imobilli ~i prczintli douli stigmate pedunculate lungi. Ea nu se
debarascaza complec de cAm~a de nliparlire ci o plistrcazli fn contiouarea ultimelor
segmcnte abdominale. Stadiul nimfal dureaza 6-16 zile dupli care se ajunge in fonna
Lupta contra f!nlarilor este deosebit de dificill!. ~i complexlL 1 adultli.
Ea constli in aplicarea de metode fizice, chimice, biologice, genetice ~i l
. ecologice. care_sunt descrise_ la capitolul mlisurilor de cqmbatcrc a artropodelor.
C~radere · hiologice:
'· Exist! numcroase . spccii de flcbotomi, majoritatca fiind ril.sp§ndi~i in zonele
5.3.5.3. Familia Psychodidae tropicale ~ subtropicale, dar uneori pot fi intlllni(i ~ in zone temperate. (Kettle -
1995)
Specii mai importance sunt Phlebotomus papatasii, Ph.perfi/ievi, Ph.longiductus,
Caractere. g~nerale: :. Ph.sergenti, •. Ph.balcanicus, Ph.argentipes, Ph.pemiciosus, Ph.major, Ph.caucasicus,
• sunt diptere de dimensiuni nuc1 (sub 2 mm); '! Ph.intermedius, Ph.chinensis etc. In America de Sud existli specii de psychodidae din
• aripile sunt ascu(ite la varf; genul Lutzomya (Lu.longipalpis, Lu.olmeca, Lu.wel(come1). (Cosoroabii - 2000) ·
• ncrvura costaUi · inconjoara aripa in intregimc; Speciilc subliniatc au fost semnalate pe teritoriul Romliniei in ·Banat, Olrenia,
• corpul estc acoperit cu pcri lungi ~i d~: Muntenia ~i Dobrogea. ·
• importan(li medicalli prezintli o scri~ de speciij din genul Phlebotomus. Majoritatea tlebotomilor ~unt slilbatici ~i trliiesc in zone· d~ertice, avand
prefcrio{li pen!J"U solurile nisipoase. Cfind omul aparc in zonele respective au .ccndinta
Genul Phlebotomus &li tdiascli lhtgli locuintele umanc. Exist! ~i specii sinantrope (Ph.papatasif).
Ziua insectelc se ascund in locuri intunccoase. In locuin(e se pot ascunde in
j spar~le tablourilor, mobilei ~i in aiplturile din dufume)e.

2 nun.
Morfologie:
Phlebotomii sunt insecte de culoare ·galben-aurie, avhtd dimensiuni de circa
· ···· ··
I
I
Fiebotomii se activcaza dupli. apusul soarclui, iar scara ~i in timpul noptii pe o
vreme calml, zboari in cliurarca hranci la ffl:icli inalpme pc distan(c mici. Zborul este
sacadat ¢ scu~. avAnd ·obiceiul de a sc ~za la micli distantli. pc alt substrat. Ambclc
~ : prezintli . doi ochi foarce marl, compu~i. situap lateral. Antenelc au scxe se hrincsc cu sucuri vcgetale, iosli. femelelc sunt ~i hem:atofage. Femelelc tri!iesc
lungimt".a de I mm, avand un aspect filiform ~i sunt 0.)11stituite atat la rnasculi, cat ~i I
I
pllnli"
_. .. .
la 40 zile, iar masculii mai pupn (3-4 zile).
.~;. .
; . ..
j·
 Rol pa.togen:

1. Lmuur cutanate:
lntq>Atura produsl ga1..dei esce dureroasi, iar la locul acesteia apare o papulll
inconjllJ'8~ -Ele--G 200i -eiitematoasi ~i- pau=ig:inoasi, care --in -URJ!a~lui se poate
suprainfecta cu germeni microbieni.
La uncle personne cu sensibilitate particuhuil., leziunile cutanate pol imhril:a
un caracter particular.
•Harara• t-:are estc o dermatozll. cu aspect papulo-vei.iculus, fo.utc
pruriginoasl. ln epiderrn pot apnre. mici cavitll.µ, care-i pot da un aspect spongius. Pol
apare ~i manifestari generale (febri, cefalee, curbaturi, anure,tie). (Nitzulescu · et al -
1990)

2. -~ : a unor boli:

a) Febra papatasi (febra de trei zile)

- este o afecpune viral!, transmisll. de Ph. papatasii, .care se manifestl! prin
?;fl apari~a unei stmi febrile cu t.emperaturll. foaite riclicatll., cc dureazli doull.-trei zile,
cefalee, dureri oculare ~i frontale ~i curbaturi.

I
'"/ !·JS..•,
; ~I
b) Leishmaniozele
• Leishmanioza visceralil.
(Ph.argentipes; Ph.perfilievi, Ph.pernicios11s, Ph.intermedius)

I
Este de rernarcat faptul ell. in perioda anilor I 953/1954 a aplirut un focar
de leishmaniozi visceralll. infantili in Romllnia intr-o zonll. aflati la ~udul municipiului
Craiova. Vectorul a fost Ph.perfi/ievi. (Lupqcu et al - 1967)
• Leishmanioza cutanatll. (Ulcer de Orient)
(Ph.perfilicvi: Ph.papatasii)
! • Lcishmanioza forestierll. sudamericani (cutaneo-mucoasa)
(Ph.inJermedius, Lutzomia longipalpis).
PMeboto_mus papatasii (dupii Ungureanu) c) Febra de Oroya (bartoneloza)
- estc endemici in Peru ~i este produsi de un microorganism _(Ba11oncl/a
bacciliformis). In prima petjoada a bolii apar accese febrile care se terminli prin crize

l
I
sudorale ~i rcumatice. Bolnavul este aclinamic, anemic, iar prognosticu\ in aceasta fazi
poatc fi grav. tn perioada a doua a bolii apar ni~te forma{iuni cutanate en ni~le neg1
(vemca peruvianil.), care dupll. c.6.teva !uni dispar fari a llisa cicatrici.

~1efode de com11Atcre:

l. Evitarea in{epll.turilor de flebotomi:

• site la ~i ~i [erestre;
• camerele de dormit sl fie dacll. se poate la etajele de mai sus ale cladirii;
• ungerea fefei ~i mfilnilor cu substan{e repelente (dimetilftalat, oleu de
citronella).; ·
• stropirea pologurilor cu substante (oleu de citronella - JO paqi ~i cal)ifor 3
parfi) .
.1 - ou. n- lana.. ~ - ao : : - GOrl1uJ 1an-eJ ; ., - itt:rU alUmuldl -.meat. 2. Misuri de distrugere a flebotomilor.
C - DV;p&. _4 - s:Ugrp&tf; Prdanrz,l,te
• h1lrt.ii lipicioase cc sc ung cu un nmestec de ulei de ricin ~i colofoniu;
• insecticide di; contact (DDT; HCH).
Et:.pele rnetarnorfozei la phlebotom (dupii Newst~d)

234 235
 l'l
5.3.5.4. Familia Simulidae

Caractere generate:
• au dimcnsiuni mici (2-3 mm);
• culoarca cste neagri sau cafeniu-negricioasll.;
• cnpul este scun ~i gros, av§nd aspectul unei musculite;
• antenele sunt rclativ scurte, dar formate din -multc articole (ncmatC>ccrc). Toctie
segmentele antenale sunt mai groase decat lungi;
• trompa este . scurt! ~i groas!,. dar numai fcmelele sunt hcmatofage:
• prczintl douli glande slivarc constituite din doi Jobi cu structuri diferitl, iar
sccre\ja salivara este toxicil;
• membrcle sunt scurte ~i groase;
• aripile sunt foarte late, ele dep4ind abdomenul, iar nervura costalil merge piina
la varful acestora;
• pot prezenta pete argintii pc torace, abdomen ~i chiar mernbrc;
• metamorfoi.a este complelil;
--I • . larvele ~i nimfele sunt acvatice; .
• importantl mcdicalll pre:zintl uncle spccii din genul Simuliwn, care pot ataca
animalele ~i omul. . Spccii mai importante sunt: S.c;olumbaczensae, S.amazonicum,
S.arcticum, S.damnosw11, S.ochracewn . ._(Grafner - 1981)

Simulium columbaczense
(popular: musca columbacli, musca rea. musca nl!prai.nicil ~i veninoasll.)

Morfologie:
• dimensiuni: masculul 3 mm, femela 3,2-3,4 mm;
• culoarca: inchisll., cafcnie-negricioasll.;
Qip_yl: prez.intl doi ochi mari, compu~i care la fcmelil sunt disp~i lateral Simulium columbaczense (dupli Georgescu)
(dihoptici), iar · la mascul sunt foarte mari ~i apropiaµ de linia median! (haloptici).
Antenele, d~ scurte ~i groase, sunt formate din 11 articole. Trompa cste scurtJi ~i
groasa. Numai femelele sunt hematofage. Prez.int! doul glande salivarc care produc o
secreµe veninoasli. ;
Toraceie: cste globulos ~i incovoiat, format din t:re1· segmcnte. Prez.int! o paeche
de aripi mari, transpareote, acoperite cu solzi, iar nervura costall! sc tcnninli in virful
aripii. Cele trei pcrcchi de membrc sunt scurtc fi aco~te cu peri lungi ~i sub{iri. 3.
AbdomenuI: cste format din opt segmente, al 9-lea fiind tnmsformat in armltura
genitalli. Se poate observa · prci.enta unor pete galbcne. · .,
Ciolul Liologic:
• metamorfoi.a cste complctl
Qi.ille: • au o forml ovoidalil caracteristica; cu tendinta de a dcvcni triunghiulare
i-
~i nu o culoare cafcniu-ro~catli. Ele sunt depuse in zon➔ cu ape curgltoarc repez.i. pe
pietre sau pc fruni.ele plantclor acvatice, de obicci mai multe inglobate intr-o substan{A
cleioasli galben-ruginie.
corp
Lm:YB: prezintll· un globulos prcvlizut cu pcri rotatori ~i doul antene formate
din. trei articole. Abdomenul cste format din nouli s_egmcnte, care se 11{~ .ti-eptat. Pe
ultimul segment se • g~te un disc adcz.iv, ca o ventui.!, care arc rol~l de a fixa
. -- l.at¥a. .Orificiul- -anal- este incenjurat de prclungiri brahiale. Larva nllpAi'Jcftc de cinci
ori.
I: ou 2: Jarvc 3: nimfc
..
Fazele metamorfoi.ei la Simulium (dup11 Hegner fi Root)
 tl.iu:lfL.(pupa): este imobilll., avand forma unui comeL deschis la extr,~oitatea sa
"F
•
·
. •r ·~
C
• ochii eompu~i sunt dispu~ lateral;
l.
superioara ~i este previzutl1 cu branhii filamentoase, care prezintl important! in cazu1 • trompa este ad.aptatli moaului de hrll.nire:
diferenperii de specie. Ulterior nimfa se transfonnl1 in adult.
I f
I
- i'n(epat ~i supt: muscidae iotepl1toare
- lins ~i supt muscidae neintepl1toare
• artpile sunt membranoase, dispozip11 ~i n u ~ nervurilor .avAnd importantli in
Caradere l,iologice: .
diferen{iccea speciilor;
Simulidele sunt rasp!inclite pe tot globul ~ sunt . intalnite in · zonele unde ex1s1J
• metamorfoza este completli;
ape curglitoarc care confera condipi favorabile dezvoltlirii stadiilor de larv:i ~i nimfl.
• µnele specii sunt ovipare, . iar aJtele larvipare;
Au fost descrise peste 100 de specii, iar in Europa - 30 de ~pecii. .
~ ·dupl modul de hrinire pot fi pol.if.age, coprofage ~i hematofage (facultat.iv sau
In Romllnia, re1eaua liidrograficli din S.V. \lirii, alclituiti din pfirauri ~i tauri din
· obligatoriu); ·
z.onele colinare sunt favorabile dez.voltarii simulidelor. (Cosoroabii - 2000)
S.columbac:zensae este in.tfilnit in z.ona Duniini.. f • pot tJfi in locuinte (endofile) sau in afar-a acestora (exofile);· ·
Femelele sunt hem.atofage ~i ca atare preferli teritorii unde se po_t hrini Bra a se j •
pot eonstitui pc.ntru om ~i animale, factori import.anti cie disconfort ~i vectori
deplasa prea mult. Femelel.e trliiesc 1-3 luni, iar masculii mai pufin de o lunli. ! - de agenp patogeni;
Atacul simulidclor sc produce in timpul zilci, fiind afectate in special animalelc. l ~ larvele unor spccii pot produce la om ~i animal~ boli numite miaze.
Inteplitura este dureroasli datoritl sccrcpei salivare vcninoasc. Anim.alelc intq>ate · sc
comport! uneori ca "iMebunitc", o iau la fugl1 ~i pot intra uneori in apli ca s1 scape ]I. Muscidae infepiuoare
de insecte. Uneori . pot plltrunde in nliri ~ ajunge in cliile respiratorii profyndc cu
J:>roduccre de cdem laringian ~i modificliri respiratorii grave, cc pot duce la asfixicrea Caractere generale:
animalului. · · · · i . •.. troID;Pa este adaptatli penll:11 .intepat ~ supt, fiind form~tli din labium,
In zoncle temperate simulidcle prezintl importantli veterinara, deoarece pot ,· hipofannge ~1 labrum; 1
produ<;e pagube import.ante ~telului prin omorirea m.ai ales a animalclor tinere (m.iei,
vitci). In anumitc cazuri pot inJepa ~i omul. (Gramer .- 1981)
j' . •
lipsesc mandibulele ~ JJJaxilele;
! • buz.a infer:ioara are _rol de organ perforator, ea fiind chi~izatl ~i. cu z.imp la
l· varr;
Roi ·p afogcn:
a} Roi patogen direct (NitzuJescu et al - 1990): ·
r • ambele sexe sunt bematofage.
1
- de obicci inteapli z.onele descoperite: zooa capului ~i membrele. La locul I Specii cu importanlii rnedicalii:
intepliturii · apare o senz.atie de ilrsurli intcnsli ~i o z.onli hiperem.icli. Dupli 12-24 h apar 1·.
plac.ade de tip eriz.ipelatos, cu m.arginile proemineotc. Se fom1eaz.li apo_i indura1ii ·Stomoxvs calcitra~
nodulare, cate cooflueazi!. ~i due la o infiltrape edcmatoasli. Pot apare vez.icule mici,
I (musca de grajd)
care uneori se transform! in pustule ..· Gangliooii region.ali pot fi" afect:1(1. Semne l
generale: indispozitie, fumiclituri, ,rlicirea cxtrcmitl1plor. ~gnosticul este favorabil.
b) Vectori ai unei parazitoze tropicale: ' ·
l I Morfologie:
• oncocercoza: piodusl1 de viermele nematod'• tropical OncJrocerca volvulus,
boalll. gravli ce po_a te duce la orbire. In Africa, boala -este transrnisl_de S.damnosum,
t
~
Arc d.im.e nsiuni
CilJ2l!l:
futre 4-7 mm.· Seamlinli cu muse.a obi~uitl1.
prczintli doi ochi_ reniformi. Trompa este adaptatl1 pentru _. intepat ~i supt,
' avand zimp chitinizap pc v!lrf. In repaus, trompa este µnutl •orizontal _inainte, iar cand
iar in America de Sud ·de S.ochraceum,
lI inJeapA, este fndoitil in jos. Al treilea ilrtieol antenal este 4e trei ori mai lupg declit
( eel de-al doilea. Peril aristci sunt dispu~i numa.i la partea superioari,. Palpii maxilari
Mefode de comhate_r e: · :j · sunt fciart~ mici in raport cu !JOmpa.
• pulveriz.liri cu insecticide (numai din avion) a · Jocurilor de odihnli a insectclor
din timpul noptii sau in zona albiilor rliurilor suspectaie. Prezintl dezavantajul cil pot
•l
l
ToraceJe: este cafeniu-cenu~iu·, aviind patru dungi longitudinale. Aripilc in repaos
prez.intll. o dispozipe divergenta.
aduce prejudicii faunei ~i ~rilor; i. Abdomenul: prez.intli pete brune pe fond ccnu~iu:
. • mllsuri de h.idroameliorafie;
• metode biologice· de combatere (folosirea unor c(u~mani naturali).
f
l· Ciclul "Liologic:
!~- Metamorfoza este completli:
1· • ouAlo: surit alungite ~i sunt depuse pe fecale de cabaline sau ·de alte animale
5.3.5.5. Familia Muscidae r sau pe resturi de vegetale in descompunere;
I
l ~ larvele: de culoare albll. sau galbuie, au stigmele posteridare de fom1a
I_. Caracterc gcnerale: i: triunghiularli, putcrnic chitiniz.,ate; · ·
• sunt inscctc :d.iptere bracbicere, ·pentru cli antenele sunt scurte ~i forrnl!tl!· tlin 3- !-
• nimfa: are culoare ~nie, avand 5-7 mm. . . .. .
4 articole; · •• . Perioad.a totalll. a ciclului dureazli 14-15 zile, iar uneori in funcpe de temperatura
• ultimul articol antenal este prevA.iut cu un filament lung ; arista, care· prezintli ,.j' mcdiu_lui poate ajung~ la 30 z.ile.: ·
peri panll la varf; . '·
l
 ·r
: _C ara.etc.re l,iologice:
--~:.:: :~ ·'Sunt raspfindite pe tot globul. Ataca in special cabalinele, dar ~i hovinelc,
ovinele tunse proasplt, p~lirile ~i uneori omul. Traiesc i'n grajduri, fn special de
bovine ~i cabaline. Intra rar in locuinte, de obicei toamna. Durata de· viata variazl!
intre 14-70 zile.
Li zona Deltei Duniirii. unde sunt in numAr mare, pot reprezenta un adevllral
flagel. ·(])inulescu - 1960)
lnfeapa animalele, in speci:il pe bot, urechi, abdomen ~i regiunea genirnlli,
- _intep~turile fiind foarte dureroase.
.~

'
Rol patogen:
Infepatura la· om este dureroasa, l!sand o um1li ro~ietica care dispare rapid.
Au capacitatea de a transmite unii agenp microbieni patogeni: b. carhunos,
streptococi, clostridiile gangrenei gazoase.
Pot avea rol de vectori ai unor boli: tularemia, febra recurentli, leptospiroza,
poliomielita.
--.
Stomoxys calcitrans (dupli A:usten) Genul Glossina
(mu~tele tse-tse)

Sunt m~te de dimensiuni marl (8-10 mm), larvipare, de culoare brun-inchisli,

care traiesc in Africa tropicalli. Ambele sexe sunt hematofage. Perii ajung pe vlirful
aristei. Palpii maxilari sunt foarte Jungi. Armlitura . genitalli la mascul formeaz.l! o
protuberan(ll. in regiunea terminalli ventral! a abdomenului. Au o activirute diuma,
in1epind in timpul zilei. (Nitzulescu et al - 1990)
Prezinti un kinetotropism pozitiv, avind tendinla sli atace qamenii ~i animalele in
mi~. Sunt atrase de culoarea neagra, de unde recomandarea ca in zonele cu
glossine, oamenii sa poarte imbracaminte de culoare alblL Transmit tripanosomioza
africanll.. Specii mai importante sunt:

a) Glossina palpalis

~ ~
- este intilnitli in zone umede de jungla in zona marilor fluvii din Africa
: tropical!. Poate transmite tripanosomioza africanl!. cu T.gambiensae.

b) Glossina morsitans
. - trai~ in zonele de savanli cu climat mai uscat din Africa tropicall!.. Poate

•
transmite tripanosornioza africana cu T.rhodesiensae. ·
.
.
m. Muscidae nein(epatoare

~
Caractere generale:
;;~ \ -~
-........--;;; ON

.
( • trompa este moale ~i retractill!., fiind adaptatli pentru lins ~i supt;

~ . • sunt oviparc sau larvipare;

. ·'
• culoarea este de obicei cenuiiu-negricioasi;
• :· !l· patra nervurl a aripii prezintl o curbura caracteristica;
• p<>t prezenta pete pe abdomen;
• se hdne&e cu substante din gunoaie, materii organice in descompunere, fecale,
alimente;
A: Glossina pa/pa/is B : Glossina mnrsirans
• au rol de vectori mecanici;
Spccii de glossine (dupli Austen 9i Surcouf) ..,,.,::/·
r • specii mai importaote (Cosoroabii . - 2000):
i-·
J

f
I
- Musca domestica (musca cle casll)
; . - Mlarvipara (M.corvina): estc larviparii. (trlli~tc pe cilmp ~i p~uni, sc
I
-· apropie..111r__dc...Iocuinte}- .. •· • •·· -
' - M.autunrnalis (musca fe~i): trai~te langa animale. Se ~ in jurul
ochilor, nlirilor ~i lez.iunilor cutanatc, hranindu-se cu secrepile Jacrimale, exudate din
plagi, fecale ~i uneori cu siingele ramas i'n urrua i111epiiturii insectelor hcmatofage.

Musca domestica

M~rfoloiie:
• dimensiuni: 6-8 mm;
• masculul estc mai mic deca.t femela; A
~ B
-C D
XS uo )( 4 ~4
• culoarea: cenu~ic-inchisli;
~ : prezinta d6uli antene, iar trompa este adaptatll pentru lins ~i supt;
Toracclc: prezinta pe partea dorsalll. patru linii paralele negre, dispuse
longitudinal. Cele trei perechi de membre prez.inta pulvili ce au fonna de pemi1e ~i Musca domestica (dupli Philip)
care permit menpnerca in orice pozilie.
Abdomenul: estc format din 10 segmente. Poqiunea vizibila este alcltuita din 5
segmente. ~timclc trci segmentc par contopitc.

Ciclul l,iologic:
Mctamorfoza estc cqmplcta.
- Q1lik: sunt oval-alungite, de culoare albicioasi, -av§nd 1-1 ,2 µim lungjme. l'c
suprafata acestora se pot obscrva doull Jinii longitudinale foarte fine. Ele sunt dcpuse
in matcrii organice in fennentatie sau putrefacpe (d~euri menajere, alimentc alter.ue.
bil.legar). De obicei o femelll. dcpunc 50-160 oull.
- lmil: are corpul venniforrn de culoare alb-gil.lbuie. Prezintil trei stadii de
nliparlirc intr~o perioadli de 5-26 zilc in funct-ic de tcmperaturi.
- uiw!i (pupa): dupll. 3-18 zile se transformll in adult.
Vara, ciclul biologic dureazl! circa 2-3 sliptamani:. Adultii trliicsc 15-30 zile, iar
in functie de condipile de mediu pot exista 6-9 gencraµi pe an.
H_lipoderma bovis (dupli. Brauer)
Caradere bio)ogic e:
. M~tclc de casii sunt insectc Cjliurnc, l;lCtivc num.µ in tiIµpul zilei. La intuneric
rliman in repaus sau sc mi~ca foartl incct. Devin inactit c la temperaturi sub +7°C. in
timpul iernii, adul1ii sc adiipostesc in Jocuinte ~i grajduri unde tcmperatura· este intre
5- 15°C. Larvele ~i nimfclc pot rczista in sol ~i bAlegar.
Pot ~bura pc distani~ de 3-5 km, uneori chiar la distan1c marl (13-21 kml. .
avand viteza de dcplasa.rc de 6-8 km/ora. ;
Prezinta un simt olfacliv foarte dezvoltat. Prefera.1 ca hranli. substan{e ce contin
glucide. Hrana este lichefiata ~i solubilizatii cu ajutorul salivei ~i ajunge intr-1,
fonnapune cu rol de rezervor temporar numit ~gu~•, care este un diverticol. esofagian.
Din cauza unor particularitaµ anatomicc ale tubului digestiv, hrana acumw..Lli. in gu~a
este vomitatli, o partc .din cont-iout putftnd ajungc la capli.tul trompei ~i dcpus re
diferitc substrate (alimcnte. furaje, corpul animalelor ~i omului) pe care le poate
contamina cu diferiµ agcnti patogeni. (Nitzulescu ~i Gherman - 1990)

Sarcophnga caniaria (dupli Brumpt)

 ....l
Sunt insecte foarte Jacome. Au obiceiul de a ingera lichide aproape in ficcarc ;

od, iar dejectele sunt eliminate la circa 5-15 minute . Cand ajung pe 011 aliment
proaspat, rcgurgiteaza .conpoutul tubului digestiv ~i se hrmesc cu alirnentul _proaspat.
Rol patogen:
Musca este consideratll ca unul dintre cei mai · irnportanp vectori mecanici
prezentand o mare irnportan(ii epiderniologicil.. Ea poate vehicula numero~ agenti
patogeni de ctiologie ·microbianli, viralli ~i par~itara, care se pot gllsi aliil in
continutul tubului digestiv. ciit ~i ·pe J)!:ri~orii de pe membre.
Pot transmite: Salmonella, Shigella, .v. holeric, b. difteric, b. carburios, b. Koch,
virusuri le poliomelitice, chi~ti de protozoare (E.histolytica, Giardia-lamblia), ouii de
helmin1i.

IV. Miazele

Repre2.intii boli produse la om ~i anirnale de larvelor unor spedi de muscidae.

Acestea pot fi prevhute cu clirlige rnandibulare ascuµte ~i incovoiate, cu c:are
. patrund in interiorul unor 1esuturi umane sau animate. Pe suprafata eorpului larvelor
pot exista numero~i tepi, care pot produce iritatii putemice.

C laaificare:
Existll trei tipuri .de miaze.

A. M;aze specjfice:
- sunt provocate de larvelc, care nu sc pot dczvolta decal in 1esu1urilc vii
(c;,c. Wohlfartia spp., Hypoderma spp., Gaste"rophilus spp ..• Oestrus spp.)

B. Miaze semjspecificc:
- sunt cauzate de spec_iilc de ruuscidac care iii depun oulile siµ.i larvele in
tesuturi, fiind stimulate . de preze111a unor le2.iuni cutanate sau de secrepi ale
organismului gazdii (ex.: Sarcophaga spp.. Calliphora spp., Lucilia sericata, Musca
domestica). ;

t. Miaze accjdcntale:
- apar cand oulile sau larvele sunt depuse intaqipllitor la nivelul u11or orificii
naturale ale organismului-gazdli (conduct auditiv extern, fose nazale, cavitatea bucalli).

A. Miazele specifice :i
- sunt determinate de larvele unor specii de 1p.uscidac din cadrul familiilor
Cal/ipholidae ~i Oestridae. Dintre ac:~.:;tea, cele rnai irnportante s_unt:

a) Wohlfartia magnifica Cmusca de came}

M~tele adulte au 10-15 nun lungime. Au o CtjJoare gri-cenu~ie, iar pe anp1
prcz.int! petc, Femelele sunt larvipare, acestea fiind depuse pe divase plll.gi sau in
cavitllp naturale putinci p~uce miaze cavitare. Uneori larvele pot fi depuse chiar pe
tegurnenrul intact sau pe mucoasc (nazalll, conjunctivalll., genitalll.). Pot pll.trundc ~i in
conductul auditiv extern producand otorniaze ~i put!nd produce uneori chiar penorar~a
timpanului. (Kettle - 1995)
.. - · -·---- . -· I: Wohlfahrtia , ;gil 2: Cochliom_ya hominiwmu: 3: Chrysomya spp. 4: Cordylobia spp. S: Gasterc>philus
b) Calliphora vomitoria intutinalis 6: H,1-poduma spp. 7: Denruttobia homirris 8: OestruS ovis ·
Este denumitli •musca lllbastra", deoarece are o culoare albastri-verzuie cu 9 . Musca donre::ticn 10: Piophila casei (ultimclc: doul pot produce miazc 1ccidcn1nlc)
retlc,<c metalice. Aie dimensiunea intrc 13-17 mm. Tn timpul zborului provo>1.Ct( mi Specii de MuscidaH ale clror larve pot produce miaze (dupll James)
zgomot caractcristic dat de vibra1ia aripilor. Oufilc sunt · clcpuse pc came, ~te. branZl!,
::h
materii fecale, gunoaie. Larvele pot produce miaze ale plagilor, ale ulcerelor cutanatc,
intestinale ~i urinare la om ~i animalc. Au mai fost scmnalate localizmi la nivclu!
conductului auditiv extern, cavitlitii bucalc, sinusurilor nazale ~ frontale, ochilor ~
vaginlilui.
c) Cnchliomyia hominivorax
Musca adultll prczintii pe suprafara superioarll a aripii o nervurl principalli pc
care se observa tm rand clc peri indrcptaµ posterior, iar pc fata dorsal! a toracelui 5'
observli trei dungi inlunecale. Dimensiuni: 11 mm.
Pot produce miaze tisulare foarte grave piin dilacerarea te5uturilor. Femclclc
depnn oulUe in orificiile nazale, conductul auditiv extern ~ pl!gi.
Larvcle pot dcvora mucoasele, cartilajelc ~i tcsutul muscular, producand
lcziuni grave. Pot produce rinomiaze, otomiaze ~i miaze musculare. (Chodosh ct al .
1992) . Spccii mai importante cu Jarve potcnµal rniazigcne sunt: Sarcophaga carnaria ~i
d) Dennatobia hominis
Adulµi au o culoarc galbcn-ccn~e. cu rcflexe mctalice. Sunt raspfinditc mai
ales in zonele cu c;:limat tropical. Larvele produc o miaza cutanat!. de . tip fuiunculos.
Ele sapli. tunelc in piele, iar la locul de ~dere aparc o papull, care in timp sc
m~te. iar zona devine dureroasll sau pruriginoasli.. Leziunile pot fi insotitc de
limfadenite ~ limfangite. (Lcllo el al - 1994) ·
Cmusca de cal)
e) Gasterophilus intesti11alis
Adul(ii au dimensiuni intre 12-15 mm, culoarc galben-ncgricioasli., cu pctc
cafcnii pc aripi. Oullle sunt depusc pc plrul calului ~i pot ajunge pc buze, iar dacl
sunt inghi(itc, se oprcsc in stomac producfind lcziuni • ulcerative (rniaza gastricii ~i .
intestinalll la cabaline).
Pot parazita uncori tegumentelc omului, produclincl un traiect ~uitor insotit de
prurit intcns ("Creeping disease"). (Pfister ct al - 1996)
t) Hypoderma bovis
Adultii au 13-15 mm lungime, culoarc negricioasii; aripi cu aspect fumuriu, iar
pc abdomen sc obscrvli. o band! ncgricioasli in zona segcnentului al treilea.
Larvele sunt acefalc, apodc ~i segmentatc, iar pc (ara dorsalli prezintll spini mici,
dispu~i in rfinduri regulate.
Produce miazli. cutanati la bovine ~i cabaline.
La om poate produce _rniau, cutanatll. Larvcle · pot urma un traseu sinuos,
producand uneori Q_.c!ermntitli lineara, iig ..diP Joe in ICJC .s e . formeazl noduli datoriul
producerii de toxine. Cand Jarva se op~te definitiv; poate crea un abccs local.
(Tarry - 1998)
B, We:rele semispecifice
- sunt produse de spccii de muscidac care-fi clepun oufilc sau larvcle in
materii organicc aflate in stare de descompunerc, care pot constitui o sursil de hranll.
sunt implicate spccii care apar(in genului Sarcophaga ~i Calliphora. Larvele pot
prodU~-mine lnteSt1na.le detmlce de ortgtne trawmiticli., cutanate ·-vr·ale ·-ptttgiJor.-- -
• Ger)Ul Sarcophaga
- cuprinde spccii avlind dimensiuni mtre
8-16 mm, ava.nd o culoare cenu~iu-
i . deSChisll. Pe partea dorsalll a toracelui ·se g!sesc dungi longitudinalc ncgricioa~e.
Abdomenul este alungit, ascutit caudal. Adul\ii sc hrlinesc cu sucuri de came
degradatl sau proaspltli sau cu fecalc de origine umanil sau animalil.
Femelele sunt larviparc. Larvelc pot produce rniaze ale plligilor, iar ·in cazul di
sunt inghi(ite cu carnca infestatl pot genera rniazc intestinalc, cu produccrea de
ulcerafii pc mucoasa tractului digestiv inso(itc de durcri abdorninale; grcturi ~i uneori
de o stare febrilli. (Nitzulcscu fi Gherman - 1990)
;: S.haemorrhoidalis.
j
I
1; c,··-Mip;rele accidentale
pot fi produse io cazul · depunerii inihnpllloare a ouilor sau larvelor unor
t(
spccii de mu~ in cavit!tile ·oaturale ale organismului uman sau animal, la nivclul
·' unor pUigi, sau dnd sunt inghifite oclati cu anurnite alimenle. ·
Pot fi incriminate Jarvele de: Musca domestica, Piophila casei (musca de brlinuJ,
Fa11nia canicularis (musca CCII. mhuntll nurnitli ~ "lesser fly"), Fania scalaris (musca
de latrinl).
Ele pot produce miaze intestinale, urinare ~i ale plAgilor.
Tipuri de miaze (Mumcuoglu ~i Rulli - 1983):
1. Minzc cutanate:
Au fost descrisc mai multe formc:
• miaza cutanati ·furunculoasli (Dermatobia spp.)
• miaza cutanatli cu rnigraµe linearl tip "creeping-disease• (Gasterophilus spp.)
• miaza subcutanatli cu. tumori migratorii (Hypodenna bovis)
• rniaza pcrforantll subcutanatli (lfypod~nna bovis, Gasterophilus intestjnalis)."
f· Miaze ale plihp)or:
. - pot fi afectatc mai ales ranile supurate, larvclc putand produc:c ~i
distrugcrca tesuturilor invccinatc (Lucilia spp., Wohlfahrtia spp.. Sarcophaga i;pp.,
Caliphora spp.).
3. Oftalmomiaze:

g) Oestrus ovis
r • miaze conjunctivale:
- in urma depunerii ·ae ouil sau larve pc mucoasa conjunctivalil sau in
lnsecta adultll este mai mic:ll (10-12 mm), an; culoare· ga)ben-cenu~ic ~i un
jurul fantei palpcbrale poate apare o rcacpe inflamatorie localil cu producerea unei
secrcµi mucopurulentc (Oestrus 01-is, Rhinoestros nasalis, Wol1lfhartia magnifica).
cap mare, a cilrui lltime dep~~te cu pufin pc aceea a toracelui. _A bdomen~ are un
aspect cen~iu, prezentfind cateva pele negre. Femela este larvipara. Ea zboara in
• miaze oculare l"Viallefoi:t et al - 1961 ; Vicea et al - 1968):
apropierea fctei viitoarei gazde, pulfind depune larvele in timpul zborului, fie in JUrlll - larvele pot pa~nde chiar in interiorul globilor oculari (Oestnis ovis).
cavitllµi bucalc la animale, iar la om in ochi sau in sacul conjunctiva!." Poatc produce •·II
miaze conjunctivale ~i ocularc. (Yilma el al - 1991) 4. Mjaze cavitare:
Rar se poate Iocaliza in sinusuri, mucoasa nazalli., cavitatea bucala ~i conductul 1· • miaza bucall (miaza abccsclor dentarc)
I - poate apare la persoane care dorm pc camp cu gura deschisli.. Larvclc
auditiv extern. l·
; ajung in cavitatea bucall, plitrund in gingii, la radlcina molarilor, cu p!"(>ducerea unor
I.1. abcc.~e foarte dureroase (Wohlfahrf!a magnifica, Sarcophaga camaria_).
J
I·
 .'•.·i t
i.
• miaza nazalli (rinomiaza) ·
f.~ · l · -- depunerea de· oua. sau larve in fosele nazale poate produce iritatia
·r • . , , .

l mucoasei, unnat! de leziuni traumatice ~i epistaxis, cefalee, dureri locale. Uneori poate
fi invadat sinusul fronllll cu produce:rea de tulburari vizuale. ameteli ~i co_nvulsii
(Cochliomia hon1inivorax, Oestrus ovis, Rhinoestrus 11asalis).
· ·• miaza faringian!:
-- _se caracterizeazli prin aparipa de jenli sau durere la deglutiµe, edeme, afonie.
!(!. ==-~11 • iniaza conductului auditiv extern (otomiaza) .
w-----=-• -- in cazul p!tnmderii Jarvelor in conductul auditiv extern, apare o .durere
brusci, foart.e putemicl. Se poate produce . perforarea timpanului cu afectarea ulterioarli
a urcchii medii ~i chiar a meningelui (Wohlfahrtiamagnijica, Cochliomyia hominil'orax).

5. Miaze gasnojntcstinale
-- sc
produc in unna ingerarii unor alimente care pot s! contina ou!. sau larve
wOHLFAHRrillr t1;r;h de muscidae. Acestea pot ramane un timp i'o tubul digestiv, se adapteazli mediului
intestinal ttnde--~j pot continua evolupa plina vor fi eliminate. .
l
j·
Clinic pot apare dureri epigastrice, diaree, hemoragii intestinale, ameteli. tn cazul
localizli.rii in stomac, se produc v!rsli.turi.
. Larvele mu~tei Piophila casei se numesc "vieani de brlinzl!." pentru d traiesc in
1· brlinzeturile fennentate. ·
l In urma consumului de legume ~i fructe sau a unor legume al~ate, pot fi
r ingerate ~i Jarvele unor muscide (Fannia canicularis ~i Fannia scalaris, Sarcophaga
carnaria, Musca dom~tica).

6. Mfaze
anogenjta)e
DF:m.tATOBIA HOMINIS -- uitele Jarve miazigene facultative se pot dezvolta in vezica urinarli, cliile
urinare ~i genitale, cu producerea de fenomene iritative · locale, care se pot complica
ulterior cu suprainfecµi microbiene (Meinhardt et al -- 1989):
• ci$tomiaza ·
-- se produce invadarea vezicei urinare pe cale · uretral!, fapt cc poate fi
favorizat de o gonoree ·din antedecentele bolnavului (Cochliomyia spp.)
• miaze urogenitale (Musca domestica, Sarcophaga haemorrhoidulis, Fannia
·canicularis, Fannia scalaris)
• miaze rectale (J.lusca domestica, Fan11ia canicularis).

7. Mjaz.e ecneraHzate
CMDYL081A ~ G A .-- sunt foarte rare, afect!nd de obicei organismele cqectizate. Pot afccta in
acel~ tirnp cu larvele diferitelor specii de rnuscide, simultan in mai multe pllrJi ale
Muscide miazogene (dup! ".Valker ~i Mimson--Bahr) organismului (pielea capului, sacul conjunctival, globul ocular, conductul auditiv _extern)
. · detcnninlind o evolutie foarte sever!, care poate ajunge chiar la deces.

~ -
Trata.menl::
~ -111: --·

• und~ este posibil, se incearc! extracfia larvelor cu o pens!;

• sp!llituri cu autiseptice, benzinli sau cloroform, urmate de sp!lilturi ¢u apli

- -- ~ . - _ ._. , , , _ - -- ··- I" - .calda.;

4!:fflgsix~
=-~~-;;:-~~----,~:~~-~~ ,
• in miazele conductului
clorofonn; ·
auditiv extern se fac··· splil!turi · m · benzina sau

Producerea unei miaze cucanate (dup! Blacklock) ..,,. • in miazele profunde (ochi, sinusuri) se indicl tratament chirurgical.
 • aspirarea prafului;
SA, Metode de comhatere a artrooodeiclr· xectoare ~i oarazitt • folosirca sitclor ~i pfuizelor plasate la ferestre penttu impiedicarea p5tr underii
insectelor in locuinte;
• capcane cu hlrtie lipicioasli..
Combaterea aitiopodelor cu importan)! ril.coical! v1ieazl ieducerea" ·numirutui
ncestora ·panli la o limitli la care ele nu dliuneazi omului. .
Modul de des~urare . a activitltilor de combatere diferil in funcµe de scop, de
rolul de vector sau generator de discomfort al speciei de artropod vizat. de S.4.2. Metode chimice
caracteristicile de habitat ~i condip.ile de mediu.
In ultimii ani a luat o mare amploare pe l.§ngli combaterea vectorilcir ~i a
artropooelor generatoare de disconfort. Folosirea diferitelor metode de com.batere · a Se bazcazi pc actiunea unor substante chimice cu ac\iune toxicli _letalll
evoluat in limp in funclie de obiectivc ~i de posibilitliµle tehnologicc ale perioadei asupra inscctelor ~i acarienilor numite insecticide, respectiv acaricide. De· obicei, sc
respccti ve. folo~te termenul general de insecticide.
Probleme deosebit de dificile aplirutc in cadrul com~aterii artropodclor sunt
rcprezent.ate de aparipa fcnomenului de rezistcn!l a acestora fat! de uncle i,1scc;ticidc
de largll. folosinta precum . ~ de posibilitatca acestor substan\e _de a polua mcdiul.. 5.4.2.1. Condqiile unui insecticid (acaricid) de calitate
Datoritli acc:stui fapt, pc Uingli. necesit.atca obpncrii unor noi substante insecticide,
au aplirut ~i noi metode de combatere (biologice, ecologicc, gcneticc). Acestea au insi • sli fie nociv in- doze mici ~i cu acµune rapida asupra arttopodelor;
o aplicabilibl.te mai restransll, legatli de specificitatea lor de acµune. • sii nu fie toxic pentru macroorganism;
Ca atarc, la ora actualli se tindc clltrc o abordare complcxll a combatcrii • sii fie rezistent la acfiunea · unor agcnp fizici (tempcraturil, luminli., umidit.ate);
artropodclor prin folosirea concomitentli a mai multor metode de combateie, care sli ~ sii · aibe o remanenfll (persisten\ll) indelungatli; ·
asigwe o cficicn(i sporitli. a acestora, in funcpe de specia de artropod ~i condipilc • sii prezinte proprietllµ . atractante penttu artropode;
particulare ale mediului ambiant. (Bilbie ~i Nicolescu - 1986) • sll fie 11¥>£ manij,ulabile; .
• prctul de cost sll fie cat mai scazut;
Accste substante se pot intrebujnta sub diferite forme:
5.4.1. Metode fizice ~i mecanice - pulberi scci aplicabile prin prafuire;
- pulberi muiabile folosite prin stropire;
- gaze insecticide;. ·
A. Metode fizice: - substante solide sub formli de fumiga(ii;
• prin clildurll. umedli - cmulsii imprcgnante.
Artropodele de pc haine, rufli.rie, lenjerie pot fi distiuse prin:
- autoclavare; . \:
- fierbere; 5.4.2.2. Clasificarea insecticide/or
- inclilzirca timp de 15' la +55°C
• prin clildurll. uscatii: I. - dupll stadiul de dezvoltnre a artropodului:
- clilcarea rufelor; • imagocide (acfi~neazli asupra forrnelor adulte);
- cuptoarele cu aer cald (80-8,5°C} au o aplicabilitate mai redusli pentru ell • larvicide;
pot deteriora obiectele din pieie, miitase ~i blaniL ·; • ovicid.e;
"!
• tempei-aturile sclizute • pupicide. ·
- refrigcrarea la - 14°C, timp de 24 h ponte distruge pllduchii. ·
• radiapa solarli; 11. - dupli modul de acµune:
- expunerea rufliriei In soare poate indeparta puricii -~i clip~ele. • toxice respiratorii (insecticide fumigante; HCN):
• curentul electric i ~ ·toxicc de contact (DDT; HCH);
- existli aparate care sunt dotate cu surse de luminli combinate cu sisteme • toxice de ingestic (Neguvon, Diptercx).
de electrocutie (llimpi Killer), folosite la distiugerea insectelor din locuinte.
• ultrasunete Ill. - dupli structurli ~i modul de obtinere (Elias et al - 1981 ):
- aparatc generatonre de ultrasunete alungli \§ntarii. A. Insecticide nnoaanice: ·
- au o aplicabilitate in general redusli, fiind toxice pcntru macroorganism.
l!. Metode mecnnice: Ex.: verdele de Paris, ~ricioaica (anhidrida arscnioasli., anhidrida
• curJtenia generalli. a locuintei; arsenicll, arscniatul de plwnb, clorura meccuricli, fluorura de sodiu. Cele mai multe
• perierea ~i scuturarca efectelor; suot insecticide de ingestie ~i sc pot incorpora in hrana, coristituino momeli toxice.
• pieptlinarea, tunderea, raderea (indepi!rtcaza pliduchii);
 ·1T
HCN (acidul cianhidric) cste cxtrcm de toxic ~i sc poate folosl de c:atrc
ec hipe specializate ·1a asanarea localurilor publice ~i a urior ' mijloace -de tran~tt. ·
n. Insecticide orpnice:
. prezintll o acfiun_e insecticidll sclectivll -~i ~~µw,ea toxic! asupra
macroorganismului este relativ reduslL Pot fi naturale ssu sintetice:
1. Insecticide naturale {yqetale}
- au fost obpnute ·din plante. In majoritate su_n t netoxice pentru am ~i nu
prezintll pericolul polumi mediului ..ambiant. , pulbere de talc (3-5%), petrol, uneori ·m fumigaµi.
• ~ : cste un · alcaloid extras _din plantele de tutun (Nicotiana
tabacum, Nicotiana rustica). Este un insecticid de contact nepersistent. _P oate fi folosit
sub forma de pulbere de prlifuit sau pentru fumigaµi. . Denumire comcrciaHI: Black
Leaf 40.
• Anabasjna: cste un alcaloid extras <lin planta. Anabassis aphylla. Poatc
aqiona ca insecticid de contact, ingcstie ~i respirafie. Se poate folosi sub formli de
solutii apoase sau pulberi de prifuit. Are aplica(ii fn doll!eniul agncol. ·
• Rotenojdelc: reprezintll un complex de 7 alcaloizi ex~i din rlldllcina
unor plante tropicale (D,irris spp.; Tephrosfa spp.), compusul eel mai ·important fiind
rotenona. Actioneau prin blocarca centrilor respiratori. Se poate folosi ca acaricid ~i
pentru combaterea unor insccte din domcniul igienico-sanitar.
• Piretrojdele: sunt csteri ai acidului crisantemic, ex~i din florile de
C/11y santhe11111n (PyretnJm) . Reprezint!i insecticide de contact· ii ingcstie, avlind un
efect toxic asupra sistemului nervos. producand paralizia insectelor. Se pot folosi
contra insectelor vectoare zburlltoarc in locuintc, localuri, depozitc, mijloace de
trauspo11. Necesit! aplicapi repetate, fiind lipsite de rc~en{li. Au toxicitate schuti
pennu om i i animate. Produs comercial: Volox.
• • U)ciuri mineraje: se mai numesc uleiuri albe- ~i sunt obpnute din
prelucrarea unor produse naturale. Pot avea efect asupra piduchilor ~i puricilor,
• prezentand if un rol ovicid. Se pot folosi ~i in cazul combaterii larvelor de (lin(ari.
2. Insecticide de sintezi
·• Coiupu~j oe&anodorurap: formeau cea lnai veche grupi de insecticide
sinteticc. Accste substante au ac1iune toxicli asupra sistemului nervos al inscctelor, dar
din plicate sunt toxice ~ pentru macrooganisme. Prczenta atornilor de clor din
moleculele acestor substante le coriferll o remanen(i ' indelungat!. ~int! un mare
inconvenient datorit! posibilit!µi polumi f!]ediului am~iant ~i acumulhii in 1esuturile
adipoase ale animalelor, unde pot persista mult timp ii '.pot trcce ulterior in organismul
uman .. Pot induce apariµa fenomenului de insecticicibrezisten{i. Au acµune toxicll
asupra sis_temului venos. 4 om . pot produce intoxicatii prin contact direct cu pielea,
prin ingestie sau inhalape. Pot apare tulburhi digestive, cefalee," ameteli; ataxic ~i
parestezii, iar in cazuri grave convulsii tetanice !!le unor grope musculare.
- DD.T. (diclor-difenil-tricloretan): este; un insecticid de contact ~i
ingestie, avand un grad de toxidtate crescut fiqa de insecte ~i schutll fatli de
venebrate. Are un grad ridicat de remanentli put.and- pcl"Sista uneori timp de un an pe
suprafetele tratate. Se poate folosi sub fonna concentratelor · emulsionabile, pulberi de
prafuit cu talc, pulberi umectabile, soluµi in petrol, in fumigaµi . Poate genera
fenomenul de fnsectici.dorezistenfli.
··· Sc ror~le in ··special pentru coi:ttbaterea pliducbilor ~ a flintarilor.
Dcnumiri comerciale: Detoxan, Detox, Deparatox, Toxid, Neocid, Gyron, Anofex.
' HCH (heitaclorciclohexan): cste un insecticid de contact, eel mni eticient
tiintf·''izomgul y nurriit Lindan sau Gamexan, care nu are Iajrosul nepl!cut al HCH.
Fiind mai volatil ca DDT. se comporta ~i ca toxic gazos, pe langli actiunea de
contact. Spre deosebire de DDT, are ii un efect putemic acaricid. Acµunea toxid se
manifest! mai rapid ~ mai intens. Efectul remanent este mai redus (4-12 s!ptlhnani).
Poate induce fenomcnul de rezistentlL S-a observat ins! cli de multe ori insectele .
rezistente la DDT sunt sensibile la HCH. Toxicitatea pentru om ~i vertebrate este de
doull on mai ·mare fa~ de DDT, dar prezintil. avantajul c! cste de 10 ori mai eficace,
in doze ·mult mai mici ca DDT. Necesitli m!suri de prccau{ie. Se fc,ilos~te inglobal i"n
Dcnumiri comerciale: "Lindan, Lindancst, Gamexan, Lindatox, · Lintox,
Gamruahexane, Jacutin.
- Metoxiclor: cste activ izomerul p.p' . Este un · insecticid de contact ~i .
ingestie, asemlinlitor· ca acfiune cu DDT, dar cu toxicitate .mull mai sc!zuta pentru
marnifere. Se poatc folosi ca pulbere umectabilil., pulbere de prllfuit, ·aerosoli. Denumiri
comerciale: Chemforme. Marlate, F.lo-Pro, D.MD.T.
• Comp~i orianofosforici:
- sunt csteri ai acizilor fosforici care au acfiune toxicli asupra insectelor
datoriti inactivhii colinesterazei ~i blocllrii totalc a acesleia. Din pllcate prezint!i o
aplicabilitate limitati datoritli toxicitlitii foarte mari pentru om fi animale. Pot fi
· folosite ca insecticide de contact. de sistem sau fumigan(i. A~ti compu~i pot asigura
uneori combaterea insectelor • rczistento la insecticidele clonirate. Insecticidele de sistem
sw,t deosebit de · eficientt: can<I sunt conµnute de momeli, in special pentru combaterea
m~telor. Ele pil.trund "in plante prin ridllcinli, tulpinli sau frunze ~i sunt transportate cu
seva accstora, iar ulterior ajung in sistcmul circulator. Prezint! avantajul ell. produc
moartea insectelor intepi.toare dupli o singurll ingcstie. Se mai pot aplica la ·combaterea
·clipu~lor fixate· pe a.nimalele domestice
. lntoxicaµile la om se manifest! cu aparitia unei sthi de slllbiciune, transpiratii
abundcnte, cefalee, tulburari oculare, saliv!lfie abundenlli, dureri stomacale, contracpi
musculare. Ulterior se
poate . instala o stax:e comatoasil.. Se indic! administrare de
atropinl fi un antidot numit PAM (2-piridin-aldoxim-mctil-iodurll). . .
Ex.: Bromofos, Malathion, Dichlorvos, Fenclorfos, Fention, Dipterex, Clorfoxim,
Triclorfon, l!J<lofcnfos (Nuvanol-N).
• Cjciodieoii:·
- sunt hidrocarburi ciclice clorurate, Au apl,icabilitate · in special in agriculturli.
Sunt inse<;ticide de contact, cu grad crescut de remancn{li, dar au un grad ridic.:at de
toxicitate fa{! de macroorganisme (om, animale).
Ex.: Dieldrin, Aldrin, Clordan.
•. Carbarna,ii:
- sunt esteri ai acidului carbamic care ac(ioneaz! ca inhibitori ai colinesterazei.
Sunt folosite ca insecticide de ~oc, foarte active fa~ de insectele de casi, cti . ro xicitate
redus! pentru rnamifere ~ - nu se acumuleau in mediu. Se folosesc pc scaril. l11rga.
Ex.: Carbaril (Sevin), Propoxur (Baygon), Bendiocarb (Garvox), Dirnetan.
• Piretroizii sintelici:
- in afara piretrinelor naturale, au fost obJ:inup ii piretroizi sintetici, la care s-a
putut realiza mlri.rea potenfialului insecticid, prin modificarea componentei acide a
acestora in urma adi(.iei cu · atomi de clor sau hroro. (Staicu ~i Radu - 1986)
· .:;. J:.~ · llfl'!:rm~trin 'R ,-_cant-trin r1~rmta.trin J:i'~ nvAl,..rn t · ·
 5.4.2.3. Rezistenta la insectii:!de
Este un fenomen care apare la o populape de insecte in urma contactului cu
un in~tjci!L.Ac.~41 'la dob6ndi. .capacitatu. de. a . tolera...doze ...de..-subw.n~--tGXice,
care in mod normal au et"et."t letal asupra ~divizilor din specia respectivl. Vor
supravietui insectele care pose<lll gene de rezisten(!, care se transmit ereditar. A .apani1
rezistenta unor insecte la DDT, dieldrin. organofosforice. organoclorurate.
S-au descris numeroa.o;e mecanisme ale acestei rezistc.nte, cele mai importantc
fiind cele de naturli biochimiell ~i geneticll (Bllbiie ~ Nicolescu - 1986).
Se considerll ell aparipa fenomenului de .in:secticidorezistenta depinde de:
a) · Metabolizarea crescutll a substantelor toxice, detoxifierea apllrllnd in' urma
actiunii acestor enzime nespecifice (oxidaze, hidrolaz.e, csteraze etc) sau specilice
(DDT - declorhidraza). . toxicul. Ex.: Muscalura (a fost folositll. in combaterea mu~telor de casli.).
· b) Scllderea sensibilitllfii receptorilor (sistemwui nervos, acetilcolinesterazei) .
c) Sellderca penetrilpei c!tre receptori.
Rezistenta poate fi det~rminatll genetic. Ea poate fi:
• monofactoriaUl (determinatl de o singwi genl). Ex.: rezistent,a uoor specii
de anofeJi la dieldrin; · • · Ecdjl,Onele:
• plurifactorialll (determinatll de mai multe gen~)- Ex.: rezistenta, la DDT la
Musca domestica este indusll de activitatea a trei gene distincte.
Rezistenta :multipl!:
- reprezintll capacitatea unei populapi de insecte de a deveni rezisten{! fat! de
mai multe insecticide, care au · un mod diferit . de acpune. !n acest caz popula\ia
respectivll. posedll qiai multe mecanisme de apll.rare, determinate fiecarc de gene
diferite (ex.: au apll.rut cazuri de rezistentl multiplll la DDT, dieldrin ~i uncle
organof(!sforice ¢ carbama(i).
- Rezistenta incruci~atll:
- este capacitatea unei populafii de insecte expusll la un insecticid, sll devin!
rezistentll. spontan ~ la alte insecticide. Acest fenomen se poate produce dind
insecticidele au moduri de acfiune sim..i.lari, iar mecanismele de aplrare ale insectci
contra unui insecticid sunt eficiente ~i contra altora. _ II. Folosirea d~manilor naturali ai artropodelor. (Cosoroabi - 1992)
Ex.: dieldrin ¢ HCH, organofosforice ~i carbamap. Rezistenta anofelidelor· fa\ll
de dieldrin s-a datorat folosirii in agricultwi a altor cicl~eni: aldrin, endrin.
· Mll.suri pentru neutraliz.area rezistentei (Cosoroabii_ - 1992):
• recurgerea la substll.lt{e chimice noi;
• reglarea dozelor penlru obpnerea efectului optim;
• folosirea unor insecticide prin rotape, utmAmt o ordine optima;
• utilizar.ea insecticidelor in amestec; ·;
• lupta integrata.
5.4.3. Metode bioloeice,
I
Sunt metode nepoluante care constau in folosirea inamicilor . naturali ai
anropodelor daunlitoarc, precum ~i a uuor metabolifi.
I. Folosirea hormonilor
Existll douli categ<>rii de substanfe hormonale:
·+
·'
!:· A. Emhormonii {feromone)
- au rol de stabilire· !I comunicatiilor intrapopulaµonale fi prin aceasta de
reglare populaponalil.
• Fttemonde: (ferein = a purta\ hormon = a sti.tnula)
- sunt secrepi elaborate de artropo4e capabile de · a ac\iona pe cale olfuctivli
sau gustativll. asupra altor indivizi din a ~ i specie. Acponeazll ca apelativ la <listanlli
in vederea acuplilrii, luinirii, aplrlrii. Cele mai cunoscute au rol de atractanti sexuali;
fiind produ¢ de femele ¢ avAnd rolul de a atrage masculii ~ vederea ac:uplilrii.
S-au identificat ~i chiar sintetizat feromone cu acµune atractan~ pentru Muscu
domestica. Stomorys calcitrans, Blatella gennanica. (Nicolescu ii C~anu - 1986)
Pot fi utilizate alllturi de capcane lipiciose_ sau pot fi asoci;lte insecticidclor,
mllrindu-le acestora eficacitatea datorit.il ~terii perioadei de contact a artropodului cu
L
Jl.. Endohormonii
- au rol de reglare ·1a nivel individual a unor procese fiziologice (cr~tcre,
nllparlire). · ·
- au actiune de stimulare a sintezei noii cuticule in cadrul procesului de
nllpfirlire. · Cele sintetice pot produce nccelerarea procesului de nllpArlire ~i dereglarea
metamorfozei. Ex.: Diflubenzuron (este un inhibitor al formll.rii chitinei. folosit in lupta
contra tfintarilor). (Staicn ii Radu - 1986)
• Hormonii juvenjlj:
- sunt secretati natural in primele stadii larvare (primele nllplirliri).
Tratind larvele din ultimul Stadiu cu hormoni juvenili, trecerea · in stadiul de gimB.
este inhibat sau nimfele mor. Ex.: Metopren (Aldosid). este un larvicid al \Anfarilor.
Avantajul acestor substimte este faptul ell actioneazll nµmai asupra insectelor ~i · sunt
inofensive pentru vertebrate. Nu au rernanentl. (Cristodorescu et al ~ 1978)
a) Prlidltorii:
Pot fi reprezentafi de:
- ~ti larvivori (Gambusia affinis) care consumll de prefcrin\ll larve!e de
tantari atlate la suprafata apei; ·
- larvele unor specii neagresive de tfintari pot devora larvele altor specii de
interell medical; ·
- insecte carnivore (coleoptere, heteroptere) pot consuma larvele de culicide;
- viespi '(MUBddifarax raptor) depun oull.· in nimfele• mu~telor, .omorlindu-le
ulterior. (Nicolescn ~i Ceiariu - 1986)
fi:·
b) Agentii patog'ent sunt microorganisme patogcne pentni artropode.
. .
. Ele pol .
• Virusuri
- baculov~urile produc poliedroza nuclearll la larvele de culicide;
- entomopoxvirusurile sunt virusuri citoplasmatice ale dipterelor, afectand
in special tfintarii _anofeli; · ·
- iridovirusurile sunt virusuri citoplasmatice ce dau culoarea verde sau
albastra a corpilor aqipo~i a larvelor de insecte parazitate: simulide ~i culicide.
 ··:-,-
• Rickettsii: . ,.
' • Benzoatul de benzil
- uncle specii · pot parazita punc1, glossine ~ t4ntari · (ci€1F'dt'ein~lu
.,•
• Naftalina (contra moliilor).
Wolbachia pipientis poate parazita larvele de fantari). Se pot utiliza sub forma de solutii, creme sau spray. care se aplica pc
• -Ba<;terii: 1egumentele descoperite, obpnllndu-se o protecpe de scurtli duratli.
- Bacillus thurigiensis israelensis (serotipul Hl4) este foarte patogc11
pentru larvele de tffntari ~i simulide. Cristale de 6-endotoxinli sunt folosite de catrc
OMS in lupta contra oncocercozei in Africa de Vest pentru distrugerea larvelor de 5.4.4. Metode ecolo~ice
simulide rezistente la insecticide. (Lacey ~i Singer - 1982) ·.
- Bacillus sphaericus este ieftin pentru c! se poate obµne industrial.
Digerarea rapidli a bacteriilor in intestinul larvelor de tantar duce la eliberarea unor Se bazeazli pe doua categorii marl de masuri (Nicolescu ~i Ceianu - 1986):
toxine care altcreau epiteliul intestinal conducind in 48 de ore la moartea larvelor. Se
pot inmulti ~i sporula in cadavrul Jarvelor. (Singer - 1980) I. Amenajarea mediului dintr-o anumiti zoni in scopul creerii de conditii
• Ciuperci: nefavorabile ·unor stadii evolutive ale speciei-tinti
Specii de Coelomomyces: au multe ga7.de, intre care ;i ·iantari, putand
pruvoca veritabile epizootii in populatiile de larve, cu mortalitate de peste 90%. Este o metodli utilli pentru unele specii, dar nu se folo~te in cazul unor mu~te
Dezavantajul ~te reprezentat de faptul cli nu sc pot cultiva . "in vitro". · (Hipodenna bovis, Oestrus ovis, Gasterophilus spp.)
Specii de Culicinomyces, Lagedinidium: pot ataca t-fintarii ~- simulidele.
• Protozoare: · · • amenajarea platformelor de · gunoi (sterilizarea biotennicli cu efect distrugitor
Gregarinele din gcnul Lankesteria ~i microsporidiile din gcnurile Nosema asupra unor stadii evolutive la muscidae;
~i Thelohania sunt parazite pentru culicide ~i simulide. • regularizarea cursurilor unor rauri;
• Nematode: · • drenarea anumitor blilp ~ mla~tini;
Specii ale familiei Mermithidae paraziteazli in mod specific artropodelc. • reglarca debitelor unor rlluri ~i canale;
(Hominick et al - 1982) • schimbarea nivelului apei in diverse bazine naturale· ~i artificiale;
Romanomennis culicivorax paraziteazli larvele de culicide ~i simulide. • acµuni asupra vegetafiei acvatice, rezultand conditii nefavorabile de via\li pentru
Adultii acestei specii depun oullle · in substratul in. care se dczvoltli larvele. tantari, simulide, tliuni;
(Westerdabl · et al - 1982) • modificarea salinitlipi unor ape;
• crearea de baraje, lucrliri de hidroamelioratii, de implldurire, de - canalizare-
III. Folosirea substantelor atractante ~i repelente dfCnare;
A.. Atractant,ii: • protecpa chimicli a solului, aerului etc.
- sunt substanje care acµoneazli de la distant! asupra inseaelor.
11trligandu-le clitre sursa emiilitoare. Pot fi de douli categorii (Staicu ~i Rado - 1986): II. Amenajarea mediului din imediata · vecinlitate a omolui (pentru redncerea
1. Substante atractante sccrctatc de citre jnsege: focarelor de dezvoltare a iosectelor vectoare ~i generatoare de discomfort)
- sunt reprezcntate de feromone, care pot' actiona ca atractanp. sexuali.
agen(i_ de agregare ai insectelor sau ca markcri_ ce triiseazli drumul ' spre sursa de
• reducerca contactului cu omul;
hranii.
• amplasarea locuintelor la distant! de sursele de insecte;
2. SubstanLC atractante din medjul extern:
• m!surl de igienll ~i protec{ie personalli;
- pot fi: uleiuri etcrice, substante zaharo~. prod~i de fermenta{ie sau
putrefacp.e (amoniac, amine) :. • repararea subsolurilor inundate (tantari);
• remedierea deficicntelor in sistemul de salubrizare (mu~te. gandaci de buclitruie)
Sunt utilizate cu uncle .capcane lipicioase Jau se asociazi cu substan1e
insecticide. • intreµnerea adecvatll a instalapilor de apli;
• evacuarea apelor uzate;
JL ReoeleoW: • depozitarea gunoaielor;
- su_n t substante chimice naturale sau sinteQce care au capacitatea de a • igiena locuin{ei.
i'ndeparta artropodele, avand in general un miros dezagreA.bil pentru acestea.
1. Substame repe)ente naturaJe: Dezechilibrul ecologic speciei dlunatoare trebuie mentinut timp tndelungat pentni
- eel ma:.i frecvcnt sunt uleiuri volatile extrase din plante. Ex.: Oleul de ca refacerea .sli fie imposibilli sau foarte lent!.
Citronella. . Trebuie ins! µnut cont de un mare rise: dezechilibrul ecologic creeal piintr-o
2. Substante [CJ)Clente sjntetice: serie de amenajliri poate avantaja c~terca populaponalli a altor specii, care in
• Esterii acidului ftalic asemeaea cawri pot deveni dlluniitoare~ . .
- Dimetilftalat
- Dietilftalat
- bibutilftalat ~.. . .
_
.:-. ~ ···::·
 5.4.S. Metode eenetice h) fnlocuirea pgpuJa,pi)or . ,
Una putcmic dliunlitoare cu alta IDlll putin ofensivli, care sli. ocupe acee~i
nip ecologicli. Reu~ita este de scurtli duratli., specia nou introdusli- fiind · eliminatii i'n
Lupta geneticli. constl in intrebuin{arCa. ruturor metodelor ce _pot reduce potenpalul cAteva !uni. Ex.: S-a inccn:at inlocuirea speciei .Aedes polynesiensis cu. specia A'edes
reproducti:ic..al. specillor....s!oitoase, ¢911:.-0.~--mlocwrc a maicrialulvi-«eeitar. albepietv6 in 1U1e!e insule din Pacific. (R-edbain ~i Pue2 - 19.85)
Cele mai folosite metode sunt (Coso'8abi - 1992): · •·
a) Introducerea io pgpuliµa de; jnsecte de masculi afecta,p genetic (.steriliuti sau
purtalorf ai unor mutafii letale doini1iante). Ca urmnre: · . 5,4.6. Combaterea intemta
- in urma imperecherii cu femelele, nu apar desccndenp sau ou!le depuse de
femele nu pot evolua; · ·
- dacli are Joe cclozarea larvelor, mutafiile ietale se expriml in cadruJ stadiilor Reprezintli. utilizarea tuturor, metodelor adecvate de combatere in CQnditii de
llll"Vare timpurii ~i nu se va· ajungc la stadiul de adult. (La Chance - 1967) rentabilitate, in vederea reducerii populapei de artropode v~toare sau gel)eratoare de
b) Sterilizare;i prin inlJibare · disconfort. (BDbiie, Nicolescu ~ 1986). ·
Uncle: specii inrudite se acupleazl u~or intre ele, dar descendenfii. fie ell .nu se : Ea se. bazeazli. pc urmlitoarele prindpii:
reproduc, fie cl sunt hlbrizi, c.e ea ce conduce .la indepl!rtarea specici d!unatoare. a) Aplicarea . excesivli ·~i · exclusivli a metodelor chimice- de combatere a
c) SteriHzarea pnn iradiere · · anropoc:Ielor are ·ca· urinare apariµa : unor inconveniente:
La musca Cochliomj,a hominivorax, dacl qupa iradierea. nimfelor timp de 5 zile •' pmcolul polulirii mediului;
cu 2.500-5.000 R sau· .taze r adulpi sunt apoi eliberali in ·naturi, imperccherea cu ;· • apariµa rezistentei la insecticide; ·
insectele libere nu va mai fi unnat! de aparipa unor noi gencrapi. · • -acµunea neselectivli ~1 uneori dezechilibrant! a insecticidelor;
d) Steriliz.arna prin substaote chimice • ·.po)Jlarea ·unor ~rgenisme vegetale ~i ¥J~e. care' pol d~veni alimente;
Este o metodli foarte t?unli ~ · P!1tm costisitoare. Poate provoca sterililatea . • ~terea costului i1:1secticidelor. . .
c<implet! a ambelor sexe a artopodelor, fid a le llfecta vitalitatea, longevitatea ~ o) Treb~esc cunoscute · exact relapile dintre diferitele specii din . biocenoza. unde
aptitudinile de acuplare. Sc pot folosi: urmeazi sli · se iotervinli. . , . .
·• agenp alkilanp: etilam~a.-cloretilamina, derivap sulfurici sau at.ota!i ai iperitci; c) . Sunt necesare "compiexe de m!suri". in funcpe de: speci~ de artropode
• antimetaboliµ : ·acizi aminap purinici sau pirinudini(:i (aminopterinli, comblltutl, cu aprecierea impactului fiec~i aqiuni asupra "speciei-µntli" ~i a unor
5-fluorouracyl); "specii ne-pnt,li", care pot 'fi. afeetate.
• otravuri mitotice: cholchicina ~i chcmosterilizanti care se aplicli sub form! de d)· Trebuie stabilit care ·· cste veriga i.ea mai v,ulnerabill!. I a cicluh,1i biologic al
momeli alimentare (Metepa, Tepa, Methiotepa - compu~i aziridinici metilap). ,speciei-pntl. · . . . ·
Inconveniente: , e) In alegerea unei substpnte chimice, trebuie avut in vedere (Smolinschi
Pot prezenta: 1986): .
- toxicitate ridicatli; • spectrul de acµune; 1
- efe<-"le srerili~te pentru om ~i nnimale; • sensibilitatea populapci-tiritA;
~ acpune neoplazicll. • posibilitatea installirii fenoinenului de rezisteuta;
e) ·1ncompatibilitatea citoptasmatic! • remanenta in mediu ~i in organismul-gazd!;
Incruciprile · intre · anu1nite populaµi narurale de llintari pot duce la depunerea • momentul optim al apliclirii;
de ouli sterile, rezuJtfind astfel -populapi "incompatibile~ (factorul respectiv· fiind un • vitcza de refacere a ·populaµei de· artropode.
agent citoplasmatic, extracromozomial, prezent in ovocit, '. cai:e se opune .cariogamiei la f) Trebuie evitate asocierile de tehnici, incompatibile (Ex.: metodele· chimice nu·
int!lnire cu spcrmatoioidul). (Yen ~i Barr - 1973) ' se vor asocia · cu tehnici de sterilizare a (.lln!Jlrilor masculi sau cu _utilizarea p~tilor
fl Hibrizi sterili ·j larvivori). . . · ' · ·
Prin incruci~area unor specii inrud.ite se obpn hibrizi sterili partial sau total. · Se pot altema . mai multe metode, ceea ce poate . duce la evitarea
Se pot folosi in lupta contra glo~sinelor ~i pentru controlul populaµei de .Anopheles inconvenien~lor specifice· fi~lirei metode in parte.
. gambiae clin~ folosiod feinela de Anopheles me/as 5!1U .Anopheles merus se obtin g) Trebuie ·ajuns la siruatjli cpidemiologicl in care artropodul iQcriJJJinat sli nu
masculi sterili, cu activitate sexual! normala sau chlar crescutli. mai _.prezinte un • pericol sanitat, .v~erinar ~i , economic prin explozfr populapunale.
g) Translocagj cromozomice ~ introdnccrea de gen'ei nefavorabile ; (Cosoroabi ·_ .1992).
Prin transloca1ii cromozomice sa~ inversiuni, se modificll genomul insectelor;
introducandu-se de exenwlu anumite gene. Se practicll iradierea cu doz.e mici. Se pot
in~uce gene nefavorabile: ·
- Jetale dominante. sau ·condiponate;
- gene perturbatoare de sex;
- gene cc reduc sensibilitatea la insecticide.
lnconveniente: in condifii naturale; aceste anomalii sun! rapid eliminate.
 .1
. ..
6. i'AffO0E DE tABORATOR
FOLOSllE 1N DIAGNOSTICUl UNOR PARAZiTOZE
6.1, Metode de diagnostic parazjtologic
6.1.1. Saneele
Se recolteaz! in special prin douli metode:·
a) Pungie venoas11.: · elite 3 piclturi de colorant la fiecare 2 ml de apii distilatl.
Se recomandii ca in prealabil seringa sl fie spalata cu ser . fiziologic steri I.
Confinur:ul seringii se gol~te intr-o eprubetl, dupl cc i s-a scos acul pentru evitarca
hemolizei sangelui. Eprubeta cu singele rccoltat este etichetatl ~i trimisl la laborator,
insoµtii de un bile! de trimitere.
b) Pungje di&itaU!:
Se recolteau, de obicei, de la nivelul pulpei deger:ului inelar sau mijlociu, pe
partea lateral! sau din marginea lobului urechii. Locul punc{-iei se dez.infecteazl cu
alcool , apoi se ~terge cu pu(inl vatll. Intepiir:ura se face cu ajutorul unui ac trecut in
prcalabil prin flaclra sau cu o lan{Ctl Franke. Se ~tecge prima piclturll cu un tampon
de vatli usi:atl, iar unnlitoarele piciituri obfinute printr-o compresiune b\4ndli a laturilor
dt.getului se rccolteaz! pentru exarninare.
Paraziµi din singe se cantl in:
• preparate pro_a spete intre lama ~i lamelli;
~ preparate colorate pe Jami[;
• .preparate dupl metode de concentrare.
Pentru eviden(ierea hematozoarului palustru se folos~ in genecal douii tehnici:
1. FrotioJ in strat sobfii:c:
Se folosesc lame· curate ~i degresate. ·se in{eapl pulpa degetului, se rccolteazli pe
marginea unei lame t~ite mai inguste 6 piclturi de singe ~i se aplicl pe o !amt._
Picltura de sange se va intinde 'prin capilaritate in curmeii~ul larnei ~lefuite ~ apoi sc
va impinge lama ingt.Qt! print:r-o mi~ de translape:j rapidli de la dreapta sprc
slfulga, [inindu-se incmµitl in unghi de aproximativ 45°. Se obfine un potiu subµre de
singe, care se usucl foarte repede prin agitare. Frotiul nu trcbuie sa fie prea gros ~i
~li nu atingli rnarginile Jamei. De asemenea trebuie intins imediat dupll recoltarea
piclturii de s4nge, pentru a nu se produce coagularea._ care compromite frotiul. Se
noteaz! cu un creion negru, chiar pc frotiu numele persoanei sau un numiir de
inregistrarc.
2: Picitura groasi:
Se recolteazli 3 piclituri de sange care se aplicll pe laml ig. vfirf11rile unui
triunghi imaginar cu latura de 1 cm. Cu colµil unei lame se omqgenizeaz! accste
piclituri pentru a se produce defibrinarea. Picltura finalii va avea diametrul de 1-2 cm.
Preparatul este llsat sA se usuce tad a fi expus razelor solare sau incalzit la flaclra.
Dupii uscare se noteazl cu un ac sau cu un creion foarte ascupt numlrul de ordine
chlar pe picltura groasl. Se pot executa ~i ·1lU[le mixte, deci pc aceeafi lamli - frotiu
~i picltud groasii. \ .-;.
A. CoJorarea preparntelor de singe:
· 1. Frotiul in strat subprc:
a) FJXarea: are ca rol plstrarea caracterelor morfologice ~i structurale ale
e\ementelor figurate din singe fi a eventualilor parazifi decelabili. Cei mai folosi\i
fixatori sunt:
alcoolul metilie;
- alcoolul etilic;
- solufia fixatoare May-Grunwald.
Lama se a~eazli intr-o cutie Petri, vas Borell sau cutie de sticlli, cu frotiul i11
sus, care se acoperl cu una din cele 3 . solutii fixatoare . Se protejeaz.ii cu un capal:,
pentru impiedicarea evaporllrii solu(iei fixatoare.
Timpul de fuare este pentru:
• alcoolul metilic: 3 minute;
• alcoolul etilic: 5-10 minute;
• solutia May-Grunwald: 3-5 minute.
b) Colorarea: se face cu ajutorul solufiei Giemsa. Lamele se coloreazli timp de
20-40 minute intr-o baie de colorant Giemsa preparatl extemporaneu prin adlugarea a
. 2. Pjc11,tura groasj:
a) Hemoliza piclturii groase: Ea nu se fixeazl ci se hemolizeazA, wmlirindu-se
indeplirtarea hematiilor ~i deci evidenfierea mai bunii a parazitilor intr-un camp
microscopic clar.
Se acoperi lama cu un strat de apl distilatli, pan! cind picltura ia un aspect
cenu~u. ln caz ell preparatul este mai vechi, se utilizeaz! • o soluJie de acid acetic
glacial 5% in apll distilara, care este un buo hemolizant. In acest caz, dupli obpnerea
hemolizei, se spalii Jama cu multli aten{ie la un jet de apll foll.rte slab pentru
indeplirtarea resturilor de acid. avlindu-se grijll sli nu se .cJeta~eze pelicula de slinge.
b) Colorarea se face tot fn baie cu colorant Giemsa. ·
R. ColoraUa May-Griinwald-Giemsa:
Este o metodl panoptici care folo~te douli amestecuri colorante:
- solu(ia May-Grllnwald (eoi.inat de albastru de metilen 0,25% in alcool metilic
absolut)
- solu{ia Giemsa (clorhidrat de azur de metilen ~i albastru de mctilen, eozim1t de
azur, glicerlnl purl, alcool metilic absolut). .
tn .accastl colora1ie trebuie folositl o apl distilatll sau bidistilatli neutra, peotru
cl dad este . u~or acidli, poate produce precipitarea colurantului ii compromite
colorapa.
• Tehnica colorapei
1) Frotiul in strat su2prc:
Se pun frotiurile iotr-o cutie Petri ~ pe fiecare lamli se toamll 30 picllturi
solupe May-Grllnwald, care va acµona ca fixator (alcoolul metilic) ii ca mordant
(eo:z.inatul de albastru de metilen). Se a.;opera cutia Petri pentru a se impiedica
evaporarea ~i se lasll 5 minute. Apoi se adaugii 15 piclturi npli distilatii pc fiecnre
lamA ~i se omogenizeaz! ~or amestecul cu pipeta. Se lasa sA stea I minnt. Se varsii
lichidul de pe lam! ii apoi se scufundii lama intr-o bai~ cu colorant Giemsa. Dnpli
fixare. nu se spall frotiul cu apA.
Baia cu colorant Giemsa constl dintr-o cutie Laveran, in care s-a preparat cu
pu{-in limp inainte o solu{ie Giemsa in apil bidistilatli neutri, · ob{ln!.ffl "piin adaugnrea
pentru fiecare mililitru de apl distilatl a cite una picltura ~i jumlitatc solutie Gicmsa.
Solu(ia nu se agitl pentru a nu se produce precipitate. Se lasii lamele in baia de
colorant 20-30 minute, dupli care se fal:e splllarea la un jet slab de ap:I ·de mhinet. Se
·. ·i:is~=,
~ se exarnineazl In microscop.
 ,·
2) J?idtura groas~:
Dup! hcmoliza picliturii groasc, lamele se introduc "direct in baia de colorant
Giemsa, se las! tot 20-30 minute ~i apoi se spaia cu apl de robinet cu multa
precauµe, pentru a nu se desprinde pelicula de s§nge. Uscare ~i examinarc Ja
mibTOSGOp,- - ·- ----··- · · -· - .
fn cazul unei colorapi corecle froliul sau piclitura groasl au un aspect roz-violct.
La cxamenul microscopic se observii bematiile colorale in roz-caramiziu, iar daca suni
plasmodii - ciioplasma !or va· fi colorat! in albastru, iar nucleii in ro~u-purpuriu f .. ~~tWtr~~I
. .=_.-:-!~~tt.Jt;~;::..
intens.

c. Alte examene ale singelui pentru decelarea parazitozelor:

a) Metode de concentrare;
- folosite pcntru dccelarea Jarvelor de nematode din s§nge. Ex.: reacpa Staubli
(folositli in diagnosticul tricbinelozei) .
Tehnica: sc recolteaza 10 ml sange arterial, se amestec! cu 100 ml CH3COOH
3%, se centrifugheazl, iar din· ·sediment se face un frotiu colorat May-Grilnwald- ~@
Giemsa. Se pot evidenpa larvele .de parazip prezente in sange intre sapt!m§na 2a3 de 2. ~ ~
boall. .
b) Culturi de parazj~:
• in leishmanioza viscerall, prin fnslman{llrCa s§ngelui pc mediul NNN (Novy-
Nicolle-McNcal) ~i in tripanosomiozl. 1: frotiul de singe; 2; picltura groasl
c) lndculw pc Mimale de experienLA: Examenul parazitologic al sangelui (dupii Dincescu)'
• in leishmaniozli (sc inoculeaza i.p. la popandliu sau hamster auriu, sange de la
suspect. In cazurile de boall sc vor glisi foarte mu!µ 'paraziti in splina animalului ·
inoculat);
• tripanosomiotil;
• toxoplasmozl.
d) TabJouJ saniYio:
- poatc da anumite relaµi privitoare la o eventualli parazitozli.
• Numiirul de hernatii poate sclidea in: leishmaniozli, malarie (anemic · foarte
accentuata), fasciolozli, botriocefalozl, tricocefalotil, strongiloidozl, ancbilostomil,:cl.
ascaridiozli, enterobiozli. . .
2
• Numiirul de leucocite c~te: dupli accesul malaric, in tricbineloza.
anchilostomiozli, ascariozli.
• Leucopenie: in leishmaniozli, fonne!e de malarie .cronicli.
!~l:;
• Trombocitopenie: in leishmaniozl1.
• Formula leucocitarl:
- eozinofilia: este un semn foarte important cc pledeazli pentn,1 prezenta unei
t<Y
parazitoze (mai ales helmintioze). Se in~ln~te frecvenl o cozinofilie accent\iata in:
fasciolozli, bimenolepidozli, tricbinelozli, ascariozli, schistosomiozl ~i la valori medii in:
1-- A 1;~ii(
teniozli, hidatidoza, tricocefalozli, strongiloidozli, ancbilostomozli, enterobiozli; P;:'-;. J
·11
'•
~
- neutrofilie: frecventli in anchilostomioza;
- limfocitozl1: in ascar:ioza. t.:-:tt\.1it~ -~
'.~i
-i•

~,~1
Panizip decelabiJi in §linge: i.4'>',.9-··il . . . ·'1. ~9 ]
r;\~~:..:.;'~:•', ,· '·}. ~ ~
- Plasmodium malariae. P. vivax, P. falciparum, P. ovale [ -~•
lS-.~
.. ···· .
- Leishmania do11ova11i ·
• 1Hpanosoma spp.
0

tab 4• metal:. .
- microfilarii
A, -
Jr - cutla 4• J-.n s,,l'W't"bat& ~ =
cAokC1 tb:at ea. lama met:alld:
.a;-_de_P_,.,..c1op .. plal&elll.Dsmft~ 4" metal.
. Foarte rar:
- Toxoplasma gondii
I
- larve de Trid1inella spiralis
I: Coprorecoltoare obi~nuite 2: Coprorecoltoare pentru transportul la clistan{l
(dupli Georgescu)
 -:r
\
6J,2. Materiile fecale-
A- Examenol coproparazitoloeic
Examenul coproparazitologic ~ t e stabilirea unui diagnostic de certitudine in
parazitozele intestinale, prin identificarea in scaunele bolnavilor 11 chiscurilor de
protozoare, oulUor de helminti sau formelor adulte de div~i parazip .
Pentru ca examenul sa fie eficient, trebuie sa existe · o strinsa colabonm: a
medicului practician cu laboratorul pentru ca:
. • fiecare parazit este pus in evidenta printr-o anurnita metodli. adaptatA la cidul
s!iu biologic. Trebuie p.nut cont de semnele clinice pe care le prezintA bolnavul, de
rezultatele unor examene paraclinice (numar hematii , leucocite. formula leucocitara etc:)
~i de originea gcografica a bolnavului, factori care pot s!i duel!. la formularea unui
diagnostic de suspiciune ~i care pot ajuta Jaboratorul in alegerea celei mai potrivi1e
metode _cle evidentiere.
• un singur examen coproparazitologic cu rezultat negativ, nu poate inlinna
diagnosticul. Sunt necesare minimum trei examene la interval de circa JO zile inLrc
ele ~i numai daca toatc sunt negative se poate exclude o parazitoz!i intestinalli..
• scaunul trebuie examinat cit mai repede dup!i emisiune, pentru a putea observa.
nealterate elementele parazitare, in special chisturile de. protozoare.
Jl. Preiiitirea bolnavuJui pentru examenul coproparazitologic
Se recomandlf persoanelor care vbr fi examinate, ca inainte cu· eel pupn 3 zilc
cle recoltare, s!i nu ingere anurnite substante, care ar ingreuna considerabil ci1irea
rezullatelor probei analizate, ca:
- medicamente: care si con1in!i bismut, sm11ri de Mg. carbune medicinal, sulfat
de bariu (folosit in ex. radiologice gastro-intestinale), laxative uleioase, supozitoare etc;
- alimente: legume uscate sau Ver.ti care produc lambouri epiteliale intinse
(vanli), fructe cu semin\e tari ~i mici (clip~une, fragi, zmeura), fructe cu concre1iuni
pietroase _(perele).
Cu o zi inainte de examen se va evita ~i consumul de produse de came ~i in
specinl pateul de ficat.
'Y
Q. Recoltarea prohelor ~; expedierea la laborator·
Recoltarea_fecalelor se va face in recipiente potrivite, curate, care sli. nu con1i11li
unnc de dezinfectante sau de alte substante chimice.: tn practicli. se foloscsc mai •
frecvent: · protozoare se conserv!i follrte bine.
a) Pentru transporcul probelor pe distan\e scurte: ·;
- cutii de plac;tic cu capac de plastic (tip ambalaj cle medicamenle sub formli de
pastile). Acestea se inchid destul de bine $i se e\ita riscul de infectare a personalului
care le manipuleaz!i, dar nu se vor umple decit maximum panli la 1/2, pentru a se
evita desprinderea capacului in cazul fennenthii; .
- · recoltoare speciale tip M.S. - rccipiente cilindri~ de polistireo . care se im:hid
1
cu un dop prevazuc cu lingurita.
b) Pcntru transponul prubei pe distanta mai mare: . • . culoarea scaunului;
- se folosesc recipience speciale alcatuite dintr-o eprubeti scurtli de sticlli grols11..
inchisli cu un dop de plutli, Gare are infipt pe fara inferioaii o linguri(li. de tabla .
Tubul . de sticlli. va ti inttodus intr-un cilindru de tablll, iar acestll. intr-o cu1ie
pamlelipipedic!i din lemn care se inchide cu capac.
Se mai pot folosi recipiente din aluminiu, in care se introduce recoltorul de lip
M .S.
.Recipienrul va trebui sli. aibe o etichetA care va contine:
· numele ~i pronumele bolnavului
varsta
adresa
. diagnosticul prezumtiv sau simptomul major care reclam!i analiza
- data ·recoltarii.
Ace.c;te date sunt absolut necesare pentru ca in ace.c;t_ fel putem evita uncle erori
ce se pot produce in decursul examinlirilor, iar diagnosticul prezumtiv poale indica ~i
necesitatea de a apela eventual la o proha special! de evidenµere in afara examenului
coproparazitologic obi~nuit. in caz ca se recolteazli. mai multe probe se face un tabel
pe care se tree datele de mai sus, iar coprorecolcoarele se numeroteaz!i.
0 recoltare corectli se . face prelevand mici frgamente din mai multe porpuni ale
scaunului climinat, deoarece clementele parazitare nu sunt uniform repartizatc l'n masa
de fecale. Trebuie evitati amestecarea probei de fecale cu urina, care poate inactiva,
in special, protozoarele ~i falsific!i rezultatele prin imagini microscopice nui. Pmbcle
trebuie sli ajungll in eel mai scurt · timp la laborat9r, pentru c!i flora de asocia1ie
microbianll se irunul(~te foarte intens, putAnd distruge in special chi~tii ~i fom1ele
vegetative de pi'Otozoare. ·
Pentru a evita acest lucru, in caz ca transportul reclamli un timp mai indelungat,
se pot adliuga probelor a~a-zisele ";unestr-&uri fixatoare". care inhibll dezvoluu-ea tlorei
microbiene ~i conserv!i elementele parazitare.
Exemple:
1 . Formol comercial ... ...... ... l O ml
Glicerin!i ............ .............. 10 ml
Ap!i .................................. 90 ml
2. Lichidul fixacor P AF. (phenol, alcool, fonnol)
Feno! alb cristalizat ....... 20 g
Ser fiziologic ................. 825 ml
Alcool etilic 95° ........... 125 ml
Formol ............................ 50 ml
Se emulsioneazli cu o baghetli. de sticlli. 3-4 g fecale in 30 ml an1estec P A .F .•
intr-un borcan de sticlli de 50 ml cu dop ~lefuit ~i glit larg. Proba sc conserva. chiar
c!teva sll.pt!mAni. Fixarea este foarte rapidli.. Amestecul fixator trebuie preparat
proaspiil sau · s!i nu dep~easca 3-4 zile. Nu se produce nici o deteriorarc a elementelor
parazitare, dar formolul uneori poate sa excite procesul de diviziune al celulei-ou,
grlibind pnx;esul de matura{ie, astfel incat ouli.le de .parazip. pot apare la examenul
microscopic cu structura modificatli.. tn scbimb, chi~tii · ~i fonnele vegctati ve de
Ex.amenul coproparazitologic propriu-zis cuprinde mai multe etape:
I. Examenul macroscopic
Cu o bagheta de sticla se etaleaz!i proba de fecale pe o plac!i de sticlli sau
capac Petri. care au fost ~ezate pc un fond jumlitate alb • jumlitate negru. Cand
scaunul este mai consistent, se dilacereaz!i ~i omogenizeazli. cu grijli, adliug1indu-se
cantitafi mici de apa.
Se va observa:
• consistenta (dure, moi, pli.stoase, lichide etc);
• mi,ro~uJ (fad, putrid);
• conµnutul patologic (puroi. striuri de siinge, mucus).
Aceste· elemente p_rezintli. intercs pentru ca pot da relap.i cu privire la sta.rea
funcfional!i a tubului digestiv.
.. ~,:
 La cxamcnul macroscopic putcm gAsi ~ clcmcntc paraz.itarc:
- proglotc de Taenia solium, Taenia saginata, Bothriocephalus latus
- Enterobius vermicularis adulti
- rcsturi partial digerate de Ascaris lumbricoides, uncurl chiar vicrmi intrcgi.
II. Exameoul microscopic
Cuprindc mai multc invcstigatii:
· A. Examcn_ul direct
B. Probe de concentrare
A., Examen mjcroscopic direct: cuprindc mctodc clasicc ~i in picarura groas!
a) Exnmenol microscopic direct, clasic:
- const! in cmulsionarca unci cantitAli foartc mici din proba de fecale intr-
o picatura mare de lichid de amcstec (scr fiziologic, lugol) pc o lama; sc acopera cu
o lamclli ~i sc cxamineaz! la microscop. Ca tcbnici mai folostte 'amintim:
I. Metoda cu scr fizioiogic + eozjnli 2%:
Cu ansa bactcriologica sau cu o scobitoarc sc ia o cantitate foartc mica de
fccale, care se omogcnizeazll intr-o piditura mare de ser fiziologic. Sc adlugli o
piclitura de soluµc co:z.inil. 2%, sc acopcrli cu o lamclil. ~i se cxaroincazl la microscop.
Fondul prcparatului va apare colorat in ro~u. iar clcmcntele parazitarc rdCilan
necoloratc.
2. Meto<Ja cu lugol:.
Este cea mai folosita. Tehnica este la fel ca la proba anterioaril., numai cli ~
va folosi lugol in loc de scr fiziologic. Cel mai utilizat cstc "lugolul forte•, care este
o solufic iodo-iodurat! mai conccntrar!:
- lex! metaloidic ...... ....... 1 g
- lodurli de potasiu ........ 2 g
- Apil. dis ti latli ---------- 50 ml
Sc cvidenfiaz! foartc binc chisturile de protozuarc (cbiar ~i uncle structuri
inteme ale lor, ca nuclei ~i rcsturi de flagcli), carevor aparc colorate in galben-
maroniu, pc fondul incolor sau ga1bcn-deschis al preparatului.
Obscrvage: Prcparatul este corect cxecutat, daca·. sc pot citi prio el litcrele
unui ziar.
b) Exnmenul microscopic direct al frotiurilot coloratc (Radulescu - 2000)
- se folos~tc in · scopul cvidenµcrii trofozoitilor ~i chisturilor de protoware,
in special de Criptosporidi11111 rarvwn. 'i
Se cfectuiaza frotiuri din proba de mnterii fccale de prcferintii proaspcte sau
conscrvate in SA.F. (acetat Jc sodiu + acid acetic + formol) sau PA.F. Exista trei
metude de coloraµe mai folositc:
1. Metoda Giemsa
Tehnica:
Frotiul SC fixeaza cu alcool metilic sau etilic absulut timp de 5 minute. Se
usuca ~i sc introduce intr-o .baie Giemsa (solut,ie Giemsa diluata 1/20) limp de JO
minute. Se sp~ll cu apli de robinet, sc usucli ~i · se e.umineaza la microscop cu
obiectivul de imersie.
Rezultat:
Criptosporidiile apar de formll sfcrica sau ovalarli, avand diamctrul intre
2,5-5µm. Citoplasma este granulatll ~i coloratli in albastru ~i poate cooµne 0-6
corpusculi ro~ii. Din pllcate se pot confunda u~or cu cclulcle levurice.
2. Metoda coloratjei cu tricrum
Material nccesar.
a) Fixatorul Scbaudin
Sc preparli o solutie stoc (cloruril. mercuricli saturatA - 600 ml + alcoo!
etilic 95% - '.300 mi).
Solutia de lucru sc preparil. prin adil.ugare la. 100 ml solutie stoc de 5 ml
, acid . acetic glacial. Sc poatc pil.stra 2-3 luni.
b) Solupc alcool etilic 70%
c) Solupe alcool etilic· 70% cu iod.
Se preparil. o solupc mama concentratli (alcool ctilic 70% + cristale de
iod pinli la obfinerca unei soiupi de culoarc foarte inchisli). La folosire se diluiazii cu
alcool ctilic 70% panli la o culoare brun-ro~cat! ascmlinlitoare cu a unui ccai
conccotrat.
d) Soluµa de tricrom
- cbcmotrop 2R ........ .................... 0 ,6 g
- verde de lumina ........................ 0,3 g
- acid fosfotungstic ....................... 0,7 ml
- · acid acetic glacial ...................... I ml
- apli distilatli ........ :.................... 100 ml
Componcntelc solidc sc cinthesc ~i se introduc intr-un flacon de stic111. Sc
. adaugll acidul acetic glacial ~ sc lasii 15-30 minute. La sffillit sc adaugii apa distilatli
~i sc amcsteca. <;:uloarea coloraotulai cstc purpurie. ·
e) Solup.c ·alcool etilic 90% acidifiat
(alcool ctilic 90% - 99,5 ml + acid glacial - 0,5 ml)
f) Soluµe alcool etilic 95%
g) Solupe alcool etilic absolut
h) Xilol
Tin1pii coloraµci:
- se fac frotiuri din fecalc proaspcte sau conservatc in SA.F.
- fixare cu Schaudio - I oril. la tempcratura carncrei (nu se usucli. ci se !in
in solu1ie de alcool etilic 70% plinli la colorare) ..
- timpii colorarii (sc introduc Jamelc succesiv in mai muli.e;' solupi):
• alcool etilic 70% iodat .................... l minut
• alcool etilic 70% ....:..................... 1 minut (pcntru ·mdcpiirtarca iodului)
• alcool ctilic .70% .......................... ._ I minut (spil.lare, hidratare)
• colorare cu colorantul tricromic ..:· 8 minute
• alcool etilic 90% cu acid acetic ... 5 secundc (dccolorare)
• cllitire cu alcool etilic 95% ........... c!tcva sccundc (oprirea dCCQJo~ni)
• 'Cliitire cu alcool etilic absolut ....... diteva secunde (deshitratarc)
• xilcn (2 bai) ..........................•.......... c!te 1-3 minute (clarificare)
- se acopcrli cu lamelli
- se cxamincazli la microscop cu obiectivul de imClSie.
Rczultat:
. - citoplasma trofozoi\ilor va fi de culoare albaslrli-verzuie, corpu~culii
cromatoizi ".Olorati in ro~u purpuriu, iar fondul preparatului v·a· avea o culoare verde.
3. Metoda Zichl-NeeJ~cn modificata
Timpii colorapei:
• se foe frotiuri, se usucli la tempcratura camerei
• sc fixcazl cu alcool metilie 70% - 5 minute
• se indeparteaza alcoolul, sc usuca la aer
• sc colorcazli cu fuxina feiucata Ziehl la rece timp de 30 minute
 ',. ,.I
i
• se spalli cu apll distilatll sau de robinet . 1.
~ se decoloreazli cu acid sulfuric concentrat timp de 20 secunde
• se recoloreaza cu soluJie apoasli de verde malachit 5% timp de 3 minute
• splilare, ·uscare, examinare la microscop cu obiectivul de imersie.
Rezultat:
- oochi~tii de Criprospo1idium parvum apar ca ni~te forrnaJiuni de 4-6 ~1111 ,
r1.1tunde, colora1e ro~u strlilucitor pe un fond verde.
_c) Exameoul microscopic direct in picatura groasii:
-· folos~te o cantitate mai mare de tecale, fapt care duce la mlirirea ~anselo r
de a glisi' elemente parazitare, iar tehnicile folosite asigurll o transparen!i satisfl!.clitoare
pentru un examen microscopic.
1. Mctoda Kortcnhaus:
. Initial se amestecli cateva grame de fecale in pu1in1I solutie de CH3COQH 111%.
panli se ob(ine un amestec omogen, relativ gros. Cu o baghetll. de sticla se face un
frotiu care trebuie sll respecte marginile )amei; se lasll 24 ore ca sli SC usucc. <.lup5
care se pune o picllturll. d.e oleu de ccdru ~ se acoperli cu o lamelll ~i se examineaza
la. microscop.
Fondul preparatului va ap~ de culoare galben-brunl, datoritll. aqiunii
CH3COOH asupra materialului fecal, iar oulle de paraziJi se vor observa foarte clar.
2. Metoda' Kato ~i Miura:
Initial se prepara o solupe avand urmlitoarea formull:
- Gliccrina .. ......................... ............. 50 ml
- Sol. apoasll 3% verde de malachit .. 0.5 ml
- Apll distilatli ......... ............................ 50 ml
Se decupeazl plitrlltele din celofan, care se introduc in aceastll. solu1ie ~ se lasli
si\ stea eel putin 24 ore.
Se recolteaz/1 din diferite plrti ale scaunului o cantitate cam de 7-8 ori mai
mare decat pentru examenul direct propriu-zis ~i se omogeni.zeazl pe o lami!. cu 1-2
picaturi din scilufia gliccrinatli coloratl. Dupl omogenizare,' se ~ deasupra cu o
pensli o · foil!l. de cclofan, ~xtrasli. dio recipieotul cu sdlufia recomandatll de Kato ~i
Miura. Cu o bagheti de sticl!l cu ·c apatul rotunjit, se. preseazl foita de cclofan pana
cc maierialul fecal se intinde intr-un strat uniform, nu prea gros. Se lasli 30 minute -
I ora; pet:1tru cl!lfificarea preparatului ~ se examinea.zl la microscop.
Rezultatele sunt foa:rte bune, in special pentru evidenperea oullor de helminp. Sc
o_bserva _mai greu chisturile de protozoare. · Este ~i mai economicli pentru ell. inlocuie~re
lamelele de sticla cu benzi de celofan. :j
. l!. Examenul microscopic grin metode de concentrare
Metodele de conccntrare unnm-csc ca dintr-o cantitate mai mare de produs
fecal sa realizeze o concentrare a fofil!i:lor parazitare intr-un voh.im mic, astfel incat
s! crt:asc! ~ansa de descoperire a accstora la un examen microscopic. Se folosesc in
special pentru evidentierea . ou!lor de paraziJi, care se -glis~c in cantitate mull mai
mica in scaun. Se dCS<.'Iiu:
. a) Metodc hidrostatice:
·-· __ .. . - s~. b ~ pe diferenta de deositate dintre un lichid ~i eveotualele elemcntc
pa_razitare prezenle in scaun, care fiind mai pupn dense, se vor ridica la suprafata
lichidului de amestec. Ca lichid de suspensie se folo~te solupa de NaCl
hipersaturat!, soluria de zaharozl etc .
Metoda Wj))is-Hung:
;,. fntr-un recipient cu diametrul de 4-6 cm ~i inlilfimea de 3-5 cm se toama o
cantitate micl ·de solu(ie hipersaturata de NaCl. Cu o baghetli de sticla se ia din
proba de fecale o cantitate cam de milrimea unui bob de ci~ll ~i se ~.mulsioneaz!i.
ad!iug§.ndu-se mereu cantitllti mici de solutie hipersaturatli de NaCl , piina c.:and se
realizeazli o omogenizare perfecta. Se Jasa sli cadli pc suprafata emulsiei (perfect
orizontal) douli -lamele. Prima se rididl dupli 20 minute, cealallA la 40-45 minute, se
aplicli pc lamli ~i .se examineazil la microscop. Se recomand~ a nu se depli~i timpul
prcscris, intrucat pere1ii 01,1alor se vor impregna cu NaCl , vor deveni mai grele ~i vor
cadea la fund. Este o meto<lli foarte buna ~i simpla., ·fiind utilizata des in practicll.
2. Metoda Kalantcrian
Tehnica este asemlnltoare ca la metoda Willis-Hung, dar se folos~te in Joe
de solu{ia hipersaturat! de NaCl, o solupe saLuratli de azotat de sodiu, care are o
densitate mai mare. Prezintli avantajul .ell. oulile de helmin\i · se ridicli mai repede ~i
pot fi depistate ~i oulle de Fasciola hepatica, Ttichocephalus dispar :.;i cele
nefecundate de Ascaris lumbricoides. ·
b) M.etode difazice:
- se bazeazll. pe actiunea unor substante chimice asupra fecalelor, cure vor
solvi anumite elemente constituen~ ale scaunului. favorizand conccntmrea eventuulelur
forme pan1zitare. Cele mai folosite metode difazicc sunt:
Metoda Telemann-Langcmn
1.
Asupra materiilor fecale vor acpona doull substante chimice: mai intfil un acid
putemic (HCl 50%), care va actiona asupra substan(elor celulozicc ~i nedigeratc din
scaun, ~i apoi eterul sulfuric care va solvi grllsimile, rcalizand o diminuare a
elementelor constituente. Prin centrifugare se va depune un sediment in can: s-au
concentrat ou.lile de pacazi1i.
Thhni£a:
lntr-un borcan de sticlli de 50 cm', cu gat larg ~ dop rodat, in care · se
gllsesc cateva perle de sticlll, se introduce cu o bagheta de -sticlli o cantitate de fecale
cam de mlitjf!lea unei cir~. luatil. din mai multe plir(i ale .scaunului. Se toamli
deasupra 10 ml HCl 50%. Se inchide borcanul cu dopul rodat, se invele_,te bine in
tifon .~i i se imprimli limp de 3-4 minute milj<:l!ri circulare !'n plan orizontnl pentru a
omogeniza conµnutul. Se adaug! apoi 10 ml eter ~i se continua omogeni1.area 101 3-4
minute.. Se decantea.zl conpnutul borcanului intr-o epruhe~ _de ccntrifugll. Sc
centrifugheaza la turafie mjcli (300-500 t/min). timp de 5-10 minute. Se observa di 111
eprubetl s-au format patru straturi distincte:
- un strat superior: cu aspect galben-clar, 1;are contine eterul ~i substanfele
grase dizolvate:
- un strat mai subtire, consistent, foarte aderent de peretii eprube1ei, fonnat
din detritusuri organice neatacate de cele doua subs1an1e chimice;
- un strat format din HCI ~i mucinl;
- stratul inferior (sedimentu)), care pe langli reziduuri. va confine eventualele
elemente parazitare.
Cu o pipeta Pasteur, printr-o mi~care circularli in jurul peretelui interior al
eprubttei. se racleaui marginile stratului doi, care este foarte aderent. apoi cu o
mi~ bruscll, rlistumiind eprubeta cu gura in jos, se varsli conpnutul intr-un vas cu
solupe dezinfectant!. Pe fundul eprubetei' raroa:ne numai sedimentnl. Cu o ans!
bacteriologicl sau pipeta Pasteur, se ia o cantitate micli din sediment, se pune pc t i
Jami ~i se acoperl cu o lamelli. Se exarnineaz! la microscop.
· #: ..!'
 2. Metoda Ballenger
Se bazeazll pc actiunea asupra fecalelor a unei solutii tampon aceto-acetice
adusl la un pH = 5, ~i a eterului .
Solupa tampon:
.- ·Aceta.-oe-'S'Oditr·'Crista:iiz.at~.. - ~.- --tT-g --- .-
- Acid acetic · ............... ..................... 3 ,60 ml
- Apl distilatA ................... q.s.ad 1000 ml
Se ajusteazl la pH = 5, cu acid acetic.
Se suspcnsioneaz! o cantitate de circa 2-3 g fecale intr--0 · cantitatc de JO mi
mai mare de solupc tampon aceto-accticl. Se lad eel molt 1 minut intr-un pahar
conic, pentru scdimeotare. Apoi o partc din supernatant se decanteaza intr-o eprubetll
de centrifugl. Sc adaugl acci~ cantitate de cter, se agitl putemic ~i apoi se
centrifugheazi 1-3 minute la 1500-2500 t/minut. Se decanteazl straturile superioare
prin rastumare bruscl intr-un vas cu solupc dezinfectantl, iar din sediment se va face
un preparat intre lam! ~i lamelll, care se cxamineazi la microscop.

3. Metoda Ritchie (scdimentare in formol-eter)

=--'=---- _, Se emulsioneazl circa 1 g de materii fecale in 10-12 . ml ser fiziologic ~i
---
--- --
--
L
apoi se filtreazll. prin doull straturi de tifon intr-o cprubetl de ccntrifugll.
-=-=-----=- -7 Se ccntrifugheazl timp de 1· minut (1500 ture/minut). . Sc inllitura
supematantul, se resuspendi in S.F. ~i se· rcpetl centrifugarea (I minut - 1500
ture/minut). Dael ~pematantul cste incl tulbui-e, se va rcpeta din nou opera.pa.
Scdimentul vli fi tratat cu 10 ml fom10l 10%, sc 111.sll 5 minute la
temperatura camcrci, apoi se adaugll 3 ml etci:, se P.une un dop, se .amestecli bine
Metoda Willis-I-Jung Ridicarea Jamelei cu o pensli in metoda Willis-Hung continutul, sc scoate dopul ~i se centrifugheazl 2 minute la 1500 ture/minut.
Se formeazi, ca ~i in cazul metodei Telerman-Langeron. patru straturi: eter,
detritusuri (care sunt- lipite de peretele eprubetei de ccntrifugli.), fonnol ~i ·sediment.·Cu ·
o pipetl Pasteur se desprinde stratul adercnt de perete ~i sc rll.stoamli. conpnutul
eprubetei intr-o giU~tl -de infecte. Rllmane :;edimentul din care se iau 1-2 picaturi ~i
se efcctuiazl un preparat intre lam.ii. ~i Jamelii., care se exarnineazl la microscop .'

c) Mefode combinatc (Ootatie fortati p~ centrifugare) (Rii.dulescu - 2000)

~·
·'·
1. Metoda de flotape in sulfat de zinc <Faust}
1 -st.rabllca ttar.i Se bazeazl pc principiul cl ·intr-<> solupe hipertonicl de sulfat de zinc,
-1 piolml: - •
chi~tii. de protozoarc ~ uncle ouli ~oarc de helminp sc ridicll in pelicula superficiala
• - p&Rlcalt ,n.,i
nedbol't"att: dupll centrifugarc. ·
·2
, - - clmtidrlc>
... ..-..it1. Se preaparli. o solupe de sulfat de zinc 33% (D = 1.180) prin amcstecarea
-lftle"'I""' a 330 g sulfat de zinc in _1000 ml. apll distilatl.
' -...umeabat
U<alele _ CQ'p&J'•

•l oo&k de
n.a111.
_.,....

pa.• .
Tehnica arc mai mulp. timpi:
~
- se amcstecl o· ~titate de fecale de mllrimea unui bob de maz!re in
10 ipl SF. sau apli de robinet. Se centrifugheazi 1 rninut la 2500 tura{ii/minut.
Supematantul se aruncl, iar scdimentul se rcsuspendli. in apli. ~ se repetli centrifugarea
~i repunerea in suspensie de 2-3 ori pAn! cfind supematantul ramAne !impede. ·
• SCl)atarea:
- se adauga incet peste sediment cantitlfi mici de solutie de sulfat de
zinc 33% in timp cc se agiti u~or, panli. <;e coloana de lichid ajunge la 1,3 cm de
gum eprubetei. Se centrifugheazll 1 minut la 2500 ture/minut. ·
• rccoJtarea:
- cu o pipeta Pasteur se umple incct eprubeta piini!. ce lichidul
fom1eazl ·un menisc convex: la gura eprubetei. Se pune .o Jame13 'm are peste gura
Metoda Telemann-L:mgeron (dupii Nitzult'scu) eprubetei ~i se las! timp de 10 minute. ·
 • examjnare: ,,.,
- se riclica · 1amela cu o pensa ~i se pune l>C5te o lama ¢ ~~re-•0'in
prealabil s-a 'pus opi~ura de solutie Lugo!. Se examineaza la microscop.

2. Mctoda de flocare in sucro1-A <Sheathe[)

Se prepara solutja de sucmµ care .confine:
- sucroza ...... ......... 500 ml
" apa distiliitll ...... .. 320 ml
~~~
L~
·.: ii·'
- fertol· ..................::. 6,5 g
Sc amcstcca sucroza cu apa distilatl ~i se fierbe panii se clarifica, dupa
care ~e a~ugli fcnolul ~i se amesteclL Se ra~tc la tempecatura camcrei.
Tchnica:
fotr-o cpruhctli de . centrifugli se pune solu{ic de sucrozli. ~i circa 0,5 g
fccale, sc amcscecli ~i apoi sc umplc cu solufic de sucrozl p§nil aproapc de guro
eprubctei. Sc ccntrifugheaza 5-IO 'minute la 1500 turc/minut. Cu o ansli se ~oltcazii
matcriab.11 de pc suprafa1a lichidului pc . o lamli, sc acopcra cu o lameHi· ~i ~e
examinea~ la microscop.
Sc evjdemiaza: oochi~tii de Criptosporidittmparvum.
Tehnica examinirii la mjcroscop pcntru dcsCOJ!Crirea oul!or de hehninti:
Examinarca prcparatului intre .lamli ~i lamcli se face in fclul urmlitor: se inccpe
cu obiectivul xlO ~i cstc neccsnr a. i;c c,camina cca mai mare pa.rte a lamclci, in
special marginilc, pcntru ca ouli.le de parazifi se vor gli.si in cantitatc mai mare in
accasl! zonli.
Sc ~maiidli douli tchnici de cxamiriarc: Metoda Nl.H. (dupii Nitzulescu)
1. Sc inecpe de la un coli al lamelci, sc merge pc ccle patru laturi p§nli. s-a
rcvenit in ·punciul initial. iar apoi se cxamineaza lamcla ~ celc doua diagonale.
2 .. Mctoda in fcston: printr-o linic in zig-zag (fc.~tonatll), pomind dintr-un col( se
<-;>utrolcazii intrcaga suprafa!ll. a lamclei. Obiectivele nuri marl se· folosc.~c pcntru
examinarca forrnelor vegetative sau a chistutjlor de protozoare. ·

d) Metode speciale de evideutiere a parazililor in scaun:

Se foloscsc pcntru evidentierea oulilor de Entero.,biris vermicularis ~i a larveklr
de Stro11gJ•loides,-stercora/is.

I . Diagnosticul enterobiozei: ©@VI@ f /J- C.

Ouli.le de Enterobius nu se gascsc in mod cons(lmt ~ unifonn raspandite in ·/~~ /j\
masa fecalli. Din accst moti'I(, un examen coproparazitolo.gic obi~nuit poate da rezulta1e
negacive.

I. Mctoda · N.1.H. (National Inst. of Healts)

'!

Se imbracli. cxtrcmitatea tenninalli. a unei baghete de sticlli. cu o foitli. de

[=-:~ a.m.t:c
Cf;lofan . .Varful baghetei trcbuie sli fie rotunjit. Foita se fixeaza pc baghel! cu ajumrul
unui incl de cauciuc sau hartie gumal!. Bagbeta astfe,· pregli.titi se inuoduce imr-o
eprubeti prev!zutll ,cu un dop de vata. Pentru recoltare, se scoate bagheta, se aplicii
pe regiunea pcrianala fi cu vfirful imbricat in celofao se ftcrg pliurile mucoasei
peiianale cit ;i zona inconjuratoare, put§nd ft introdusi ~i capva mm in orificiul anal.
la accst fel ouli.le depuse, vor adera la. celofan. Se desprinde celofanuJ de pc baghem,
se preseaza intrc doua lame ae s't idli ~i se examineaz! la microscop.

JI, Diagnosticill stronii)oidozei:

a.m.f.c~ amestec de maicrii fecale cu clrbune; p.c.: piclluri de condens:ire dupl 24 de ore;
Bolnavii . care prczinti tulburiri digestive etichetate ca duodenite, dischinezii. I: llltVe, tn piclwri de condensare
gastrite trebuie investigati ;i pentru excluderea nnei eventuale strongHpid1,>~e. Metodn culturii cu clirbune (dupli Dlincescu)
Localizarea acestui parazit este in duoden ~i in prima poqiune a jejuoului, ~a ca
Jarvele de Strongyloides stercoralis se pot gisi• in bila B ~i in scaun. Cind se sa.~csc
in numllr redus, ele nu vor fl eviden(iate la un examen coproparazitologic obi~tuit.
deci tn:buic sl se recurgll la metode speciale de concentrare, care se baz.eaza pe faptul
c1· w·v~h, de·-stro7T8'Tloides au un higrutropism poutiv (Sllnt atrase de- api). MetocleJe
cele mai utilizate in practici sunt:
T-1
1. Metoda Baem1an •I R= C
Pe partea superioar-;1 a unei pfilnii de sticlil se pune o sit.a mellllica cu M
p
ochiuri mici. Plilnia se continua cu un tub de cauciuc, care se terminli cu · o scuna
S·
pipeta Pasteur. ·se penseaza tubul de cauciuc cu o clemli Hoffmann ~i apoi se foam~ -V
in palnie apl inclilzit11. la 45°C, p§nli cfind nivelul ei va de~i foarce pu(in sita . R --r-1~
metaLicil. Ca sli men~em mai mult timp temperatura constantli, palnia se poatc -A
introduce intr-o cutie de tablli cu apa inc!lzitli la +45°C. Pe sit! se depune o cantitatc
de eel pu(ia 10 g de fecale, care va veoi in contact cu marginea superioad a stratului
de apli inclil+itli din palnie. Datoritll higrotropismului pozitiv, larvele prezente fn. scau11
vor trcce in apll ~i se var aduna in partea inferioad a tubului de cauciuc. Dupll un
k ·· \l Mc.
timp (1-3 ore) se deschide clema Hoffmann ~i se lasll 5-10 ml de apa sli curgll intr- ·-Sp.
un pahar sau intr-o eprubetli de centrifugil. Se examinea:li con(inutul acestora cu o U, " Pi.
lupl de m§nil. sau la stereomicroscop.

2. Metoda Harada ~i Mori

fotr-o eprubeta de 18/180 sau 20/200, se introduce o cantitat_e de apli · pfi.nll
cand se obpne la fund un strat de circa 3 cm. Se taie o ~ie de hfirtie de fillril pe
care se intind in strat gros materii fecale, lisll.ndu-se o extremitate Jibed de 5 cm. Sc
V: vas de lablll fn care pltrunde un rub de .rczisicntl R, tn care se introduce rezisienia de Fram; T:
introduce preparatul in eprubetli, astfel ca nwnai marginea •libera sli ajungli in apll. Se iermorneuu; P: pllnic dc . sticll; M: rnaierii fecale; C: cutie de tabll al clrui fund e tnlocui1 de sita S;
inchide ermetic cu celofan adeziv. Datoritli higrotropismului pozitiv, Jarvele vor migr.i A: apl; Mc: m~n de cauciuc; Pi: pipell de slicll; Sp: suport
in stratul de apa din fundul. eprubetei ~i vor fi eviden1iate 'cu ajutorul unei lupe sau a Metoda Baermann
i.:nui stereomicroscop.

3. Metoda cuiturii cu drbune

Intr-o cutie de polistiren cu capac transparent, se introduce o cantitate de
materii fecale cam de mllrimea un~ cir~e ~i se amesteq. cu praf de cllrbune animal
~i apll de robinet pllnll se ob{ine o pastil. omogenil, s:Cmifluidl, de o consisten111
potrivitli ca sli poata fi moclelatil.. Cu ajutorul unei bagheie de sticlli se modeleazll un
con, al cllrui vArf trebuie sli. dep~easci inlllimea c_utiei . -Se acopera cutia cu c-.tpacul
ei, care va turti vl!rful conului. Se lasli. la tcmperatura ~erci 48-72 ore, Larvele Yl>r .
migra in picliturile de apli de condensarc de pe capac, unde pot fi observate cu
ajµtorul stereomicrosco_pului. Metoda este cea. mai conr,enabilll pentru ell nu C$IC
necesar sli se deschi~ cutiile de plastic, suprimfi.ndu4 e riscul unei irifectil.ri in
laborator, iar dupli examinare nu mai sunt recuperate ~i se· autoclaveazll.
i.
.
Elernente decelahile cu oca:z:ia examenului copropara:z:itul.:-~ic:
I
l, Elemente parazitare ce se pot easi mai frecvent la examenul microscopic:
A, Protozoare
• Chisturi de Entamoebo coli:
r=.~
- diametru: 15-20µm, fonnli rotundl1, membran11 dublil., contio 8 nuclei ~i
cateva baghele sid~rofi le foarte subtiri.
• Chisturi de E11tamoeba histolytica:
- diametru: 15~1m, formll rotundli., membranil dublll mai subpre, prezinla 4
nuclei ~i cateva baghete siderofile mai groase, scurte ~i cu varfurile rotunjite. I: Metoda Harada ~i Mori 2: Anchiloscop (dupa Nitzulescu)
 • Fonne vegetative de Entamoeba histolytica:
- se pot intfilni uneori in cazuri acute de diz.entcrie amibianll.

e •
• Chisturi de Giardia lamblia:
- diarnetru: 8-13n-I0µm , formi ovalll, membrana finll, dubll. La coloratia . . ..

" e, tJ
cu lugol se observll in interior 2-4 nuclei , disp~i la unul · din poli sau 2 dte i. la
. .
ficcare pol, precum ~ resturi de flageli. .
• I-orme vegetative de Trichomonas intesti11alis:
- nu au chi~ti
• ·Chisturi de Bala11tidiu111 coli: ~ '
- diametru: 60µm, fom1ll rotundll., conpn o masll. <;<>ntractat.a dcspll.qit.l de un
spa\iu Uber de pcrcte. Se obscrvll. ~i macronucleul.
•. '.
• Chisturi de Chilomastix mesnili: . . .
- diarnetru: 7-IOµm, pirifonn; . citoplasrna contractat.a, desprinsi de

~
membrana protectoare, ceca cc· ii di un aspect de dublu contui-. In interior SC pot tS)
observa: citostomul, nucleul ~i" rudimente ale flagelilor.
-~
!!.. HeJminlJ 5
I . Trematode

', l:f ·!fl!~@

• Oull. de Fasciola hepatica:
- diametru: 120-140/&0µm, forma ovali. coaja subprc, brun-glllbuie, cu un
opcrcul la un pol·, iar in interior confine o substant! vitelinll. ~i cclula-ou.
• Qui de Dicrocoeliwn lanCl!Olatum:
- diametru: 55-40/25µm, foroia ovalll., plan convex!,. coaja groasll de
·
'l: j '; -

.
• •
.
. .i; • \WI ·.

-, .I ..(I)
culoarc brun- rofcati, opcrculat, conpne un embrion de formi de butelie. . . ·1, ·,
Ouile de Fasciola ca ~i cele de Dicrocoelium sunt uneori ."oull. de pasaj".
Persoanele care ingcd ficat de vitl sau de ovine prccum ~i uncle alimente preparate
din ficat parazitat cu aceste trematode, pot elimina cu niateriile fecale ouile accstor LI-. . t

-..' - .1. .:. .

p'lrazip ; care sunt nwnai "in trecere" prin tubul !or digestiv. In aceste cazuri nu au
sernnificape patologidi, dar pot produce crori de diagnostic.
• bull de Schistosoma "mansoni:
- qiametru: 112-160/60µm , ovalar, transparent, prez.inti un putemic pinten
H; Ii! .

t.,e-,::.e g'
lateral; embrionat. · ,, i
• Qull. de Schistosomajaponicum: ,.
- diametru: 60-75/45-55µm, ovalar, prcvi.zut cu un pintcn scurt, dispus intr-
o depresiune lateral!; cmbrionat.
-. · 1 / ·- .·_·: ::{!i}l~.
·.II _''>,A·:1'
• Qull de Schistosoma intercalatum: . .•
- diarnetru: 140-240/50-&0µm, ovalar, pioten terminal putemic; cmbrionat. 'I
• Qui de Schistosoma.haematobium: =j .· . i
- (se gascsc rar in fccale); . diametru 150/60µm,_pintcn polar; cmbrionat.
. ··.f . iI
. f: I I

'
2. Cutode 2o 2·~ _--~-- %2

• Ou) de Diphyllobothri1un latwn (Botriocephalus latus)

- diarnetru: 70/45µm, fonni ovali, invelif suijpre, galbcn-brun. La un pul
prezintl un opcrcul, iar la cclll.lalt un piriten. Estc nccmbrionat.
• Qull. de Hymenolepis nana:
- diametni: 50-60µm, u~or ovalar, culoare cenufie. Membranl dubli, iar pc
cca intcmi arc doul mameloane de la care pleacll. mai multe filamentc in spatiul
dintrc membrane; conµne un ernbrion hexacant.
• Qui de Hymaolepis diminuttt!
- diametru:75-85µm, form! rotundl sau ovalaril, cu doul iovelifuri, extern
~i intern intre care distanta este mai mare; conpne un e~brion hexacant.
j
I. ProlO~ 1: Entamoeba histolylica 2: Entamoeba coli 3: Diurtamoeba.fragilis 4: Iodamoeba biitschlii
S: Endolimax nano 6: Giardia-lamblia 'I: Chilonaastiz munili 8: Trichamanas intutinalis
n. Helminli: 9-10: oul de Ascaris lumbricoides 11: ou de Enterobius vermiculoris 12: ou de
Ancylosto111.a duodenalit 13: ou de A.duodenale cu larvl 14:. ou de Trichocq,halus di.tpar IS: embriofor
de tenie 16: ou de Hy menotepis nano 17: ou de H_ymenolepis diminuta 18: ou de Trichosrrongylus spp.
19: ou de Fascia/a hqx,tica 20: ou de Bathriocqhalus laJus 21: ou de Opistorchisfelineus 22: oul de
Dipylidium CDlfinum · ·
:..-••_ijijfuente parazitare decelabile in materiile fecale (dupi Faust; Beaver $i Jung)
.. : ::,":: .
 • Oull tle Taenia (solium # saginata):. - la cei doi poli se g~te cate o micil fonnal,iune ovalaril caracteristicA;
- diametru: 45µm, formA rotund! sau ~or ·ovalara, coaja groasi · bruo- - in interior se observii un element cu aspectul unei morule.
cenu~ie cu striapuni radiare. · In exterior coaja este invelitil cu 1:> m* vitelinil, iar in Adulpi sunt parazip. ui unor vegetale care pot fi consumate de om Ji in
acest caz oui.le lor vor apare in scaun ca elemente de pasaj.
interior se observll un cmbrion hexacant. Masa vitelinll se pierde repede, dm4nind
embriooul cu coa,ja care form~ "embiiofonil". . ··_ --- . ·- -. · -- --·- - ·
Oullle de T.solium se deosebesc foarte greu de ccle de T.saginala, de accca cand·· b) Acarieni adulJi:
se gilsesc la examenul coproparazitologic se noteazil ca rezultat •embriofori de tenie•. • Tyroglyphus farinae:
Aceste oull se gasesc extrem de rar la examenul coproparazitologic pentru ~li - apare in scaun in llIIIla ingerarii de produse preparate •din fllini
proglotele de teoie nu au ·orificiu de ponta. Prezen(a lor· presupune prealabila conservatll necorespunzlltor; • ·
distrugere a proglotului. • Glycyphagus domesticus:
- aparc dupli ingerarea de dulcefllri ~i marmelade rllu conservate.
3. Nema1,ode
• -Oµa de Ascaris lumbricoides: : c) Larve de muscide:
- diametru: 70/40µm, oval, culoare galben-bruna, arc douil membrane, una • Musca domestica
extemil, mamelonatll, de oaturil albuminoidll ~ uoa intemi chitinoidi. fq intmor sc • Fannia canicularis
observil o masil globuloasll, iar intre membrana intemll ~i acesta rilman . doui :.-papi • Fannia scalaris .
libere de form! semilunaril. Este nccmbrionat. . Pot apare in urma unei adevilrate miaze digestive, fie ca Jarvele au fost
Cand oul este nefecundat, interiorul este format dintr-o substanta nedifenmtiata ingerate cu diferite alimente ~i ~liminate rapid in fecale.
~ lipsesc ~le doull spapi semilunare. ·
• Oui de Enterobius vermicularis (Oxyurus vermicularis): llL FJcmente ueparazitare · emstente mai fJ:ecvent iQ scaun care se oot
- diametru: 50-60/25µm, ovoide dar asimctrice, plan-convexe, . cu douli confunda m cliferite fonqe para;,;itare
inveli~uri foarte subpri, 'alilturate Jntre· ele; fn interior se ·observa o "larva giriniformil". • Candida spp.:
Aceste oull se gasesc mai rar la examenul coproparazitologic .obi~ouit, ci sc - celule rotunde sau ovale, cu dimensiuni diferite, cu peret~le foarte grus ~i
evidenpazil prio metode specjale. intens colorat, iar in interior se observii intotdeauna un singur nucleu.
• Oui de Trichocephalus dispar. . • Blastocystis hominis: .
- diametru: 55/25µm, oval, coajl foarte gro.as1, brun-ro~tl; spre cei ·doi - diametru: 10-30µ, formA rotundil, alcatuit din doui pituri: una perifericll
poli prezinta doul formaµuni ~ ni~te dopuri denumite .-i;rninen(e polare", care dau in care s~ gisesc io poziµi diametral opuse doi sau mai mulp nuclei, ;i una intemi.
oului forma caracteristicil de limllie. Li interior se observil· o mas! vitelina, care inconjoaril o f0m?afiune cu aspectul unei vacuole mari, pline cu o substantl
nediferenpati, care umple tot conpnutul oului. Este necmbrionat. ocdefinit!, prezentand o granulaµe foarte fini.
• Ouil de Ancylostoma duodenale: • Artrospori de Geotrich1m1:
- diametru: 60/40µm , oval, culoare cenu~iu-transparentll, coaja finil (ca - forma alungitll, ovoidalil, care seamlnil cu chi~tii de Giardia. ·
desenatll cu creionul), i nvel~te 4-8 blastomere; rilm§ne ug spaµu liber. intre membranll. Aceste trei elemente se pot confunda cu chisturi de protozoate.
~i blastomece. ,. • Spori de criptogame (Tillf!tia tritid): ·
·i
• Ouil de NelcaJor americanus: - au forma de sfere mici, cu o suprafaf! areolata, ce se pot confunda cu !

- diametru: 70/40µm, aseminltor cu oul de .,focylostoma, insa este pu\in oulile de Ascaris lumbricoides.
mai aluogit, iar in interior prezinta un numir mai mare ~e blastomere (16). • Celule ~n pulpa de ; poriocale ~i !Amlli:
• Ouil de Trichostrongylus spp.: • - se pot confunda uneori cu uo helmint
- diametru: 80-90/40µm, fonna Q.Valil,, cu lungi,mea de douli ori mare decal • Peri vegetali:
grosimea, iar unul din poli este mai_ascuµt; coaja este -~ubµre ~ transparenti, iar in - au percµ foarte gro~i. care inconjoaril un tub capilnr lipsit de structurl
interior se g~te un numir mate de blastomere. intemil. Se pot confunda cu larvele sau adulp.i de nematode, care au iosi o structurll
• Larve de Strongyloides stercoralis:·. intemil diferenp.at! {esofag, intestin etc).
- se observil rar la examenul obi~nuit; pentru evidenfiere se recurge la • Peri animali
metode speciale.
'
'; Limitde aamenoJ~ coprop~tologic
ll- AJte elemente parazitare "de pasaj" : 1. Sunt cazuri cAnd d~i exista o parazitoza digestivl, nu se vor gasi elemente
Apar in special dupa ingestia unor alimeme infectate cu parazipi respcctivi. parazitare in scaim:
Cele mai frecvent intalnite sunt: - Ascarioza· cu paruziri numai masculi;
a) OulUe unor parazip: - Enterobioza, unde ou§.le nu se depun in intestirr-, ci pe regiunea anala;
• Ouli de Fasciola liepatica - Schistosomioza genito-urinari (S. haematobiwn) - oullle se elimini prin urina.
• Ouil de Dicrocoeliwn lanceolatum 2. Anumip. parazip ai unor animale (Toxocara canis), pittrun~ in intestinul
• Oull de Heterodera radicicola: omului sub formA de oull, ou se pot d~olta pAnl la stadiul de adult, ~fi.nQnd rn
- diametru: 90-100/40µm, ovale, alungite, cu o fa(il ~or concava;

279·
 r
staq\ul de larvll. ~i producllnd afecpunea numitll. "Larva migrans" visccralll.. Ea trcbuie
.,k ..
.•.- ·diagnosticat! prin alte metode (hernatologiee ~i imunologice).
3. CAnd exarnenul a fost efectuat intr-o perioadl!. negativ! (nu se elimin!! oui).
4. Medicapa antiprotozoic! sau antihelmintic! poate duce la rarirea ~au chiar
1 disparipa elementelor parazitare, putind realiza ~a-numitul "camuflaj medicamentos".
De aceea. este obligatorie repetarca examenului coproparaz.itologic la o Juna de la
adminislrarea n'ledicatnentelor, pentru controlul eficientei tratamentului.

,f,2, 3·- tracheide, vase

- - " ~ (@ 1
2 .~,
"5, Cand se suspecteazli prezenra unei parazitoze greu decelabilli prin exmnenul
obi~nuic, se recurge la metode speciale allaptate carncteristicilor biologicc ale parazitilur
splralate ; 4 - eplder-
m~ de varu cu aloma- c!utafi.
te ; 5 - polen de i,\-
chlnare ; 6 - spor de
TUleti4 tritlcf ; - 7 -
polen de conlfere :· I -
ascospoti de trufe 6.1.3. Lichidul duodenal
Cdupi M. Lanceron ,1
M. Rondeau du Noyer).

Recoltarea se face prin tubaj duodenal, cu ajutorul unei sonde Einhorn sterile.
Fiecare tip de billi se recolteaz! in recipiente sterile diferite. Se exarnineazli bila B .
Sondajul este contraindicat in caz de: hemoragii digestive, afecpuni coronariene,
insuficien{A cardiacll, colici hepato-biliare, stlri febrile, boli pulmonare grave,
sindroame abdominale acute.
Resturi vegetale susceptibile a fi gasite la examenul coproparazitologic
Dupli cenlrifugare, se face un preparat proasp11.t intre Jamil ~i Iamel11., care se va
(dupli Langeron ~i Rondeau du Noyer) examina la microscop.

Parazip decclabili in lichiduJ duodenal:

Giardia lamblia
- E11tamoeba spp.
ouli. de Fasciola hepatica
- ou! de Dicrocoelium la11ceolahm1
- ouli. de Opislorchisfeli11eus
ouli. de Clonorchis si11e11sis
- elemente de ·hidatidli
- larve de Strongyloides stercoralis.

6.1.4. Secrefia vaeinala

f
~ '.J

1 ~!
Se recolteazl!. in vederea confirmhii diagnosticului clinic de trichomonozi ~i
pentru controlul eficacit!tii tratamentului.
Cu dou! zile inainte de recoltare se recomand! bolnavei ·sii nu faci ·spli.lil.turi sau
tratament local. Femeia este 8¥Zlltli in pozifie ginecologic!, se face o spl!Jare u~oara a
vulvei cu ser fiziologic steril ~ apoi cu o . ansii bacteriologici se recolteaz! secretie
din fundul de sac .vaginal · posterior. Nu se folosesc tampoane cu vatl! pentm ell rerin

7
-:- L
. C - · c~Jesterifl.6. ::. F - tosiat amonlaco--macnez.lan ; Oz -
de calciu ; L - Cristal Charcot-Lll)'dcn ; A - acl:r.l 1rql.
Cristal~ susceptibile a fi gisi te la examenul coproparazitologic (dup3.
· parazipi. lmediat dup! recoltare se face:
• preparat proaspllt intre lama ~i lamela:
- se pot observa parazi(ii cu morfologia lor caracteristic!, care vor prezenta
mi~cmi foarte vii, in zig-zag.
oxalnt • frotiuri colorate cu metoda May-Grtlnwald-Giemsa (se observii mai bine
detaliile morfologice)
• cultivarea parazitului pe medii de culturli:
in lrichomono:1..l secreJia vaginalli are o culoare alb-verzuie, cu mims de
mucegai.
-~:~.... :{t--·
Nitzul~~;;)
 Elemente parazjrare decc!abjle: l 6.1.7. Sputa
- Trichomcmas vaginalis
- ou.li de E,uerobius vennicularis (f. rclC). A. EJ•romuJ sputei obi~nuite:
Rccoltarea:
~Q!Aavul va face o cliltire a gurii cu ceai de m~tel sau ser firiologic cildut,
apoi i~i va .recolta. sputa intr-o cutie ·Petri sau borcan steril, prin tuse ~i ··expectOTl!-tie.
6,1.S. Secrelia uretrala Uneori sc poate face recoltarea direct din caile acriene infcrioare (laringe,
bronhii) cu ajutorul unci sondc trahealc. Examinarea trcbuie sll se facil · ~ .mai rcpcde ·
posibil, iar panli atunci sputa se {inc la frigidcr. Sc poate recolta de ascmcnca,
Recoltarea: confinutul unci vomici. Sc face cxam~ul direct sau prin mctodc de imboglltire.
a) la biirbat: secretia uretra!li se va recolta diminea1a inainte de micriune. Se face Paraziti dr,celabili in sputa: ·
toaleta localii a regiunii, intil.i cu apil ~i slipun, apoi cu alcool 70°. Cu ,· ansA · - ou.li de Paragonimus ringeri: 85-100/50µ, formli ovalll, coajli groasli brun-
bacteriologica se recolteaza SC(.TC{ia ob(inuti prin exprimarea digitalli a uretrei ropti, la un pol prezinti un opcrcul, iar in interior o masil celulara in curs de
anterioare. cvolupc. Outie sc pot giisi ~i in fecalc in mma inghiprii sputci.
• rar sc pot gilsi fi parazip adulp de Parago11im11s ringeri
b) la femeie: se face mai intai toaleta localil vag.inalil prin tamponare cu o • foarte rar SC pot gllsi:
solutie .de oxicianura de Hg 1/4000; se face exprimarea uretrei pe cale vaginal! cu - Entamoeba spp.
iodexul, se dezinfecteazi meatul urinar ii se recolteazi secre(ia cu ajutorul unei ansc - Trichomonas buccalis (te11ax)
bacteriologice. - To;coplasma gondii
- clemcntc de chist hidatic
Dupli recoltare se efectueazi: - larvc de Ascaris lwnbricoides'
• preparat proasplit intre lamli ~i Jamelli; - larvc de Strongyloides stercoralis
• frotiuri colorate Gram, nlbastru de metilen, May-Grtinwald-Giemsa; - larvc de .A.ncylostoma duodenale.
• insliman(area pe medii de cultura pentru Trichomonas vaginalis.
lL Eumenul sputei induse (Ridolescu ct al - 2000):
Paraziti decelabjli:· Este folositA in diagnosticul pncumocistozci.
- Trichomonas vaginalis. Sc introduce· prin orificiul nazal o sondii. Nelaton finli (Nr.7), iar la
atingcrea zonei laringicnc superioare sc· lasil sll curgll prin sondli 2-3 picilturi de ser
fiziologic stcril. Sc .produce un reflex de ruse. Sc aspiril apoi de 2-3 ori cu seringa
a~tl la sondl pentru recoltarca sccre{ici. ·
6.1-,6. Urina Sputa sc lichefiazll cu substante mucolitice (Mucosolvin, Sputolizin) sau 10
solupa:
Rccoltarea: 1
r . - N-1-acetilcisteinli ....... '.............. 2 g
a) la bllrbat: se face toaleta localll cu apll ~i silpun~ apoi scr fiziologic ~i in - sol. NaOH 0,2N ....................100 ml
continuare sc derinfccteazl glandul cu un tampon cu alcoo)- Rccoltarca sc face iotr-o Proporpa de amcstec cstc de l partc spµti la 10 pllqi solupe mucoliticli..
eprubctll sterilll, dup! climioarea primului jct de urinli, colectfindu-se jetul m.ijlociu. Se agit! citcva minute. Partca de sus, ncviscoasil a solu1iei se centrifugheau limp de
5 minute la 2500 ture/minut Scdim.cntul se suspendli in tampon fosfat. se
b) la femeie: se face toaleta vulvei ~i sc recolteazi direct urina (jetul mijlociul ccntrifugheazll, iar din scdimcntul rezultat sc cfcctueazi frotiuri care sc ·usucil ;i sc
intr-uo recipient steril. Se cvit! recoltarca cu sonda pentru:lcil sc pot produce infectii coloreazii.
urinare. ·
1. Coloraua cu albasrru de toluidini1 ·
Urina trcbuic sli ajungll cit mai repcde la laborator. PAnli la cxaminare se (inc la Tchnica:
frigidcr. • frotiurilc se usucil la aer
Se centrifughcaza ;i sc cxamineaza scdimcntul intre la.qia ~i lamellL • sc fixcazl cu alcool ctilic absolut 5 minute
• splilare cu apii. de rqbinct
Elemente paraz.itare decelabjle: • colorare cu toluidjnii IO minute
• ·rar: . (toluidina 0)60 g se clizolvl!. in 30 ml apii. distilata. Dupl!.
- ouli de Schistosoma haemotobium dizolvare sc adaugll l ml HCl concentrat ~i apoi 70 ml
• foarte rar: alcool etilic absolut. Se pllstrcazi la frigider.)
- Emamoeba spp. • se fac trei splllri in ·trci blli •cu_ lllcool isopropilic 15-30 sccunde
- clementc de chist hidatic • sc clarificl cu xilol _1-2 minute
- oull de Enterobius vem,icularis. • se examineaza la microscop cu ·obiectivul de imersie.
r

· 283
 Fonnatiunjle chistice de P.carinii apar coloratc in violet sau pur])uriu, iar 6.1.10, M~hi.
elementclc tisulare in albastru deschis. Trofozoipi nu sc evidenpazll.. . ~ ::,
Se practica biopsia musculara, in special pcntru diagnosticul trichinelozei. De
2. CoJoraua Giemsa obicci se alcgc mlJiCbiul solear 1Angl1 tendonul achilian.
- tcbnica estc idcntica cu cea utilizatil la cxamenul paraz.itologic :.I Se rccolteaz! un fragment muscular, sc compriml intre doul1 Jame care sc
sAngelui fixcaz.l prin cleme. Se examincaz.l la trichineloscop. Sc mai pot face preparate de
Evidcnfiaz! trofozoi1ii §i chiitii de P.carinii secpuni dup! incluzie· in parafinlL ·
- Trofoz.oi\ii apar in aglomerari neregufate de nuclei violacci . 0 alt! metod! se bazeazJ pc digestia pcptica a fragmcntului muscular. c:ure apc•i
- Chi~tii au perctele necolorat, iar corpusculii intracbistici apar colorati in se ccntrifugheaui ~i se exan_tineazli sedimcnt:ul in care se pot eviden{ia laniele.
albastru-violaceu. Biopsia muscularli se face rar pcntru ca este nepllicutli pentiu bolnavi, cu toalc
cli cstc lipsit! de riscuri.
3. Coioratia Gram,Wei1w:t Parazjt,ii dece)abj)j in mu~hi:
Tehnica: - larve inchistate de Trichinella spp.
• sc fac 2-5 frotiuri subtiri cu ansa bactcriologica - rar: .cisticerci de Tae11ia spp.
• sc fixcaz.l cu un amcstcc de eter ~ alcool ctilic absolut (in plirti
cgale) 20 minuLC .
• colorarca are dou! etapc:
- timpul l: coloraµa bematoxilinli-eozinl (tchnica histologica) 6,1,11. Formapuni tumorale ·
- timpu) 2: colorare cu violet de gcnpana anilinat 5-10 minute
• sp~arc-
• difcrenperc cu xilol anilinat Materialul de cxaminat se obpnc in unna intcrve111iilor chirurgicale. Se fac
• montarc in balsam de Canada frotiuri prin amprent! sau preparate pc secfiunc ~i se examineaz! la microscop.
• cxaminarc la microscop cu obicctivul de imcrsic Paraziti dcce!abili:
Eviclcnpaz! chi§lii de P.carinii avand culoarca albastrl-violaccc inchisA. hidatide (Echinococcus gra11ulosus)
iar · fondul prcparatului va fi roz-pal. - Wuchereria bancrofti
- Ondiocerca volvulus
• rar:
6,1,8. L.C.R. - cisticerci de Taenia spp.
- cen~r de Muitic"eps spp.

Dupl rccoltarc prin punciie rahidian!, L.C.R.-ul sc ccntrifughcaz.l, iar din

sediment sc fac frotiuri care sc coloreazl May-Grilnwald-Gicmsa.
Parazili decclabj)j: A; 6,1.12. Metode ~i tehnici de cultivare ale unor protozoare parazite
Toxoplasma gondii '·
- larvc de Trichinella spp.
- Tripanosoma gambiensae tn cadrul diagnosticului de laborator al protozoarelor parazitc, pc IAngl mctodele
Tripan"osoma=rhodensiensae . dircctc de cvidcnticre, sc utilizeazl frecvcnt cultivarca parazi{ilor prin insllm11ntarea
- amocbe din genurilc Acanthamoeba ~ Naegleria. '. produselor patologice pe mcdii de culturli specialc. Accstc mctodc sc foloscsc in
:1 diagnosticul afccpunilor produsc de:
- Entamoeba disenteriae, E.gingivalis
6.1.9. ~umente, mucoase. tesut celular subcutanat - Leishmania donovani
- Trichomonas vagina/is, T.buccalis.
- AcanJluzmoeba spp .• Naegleria spp.
Rccoltarea se face prin biopsie. Din produs ~ fac 1>reparate histologicc.
Paraziti, decelahm: I. Entamoeba disenteriae-.
- Leishmania tropica Exist! multe medii de cultura pcntru cultivarca amibelor, dar toatc trebuie sii
- filarii conpnli trei clcmente de baz.l:
- Demodexfoliculorum a) un suport solidificat (ou coagulat, scr coagulat);
- Sarcoples scabiae b} ~ l!_qhjd ~ saq ~ .bumin.os (care acoperi pupal Jll8Giw• selid)!-···-
• · -Foarte- rar se -pot glisi: c) un clement nutritiv pcntrn amibe (amidonul de orez, pulbccc de came}.
- Gongylonema pulchrum Cel mai folosit cstc mcdiul Simici, care folose¥e ca suport solid mcdiul Loffler,
- larve de Toxocara sp~. ca ~ lichidl solupa Ringer, iar ca factor nutritiv amidonul de orez.
 :Il.bi)ig: se administreazl bolnavului un purgativ salin ca sli se favorizeze
eliminarea eventual! de forme vegetative in scaun. Se diluia7.a proba de fecale cu ser
fiziologic ~ se inslm!nfeazl apoi' 5-8 picituri in liclridul de condcnsare al mcdiului
Loffler. Se adaugll o cantitate micll de amidon de orez, iar in final se introduce
sofupe Ringer - rrtcillzitli ia- -37-RC· -pAai- -<:ind . niY.clul _fu;hidului... .!ii:!!1&.~. _l~ j_lllll11tatea
mediului solid. Se iocubeazl la termostat 24-48 ore.
Pentru examinarc· se ia o pipetli Pasteur cu lumen gros, cu care se racleaz.a
ini~al suprafaia inferioara a rnediului solid ~i npoi se aspira r.u::latul cu putin depozit
aflat in fundul tubuJui: Se face un preparnt iotre lama ~i lamelii ~i sc exaruineaz.a la
microscop, care trebuie si aibe platina inclllzit! la 37°C.
Unele laboratoare folosesc •etuva Foot•, o cutie speciala in inleriorul careia se
gllsesc cAteva becnri, unul .~ervind pentnl iluminatul microscopului, rcstul penlru
ioclilzirca aerului din etuvl!. ln cutie se introduce microscopul, iar prin ni~e gluri se
rnanevreaz3 viza macro ~i micmmeti:icii.
Jl. uishmania donovani:
Culturile de leishmanii se fac insllmin1And s§.ngele bolnavului pc un mediu
special N.N.N. (Novy-Nicoll~McNeal).
Prepararea mediului:
lni\ial se prepara un mediu din unnlitoarele ingredienle:
- Sare marina .................... 6 g
- geloz.a ............................. 14 g
- apll ............... ................... 900 ml
Se repartizeaza in eprubete in straturi de 3-4 cm iniUµme ~ se
sterilizcazll la
autoclav. In momentul intrcbuinfhii se to~te ruediul, iar la t" = 52°C se adaugl! in
fiecnre eprubetll elite I ml s1inge de iepure. Se omogenizeazA mediul cu s1ingele, se
inclinll. ~i se lasll. 12 ore pe masa laboratorului pentru solidificare. Se face controlul
sterilitlifii prin incubare 24 ore la tennostat, apoi se plislrC81.li pAnii la fnsiimAn!Jlre la
t· = 1s-20°c.
Un mediu bun are culoare ro~ie ~i estc transparent.
~ Aceste examinari au ca scop:
Se insirnAnteaza cu pipeta Pasteur catcva picllturi de sange de la suspect in apa
de condensare a mediului. Se incubeaza la tennostat la 3{-°C. Culturile devin pozilive
din ziua 4-8. Se pot face treceri la fiecare 2 siptilmAni. .
Pentru examinare, cu ajutorul unei pipcte Pasteur sau·
anse bacteriologice se ia · o
picll.turii din liclrid ~i se fac frotiuri colorate Gram ~i May--GrUnwald-Giemsa. ·
Parazi!ii vor apare sub forma "leptomonas". • Infestarea elementelor mediului extern prin dejecte, joacll. un rol important 111
m. Tric/10111onas sp.p.: . .
1 ~ezultatele acestor determin!ri fiind aproximative, recoltllrile se fac pc mai multe
T.vaginalis, intestinalis ~i T .buccalis pot fi cultivate pc diverse medii de ttilturii,
in special pc mediul Loffler cu uncle adliugiri.
Predtirea rnediului: · I. Examenot parazitotoeic al solg)ui
Se · prepara mediu Loffler inclinat in eprubete de 12/120, iar pcste lichidul de
condensare se toamli ser fiziologic steril pAna la 1/3 din .to!lpmea mediului soli_d . Cu
I
o ansli bacteriologici se aclaugii pupna pulbere de penicilinll (4000-5000u) ~i
dihidrostreptomicinli (2000·3000u). Se pn eprubetele o zi la frigider, apoi se face
corectia pH-ului cu HCI 10%, plinli la un pH constant 6.
Tohmgj:
Dupa recoltarea secrepei, · se iusiim.Anteaza conµnutul a 4-5 ansc bactcri9logice
cAnd secre1ia este groasll. sau 10-15 picllturi c§.nd secrepa este fluidli., in faza apoasa a
mediului. Se agitll eprubeta pcntru omogenizare ~ se lasi la termostat la 37°C.
Dupli 24 ~i 48 de ore, se recolteaz! cateva piclturi din faza apoasa a mediului
cu pipeta Pasteur ~i se examineazi la microscop intre . lama ~i lamelli. Dacli primele
doull citiri sunt negative, la 72 ore se decanteaza partea lichida a mewu1u1 mu•u
eprubetl de centrifugli, se centrifugbeaz! la 200-300 t/minut, timp de 5 minute, iar
sedimentul se va examina la mic."Toscop.
Rezultatele sunt foarte bune, in special in cazul secrepei recoitate de la barbati,
unde la examenul direct se evidenp.azl de.stul de greu parazip.i.
Aceeqi· tehnicl se folosqte ~i peauu obpnerca de c.ulll!li. _d~ T.f,ucaliis (tenax).
produsul patologic fiind rep~tat de lichidul bucal sau fragmenle provenite din carii
dentare.
IV. Acantluunoeba spp. si Naqluia spp.
Se recolteaza LCR sau sc racleazli leziunile cutanate sau comeene suspecre.
De remarcat ca la inceput amibele se de~volti pc geloza impreuna cu uncle
microorganisme (Escherichia coli ~i Enterobacter aerogenes), iar ulterior vor fi trecute
· pe un mediu complex.
Pe o placll de gelozll insllmanfatli in · prealabil cu E.coli ~i E11terobacter
aerogenes . dupii 24 h incubare · la termostat, se inslm1inleazll produsul patologic
suspect. Dupii · 24 h de termostatare, se ·examilleaza placa pe care se pot obscrva
amibe)e ca ni~ pcte mici care se mifCI lent.
Ele vor fi treaite pc un mediu cu unnltoarea componenf.a:
- proteazll-peptonll ....................... 1,5 g
- glucoz.a ............................., ....... 0,2 g
- acetat de drojdie ...... :.............. 0,5 g
- apii distilat! .......................... 100 ml
Se pot adlluga ~i antibiotice pentru iohibarea dezvoltArii florei mkrohie.ne.
6.1.13. Examenul parazitolQ&ic al solulll.i. apei ~i zarzavaturilor
• aprecierea gradului de salubritate a apci ~i solului;
• controlul eficienfei instalaµilor de oeutralizare a reziduurilor fecal-menajere;
• controlul proceselor de aotopurificare a cimpurilor irigate;
• intereseazi gospodliriile individuale, curfile ~olilor, gridini1elor, intematele,
grlidinile de legume ~i zarzavaturi, closetele publice, spitalele etc.
traosmjterea unor boll parazitare.
i--
~tioane.
beoarece durata de viafl a oulllor de parazip depinde de adincim,ea la care se
afli. in piimant, se recomandli sli se recolteze probe de sol de suprafatli (0,5-2 cm) ~i
de profunzime (20-25 cm). .
~antioanele se iau _de preferinta din locurile pres~puse inf~tate, phµle insorite
ale curtilor: din jurul ffintAnilor ~i closetelor, din locurile unde ~ joaca copiii.
gradinile de . zana.vaturi, · zone din spatele caselor unde sunt depozitate gunoa.ie,
campuri irigate etc.
Initial se face un plan schematic al suprnfetei de cercetat. Se miisoarll suprafa1a
in m1. se mliturll locul de murd!riile mari (pietri~. sticle etc)~ se imparte suprafaia de
cercetat in piitrate egale ca rabla de ~ah. Recoltarea de suprafatl se face cu ajutorul
287
 -,
unei loplitele sau spatule metalice, iar cea de profunzime cu sonde s~ltle: -Sc . Larvele exislenre in probi., datoritl tcnno ~i higro1r0pismului poz1t1.v sc vor
racleaza s11prafata solului dintr-un plitrat, se sare pcste • unul ~i se ICC91t~ · in .:Cllq~tra dupll un limp (4-20 ore) in lichidul din ·caplltul inferior al pfilniei.
continuare llisandu-se intotdeauna care · mi camp_ libcr intre dou! recoltate. Pim&ntul · Pcnttu identificarea ~i nilmlirarea larvelor .se iau din fundul pAlniei 50 ml apli,
rccoltat se· arnestecl, iar din cantitatea totali se umple un borcan de sticlll cu se centrifugheazli, iar sedimentul se examineazli la microscop. ·
capacitatea c;Jc I libU ~ se aduce la laborator. In caz cli transportul dureazll mai mult.
se adaugli o cantitate de soluµe fonnol 3% sau HCI 3% ~i se pllstreazli rn vase de 2. Metoda Gmedjna
sticHl descoperite, la rece. Se bazeazi pe principiul macerlirii solului.
Thbnig:
A, Determinarca oualor ~i chisturilor de paraziti intr-un pahar gr.idat SC toama IO ml apa, .apoi 10 g pamaot, SC arnesteca t:ll
o bagheta de sticlll timp de 10 minute, se lasa apoi pe · masa de laborator sii
Tulmi.l;a: sedi.menteze fragmentele de sol, supematantul se decanteaza ~i se inlocui~te cu apli,
· Se cantatesc 10, 20 sau 50 g din proba de sol recoltatli, se flrimi{eaza se amestecl din nou, se.lasi la sedimentat ~i i'n accst fel se repeta operat.ia p1inll c.and
intr-un mojar, se. trece intr-un borcan de sticll cu dop rodat fi pecle de &ticll, se apa c;liil pahar rlim!ne limpede. Apa decantatl in tirnpii precedenp se centrifugheazll ~i
adaugli 10-20 ml soltie NaOH sau KOH 5%, se amestecl bine ~i se agitli 30 minute se cautll larvele 1n sediment.
ca s4 se producli eliberarea_ oulilor de paraziµ prin disocierea particolelor de plimant. Apa decantatl poate fi ~i filtratll, iar larvele se iau prin splilare cu apa de pe
Amestecul de decani.eaza intr-o eprubetli de centrifugll de 50 ml, se centrifugbea.Zli la hartia de filtru, care apoi se exarnineaz.li la . microscop.
200-300 Uminut timp de 1-2 minute, se decanteazll supematantul, iar peste sediment se Larve de helmin(i decelabili in ·sol: · ·
ad,mga o cantitate ·dublll de solufie safuratl de nitrat de Na. Se omogenizeazll cu o - larve de ·Strongyloides stercoralis ·
bagheti d·e sticlli · ~ se centrifugbeazl 2 minute la turape micli. Solupa saturatli de - larve de Ancylostoma duodenale (in solul minelor la 1° = 25-28°C, umiditate
nitrat de sodiu, avfi.nd o densitate mare, va face ca eventualele oui de parazi(i sli se ridicatl)
. ridice la suprafatll. Cu o ansli sau baghetli de sticli in L, se recolteazli pelicula In zonele .tropicale:
fom1atll la suprafata lichidului ~i se trece mtr-o eprubetl obi~nuitli de centrifugli - larve de Ancylostoma duodenale
umplutll panli la 2/3 cu apli. Cu o ~aghetli de sticlli se amestecll sedimenrul cu - larve de Nekator america11us
supematantul fonnat din solu(ia de _nitrat de natriu, se centrifugheazli 5 minute ~i din
nou se trece pelicula fom1atll la suprafatl in ac~i .eprubetl de centrifugli. Se repeta II. E:urneuul pnrazitoloe,jc al •vei
de 4.5 ori opera(ia, iar in final se centrifughcazi eprubeta cu peliculele recoltate. Se Se incearcli s4 se izoleze oui. de helminfi mai frecvent din
decanteazl supematantul, iar din sediment se face un preparat i'ntre lamll ~i lamelli • ape curglltoare
care sc examineazli la microscop, identific:Andu-se eventualele oull de parazi(i. Se poare • apa din bazjnele de decantare
face chiar o numirlitoare, raportand numlrul de ouli la cantitatea ·de sol recoltata, • mfilul din apele curgiitoare ~i bazine.
stabilindu-se in acest fel ~i gradul de infestare a solului. 1 . Examenul apei
Paraziti decelabili in sol: La recoltarea probei de apli se va nota:
- chisturi de Entamoeba disenteriae, Giardia lamblia - nivelul apei
- ouli de T.soliwn, T.saginata, T.ei:hinococcus:i Hymenolepis ,Tl!l11a, Ascaris - aspectul ei
l1unbricoides, Trichocephalus dispar, Trichostrongylus.. spp., Hemohcus contortus. . - anumite date despre o eventual! poluare
Toxocara canis, Ascaris suum. Recoltarea se . va face . de la diverse Iocuri fi ad§ncimi cu ajutorul unor
Prin nwniirarea oulilor de helminµ se poate face aprecierea stllrii igienico-sanitare recipiente de sticll de I lihll. C§nd aspectul apei este !impede nu se · trateazi proba
a solului. Se considera: cu NaOH, ci se- recurge la o metodi de concentrare. Cea mai frecvent · utilizatll este
- soluri curate: abs. oull/kg sol centrifug~ unei . pirt.i cunoscute din fiecare ~antion de apli (de I litru) ~i
soluri moderat infcstate: sub 50 oui/kg sol ;I examinarea &edimentului intre Jama ~i lamelll la microscop.
- soluri intens infestate: 50-100 oull/kg sc;>I : Dael se face numlrarea ouilor de helminp, in final se va raporta
numlirul
soluri foarte intens infestate: peste JOO oull/kg sol de oull la_ cantitatea de I litru apii, calcuI foarte sirnplu c§nd se cuno~te exact
Prezenta oulilor de gC!)helminti in sol poate constitui un indicator important in cantitatea de apli care s-a centrifugal.
aprecierea gradului de impurificare a solului prin dejecte umane. 2. Examenµ! mAiuJui ·
Pentru izolarea · oullor de helrnin(i din mil, se procedeazi exact ca in
l!.: Examenul solului pen~ larve de helminti cazul probelor de sol.

1. Metoda Baerman
-~ :
m. Enunennl parazitolodc al zarzavaturilor §i fructelor
· Se practicli tot in scopuri igienice ~i de prevenire a rlsp§ndirii parazitozelor
-Se fartmiteazii intr-un mojar 200-400 g pi.mant, care apoi ·se im~tie in str.11 digestive.
M..OllQIITI... ~ un. tifun. 8fCZ8t pe o sitli metalid cu. omiGiile- de- 1-2 -mm; · care ~te Legumele ~ fmctele por fi• il'i1'estate de -clemeniele"parazitare -existente in ·s ol, apa
ac.laptati pilniei aparatului Baerman, in • fel incat partca inferioarll. a stratului de de irigape, diverselc ingrlfiminte animale folosite etc.. Cele mai frecvent infestate
plimant sli ajtingl in apa incilzitli din pilnie (a se vedea . tebnica Baerman - ex. sunt legumele ce vin in contact direct cu solul ~ se pot consuma crude (salata verde,
coproparazitologic). . ·~,:;•·· .-.mtU•-ardei
..
· •-;
etc).
 Rccoltarea se face din locuri diferite, zarzavaturile filnd mai intfi.i ambalate in
puogi de material plastic ~i apoi eticbetate. La laborator, se va face mai intfi.i o
spilare superficial! in caz cl au pe ele un strat gros de pimint ~i apoi se trecc la
eltlUilllllll'Cl.propri!l7zjs4. Cu _&~to~ ynei E=~~-~~~ se face o spllare cu apl distilatll
sau ser fiziologic steril (se insist! la ro~ii in zona coz1t· ra ·ceipi.··~-µiffi: -1bi ere).
Dupll. splUare, se centrifugheazll. apa de sp!llturil ~i se cxamioeazl sedimeotul.la
microscop
Cu fructele se procedeaza in acel~i mod.
6,2, Metode de diagnostic imunologic
Scopul diagnosticului imunologic consta in evidentierea anticorpilor (Ac) · spec_ifici
in serul unei persoane suspecte de o boalll. parazitarll.. · • jmupitJlf"" celulad
Reacp.ile Ag/Ac sunt o expresie a capacitlpi imunoglobulinelor (lg) de a
recunoa.~te detenninanpi antigenici . care au dirijat formarea acestora ¢ de a ioteractiona
cu ac~tia fonmnd complexe, care uneori pot fi vizualizate (aglutinare, precipitare)._
6.2.1. As,pecte Ieeate de interpretarea reacl,iilor de-imun~iaenostic
Testele de imunodiagnostic trebuie sa se remarce prin douii calitap:
~) SensibiHtatea:
• este capacitatea de a detecta cantitllp cat mai muuroe de Ac. De cxeroplu,
agluti11area este considerat! mai_ sensibiHi ca precipitarea pentro ell. efectele vizibilc
1ezultotc din reactie depind de m!rimea particulelor sau celulclor participante. Pentru a
asigura o sensibilitate optimli (chiar ~i specificitatc) este important ca Ag folosit s! fie
accla care detcrminli producµa de Ac specifici in gazda infcctat!.
b) Spccjfjcjtatea: {;
- repreziotll. capacitatea unui Ac de a deosebi Ag ,_ fatJI de care a fost produs,
de alte Ag difcrite, dar cu structuri!. ast;pilini!.toare. Deoarece majoritatea Ag parazitare
au determinanti antigenici multipli, antiserurile imune au ci:e obicei un grad important
de hetcrogcnitate.
Specificitatea unei populaµi de Ac corespunz!tor antiserurilor, nu decurge din
specificitatea unicli a Ac, ci diotr-un amestec a unui num~ mare de Ac polispecifici.
care au top situsuri capabile de a sc combina cu un determinant al ligandului
respectiv. ·-
Nu rare sunt situa{iile, cand din cauza structurii comple.~e a Ag parazitare,- pot
exista la douil Ag cu structuril asemanlitoare, dar de provenient! difaiti!., pre:zenta unor
deteauinanti antigenici identici sau aproape identici, ceca cc duce · la apariµa reac~ilor
incruci~te, deci a falselor reacpi pozitive, avand drept consecintli scliderea specificita!Ll
reacµei in care suut folosite.
In general capacitatea de r~cpe este mai mare pentru Ag omolog ~i mai slaba
pcntru Ag cu structurli asemlin!toare, ceca cc pennite utili7.area !or in reacpile de
imunooiagnostic.
Ca atare, priocipalul inconvenient peotru puncrea la punct a uoui procedeu
imunodiagnostic este prepararea unor Ag corespllOZatQare calitativ.
Ag . parazitare au un cardctec special ~i complex, datorita faptului cl ciclul
biologic parazitar, frecvent complicat, duce la apariµa _unui mare numlu de substante
antigeo.ice in diferitele etape ale ciclului biologic, uncle fiind specifice pentru o
anwni_ti!. perioadl a acestuia ~i ·care d e e ~ in -fiecare etapa reacµ i diferitc
specifice de apirare contra agentului infectant.
Multe Ag parazitare au o structurl macromoleculari!. complex! (poliantigcne) , sau
-pot ·••• exi&te--- cluar--"roozaicuci de__atitigene•, ceea cc face ca identificareo
determinanp)or aotigenici specifici 611. fie deosebit de dif!cilli. ·· · -- · ·--: · - · ·-· · ·
· Reacpa de imunodiagnostic va fi cu atit mai sensi.bili!. ~i specificii (~i deci
valoroasl) cu c§t va folosi Ag mai pure ~i cu precldere · chiar fractiuni anligenice care
sll. con(inl .determinanµ antigenici specifici. · ·
In situapa ca specificitatea unei reacµi imunodiagnostice este ceva mai sclzuta.
se iodicli utilizarea concomitenti a 2-3 teste difcrite.
Testele imunologice pot investiga:
• iqiunitatea umorall.
· - evideoperea Ac specifici
· evidenperea Ag circulante (C-Ag) ~i complexelor imune circulante (Cl.C)
·
6.2.2. Invesfkarea nnunitjpi µmorale
6.2.2.1. Evidenfierea Ac specijici
a) Djfuzia radjalll simplil. Mancini CRJD>
Se efectueazli in pllci, Ac fiind incorporati in gelozi!., iar Ag intr-un godeu.
Prin difuzarca Ag in zona unde ajunge in concentrape optiroll. (zona de echivalcntll)
cu Ac, se produce un incl de precipitare, cu diametrul direct proportional cu
concentrapa Ag. Citirea. se face folosindu-se o curb!l de calibrare standard. definita cu
ajutorul unor concentrafii cunoscute de Ag.
Este utilizatl in practicl pentru determinarca caotitativl a IgG, IgA, IgM,
complcmentului (; etc.
Apligl,il
• tripanosomioza africanl (nivelul IgM din ser este foarte crescut).
b) DubJa difuziwie io gel m.0.1
· Se practicl pe plilci de sticlll. acoperitc cu un strat fin de agar purificat sau
agarozi!.. Reactanµi sunt p~i in godeuri obtinute prin decuparea gelului din agar.
Solufiile care conpn Ag ~i eventualii Ac; difuzeazl iat la locul de intfilnirc. r-
in cazul unei reacµi pozitive, in zona de ecbivalenll se formeaza o linie de
precipitare. Aceas!-!l ~cpe poate permitc stabilirca numi!.rului de detcrminanµ antigenici
din amestec, !iacl nu sunt prea numero~i.
ApliCJUij:
• amibiozi!.; \
• hidatidoz! (cu folosirea Ag5, este considcrat un test scrcen\ng u~or de
cxecutat, desrul de sensibil ~i specific).
c) Imunoe)ectroforcza O.E.P.)
Este o metod! care combiilll. avantajele electroforez.ei (separareo protcinclor
intr-un camp electric, ceca cc permite analiza unui amestec de Ag) cu celc ale reactici
de precipitare cu dubli!. difuziune in gel.
Inti-o priml etapi!. se -plaseazi Ag sau amestecul de Ag intr-un godeu efectuat
pe o placll. de sticl! c~ gel de · agar ~i se pun in cilITip -electric. Particulele vor migra
 in funcpe de dimensiuni ~i inclrclhura electricli. ln etapa un:n!toare, se puni:i•~ I cu ~
malarie (utilizatc in aprecierea delimit!rii unor zone de rispmdire a bolii)
Ac . intr-un ~ant paral_e l cu · axul de separare e\ectroforctic;. Se produce 61 ~ e de ~".:,:s,r:•.. •
hidatidoz! (utilli in cazurile cu chist hidalic viabil cu locaijzare ·hepalicl!. ~i
dublli difuziune . in gel; iar in zona de ecbivalcnfli ·vor apare linii sarlJ-aittiri lie pulmonara) .
prccipitare, corepunzatoare fiecmii sistem Ag/Ac.
• filarioze .(Ag de Dirofilaria immitis).
Aplicatji,
• amibioz! (in cursul tratamentului apare un :I.re de precipitare specific, ca
urmare a Ag · $Omaticc eliberate de amibele distruse)
h) Reactia de fixare a
c-.omplementuJui CCEl
Folos~te douli sisteme Ag/Ac, care competi{ioneazl!. pentru o concentra(ie ·
• hiqati_doz! (eviden{iaz! Ag5 sau Ac antiAg5) ~tandard de complcµ.1ent. Sistemul al doilea . (sistemul hemolitic) este indicator·, · fie
• cisticerco:z.a. avand llrept scop de a face vizibil rezultatuI reac{iei din primul sistern ~; este alclitui t
de obicei din hematii de · oaie in asociere cu ser imun de iepure ce con tine . Ac
ct) Contraimunoe)ectroforeza (ClEP l antihcmatii. de O:!,ic.
Este o ·reac{ic de dublli difuziune in gel . pusli in camp electric. Ag ~i Ac Aplicatii:
migreazl unul cl!.tre cell!.lalt, iar cand ~c intlilnesc, se produce o linie de precipitarc in - amibiozl!.
zona de echivalenfll. - leishmanioz!
Principiul este acelafi ca la imunodifuziunea dubll!., dar sensibilitatea rcac1iei - toxoplasmozli
c~te de 10-20 ori. Aceastl!. tehnicl!. pennite titn1rea diferitelor frac{iuni antigeruce - ·schistosomioi.li
diutr-o soluµe complexl!.. - paragonimioz!
Aplicatii: - hidatidoz! (R.F.C.-Weinbcrg-Parvu)
• leisbmanioza visceral~ (studii epidemiologicc) - trichinclo~ ·
• hidatidozl!. (cu folosirea Ag5 - CIEP5) - cisticcrcoz!
• boala lui Cbagas La ora actuall!. este socolita ca dep~itl!., fiind inlocuitli cu alte metode mult
• cisticercoz!. mai eficicnte.

c} Reac1ia de floculare cu bentonit! <BF.} . Reac{ia de imunofluorescenJli indirect! CT.IF.}

i)
. Estc . o reac{ie ..de aglutinare pasivl!., in care Ag ·solubile pot fi legate de Sc bazeazl!. pe proprietatea unor f)uorocromi (izotiocianatul de fluoresceinli) de
sµpraf!\ta unof part:icule inerte (bentonita - coloid mineral· din pl!.mant de siliciu). a sc Jega de Ac, flira modificarea pi:oprictifilor imunologicc ale acestora. fn cazul
Sub 119{iunea Ac specifici, se formeaz! compl~xc Ag/Ac care antreneazli ~i combinl!.rii cu Ag corespunzlitor, sc fom1caz! un complex cc poate dcveni fluorescent .
{ particulcic purtl!.toare · producandu-se o reac{ic de aglutinare vizibill!.. Dcci prin accasta in luminl U.V.
I
tehn.icll se produce conversia unci reac{ii de precipitare in reacpe de ~glutinare. Mctoda indirectl!. i:ste cea mai folosita ~i implicl!. doi timpi: in prima faza se
Rcactia dcvine mai scnsibill!., putlind deccla cantitA{i foartc mici de Ac. fixeazl Ac specifici nemarca1i pe suprafata structurilor antigenice, iar ulterior se
Aplicatii: adaugl un scr anti-Jg marcat fluorescent, care produce un complex Ag/Ac +
• hid~tidoz! antiglobulinl fluorescentii., cvidcn{iabil la microscopul cu U.V. Mctoda prezintl!. o
• trichincloz!
,,
f sensibilitate remarcabill!., iar fluorescents cste mai putcmicl!. din cauza · dimensiunilor
• filariozc. mai marl ale complcxului. ·
I Apljcapi: . . .
!
' f) Reactja de aglutinare latex CLA.} • amibioz! (in special in cazurile de ab~ amibian hepatic)
l
!
. Estc o reactie de aglutinare pasivl!. care folo~te ca particole purtl!.toarc latexul ·• malarie (foarte folosit! in cadrul diagnosticului imunologic)
( . de polistircn. ' • toxoplasmoz! (utilizeazl!. . toxoplasme formolate ~i exclude posibilitatea
r Aplicaui~ 'I
• hidatidoz! •(test "screening" in invcstiga{ii epid~miologicc)
infecpilor de laborator) 11.F.-(lgM) permite diagnosticarea fonnelor rccente de
toxoplasmoz!) ·
• trichinclozi. • trichincloz! (test suficient de scnsibil ~i specific pcntru diagnosticul
infccpilor ~arc asimptomatice sau oligosimptomatice)
g) Reactia de hema2lutinare indirectj OJJA.l • tripanosomioza africanl!. (test "screening• pcntru investigarea unor mase Jargi de
. Este o reacpe de aglutinare pasivi care folos~te hcmatii ca. suport pasiv a popula(ic)
u11or Ag solubile, • boala lui Chagas (test simplu ~i rapid. folosind ca Ag - ·tripanosome de pe
· Acestea sunt tratate cu acid tanic, formalinl!. sau glutaraldchidl!. ~i apoi ~unt frotiuri de singe) ·
sensibiliiatc fatli de· Ag utilizat in rcac{ic. • ltidatidozli (poate da reactii incruci~atc cu uncle cazuri de cisticcrco~).
Aplicatii:
• amibioz! (cu rczultatc bunc in· cazurilc d~ abces hepatic arnibian .~i de j)R~t,ia imUJJoenzimf1.ticli <ELISA) . . ____ ..
dizenterie· aii11b1aririicu'tl) . . . . -. . Are ca principiu utilizarea unui marker enzimatic (pcroxidazl!. sau fosfataza
• toxoplasmoz! (tendintli de detectare a cazurilor acute) alcalinli) lcgat de un Ag, Ac sau haptcnl!. care pcnnite dctectarea unei reac1ii Ag/Ac
• leishrnanioza visceral1!. invizibilc. Eviden(icrea rcac1iei imunc are la bazl!. degradarea unui substrat specific
.':.,· ~ .' : ··.st,:
enzimei (ortotoluidina - pentru peroxidazl; . paranitrofenilfosfat - pentru fostiuaza I) Elcctroforeza to sel de poliacriiamjdl csos-PAGE> combjnate cu tehnica de
alcalinil.). ·Modificil.rile de culoare sunt mil.surate spectrofotometric, iritensitatea culorii imunotransfg Immunobiott a.a l
fLind direct proporfionalil. cu conccntrapa Ag sau Ac. · Reprczintl o tehnicll de ultimll orl, care constl ill evidenpecea Ac specifici
Este o metodll simplil., ieftinll, cu sensibilitate crescutil., necesitil. ·o cantita,te micli impotriva. unor Ag sau a subunitllplor acestora prin tehnica imunotransferului
de Ag· ~• pa=mite testaJU simultani fi...auwroatizarl a •mui..num.ir Jllllm_de~be. (~u.no~.9t!), v.¢ a!i.t a Weste.rn-blon.
ln afari de tehnica clasidi, mai existil. mai multe variante ELISA: 1n prima etapll _A g este supus unei tehnici electroforeticcin -gel de·-po1iacnlam1dil.
• ELISA 1..-u peroxidazli - proteinll A cu dodecil · sulfat _de Na (tehnica SDS - PAGE), cu producerea _unei ntigrari in gel a
• ABC - ELlSA (avidin-biotin - peroxidazo complex - ELlSA) polipeptidelor antigenice in func1ie de masa lor molecularl.
• MAb - BUSA (cu anticorpi monoclonali) In faza unnlltoare, 1noleculele antigenice separate pot fl transferate (biotting) pe 0
• DOT - ELISA (test rapid, rentabil, care folos~e cantitil.µ foarte mici de ser ~i !1}atric:e (folie) de nitrocclulozl ~i puse in contact cu serul de cercetat.
Ag) . • In cazul prezentei Ac specifici, ~tia pot reacpona cu unele din fracµunile
• FAST - ELISA: metodl cantitativll, care asignrl identificarea ¢. cuanti.ficarca antigenice cu producerca de benzi (linil). Complexele formate pot fi detectate ~i
Ac folosind o cucbll standard trasatil. in prealabil prin folosirea unor probe l"U ~III"!lte prin adlugarea unui . al doilea Ac (antiglobulinll) • marcat cu un izotop
concentraµi cunoscute. Se poate realiza, folosindu-se o singura dilupe de se.r. radioactiv sau en.zim!, fie prin autoradiografie sau prin ap_:uipa unei . reacpi de culoare
Prin intermediul ELlSA pot fi determinate: enzimll - substrat specific.
- clase de lg: Este socotitil. o reactie cu grad inalt de sensibilitate ~i specificitate.
- ELISA .- lgM Apli<;alii:
~ hidatidozil.
- ELISA - lgG
- BUSA - lgE - alveococozil.
subclase de lg: -· cisticercozi (din LCR in cazurile de cisticercozil.·.cecebralll)
- ELISA - lgG4 : toxoplasmozl. ·
Aplicapi:
- toxoplasmozli (JgM; lgG)
- hidatidozl (IgM; lgG; IgE; IgG4) 6.2.2.2. Evidenfierea Ag circulante (C-Ag) ~i a
- amibiozli complexelor imune circulante (C.J.C.)
.- cisticercozl
- pneumocistozl Constituie un aspect nou de imunodiagnostic in cazul bolilor parazitare cre4nd
- tOXo<:8fOU posibilita,tea unui dia&11ostic rapid ~i precoce, inlrucilt antigeneie parazitare pot fi
- boala lui Chagas evideopate inaintea unui •rlspuns imun decelabil. In general antigenele circulante sunt
- schistosomiozl de naturil. polizaharidicll. ·
Detectarea Ag circulaote poate avea un important interes diagnostic in absenta
k) Analiza radioimunli. <R IA l unui rispuns concludent umoral sau cehilar mai ales la persoanele cu imunodeficlen\ll.
Practic se determinll interacpunea competitivli iptre un antigen nemarcat ~i (Ridolescu ~i Meyer - 1992)
acel~i antigen marcat cu un izotop radioactiv ~ f o ~ complexelor imune in Tehnici folosite pentru detectarea acestora sunt:
prezenta unei cantitil.ti }imitate de anticorpi specifici lega\i ill prealabil de o tmitricc a) lU..A.. ' .
insolubilll. Antigenul se incubll initial pe o placll sau tub· de plastic, cantitil.p mici din Antigenul marcat radioactiv se aflll in competiJie cu antigenul presupus in
el, adsorbindu-se pe suprafata plasticului. Surplusul de ; antigen este · indepllrtat prin materialul de examinat in prezenta anticorpilor corespunzatori. Antigenul marcat ramas
splllare; se adaugil. serul de cercetat, iar dacil. sunt anticorpi specifici se vor lega de nefi:xat se separi de eel legat · de anticorpi prin diferit~ mod;tlitlp, evidentierea
antigen. Ei vor fi detectap prin intermediul unui lianl miycat radioactiv, care poate !i facandu-se prin. metode radiometrice. ·
o moleculll (ex.: Proteina stafilococicil. A, care se leagl de zona Fe a lgG), dar m:.ii Din 1984, a apllrut o teodint! de trecere pronuntatl!. de la probele radioimune,
frccvent este o antiglobulinl. Liantul nelegat este spil.lat, iar radioactivitatea plllcii se care ·preziotl dezavantajul pericolului de iradiere, clltre tehnici ELISA. ln1rucat
nwnllrll cu contonil de raze gama. 0 cantitate mare de anticorpi de testat duce -1:.i conccntrapa antigenelor este foarte micll, de ordinul ng/mg, sunt socotite la ora actualll
~terea nwnil.rului de impulsuri/minut (CPM) fafl( de nivelul de fond; Sensibilitatea ~i tehnici de mare sensibilil3te. (Maddison - 1991)
specificitatea sunt considerate en superioare sau egale cu alte
1
test.e .
Este .costisitoarc, necesita o dotare specialli ~i exista riscul i.r:idierii b) ELISA - tehnjca ·sandwich"
pcrsonalului de Jaborator. . _Este o rcacpe in care la inceput anti~rpii specifici sunt legafi de faz.i solid~
Aplicatjj: (placa de titrare) peste car~ se adaugli solupa de cercetat cc conµne eventual antigenul
hidatido7.a cil.utat ~i apoi al doilea anticorp marcat cni.imatic. Testul necesitli prezenta pe . antigen
- cisticerco7..a a eel pilpn doi determinanti pentru a realiza reacpa in "sand,wicb". In final, se
- trichinelozl evidentiazil. enzima repnutl pe faza solidi prin acpunea ei asupra substratului specific,
schistosomiozl. cc produce o rcacp.e de culoare, care· se poate mlsura spectrofotometric. (Gottstein -
1984)

295
 ,-.. -.
. -~."; ·-r ~

c) Tchnici cu folosjrca• antiCOipBor monoclonali CMbb} ';'.· ·., ' . . . , . In cadrul diagnosticului imunologic a unor parazitoze au fost folosite clitcva teste
Se bazeaz! tot pc · tehnici tip "sandwich" folosindu:se doul tipuri• ~ ';.M Ab care investigheazll imunitatea celulara. (Olinesc11 - 1995) ·
care se pot lega de epitopi. diferiµ ai acelui~ antigen. (Kurstak - 1985) In prealabil
MAb se fix:eazA pc un suport solid, apoi sunt pu~ in contact cu solupa de cercctat, · a) Intradcrmoreacua a P.R.l
antigenu\ dutat fiind "captuiat", legAndu-se prin epitopul specific. Evidentierca Au ca scop studiul reactivitlltii cutanate a bolnavilor, datoritll sensibilizllrii la
pmzentei antigenelor se foce cu ajutorul unui alt tip de MAb marcat in prtalabil uncle Ag parazitare. In ciuda unei tehnici simple, a costului sclzut ii a. rezultatelor
(enzimntic. sau radioactiv),= se va lega de alt epitop specific al antigenului.
Ulterior se face evideo\ierea enzimei sau radioizotopului prin metodele clasice, prin
rapidc, prezinlll limite serioase.
Specificitatea e.~te scllzutli. sunt ·greu de standardizat ~i de aplic.at in mod
evidenperea reac{iei de culoare cu substratul specific sau rnetode radiometrice. uniform, iar rezultatele depind de gradul de reactivitale a gazdei.
J\pljcapi: . . La ora actualll exista tendinta de a fi folosita din ce in ce mai rar ~i chiar sa
- hidatido:cl fie scoasa din uz. ·
Craig ,i Zeyhle (1986) au descris un imunotest enzimatic de eviden{iere .a ApJjcatii:
antigenelor circulante ~i a imunocomplexelor. Antigenele circulante au fost detectate in - hidatidozll (LD.R. Casoni)
serul a 75% din pacienµi bolnavi de hidatido:cl cu · rezultate negative la testele de - cisticen:ozll
eviden1iere a anticorpilor specifici. Se consideri cli forrnarea unor complexe imune - trichinelozll
circulante specifice pot contribui la producerea unei st!ri de falsll negativare. · - toxocarozll
Botto ~i Bonifacino (1990) au observat ca valorile Cl.C. sunt mai crescute in - filarioze
hidatidoza diseminat! decit in cea localizat! ~ in cazul rupc:rii chistului hidatic - toxoplasmozll
hepatic. Craig (1986) a observat cli valorile aotigenelor circulante (CAg) ti ale - leishmanioza visceral!
complexelor imun~ circulante (Cl.C) au sclizut rapid in decurs de 1-4 )uni ·_ schistosomiozlL
postoperator:
Spre deosebire de prezenta Ac specifici care persist! uoul sau mai mulp ani b1 Testul de iubibipe a migrarii' rnacrofaselor a.M.M.}
in ser, prezenta· ~i titrul C-Ag pot da referinte asupra eficientei tratamentului. In prezenta Ag ~i a limfocitelor cu memorie, niacrofagele nu vor migra
Kanwar ~ Vinayak (1993) au descris o tehnicll de evidenpere a aotigenelor intr-un tub capilar, datoritll eliberarii unor limfokine specifice (factorul inhibitor al
~i imunocomplexelor circulante · prin intenned.iul reactid npcro-ELISA cu folosirea de migrarii macrofagelor). ·
MAb fat! de fracµunile ·antigenice hidatice specifice de 8 kDa ~i 116 kDa. . Se prepara o suspensie de limfocite de la persoana testatll. Se injecteazli. i.m.
- ·alveococo:cl amidon la cobai, unnand a se recolta in ziua test!rii lichid peritoneal pentru
- oncocercozll (deterrninarea C-Ag prin tehnci cc folosesc MAb) macrofage.
- toxoplasmozli Suspensia de macrofage este splllatl prin ceiltrifugllri repetate ~i se introduce
- filarioza limfaticli cu Wuchereria bancrofti in tuburi capilare. care se centrifugheazll ti se secponeazll la oivelul separatiei dintre
- arnibio:cl sediment (macrofage) ¢ supernatant. Acesta se introduce in pozipe orizontalli intr-o
- giardiozll placll Petri ~i se adauga suspensie de lirnfocite ~i Ag. Dupll incubare la +37°C, 24h
- trichomonozll uro-genitalll · 'i in atmosfera de CO2 , se c i ~ rczultatul prin mllsurarea ariei coroanei de macrofage
- pneumocisto:cl. la capltul tubului capilar ~i se calculeazll indicele de inhibare al migrarii, care are o
valoare semnificativll cand este <50% in comparape cu valoarea migrlirii macrofagelor
in rned.iu lipsit de Ag.
. 6.2.3. Teste de investieare a imuni?tii celulare Aplica.tii:
- toxoplasmo:cl
La ora actuala. metodele de investigare a imunitlltil celulare au o aplicabilitate - bidatidoz!
mai limitatll. in imunodiagnosticul parazitozelor. · :. filarioze.
In general, tonusul sistemului imun celular ca ¢ expunerea la aotigene care
determinll un raspuns imun celular pot fi evaluate intr-o prim! etapll de testelc d~ c) Testul de rozetare
hipersensibilitate ·cutanatl. · Se practicll in vederea separarii subpopulaµilor limfoci'tare. Lt reprezinta
Prezintll importan{l nUIDirul Lr ~i La· circulante ~l determinarea subpopulafiilor · 70-80% din limfocitele circulante, avind sub control uncle mecanisme imunologice
limfocitare n-r - CD. - limfocite helper; Lr - CD, - limfocite citotoxice ~ supresoare, mediate celular. Prin acest test se apreciazll nummil Lt pc baza proprietl!.µlor acestora
limfocite NK) prin tebnici de imunofluorescentli sau citometrie de flux (flow- de a fonna spontan rozete cand sunt incubate la temperaturi joase in prezenta
cytometry-FACS). (Playfair ~i Ljdyard - 1995). In s~it, starea de furiction.abilitnte hematiilor de berbec.
a celulelor ·sistemului imun poate fi apreciatll prin .diferite teste biologice "in vitro" Rozetarea este un fenomen de imunocito-aderen{! care se realizea:cl cu ce.lule
sau .prin dozarca W10r· mar-1.&ri de acti-var-e "in vi-vo". bimuruea---mai-- euelll- .. a vii ·in--comlipi-optirne- ·de temperatura: .. · - · -··· ···· - · -.. ---- ·
diferitelor m~isme cc intervin- in cadrul acestui ·op de imunitate in diferite afecpuni Uncle limfocite au receptori pentru hematii. Lt urnane prezintl. receptori
parazitare, reprezinlll o problemli extrem de complicatl., datoritl. ciclului biologic · pelltru hematiile de berbec, dar Lt de la toareci nu au acctti receptori.
complex al majoritli;ii paraziplor. · Uncle enzirne (tripsina, fosfolipaza A) distrug receptorii limfocitelor pentru
. •M' ·":- ~: h .:-.'.~ ~ ..,;; _. "6.-.A ,a,lt•I• f nar,,,a,inn n~nrna.min1ti~7A f~vnri'7P.A7iS: f,'\rm~rP-A ti~ m7.ett!.
 Se preparli o suspensie de hcmatii de berbec ~i sep~I suspensia de limfocilc
de cercetat (tehnica Odiston-Ficoll)
Se amestecli volume egale din cele douli suspensii, se incubl 15 minute la ·
+37°C, se -~ t(if\lgh~ ~j se pne peste ~wiptc la frigidCL S.upcmatanniJ .se
decanteazl, apoi se iau doull picltut:i care se susperidl ~i cu pipeta Pasteur se face un
· preparat intre Jamll ~i lameill, care se examineau la microscop. Se stabil~te r•·
>eentul
de llmfocite la care au aderat mai mull de trei hematii.
Aplicatii <e,c_per:fmentale):
- leishmaniozi
- to,coplasmozi
- filarioze.
d) Testul de transfonnare blastica a limfocitelor
Se bazeau pe principiul cl limfociteJe care primesc semnale de la Ag pentm
care au receptori pe. membrana plasinaticll, intra intr-un proces de diviziune in59{it de
roodilicllri morfologice cunoscute s11b denwnirea de "tmnsformare blasticll" - Limfocitele
transfonnate blastic se ~nose dupl urmltoarele modificlri:
• c~terea importan~ a volumului celular
• bazo.filia citoplasmei . pentru detectarea cbiar a infectiilor ~are. incipiente_ cu. conferirea unui diagn!)stic
• mllrirea dimensiunii nucleului, cu alterarea cromatinei ~i prezenta de nucleoli.
Intensitatea transfonnlrii · blastice se poate aprecia prin:
- metoda morfologicll (se detertninl procentajul de bl~ti intr-o populatie
limfocitarli. dupll aspectul celulelor observate la microscopul optic) · ·
- metoda radioizotopicli.
Acest test poate demonstra di in cazul unui .stimul antigenic "in vitro".
limfocitele cultivate trebuie sli provinl ·de la un organism care a venit in contact cu,
Ag respectiv care a fost ca atare stimulat primar "in vivo•:
e) TestuJ de degranulare a· bazofile)or <H.BD.T.}
Principiul reacJiei se bazeazli pe faptul ell bazofilelc purtlitoare de lgE, dupa
expunerea la antigen i~i pierd .granulapile prin ruperea !or, iar IgE sunt puse· in
libertate. Titrul reacJiei este reprezentat de ultima diluli~ a antigenului care · indm:e
procesul de dcgranulare. Estc consideratl o metodli greoa~. nccesitand" un echlpament
de lucru costisitor. '·
ApliC,ilii:
- hiaatidoz.li
f) Testul de eliberare al histamjnei {H.R.T.}
. - · face posibilil evalwµ-ea direct! a stlrii d~ hipersensibilitate imediatil IgE
dependentli. Constl in determinarca cantitativa a histaminej eliberate din leucocitc
(bazofile) dupli. contactul. cu antigenul specific.
Al2fu;ltlii: .
- hidatidox.:1 I
I
63, Metode de diagnostic genetit
Au drept scop identificarea unor secvente specifice rtucleotidicc ale Ag parazitare.
Este o aplica\ie a Geneticii in Parazitologie, bazatl pe specificitatea. extrcm de
inaltl dintre _doull secvenfe de nucleotide AON omoloage-. ·
Secventa este mica ~i poate fi identificatl prin· hibridizare cu wi ~anlion de acid
nucleic complementar.
In cadrul c,liagnosticului genetic se folosesc in Parazitologie: soildele nucl~ ~i
~li!Ld.t -~ i n.Jan\ Cl'CR)- ---.: - ...
63.1. Sondele nu~eare' {eenetice) .
- reprezin~ tehpici de !lubridjzare a acizilor nucleici de tip Southem-8 Iott ~i se
.. bazeazi pe doui proprietap e&entiale ale acestora. (Popa et al - 19~2) .
• denatura,-ea (ruperea legllturilor intre bazele complementare, cu disocierea ADN-
ului du\)lu catenar" in dot1ll lantuci ·monocatenare)
• · ·hibridizarea (capac_i~ lanp.lrilor monocatenare- de -a reface· -helixu_l bicatcnar
prin iegarea de un l!IIlt · irionocat~ar marcat chirnic sau radioactiv · nwnit "sondli
nuclearll".
Sondele genetice permit diagnosticul direct al prezentei ADN~ului parazitar, care
are o· structuri stabilll, nemodifi~tl. indiferent de stadiul ciclului biologic parazitar.
Trebuie selecponat ~ geoomul parazitului o secventl specific!, suficient de sensibilli
rapid indiferent de produsul patologic. · ADN-ul de cercetat este demi.turat prin
intermediul enzimelor de restricµe in fragmente de oligonucleotide eke- ·sunt apoi
supuse, electroforezei in gel de agarozi sau poliacrilamidll. Gelul conpnind fracpunile
de ADN este tratat alcalin pentru denaturarea (desfaceren. monocatenara) fragmentelor
de ADN. Peste gel se -~cad o folie de nitrocelulozi pe care dupll u11 · timp de
incubare se vor transfera _(blotting) fragmen¢le de ADN. Datoritl afinitlpi mari dintrc
ADN ~ iritroceJulozi dis_tribupa de benzi se _pllstreazi. Ulterior aceste fragmente fixate
pe folie de nitrocelulozli vor fi hibridizate cu sonde ARN sau AON marcate fie
. radioactiv (sonde calde) sau enzimatic (sonde reci) - {tebnica Southern-Blott). ·
. Dael existl omologie iritre lantul monocatenar de ce~tat'- ~i · sonda .-ma.rtata, sc
·produce · feilomenul de hibndizare.: prezenta hibrizilor ~tap. flicandu-se prin
detectarea marcajului enzi.ma.tic· sau radioactiv. · · _·
- Sonde)e ca]de: marcate radioactiv sunt foarte sensibile, dar preziJ)tli
iqconvmientul cl prezin~ pericol de iradierc pentru personalul executant ~i nece&iti .o
aparatura foarte costisiioare. • ·
- Sondele . recj: !au· ca marker O . enzimll. Ele SC bazeazi pc O tehnid" mai
. ~cce.~ibilll, dar prezintli o sensibilitate ceva mai sclizutl.
., • 6.3.2. Reactia de polimerizare in lant - PCR
· ~lym~rase Chain Reaction} ·
Este. o tehnicll de amplificare. genetic.I de tip enzi'matic, care_ folos~te· ADN-
polimeraza, , care prezintll. capacitatea de a: multiplica secveniele de . nu13leotidc a·\c
ADN, pornind de la oligonucleotidele care-i sunt prezentate. (Gilrban ~ 2001) ·
A ~ reacpe e!lte folosita in. ~mpletarea . tehnicilor de hibridizare; µtlrllcat
sondele nucleare reci prezintli o · ~ensibilitate mai sca.z1,1ti.
· Prin intermediul · PCR pqt_ .fi decelate cantitlp extrem de mici, de ordinul
picogramelor de AON specific parazitar, existehte in proba de cercetat, datoritli unei
reacµi in lant catalizatl!. de polimeraza AON, avlind ca ·. llilllare o amplificare
expommp.all a "secvenfei-fintl" din ADN-ul parazitar care urmeazi a fi detcctat.
Tehnica se des~ari in tr~i etape, fi.ecare la altl temperatura.
 . / \:_-:- f'
a) Dcnaturarea
hcljxuluj dubtu. care ·unnea.za a servi. drept matritlL s_
~,.11bfine
p~ desfacerea celor douli l~turi din structuf,l ADN, prin incllzirca probei la'
+90°C
timp de 90 secunde.
· b) CupJarca "primer"-u)ui <amorsej)
Se face la temperatura de 55-60°C, timp de 30-40 secunde.
Primerul este un fragment de ADN monocatena, sintetic, care prezin!A o
secven(li oligonucleotidica complementarll bazelor de la capetele lanp.tlui de amplificat.
Lungimea optirnli a ·primerului este de 20-24 nucleotide, iar cei mai scuqi au
16 nucleotide. Primerul este Jegat de unul din capeiele lanttJlui de amplificat.
(priming). avand rolul de a decl~ procesu,I de polimerizare. fn cazul cand ambelc
lanturi. ale ~N-ului servesc drept matritl se va alege cite un primer pentru fiecare
!ant, aslfel indt sl fie delimitatl secventa de multiplicare. · vaginalis proteins in cytoaderence; Infect. Immunity., 56, 28
Ca atare pentru a detect.a prczenta imci sccvcnte spccifice a ADN-ului
parazit.ar. prim·erii sunt realizati pe baza secvcntei nucl~tidice a J\DN-ului respectiv .
Se utilizeazl primeri pentru secvenra spccificl pe ~ dorim sl o multipliclm.
c) Extensja Jantu)ui
Se realizeazl la temperatura de 70-75° timp de 30-60 secuncte.
Aaeastl etapii este cataiizatl de polimerazli ~ are ca unnare sinteza unor noi
lanturi de ADN, initiate de ADN - polimerazl de la extremitatea· 3'-OH a fiechui
primer.
Se folos~te de obicei polimeraz.a Taq, extrasl din bacteria. tcrmorezistentl!
"Thennus aquaticus•, care f~i poate plstra activitatea ~ la temperatura de +90°C.
AON - polimeraza va utiliza o · catenl a ADN-ului ca matrifi pentru sinteza
unei noi catene cornplem~ntare.
Etapele se realizeazl intr-un terrnostat special unde temperatura poate varia
programat intre 30-100°C (DNA - Thermal Cycler), care pennite repetarea ciclicl a
celor trei etape.
Un ciclu dureazi intre 3-5 minute, dar sunt necesare 25-38 cicluri, pentru a
se obpne o amplificare, care poate fi de· un milion de ori mai mare fatl de cantitatea
ini(iala a secventci de cercetat a ADN-ului parazitar, in!fUcAt· dupi ficcare arnplificarc
numarul de copii" ale secven1ei de ADN se dubleazl (am'1lificare exponenpall).
. Citirea rcacpei SC face in urma yjzualizarij secven{ei de interes in urma
electroforczei in ·gel de agarozl; care va migra in funcµe de greotatea sa molecularl!.
formand o bJml1l care · se poate eviden{ia prin colorare cu ethidiurn bromid, substanJ!
cu mare afinitate pentru ADN ~i care e.rnite chemolumin~tl la iluminarca cu U.V.,
fenomen cc poate fi fotografiat. :.
Dael° primerii nu glsesc regiunea complerne!t.arl, inseamna cl sccvcnia
clutatil. nu se gls~te in proba de cercet.at futrucit procesul de amplificare nu s-a
realizat ~i ca atare in
gel nu va apare banda corespunzltoare.
· Apli¢aUi in parazitologie a metodelor de diagnostic genetic:
- hidatidozl
- alveococozl
- oncocercozl
- filarioza limfaticl cu Bnigia malayi
- toxoplasmozl
- malaria c u Pl.falcipanun
- lefshmanioza viscerall
- tripanosomioza africanil..
., : :"
BHUJOGRAflE
1. Adams · E.B.; McLeod I.N. (1977): lnl'asive amoebiasis. Amoebic dysentery and its
complications; Medicine, 56, 315-323
2. Aggarwal A.; . Nash T.E. (1988): A.ptigenic variation of Giardia-lamb/ia. in vivo:
Infect. Immuool., 56, 1420-1423 ·
3. Alderete J.F-; Garza G..E. (1998): Identification and properties of Trichomonas
·
4. Allen J.; Maiuls R. (1996): Immunology of human Heminth Infection; Int. Arch .
Allergy. Immunol., 109. 3-10
5. Ambroise-Tbomas P. (1986): La vaccination antipaludique; Med. et Hyg., 44, 626
6. Anderson D.; ~oo S:6.; Towler H. (1991): A.cantamoeba lceratitis: experience in a
nonspecialist microbiology laboratory; J. Clin. Pathol., 44, 699
7. Archimandritis A.; Souyionltzis S. et al (1997): .Ascaris lumbricpides diagnosed
through upper gastrointestin~ endoscopy; J.Clin. Gastroenterol., ·25, 4, 719-720
8. Arlian L.G. et al (1989): Biology, host relations and epidemiology of Sarcoptes
scabiei; Ann. Rev. Ent.amol., 34, 139-161
9. Arora V.K.; Singh N. et al (1997): Fine needle aspiration diagnosis of a
subcutaneous abscess.from Enterobius vermicularis i'!festation. A case report; Acta. Cytol.,
41, 6, 1845-1847
10. Arru. R. (1960): Tyroglvphus siro: causa di nraladia nell uomo e negli animali:
Parasito)., 2, 3-6
11. Arseni C.; Cinrea .A.V- et al (1981): Parazitozelesistemuluinervos; Ed. ~tiint. ~i
Encic;:lop.; Bue.
12. Arvind A.S.; Shetty N.; Farthing MJ.G. {1988): Serodiagnosis of amoebiasis;
Serodiag. _fuimun. Infect. Dis., 2, 79-84
13. Austin J.M.; Wood KJ. (1994): Principles of cellular and molecular lmmunolog_v;-
Oxford Univ. Press
14. Avolio L.; Avoltini V. et al (1998); Peridnal granuloma caused by Enterobius
vermicularis: report of a new observation and rewiew of the literature; J.Pediatr., 132, 6,
1055-1056
15. Badenoch P.R. (1991 ): The pathogenesis of.Acanthamoeba lceratitis; Austral & New
Zeal., Opbtalm., 19. 9-20
16- Bancroft A.J.; McKenzie A.N.; Grencis R.K. (1998): A critical role for IL-13 in
resistai1ce to intestinal nematode infectio11; J lmmunol, 160, 7. 3453-3461
17. Barabas-H.ajdu E.; Mihai S. et . al (2000): Importanfa dipilidiozei la om, awind ca
'· sursii de infestore cainele; Rev. Rom. Paraz.ital, X, 2, 38-39 ·
18. Barabas-Hajdu · E.; Vidican V.; Fekete L. (1998): Modificari sromatologice
determinate de Giardia; Rev. Rom. Parazitol, 1, 39
19. Barker G.C.; Bundy D.A. (1999): Isolation ofa gene family that encodes theporin-_
like _proteins from the human parasitic nematode .Trichuris trfchiura; Gene, 229. 1-2,
131-136. .
20. Barriga O. (1981): The immunolog)' of parasitic infections; Univ. Park. Press.,
Baltimore . .. . _ _ _ _______ . . .. •
21. Ba:s:by D.; Blundell N.; Hart C.A. (1984): The development and performance of a
simple, sensitive method.for the detection of Cr)'ptosporidium oocysts in faces; J. Hyg .. 93,
-~ 31?~~23
 22. Bara C. (2002): Esenfial de lmunologie; Ed.BIC Al.L; Bue.
23. Beach M.J.; Addiss D.G. ct al (1999): Treatment of Trichuris infection with
albendazole; Lancet, 353, 148, 237-238
24." Beaver P.C.; Jong R.C.; Cupp E.W. (1984): Cli11ical ParasitoloKJ-~ Lea &
Fcb1gcr·; Philaaelph1a . vanalion Tn Giarilia-lamolia isolates.during chronic infection; Gut, 35, 51-54
25. Beck W.W~Y.: Davis E.J. (1981): Medical Parasitology; Tb. C.V. Mosby Comp.,
St. Louis, Toronto, London
26. Belding DL. (1952): Textbook of Clinical Parasitology sec. Ed.; Appleton- ·Century-
Crafts. Inc. N.Y.
27. Bennet A.; Guyatt H. (2000): Reducing intestin/ll nematode infection" efficacy of}"
albendazole and mebendazole; Parasitology Today, 16, 2. 71-74
28. Berceanu S.; Piuo:escu E. (1981): "Biologia ~ipatologia imunitafii; Ed. Acad. Bue:
29. Berendt A.R.; Ferguson D.J.P. (1989): Sequestration in Plasmodium (alciparum
malaria: stic/cy cells and stic/cy problems; Para5itol. Today, 5, 1, 24-28 · ·
30. Bernieri F.; Crotti D. ct al (2001): Manuale illustrata di dio"g,u)stko
parassitologica; Sclccta Mcdica, Pavia, Italia · 57. C~re D.P.; .Armstrong M.; Sands RL. (1984): Clinical revelance of
31. Betts C.J .. Else KJ. (1999): Mast cells eosinophils and antibody-meduited cellular
cytoto:ricity are not critical in resistance to Trichuris muris; Parasite hnmunol., 21, I ,
45-52
32 .. Bhatia V.; Sarin S.J. (1994): Hepatic larva migrans: evolution of lesio11, diagnostic.
and role ofhigh dose albendazole therapy; Ann. J. Gastroentcrol., 84, 642-647
33. Bhattacharya A.; Gbildyal R. et al (1992): Modulation of surface antigen of
Entamoeba histolytica in a response to bacteria; Infect. lmmunol., 60, 1711-1713
34. Bilbao R. (1985): Diagnostico directo e indirecw de la hidatidosis; Vol. XlII Congr.
lnt. Hydatol., Madrid, 127 . 62. Cllllker E.; Bel Hadj S. ct al (1995): Digestive parasitic diseases. A coniinuous
35. Birriel J.A. ct al (1991): Role offlexible bronchoscopy and brorichoalveolar lavages
in the diagnosis of pediatric acquired immunodeficiency syndrome - related pulmonary
disease; Pediatrics, 87, 897-899
3~. Bilbie I. (1982): Combaterea actualii a i11Sectelor vectoare $i generatoare de
disco11fort; Bact., Virus.• Paraz. Epid., XXVII, 3, 265-269
37. Bilbie I.; Nicolescu G. (1986): lnsecte vectoare ~i. generatoare de disconjort; Ed.
Med. Bue. ·.
38. Booth M.; Bundy D.A. ct al (1998): Association'ramong multiple geohelminth
species infechons in schoolchildren from Pemba Island; Parasitology, 116, 1, 85-93
39. Bomuz M.; _Dahnovici V. et al (1962): Parazito/ogie;_Ed. Med. Bue.
40. Bou.rec P. (1994): Aide memoire de Parasitologie; Ed . .Flammarion, Paris
41. Braun-Breton C.; Pereira da · Silva L.H. (1993): Mdlaria proteases and red blood
cell invasion; Parasitol. Today, 9, 92-96 '.
42." Bretagoe S.; Gu11fou JJ>. et a1 (1993): Detection of, E.iuultilocularis DNA. in fo.l
falces using DNA amplification; Parasitology. 106, 193-199
43. Brown CJ.; McCloskey D.J. ct al (1999): Pa,:asitic infection with T1ichuris
tricl1iura injlue11ces plasma levels of soluble HLA clqss I; 'Human Immunology, 60, 11.
1067-1071 ' .
44. Bruce-Chawatt L.,T. (l985): Essential malariology - 2nJ ed.; Wiley, N.Y.
45. Bruckner D.A. (1992): Amoebiasis; Clin. Microbiol. Rev.; 5, 356-369.
46. Brumpt E. (1959): Precis de Parasitologie; Ed. Masson, Paris
47. Bundy D.; Peto R. (l998): Antihelmintic treatment for infestation with I_ric}lllr.iJ
trichi11ra; Lancet, 12, 352, 9144, 1359
48. Burgess I. (1994): Sarcoptes scabiei and Scabies; Adv. Parasitol., 33, 235-292
49. Burgess D.E. (1998): Trichomonas and lntestjnal Flagellates in Microbial l11f. vol 5 -
Topleyand Wilson; _Ed. Arnold
50. Borghelea B.; Ridulescu S. (1991): Ultrastructural evidence for a possible
di./ferention way in the cycle of Blastocystis hominis; Roum. Arch. Miaobiol. Immunol.,
3, 231 .
51. Butcher PD.; Canallos AM.; Camaby S. (1994):_ Ph~Q!~ ..<E.1d__gtm_gjypic
52. Bttcherl W. (1971): Clasi.fication, biology and venom extraction of scorpions in
"Venomous lnvertebratesn; Academic Press, N .Y., London, 317-347 ·
~3 . .Cali A.; Owen R. (1988): Laboratory• Diagnosis of /nfef:tiotis Disease.t, l'!Jl. I;
Springer Verlag, N.Y. ..
54. Callender J.E.; Walker S.P. et al (1998): Growth and development four years after
treatmentfor the Trichuris dysentery syndrome, Acta Pacdiatr., 87, ·12, 1247-1249
55. Capron A.: Yarzabal I. ct al (1970): ie diagnostic immunologique de
l'echinococcose humaine-, Path. Biol., 18, 357-365 .
56.· Carballada Rico C.; Alpeueiros Lago E. ct al (1998): Outbreak of Reiter's
syndipme caused by Ascaris lilmbricoides: Rev. Clin. Esp., 198, 10, 714
.Bla.Stocvstis hominis; Lancet, 1, 1234 .
58. Castigliooi N.; · Randazzo C. ct al (1996): A case of severe malnutrition· due to
Ascaris lumbricoides infestation in a boy; Pediatr. Med. Chir., 18, 6, 615-617
59.-~ a v e J.; Broussinn B.; Meriu Ph. (1994): Apport de.l'.amplification genique au
diagnostic biologique_ de la toxoplasmoze; La Press Med., 23, 573-575
60. Certa V. (1991): Malaria wzccine; Expcrentia, 47, 157-163
!51. Chai JY; Bao E.T. ct al (1997): An unusual over-gravid.female of E11terobius
vermicularis recoveredfrom a chid:· Korean J. Parasitol., 35, 3, 215-217
curreniproblem; Tunis Med.; 73, 1, 53-56 · ·
63. Chandra B.; Long J.D. (1998): D_iagnosis of Trichuris trichiura (whipwann) _by
colonoscopic extraction; .J. Clin. Gastrocnterol., 27, 2, 152-l53
64. · Chang T.H.; Tsing S.Y.; Tzeng S. (1986):· Monoclonal antibodies ago.inst
Trichomonas vagina/is; Hybridoma; 5, 43-51 ·
65. _Chapman A.; Vallejo V. (1994): Isolation and characterisation of specific DNA
probes.from Taenia solium and saginata; J. Clio . .Microbiol., 33, 1283
66. Chen M.G.; Mott K.E. (-1990): Progress in assessment ofmorbidity d!Je to Fascia/a
hepatipa infection: a recent literature; Trop. Dis. ·Bull., 87. Rl-R38
67. ~Jijriac E. (1975): Parazitologie genera/ii; Ed. Did. ~i Pedag .• Bue.
68. <;ho S.Y. et al (1997): .A.female Enterobius vermicularis picked up in a ce/Iotape anal
swab~·-Korcan J. Parasite!, 35, 4, 299-300
69. C)!odosh J.; ChµTidge J. 0992): Ophtalmomyia,sis, a review with special reference
to Coc:hliomva hominivorar, Clin. Inf. Dis., 14, 444-449
70. «;bu E.; Whitlock WL.; Dietrich R.A. (1990): J:ulmonary h;perinfection syndrome
with Strongvloidesstercoralis; Chest, 97. 1475-1477
71. Ciµevici S. (1998): Tratamentul i11fecfiei cu Strongyloides stercoralis: alteniative
terapeutice-, Rev. Rom. . Parazitol.; 2, 34
72. Ciotan M. (2000): Boli infecfioase, Ed. National, Bue. .
73. Clark· C.G. (1997): Euensive genetic diversity in Blastocvstis homillis; Mol.
Bicichein. Parasitol., 87, 1, 79-83
74. Clark C.G.; Diamond L.S. (1991): Ribosomal RNA genes of pathogenic and
.'lonpat/,ogenic Entamoeba histolvtica are distinct, Mol. Biochem. Pa.rasitol., 49, 297-302
75. Codarcea M.; . Gorun E. ct al (2000): Encefa/ita toxoplasmicii fn cadrul i1,fecfiei
SIDA; Rev. Rom Parasitol., X, 1, 51-53
76. Cohen S.; Warren K. (1982): Immunology of Parasitic Infections; Blackwell Sc.
Pub!. London
 -)~f~~;·.·.
77. Cook . G.C. (1996): . Manson's Tropical Diseases, 1\verftieth Ed.; W.B.'.~~flmilihs .
Comp. LTD.
78. Cosoroabl I. (1992): Entomologie veterinarii; Ed. Ceres, Bue.
79. Cosoroabi ). (2000): Parazitologie veterinarii: acarioze, · entomoze; Ed. Mirton,
Timi~oara
80. Cosoroabi °I.; Dirib~ . Gh . .et al (2002): Diagnostic paraclinic # tehnici
expel'imentale fn Parazitologie; Ed. Mirton, Tuni~ara · find~rigs, Eur. Radiol., 8, 5, 788-790
81. Couvreur J. ·.(1993): Toxoplasmo,e congenitale. Prise en charge et devenil';
MedMaIJnf., 23, 176-182
82. Cox F .E.G. (1993): Modern Parasitology; Academic Press, London
83. Cox F.E.; Liew F.I. (1992): T cell subsets and cytokines in parasite infectio,rs;
Parasitol. Today, 8, 372-374
84. Craig C.F. (1948-): :laboratory Diagnosis of Protozoan Diseases sec.Ed.; Lea &
Fiebiger, Philadelphia · 109. Dragomirescu M.; C~n A. et al (1985): Contribufii privind modi.ficiirile
85. Craig PS'. (1997): Immunodiagnosis and muss screeni11g of human hydatidosit;
Arch.Int.Hid., XXXIl, 141-142
86. Craig PS.; Macpherson C.N.L.; Nelson GS. (1986): The detection of eggs of
Echinococcus by immunojluorescence using a specific antioncospheral monoclonal antibody:
Aun. J. Trop. Med. Hyg., 35, 152-158
87. Craig PS.; Nelson GS. (1984): The detection of circulating antigen in human
disease; Ann. Trop. Med. Parasitol., 78, 219-227
88., Crqu C.; Ridulescu S. et al (1998): Toxocaroza - aspecte cliniee ~i diagnostice;
Rev. Rom. Pa.razitol, l, 92
89. Cretu CM.; Ridulescu S.; M.ihiescu P. ('.?,000): Toxocaroza umana:
particularitii(i epulemiologice in Romania; ·Rev. Rom. Parazitol, X, 2, 86-87
90. Cristodorescu G.; Nosec I.; Tieu V. (1978): The action of juvenile hormone
analoque on the Blattela germanica species by co11tinous treating. Note fil; Arch. Rourn .
T'ath. ·Exp. Microbiol. 37, 1, 47
91. Cruz M.; Cruz I.; Horton J. (1991): Albendazole versus praziquantel in the
treatmem_of cereqral cystlcercosis: clinical evaluation; Trans. T . Soc. Trop. Med. Hyg ..
85, 244-247 . complexos imunos asociata a hidatidosa hepatica. Relato de caso; Arch_- Int. de la Hyd.;
92. Curci D. (1999): ·Eozinojilul~iparazitozele; Rev. Rofu. Parazitol., IX. 2, 58-59
93. Currie RM.; Needham C.S. et al (1998): Antigenic variability in Trich11Tis
trichiurapopulations; Parasitology, 117. 174, 347-353
94. Davey R.T.; ~ H. (1990): Recent advances in the diagnosis, treatment a11d
prevention ofPneumocvstiscgriniipneumonia; .Antimicrob. ~gents, Chemfot., 34, 499
95. Dincescu P. ·(1981): Laboratorul clinic: - Parazitologle -; Ed. Med: Bue
96. Diribu~ Gh. (1997): Crij,tosporidioza la om /i animate; Ed. Brurnar, Tiffi4oara
in
97. Degan C. (1992): Scabia, pediculoza # unele micoze colectivita/ile de copii dinjud.
Alba; Rev. Rom. Parazitol., 2, 25
98. Deplazes P. (1997): Immunologie sowie lmmun-and Molekl,lardiagnostik _der·
Echinococcus und Taenia-Befaller bei Hund und Fuchs; Hapil. Schrift. Univ. of Zurich.
]-121 I Oxori, UK.
99. Dcplazes P.; Gottstein B. (1991): A monoclonal antibody against E.multilocularis
Em2 antigen; Parasitology, 103, Pt. l, 41-49 . diag,_iosed during upper gastrointestinal endoscopy; Endoscopy. 30, 4, 5152
100. Despomier D.D. (1993): Trichinella spiralis and the concept of niche; J. Parasitol,
79, 476 . ..
101. Dias RM.;. .Maapni A..C.S•. et .al (1-9-92): Strongvloidss-stsrcorali;S in patients with
acquired immunodeficiency syndrome (AIDS); Rev. Inst. Med. Trop. Sao Paolo, 34,
15-17
l02. Didi I. (1996): Zoonozeparazitare; Ed. Ceres. Bue.
:...'"'..:,1,.; ._ ::--
·•·.
103'.,fDidier D. et al (1985): "Hepatic alveolar echinococcosis correlative us and CT
study"; Radiology, 154, 179-186
104. Dimache G.; Panait.escu D. (1994): Microbiologie # Parazitologie medicalii; Ed.
Uranus, Bue. . . .
105. Dine H.; Arslan M.K. et al (1998): Biliary ascariasis associated with
cholangiocarcinoma: ultrasonographic and percutaneous transhepatic cholangiographic
106: Dinulescu G.; Niculescu A. (1960i: Parazitulogie clillicii i•eterinara; Ed.
Agrotebnicl, Bue.
107. Dobreanu· E.;_ Rerteanu A.; Dumitreasi A. (1962): Detenniriator al m~telor
sinantrope din R.P.R"; Ed. Acd. R.P.R., Bue.
iOS. Donabediao H.; Khazan V. (1992): Norvegia11 scabies in a patient with AIDS;
Clin. Inf. Dis., 14, 162-165
imunologice la.bolnavii de trichi11elozii; Bact., Virusol., ParazitoL Epid., 1, 27
110. Drake LJ.; Barker G.C. et al (1998): Molecular andfutzctional characterization
of a recombinant protein' of Trichuris trichiura; Proc. R Soc Lond B .B iol Sci., 265,
. 1405, 1559-1565
111. Drigotesc1f I.; . Luca M . (1998): Particularitiifi ale giardozei in douii case de copii;
~ev. Rom. Parazitol, 2, 57 ·
112. Dressler M.; Dressler S. (1966): Contribufii la studiul ascoridiozei gravidei, mamei
~i sugarului; Viata Medicala, Bucu~ti. 24, 1705-1709
113. Duff EM.; Anderson NM.; Cooper E.S: (1999): Plasma insulin-like growth
factor-I, type 1 procollagen, and serum tumos necrosis factor alpha in cl,ildren reco vering
from Trichurisdysenterysyndrome; Pediactrics, 103, 5, 69
114. Duiculescu D.; Ridoi R. et al (2000): Toxoplasmoza cerebra/ti la copiii cu HIV;
Rev. Rom. Parazitol., X, i. 87
il5 . .Dulceanu N.; Terinte C . et al (2000): Dicfio11ar enciclopedic de Parazitologie:
Ed. Acad. Rom. .
116. Edelweiss MJ'.A.; Lizardo-Daudt H.M. et al (1989): Glomerulopathie por
29, 63
1'17. Eduard M.; Vogs M.; Jihu D. (1986): Medical Parasitology; W .B. Saunders
Comp., Philad., London . .
ll8. Elias M.; Budin T. (1973): Toxoplasma la om §i animale; Ed. Facla, Timi~oara
119. Elias M~ Fazakas B.; Simionescu O. et al (1981): Parazitologie medicalil; .Ed.
Did. Pedag., Bue.
120. Elias M'.; lacobiciu I. (1977): Parazitologie medicalii # boli parazitare - curs# l.p.;
Lito, I.M. Tnni~
121. Elvin K.; Bjorman A. (1994): Seroactivity to Pneumocvstis carinii in patiens with
AJDS versus other immunosuppressed patients; Scand. J. Inf. Dis., 26, 33
i22. Evans G.O. (1992): Principles of Acarology; CA.B. International Walingfort,
.
123. Everett S.; Vezakis A. et al (1998): A rare case of gastric Ascarlr lunzbricoides
124. Facon B.; Chamekh M. · et al (1991): Molecular cloning of a Echinbcoccus·
granuiosus pr.otein expressing an· immunogenic epitope of antigen 5; Mol. Biochem.
Puasitol., 45, 233-240- · - - ----·- - ···
125. Farid Z.; Kamal M.; Mansour N. (1989): Praziquantel and Fasciola hepatica
i11fection; Trans. R. Soc. Trop. ~ed. Hyg., 83, 813
126. Farmer P.M.; C11aUerlcy S.; Spier N. (1990): Echinococcal cyst of the liva
Jiag'iiosis and surgical management:, Ann. Clin. Lab. Sci., 20, 6, 385-391
127. Farthing C.F.; Sbaajon D.C.; Gazzanl B.G. (1985): The acquired immune 150. Georgescu M.; Steinbacl, M. et al (1956): Elemente practice de Parazitologie;
deficiency syndrome. Problems associated with the management of Pneumocvstis carinii Ed. Med. Bue.
pneumonia; J. Infect., 11, 103-108 _ 151. Gherman I. (1958): Elemente de epldemiologie a bolilor parazitare; Ed. Med. Bue.
128. Faubert GM. (1996): The immune response to Giardia; Parasitol. Today, 12, J52. G~~ I. (197_4): Coprolo_gie clinicti, Ed. Med. Bue. .
.l4lf-1~-- ···-· --- .. . .. .. . - . .. . . . 153. Gherman I . (1986): Prevenirea bolilor parazitare, Ed. Ceres: Bue.
129. Faust E.C.; Russell P .F.; Jung R.C. (1976): Clinical Parasitology 8ht Ed.; Lea & 154. Gherman I. (1990)a: Dicponar de parazitologie, Ed. ~tiintific:a, Bue.
Fiebige_r, Philadelphia 155. Gherman I. (1990)b: Giardioza (lambliaza): Viata Med., 33, 3
130. Fayer· R.; Ungar B.L.P. (1986): Cryptosporidium spp. an crypto~poridiosis; 156. qJiennan I. (1990)c: Dictionar de Parazitologie; Ed.$tii11t.Bul:. .
Microbiol. Rev., 50, 458-483 157. ~hennan I. (1993): Compendiu d_e Parazitologie clinicti; &LALL, Bue.
131. Fazakns B.; .Simionescu-Sumandea D.; Dyes M. (1998): Observa/ii privind 158. Ghennan I. (1994) Trichineloza $i chistul hidatic; Ed. All, Bue.
criptosporidioza la sugari; Rev.Rom.Parazitol, VIII, 1, 46-47 159. Gherman I. (1995): Frecven/a bolilor parazitare in raport cu gradul lor de
· 132. Fazakas B.; Tetcu D.; Fuioreie B.L: (2000): Tomplasma umanii in raza de patogenitate; Rev.Rom.Parazitol., V, 2, 28
activitate a Centrului Universitar Tg.Murey pe perioada 1981-2000; Rev.Rom.Parazitol., X, 160. thennan I. (1997): Parazitologie clinicii modemii; Ed. Olimp, Bue.
1, 43-45 16l. Gherman. I.; Zaharia C. et al (1958): Conside,-a(iuni epidemiologice risupra
1;n: Feldman GJ.; Parker H.W. (1992): Visceral lan•a migrans associated·with the primului episod epidemic de leishmaniozii "infantilii in Jara noastrii, Rev. Rum. Med,
hypere~sinophilic syndrome and the onset of severe asthma; Ann. lntcnl. Med:, l 16, Review; 4, 32-37
838-840 . 162., ·Gilbert P. (1998): Ski11 problems and parasites in children: Par-asitic wo11ns; Prof.
134. "Ferreira M.R.; . Souza w. et al (199.8 ): Intestinal helminthiasis and anaemia ill Care Motbu Child, 8, 4, 105-106 ·
youngsters from Matriz da Luz,. district of Sao Lourenco da Mata, state of Pernambuco. 163. Gillespie S.H.; Hawkey P.M. (1995): Medical Parasitology: A practical Approach;
Brazil, Mem. Inst. Oswaldo Cruz, 93, 3, 289-293 Oxford Univ. ·Press. · ·
135. Fleck S.L.; Moody A~. (1988): Diagnostic teh11ique in Medical Parasitology; 164. Gilman. R.H.; Chong Y .H. (1983): The adverse consequences of heavj.• IJ-ichuris
Wright, London infection; Trans. R. Soc. Trop. Med. Hyg., 77, 432-438 ·
136. Florescu S.; Cristea C. et al (2000): Trichineloza: a.wecte epidemiologice. cli11ice 165. Gottstein_ _B.; Eckert J. et al (1984): Determination of parasite specific
,# de laborator, Rev. Rom. Parazitol., X, 1, 29-32 immunoglobulins using the ELISA in patients with echinococcosis treated with mebendazole;
137. Fortier B.; Dubremetz J.R. (1993): Structure et biqlogie de Toxoplasma go1ulii; Z.Parasitenk:ol., 70, 385-389
Med.Ma!Jnf., 23, 148-153 166. (;ottstein B.; Mowatt · M.R. ·(1991): Sequencing and characterization of a
138. Fovlon W.; Naessens A. (1990): Prenatal diagnosis-of conge11ital toxoplasmosis; Echinococcus multilgcularis DNA- probe and its use in the polymerase chain reaction (PCRJ,
Obst. Gynecol., 76, 769-772 Mol. Biochem. Parasitol.; 44, 183-194
139. Frosch PM.; Froscl, M. et al (i991): Cloning and characterisation of 011 167. Grafner G. (1981 ): Kriebelmucken (Simuliidae); Angew .Parasitol..Merkblatt.
immunodominant major swface antige11 of Echinococc11s multilocularis; Mol. Biochem. 26, 22, 4
Parasitol, 48, 121-130 · 168. G~er S. (1998): Der Praxis Fall, Trichuris trichiura Darminfektion, Schweiz
140. Gabrn-~ansen B.; · Pedersen C. (2000): Parasito,logislc diagnostilc. Enterobius Rundsch Med. Prax, 87, 16, 568
vennicularis"; Ugeskrift for Iaeger, 162,9, 1246 ·, 169. Grewe M. et al :(1998): Human eosinofils produce biologically active !~12:
141. Garcia L.S.; Brewer T.C.; Bruckner D.A. (1987): "Fluorescence detection of implications for control ofT.cell responses; J: Immunol., l 61,' 415-420
Cryptosporidium oocysts in . human fecal specimens by using monoclonal antibodies: J70. Grimaldi GJ. et al (1989): A review of the geographic di.rtribution and
J.ClinMicrobiol.; 25; 119 epidmii(Jlogy ofleishmaniosis in the new world; Ann: J. Trop. Med.. Hyg., 47, 687
142. - Garcia L.S.; Bruckner D.A. (1988): Diagnostic }.(edical Parasitology, Elsevier 171. G~ntescu A. (1982): Mica enciclopedie de zoonoze; Ed. ~tiint. ~i Encicl., Bue.
Science Publ., N.Y. ' 172. Groll E. (1980): Epiquantelforcestodeinfectionsinman; -Acta .Trop., 37, 293-296
143. Garcia L.S.; Turner J.A. (1980): Malaria , Am. J. ~\ed. Tehnol., 46, 17-20 173. Bafid J. et al (1995): Detection of circulating antigens o/Toxoplasma gondii ill
144. Gargouri M.; Ben Amor N. et al (1990): Percutaneous treatment oflrydatid "CJ'.<ls h1171!an infection; AmJ.TropMedHyg., 52, 336-339 .
E.gran11los11s; Cardiovasc. Interv. Radio!., 13, 169-173 114. _ '.Hagan P. (1992): R,ei11fection, exposure and immunity in human schistosomyiasis;
145. Gauert B. (1998): Eine vergleichende UntersucJnmg uber Vorkommen . 11mf .i.>arasitol. _Today, 8, 12 ·
_Verbreitw~g vo11 Jntestinalpa_rasiten in Kindertagesstatten der Landeshauptstadt Schwerin. i75 . .H.illl M. (1995): Myiasi.s<>Jhuman and domestic animals; Adv. Parasitol., 35, 258
GesWldheitswesen, May, 60, 5, 301-306 1
176. Hamada A.; Omkawa E. et al (1998): Prevalence of intestinal parasites among
146. Girban Z. (2001): Biologie molecularti: probleme fa,uiamental~ $i aplicative. Ed.4: .Japarrese residents in developing countries; K.ansenshogaku Zasshi, 72, 12, 1283-1288
Eel. Eurobit, Ti.Jni~oara · 177. ~ e s B.D.; Glover D.M. (1996): Molecular Immunology; I.RL. Press·
147. Gclpi A.P.; Mnstafa A. (1968): Ascarisp11eumQnia; Ann., J. Med., 44, 377-389 178. : Haswell-Elkins M.R.; Sithithawoeo P. (1992): Opistorchis 11.ive1Ti11i and
14R. Gentilini M.; Dutlo B. et al (1982): Medicine h·opicale, Flammarion Med. Scien, cholangiocarcinome in Northest Thailand; Parasitol. Today, 8, 86-89 ·
Paris · · 179. Herrstrom ·i>.; Fri$trom A,. et al ()997): Enterobius vermiculgri.s arid finger
149. Georgescu S .;· Purice C. (1984): Tomograjia computerizata. Principii genera/e ale suc/cinginy<,ungSwedishchildren; ScadJ.Prim.Health Care, 15, 3, 146-148
metodei ~i indica/ii fn gastroenterologie; Medlnt.Buc., 2, 97-105 180. ·i ler.rer P. (-1990): Lyme-BorreUose: Epidemiologie, Atiologie, Diagnostilc, Klinik 1111d
·Therapie; Springer, Heidelberg ·
 ""4,)..c
181. Heyworth M.F. ( 1992): Immunology of Giardia and Cryptosporidiuni:.Jl.esi~q11;
JlnIDis., 166, 465-472
?82. Hominick W .1\,1.; Tingley G.A. (1982): Use ofwermitid nematodes to control insect
vectors ofhw11an dis'ease"; Boe.Ill-re!' Jnt.Coll.Invert.Pathol, Sussex, Brighton, U.K., 369
183. Hugot" J.P.; Reinhard KJs ct al (1999): Human enterobiasis in evolution: origin.
specificity and fl"ansm°Ission; Parasite, 6, 3 , 201-208 · recognised by immunoblotting; J.Mcd.Microbiol., 36, 46-51
184. Iacobiclo I. (2001 ): E chinococoza-Jlidatidoza (EIH): parazitozoonoza cu largi
i111p"!ica(ii m;dico-sociale; Ed. Mirton, Timi~ara
185. Iacobiclo I-.: Olariu R. ct ·al (1998): Aspects of the E.granulosus hydatidosis ill
huri1ans and a11imals in Arad County (Romania); Abs. Nat. Scicnt. Conf. on 2.oonoses,
new. 18-20, Stara-Zagora, Bulgaria. 29
186. Iaco.,iclu I.; .~tefanoiu V. ct al (1996): Aspects of hydatidosis in the adult
populaJion in Banat; Roum. Arch. of Microb. Immunol., 55, 3, 263-274
187. Idomir M.; Nemet C. ct al "(2001): Studiul valorii diagnostice a eozinoftliei
sanghine in uneleparazitoze; Rev. Rom. Parazitol.. XI. 1, 18-19 .
188. lnstitotul Cantacuzino (1978): !ndrumiitor pentru combaterea insectelor de interes
ri1edico-sanitar, I.C. - uz intern
189. lovinescu D.; Stre.inn A. ct al (1998): Corelafii clinico-enzimatice in evolufia
trichinelozei umane; Rev. Rom. P.arazitol., 2, 45
190. I ~ EM.· ct al (1992): .Asympwmatic intestfrial colonization by pathogenic
Entamoeba histolvtica in amoebic liver abcess: prevalence, response to therapy and
p athogenic potential; Clin. Inf. Dis .. 14, 889
191 . Ismail MM.; Jayakody R.L. (1999): Efficacy of albendazole and its combinations
with ivennectin or diethylcarbamazine {DEC) in the treatment of Trichuris trichiuia
infections iit Sri La11Jr.a; Ann. of Trop.Mcd. and Parasit., 93, 5, 501-504
192. Ivan A.; Tonescu T .R.; Duda R. ( 1980): Epidemiolofje genera/a; Ed.Med.Bue.
193. Jackson · T.F.; Epstein S.R. et · al (1998): .A comparison of mebendazole a11J
clbenda::ole in treating children with Trichurfs trichiura infection-in Durban South Africa:
S.Afr.McdJ., 88, 7, 880-883
194. . Jackson T.; Gathiram V. (1985) : Seroepidemiological study of antibodies to the
zymodemes ofEntamoeba histolvtica; Lancet, l , 716-718 .
19S. Jaenson T.G.T. (1991): The epidemiology of Lyme qorreliosis; Parasitol Today.
7, .39-45 . ,.
196. Jeffrey H.C.; Leach RM. ( 1975): .Atlas ofMedical Helmintology an:d Protozoologi·.
·sec. Ed', Churchill Livingstone, Edinburg, London, N.Y. · :
197. · Jphansen N.; Petersen H.D. (2000): Endoscopic diagnosis of enterobiasis;
Ugcskrift for iacger. 28, 162, 9, 1239-1740 ' ·
196. Jokipii L.; Jokipii AMM. (1986): Timing of sympifmes and oocyst excretion i11
h"man cr.yptnsporidiosis; N. Engl. J . Mc., 315, 1643- 1644 . .
199. Jokipli. 1., Jokipii A.M. ( 1990): . Giardias_is; Elsevier Science Pub!. Comp., 315 .
200. Jokipii ·L.; Pohjola S.; Jolupii MM.A, (1985): Cryptosporidiosis associated U"ith
travelling a,!fgiardosis; Gastrocntcrulogy, 89, 4,.. 838-842 · .--225. Lazir L.; Ridulescn S. (1986): Human cryptosporidosis, first case report; Arch.
201. Joo JJI.; Ryu KJI. et al (1998): Colonoscopic diagnosis ofwhipworm infection;
Hc-patogastrocnterology, 45, 14, 2105-2109
202. Jung R.C.; Rodriguez M. (1981): Racemose cysticercus in human brain; Ann. J.
Trop. Med. Hyg .. 30, 620 . . 227. Lazir L.; Ridulescu S.; Mihiilescn P. (1998): Noi aspecte in clinica f i terapia
203. · Junie M.; Coroiu Z.; Borza A.P. (1997): lncidenJa # complicafiile chirurgic-.ale
· ().]~ as9qr~di,;,z ei; _Rev._ Rom. Parazitol., VJI, 2, 70-73
204. Junie M.; ~~ C .I. (1997): lnfecfii parazitare uifiaife; &I. Dacia, Quj-Napoea·
205. Jupp P.G ;; Prozesky O.W. ct ul (1978): Infection ofthe common bedbug {Cimex
/ectuiudJ..!§) with hepatitis B viros in South Africa; S.Afr.McdJ., 53, 598-600
..
, .....
~
· ·206.· Kabatereine N.B.; Kemijumbi J. et al (1997): Human intestinal parasites in
· p fiHiaryschoolchildreninKampala, Uganda East Afr.McdJ., 74, 5, 311-314
207. Kang -G.; Mathew M.S. ct al (1998): Prevalence of intestinal parasites in rural
Southern Indians; Trop.Med.Int.Health, 3, l , 70-75
208. Kanwar J.R. ct al (1992): Specific antibodies in serum ofpatients with hydatidosis
209. . Kanwar J.R.; Vinayak V .K. (1993): _Isolation and immw1ochen1ical
characterisation of · 4iagnostical(}' relevant antige(ls of E.gra11ulosus; lndinn
J ,Med.Research .• 97, 75-82
210. Kemeny D.M. (1994): ELISA in biologisch/.m edizinischen Labor; Gustav · Fiescher
Verlag · . ·
211. .Kenison J. (1984): Tropical and geographical medicine; · Mc Grow Hill Book
Comp, N .Y . . .
212. KCUle S. (1990): Medical and Veterinary Entamology; C.A.B. International
. Wallingford 1
213. Khuroo M.S. (]990): Hepatobiliary and pancreatic ascariasis in Jndia; Lancet,
335, 1~03
214, Kien.zenbaum F . . (1986): ~utoimmunity in Chagas disease; J. Parasitol.,
72, 201-211
215. Kirkhoff. L. (1994): Trypanosomyiasis. In Harrison's Principle of internal
Medicine. EdXII; McGraw Hill Book Comp. NY, 899 .
2 16. Kitada O. (1999): .Ascariasis, Ryoikibetsu shogogun shiriz1,1, 24, 2, 448-450
217. Kosoff P .; Hernandez F. ct al (1989): Urban helminthiasis in two
socioeconomically distinct Costa Rican communities: Rev .Biol.Trop., 37. 2, 181-186
218. Kreutzer ·RD.; Sonraty N.; Semko M.E. (1987):"Biochemical identities and
differences among Leishmaiiia species and subspecies; Ann. J. Trop. Med. Hyg., 36,
22-32
219.- Kubaska SM.; Chew F.S. ( 1997): Biliary ascariasis; AJR AmJ.R.ocntgcnol.,
169, 2, 492
220 .. Labovska A.; Zacho:va M. (1994): The ocular form of toxocariasis ; Ccsk ,,
Oftalmol, 50, 186-190
221. Lacey L.A.; Singer S. (1982): Larvicidal activity 0f new isolates of /Jacil{us
sphaericus an,d Bacillus thurigiensis (H- 14) against anopheline and culicine mosquitos;
Mosq.Ncws., 42, 4, 537
222. La Chance L.E. (1967): The induction of dominant lethal mutation in insects by
ionising radiation and chemicals as related to ~he sterile-male tehnique of insect control.
Genetics ofinsect vectors ofdisease; Wright and Pal.Ed. Elsevier Publ. Coresp., 617 '.
223. Lacroix M.; Sorensen B. (2000): Occurrence ofEnterobiys vennicularis in children
hospitalized at a central hospital; Ugcsk:ryft for Jaeger, 162,1236-1238
224. Laison R. (1983): The American leishmaniosis: Some observations on the ·ecologi•
and epidemiology, Trans.R.Soc.Trop.MedHyg., 77, 569-596
Roum,. Path. Exp. Microbiol., 45, 293
·226. La7.ir L.; Ridulescu S. et al ( 1997): Zentel (Albe11dazol) in tratamentul
trichinelozei la om; Rev.Rom.Parazitol., Vil, 1, 16
cestodozelor umane; Rev. Rom. Parazitol.,vm. 2, 54-56
228. Lee T.; Xie · C. (1995): lgE regulation by nematodes: the body fluid of".Ascaris
contains a B cell mitogen; I . Allergy Qin. Immunol., 95, 1246-1254
229. LegpttGX; Y-aog W.; Mo McManns DJ.>. (199.2): SerologiC{JJ f!VQluatio11 of the
I 2/cDa subunit of antigen B in E.granulosus cyst by immunoblott ana(,•sis;
-! ~ ~f.Roy.Soc.Trop.Mcd.Hyg., 86, 189- 192
•'•:·•.y
-,,nq
 230. Lello E. et al (1994): Dennatobia hominis; ICOPA Vlli, Izmir, 109
231. Leport C.; Remington JS. (1992): To:xoplasmose au cours du SIDA; Presse Med.,
25, 1165-1171
232. Lightowlers M.W.; Gottstein B. (1995): Eclrinococcosislhydatidosis antigens,
immunological ana miifei;ular aiiiffeiosfsm EchinociiccosiTanaliyaa~ disease (Thompson
RCA et Lymbery Al-eds), CAB International, Wallingford, Oxon, 355-410
233. Luca M. (1997): Parazitologie ,ti Micologie Medicalii; Ed.Med., Bue.
234. Lucian O. (i971): Lamb/iaza; Ed: Acad. RSR; Bue ·
_235. Lu.ft J.B.; Hafner R. et al (1993): To:xoplasmic encephalitis in patients with AIDS;
N. Engl.. J. Med., 3-29, 995-1000 . Med., 327, 1853
236. Lundgl"CD B. et al (1992): "Antibodies response to a major Pneumocystis carinii
antigen in HIV infected patients without P. carinii pnerm1011ia; J. Inf. Dis., 165, 1151
237. Lupa~u G. (1970): Trichineloza; Ed. Acad. RSR
238. Lup•n G.; Ciplea A.; Gherman I. (1967): Contribu{ia la studiul rezervorului de
infecfie 1ifocarul de leishmanioza din reg. Craiova; Studii ~i Cerc. Infram.icrob. P ~ t. a
Acad. RPR, 4·, 647-651
239. Lu~u G.; Panaitescu D. (1968): Hidatidoza; Ed. Acad. RSR
240. L u ~ G.; Panaitescu D. (1971): Trichomonoza urog,mitala; Ed. Acad. Rom
241. Lupescu C. (2000): Toxoplasmoza - prevenire fi combatere; Rev. Rom: r-,azitol.,
X, 47--48
-242. Lustrabaugh W .B.; Turner A.C.; Gentry G.A. (1989): Characterization · of
secreted cytoactivefactorfrom Trichomonas vagina/is: Ann. Trop. Med. Hyg., 41, 18
243. Ma P.; Visvervara- GS. et al (1990): Naegleria and Acanthamoeba infections:
review; Rev. Infect. Dis., 12, 490-513
244. Ma~ado M.T.; Machado T.M et al (1996): A.scariasis in the subdistrict of
Cavacos, municipality of alteros, Brasil: effect of mass treatment with albendazo/e. on_the
intensity ofinfection; Rev lnst.Med.Trop.Sao Paolo, 38, 4, 265-271
245. Maddison S.E. (1991): Serodiagnosis ofparasitic diseases; Clin. Microbiol. Rev ..
4, 457-469 .
246. Mahendra Raj S. (1998): Intestinal_geohelminthiasis a11d growth in pre-adolesce111
primary school children in Northeastern Peninsular Malaysia; Southeast Asian
J .trop.Med.Public Health, 29, l, 112-117 (. . ·
247. Maipanicb W.; Pubampen s·. et al (1997): Effect o_J albendazole and mebenda::ole
on soil-transmitted helminth eggs; Southeast Asian J.TropMed. Public Health, 28, 2,
321-325
248. Makni S.; Makni F . et al (1998): L'oxyurose appe,i_dic11/aire. Apropos de 205 c<Lr;
Ann Chirurg., 52, 7, 668 · ; . ·
249. Mandell J.G.; Dougl~ R .G.; Benett E .Y. (1990r Principles aud Practice <.!(
Infectious Diseases - Third Ed.; .Churchill, Livingston • 274. Misra S.P.; Dwivedi M. et al (1999): Preoperative sonographic diagnosis o_(acute
250. Mann B.J.: Mirelman D; Petri J.R. (1991): The D-galactoze-inhibitable· lecti11 of
Entomoebo histolvtica; Carbohydr. Res., 213, 331-338
25·1.. Markell E .; Voge M.; John T J>. (1986): Medical Parasitology; W .B. Saunders
Comp., Phila<l. , .
· 252. Marmor M.; Glickman L. (1987): Toxocara infectf.on in children epidemiological
a11d ne11ropsyci1ologicalJinding-, Ann. J. Publ. Health., 77, 554-557
253. l'vlarlin L.P. (1996): Eosinophils in allergy - role in disease, degranulation and
· cytokines; Int. Arch. Allergy lrnmunol, 109, 207-215 . cytotoxic io Toxoplasma gondii - infected cells; Infect lmrounol., 64, 176-181
254. Martinez AJ. ()996): Free ·living amoebas: Na.egleria. Acuntltanioeba and
Balamuthia; Ed. S. Baron ·
255. Marx M.; Dobrescu D.; Pop I. (1998): Unele aspecte epidemiologice privind
infecfia genitala cu Candida albicans fi Trichomonas vagina/is; Rev. Rom. Parazitol..
2. 63
256. Marx M.; Pop I. et al (1999): Investiga/ii epidemiologice fi lrematologice in
giardozii la om; Rev. Rom. .Parazitol. IX, 1, 34-37
257. Mas-Coma MS.; Esteban J.G.; Bargues MD. (1999): Epidemiology of human
fascioliasis a review and proposed new classification; Bull WHO, 77, 4, 340-346
258": Misoen PD. (19"8'6): Mucosa! "lei;shmaiiiosis; - Trans.R:Soc:Trop.M"edJlyg., . 80.
859-876
259. ·Mason .P.R.; Patterson B.A. (1985): Proliferative response.of liw11an lymji>c_vtes ro
secretory and cellular antigens ofTrichomonas vagina/is; J . Parasitol., 71, 265-268 ·
760. Masur H. (1992): Prevention and'trearment ofPneumocvstispneumonia; N . Engl. j _
261. Mayers J.T. et al (1995): Transmision of To:xoplasma gondii infection by liver
transplan"ttllion; Clin.InfectDis., 21, 511-514
262. Migureanu E.; Bnsuioc C.; Bocarnea C. (1988): Practica epidemiologica in boli/e
transmisibile; Ed.Med., Bue. ·
263. McSharry C.; Xia Y. Ci al (1999): Natural immunity ·to Ascaris lumbricoides
associated with immunoglobulin E antibody to ABA-1 allergen and inflammation indicators
in children; Infect.immun., 67, 2, 484--489
264. · Mehlhom H.;· Eichenlaub D. et al (1995): Diagnostik und 1'herapie der . • I
Parasitosen der Menschen-2 Ausf.; Gustav Fischer Verlag, Stuttgart, N.Y.
265. Meinhardt W.; Disney R.H.L. (1989): Urogenital myiasis caused by .scuttle fly
larvae (diptera: Phoridae); BrJ.Urol., 64, 547-548 .
266. Meinking T J.; Taplin D. (1990): Advances in pedicularis scabies and other
infestations; Adv. Dermatol., 5, 1-31
267. Mellor PS, ·(1996): Cu/icoides: vectors. climate change and disease risk: Vet.Bull.,
66, 4, 301-306
268. Mercado R.; Garcia M. (1996): Algunos aspecfos epidemiologicos de la infecciones
por Enterobius vennicularis en pacientes atendidos en consultorios de atencio11 primaria de/
sector norte de Santiago;• Bol.Chil,Parasitol, 51, 3-4, 9~-94
269. MihlWescu P.; Radulescu S. (1998): Studiul dinamicii anticorpilor anti-To.rocara
canis la pacienfii cu sindromul "Larva-migrans viscera/is" utilizand reactia ELJSA; Rev .
Rom. Parazitol, 1, 100 ·
270. Miller T.A. (1979): Hookwonn infection in man; Adv. Parasitol., 17, 315-384
271.Miller L.B. (1989): Strategies for mala,ja control.: realities, magic and science; Ann
N .Y. Acad. Sci., 569, 118-126
272. Miller L.K.; Ling A.I.: Nnlla L.A. (1983): Bacterial, viral and.fungal insecticides;
Science, 219, 715-719
273. Ministerul SWtlitil (1951): Malaria. No/iuni practice pentru preve11irea . ~i
combaterea ei; Ed. de Stat., Bue.
appendicitis caused by Ascaris lumbricoides: J .Clin. Ultrasound, 27, 2, 96-97
275. Moller H.; S~er S, (1987): Neue Aspekte der Anisakiasis in Deutschland;
Arch. Lebensrnittelhyg, 38, Pl-148
276. Monnier P.; Cliquet F; et al (1996): Improvement ofapolym.e rase chain reaction
as;;ayfor the detection ofE.m11/tilocularis DNA ~n faecal samples offoxes; Vet.Parasitol., 67,
I8H95
277. Montoya J.G. el al (1996): Human CD4+ and CDB+ T ~vmphocytes are both
278 . . Morani I.; P~unescu E. (1981): Dic/ionar enciclopedic de imrmologie;
Ed./;itiinpficl fi Eocilopedici, Bue.- · .
279. Mumcoogln Y.; Rufli T. (1983): Dem1atologische Entomologie; Perin1ed
Fachbuch Verlagsgesellschaft mbH. Erlangen, Deutschland ·
 ·. ,~...i•;...;.t.
280. Munzer D. (1991): New perspectives iri the diagnosis of Echinococcus -~iieiike;
J .Clin. Gastroenterol., Bi 415-423 • ·.~ f -~,r;,.•.•
281. ~urphy G.S,; Basri H.; -~d~on EM. (1993): Vivax malaria resistant to
treatment and ·prophylaxis with chloroquine; Lancet, 341, 96-100
282. Nabulsl M.; Sliararah N.;. Khalil A. (1998): Perinatal Enterobius vennicularis
infection: ·1n1. J. Gynaeco!. Obstet., 60, 3, 285-286
283. Nai-avane A.; Lindo J.F. et al (1997): Ascaris lumbricoides in the pa1·a11asal
silluscs ofa Jamaican adult; Trans.R.Soc.Trcip.Med.Hyg., 91, I. 37
284. -Nash T. (1992): Surface antigen variability and variation in Giardia-lamblia;
Parnsirol Today, 8, 229-234
285 . · Neamfu M.; lordache F.; Acalovski R. (1996): Considerafii c/inico-biologice
privi11d pneumoniile cu P. carinii; Rev. Rom. Parasitol, 1-2, 108
286. Needham C .; Kim H.T. et al (1998): Epidemiology ofsoil-transmitted nematode
infections in Ha Nam Province. Vietnam, .Trop.MedlntHelth, 3, 11, 904-912
287. Nemet C.; Eniandi .M.; . Rogo:r.ea L . (2002): Fonne clinice de ma11ifest(lTe a·
trichinelozei umane fnjud. Br~ov intre (lllii 1992~2001; Rev.Rom.Parazitol, Xll, 2, 18-20
288 . .Nemet C.; · Minea D: • (2000): Mqnifestiiri neurologice in trichineloza un;anii;
Rev.Rom.Parazit'ol, X, 1, 32-34 · 315. Olteanu G:.; Panaitescu D.; Gherman I. et al (1999): Parazitozoonoze. .Probleme
289: Ng . V L.; Yajko DM.; · Hadley W:.K. (1997): Extrapulmonary pneumo~istosis;
Clin.Microbiol.Rev., IO, 401-408 · 316. Olteanu G.; Panaitescu D.; Gherman I. et al (2001): Poliparazitismul la om,
290: Nlcolcscu G.; Ceianu C. (1986): Metode de combatere a insectelor vei::toare #
generatoare de disconfort, in Bilbiie et al.Ed. Insecte vectoare $i generatoare de disconfort;
Ed.Med., Bue., 290-304 .· . 318. Panaitesco D.; Cipraru T.; Bugarin V. (1995): Studyoftheincidenceofintestinal
29.l : Nikolic A.; Djurkovic-Djakovic 0., Bobic .B. (1998): · Intestinal parasitic
infections in Serbia; · SrpArh:Celok.Lck, · 126, 1-2, 1-5 ·
292. Nitzulescti V.- (1-955): ElementedeParazitologie -·vol. l; U.M.F. Bue.
293 .. Ni~ulcscu V. (i°983): .Terapia boll/or parazitar;; Ed. Med: Bue.
29.i . Nitzulcscu V.; Corijescu V. (197_6): Analiza coproparazitologicii.; Ed. Med. Bue.
295. Nitzul~ V.; Gherman I. _(1973): f;UJ?I tratam bolileparazitare; Ed.Med., Bue. ·
296. Nit,zulescu V.; Gherman I • .(1986): Parazitologie clinicii; Ed. Med. Bue.
291. Nitzulescu V .; Gherman I. (1990): Entomologie medicalii; Ed. Acad. Rom. Bue.
298. Nontasut -P,; Waikagul J. ct al (1997): Minimum efft;!ftive doses ofmebendazole in
treatment of soil-transmittes .helminths; Southeast Asian J .TJOp.Med.PublHcalth, 28, 2,
326-328 · · . .
199. Norhayati M.; Oothwnan P. et a,I (1997): Efficacy 'of single d~e albendazole on
the prevalence and intensity ofi11fection ofsoil-transmittes helminth in Orang Asli children in
Malaysia; Southeast Asian J.Trop.Med.PublHcalth, 28, 3, 51)3-569
300. Nunez Fernandez F.A.; Finlay_ VillalviUa CM. :Fl al (1994): Hematologic
nutritional study in children predisposed to infection with .high-load of Trichuris trichiura;
Rev. Cubana Med. trop.• 46, 3, 152-155
30L Nussenblatt R.B.; Belfort R. (1994): Ocular toxoplasmosis, an old disease
revisited; JAMA, 4, 304-307 . ·
302. Nutting. S.W. (1980): Abdominal pain due to Enterobius,vennicularis; Can. J. Surg.,
21, 286-287 . I • .
303. Oberhelman R.A.; Guerrero E.S. et al (1998): Correlations between intestinal
parasitosis, physical grow_th and psychomotor development among·infants _and childr~ from
rural Nicaragua; AmJ.TropMcdHyg, 58, 4, 470-475
"304. Ochoa· B. (1991): Surgical complications ofascariasis; World J. Surg., 15, 222
· 3~--. -Ogata- -H-~ -· ~ -II. · .et- -al· flOOO)!- - Muhiloatlar , p:pogenic- hepatic - abcess·
complicating 4,rcaris lumbricoides infestation, Internal Medicine, :39, 3, 228-230
306. - O'Gorman M.A.; Orenstein· S.R. (199~): Prevalence and characteristics of
!Jla.stocvstis hominis infection in children; Clin Pediatr., 32, 91-96 : ·➔ •.
..~.
·. _3 0]. Ok U.Z.; Ertan P. et al (1999): Relationship between pinwonn and urinary tract
' {njettio11S in young girls; APMIS, 107, 5, 474-476 . . . . .
308. Olariu R.; Iacobiciu I. et a1 (1998): Particularitlifi ale infecfiei cu Ascaris
, lumbricgides intr-o casa de copii din municipiul Rqifa, Romania; Ccrcc~ri c:itperimentalc
mcdico-chirorgicale, Edlicstia, ·V, ·4, 227-231 .
309. Olariu R.; lacobiciu I. et al (1999): lnvestiga(ii pr.ivind infec(ia cu Hvr/ie11olepis
!J!ll15l intr-o colectivitate de copii di11 Tiin~otira; Rev. Rom. Parazitol, DC I , .23-25
310. Olariu R.; lacobici11 I. et al (2001): Observa(ii clinico-terapeutice in ellterobioza;
Rev. ·Rom Parazitol, XI, 1, 48-51
311. Olariu R.; lonel O.A. et al (1999): Stu.dill privind riispiindirea unor parazitoze
cutanate intr-o colectivitate inchisii de copii; Rev. Rom. Parazitol., IX, I, 25-28
312. Oline$CU A. (1995): lmunologie; Ed. Did. ~i Pcclag., Bue.
313. Olsen A. ( 1998): The proportion of helminth infections. in a community in west(!m
Kenya wich would be · treated by mass chemotherapy of schoolchildren;
Trans.R.Soc.TropMed. Hyg.• 92, 2, 144-148
314. Oltean~ G.; Panaitescu D.; Gherman I. (1992): Contribupi la cwzo{Jfterea
trichinelozei # problemele ei in Romania; Rev. Rom. Parazi~l. I. 9-55
de sf"ar~it de mileniu in Romania; Ed. Viata Med. Rom
animale, plante ~i mediu; Ed. Ceres, Bue.
317. Orozco E. (1992): Pathogenesisinamebiasis; Infect. Agents. Dis., I, 19-21
a
and° systemic parasitoses in group of children with handicaps; Rown. Arch. Microbiol.
hnmunol., 54, 1-2, 65~14· · ·
31.9. Pandit S.K.; Zarger H.U. (1997): Surgical ascariasis in children. in Kashmir;
TropDoct., 27, 1, . 13-14
320. Pasvol G.; Clough B. et al (1995): Malaria; Clinlnf.Dis., Ed. G.Pasvol; 249-270
321. ·peng . W.; Zhou X. et al (1998): Transmission a,:id natural regulation of infection
with Ascaris lumbricgides in a rural community in China; J.Parasitol., 84, 2, 252-258 ·
322. Peilg W.; Zhou X.; Crompton. D.W. (1998): :A.scaria.sis in China; Adv.Parasitol.,
41, 109-148 . .
323. Perdomo R.;_ Alvarez C. et ~ (1988): Early ·diagnosis of hydatidosis by
ultratomography. Lancet. 30. 241
324. _Perez Armengol C.; Ariza C. ct al (1997): Epidemiologia del parasitismo
·in(estinal infantil en el Valle del G,µuia/quivir, Espana, ~ev.Esp.Salud.Publica, 71, 6,
547-552
325. Peters W. (1992): A Colour Atlas of Arthropods in Clinical Medicine; Wolfe
Publishing Ud. ..
326. Peters W.; Gilles HM. (1977): Tropical Medicine and Parasitolog;~ Wolf Med .
Pub!., London
. ,,321. Peten W.; Gilles HM. (1991): A colour .A.tlas of Tropical Medicine and
Parasitology; WQlfc · Pub!. Ltd., London
· 328. Pfister K.; ·Brocard P. (1996): Oasterophilosis; Parasitol., 38, 1-2, 405
329. Pitchenik. A.E.; Ganjei P. et al (1986): Sputum examination for the diagnosis of
Pneumocvstis carinii pneumonia in the acquired immunodeficiency syndrome; Ann.· Rev,
·Respir. Dis-., 133. 226-229 .
330; Popa -L.G.; Preotescu L. et al (2000): Parazi/i, fungi# virusuri la adulfi cu HIV;
Rev. Rom. Parazitol, X. t, 95-96 . .
331. Popa L.; Repanovici R. (1982): Tehnica DNA recombinant (inginerie genetic4);
Ed~tiinJ. ~i Enciclop., Bue.
.. · ..·•·
. .,,.·
 332. Pradhan L.; Sahu K.L. (1998): Ascaris lumbricoides unusu~l exit; Indian Pediatr., 359. Schultz M.V. (1990): Comparative study of 5% permethrin cream and I% /indane
35, 4, 371 lotion/or the treatment ofscabies; ArchDennatol.. l26, 167-169
333. ~ R. et al (1976): Pneumonia cu Pneumoc ystis carinii - diagnostic ~i traJan:,:nt; 360. Seo M.K.; Cbakrabarti S . et al (1998): Ectopic ascariasis: .an unusual case of
.Y.ia{a_Mcgj~. 5. l].!-136 ___ __· . . . . pyopneumothorar; Indian J . Chest Dis. Allied Sci., 40, 2, 131-133 ·
334. Radvin DJ. (1986): Pathogenesis of diseases caused by Entamoeba histolvtica: 36-J. ·Silro-iBarabasi &.; J.ac:obidu- I .; -Cozn,a ¥. -(2002): Epit/BnUQloF~ =elat.icu..on
Studies of adherence, secreted toxi11s and <:011tact-depe11de11t citolysis; Rev, Inf. Dis., 8, &.hinococcosis/Hydatidosis ill Sout-East Europe and Balkan zone; Abs. ·int. Congr.
247-260 . Epidemiol., Montreal, 123 · ·,
335. Raj S.M. (]999): Fecal occult blood testi11g on 1i-ichu1is-i11fected primary school 362. Sil~ I.; Rogoz S. et al (2000): Trichomonoza lapopula/ia masculina; Rev. -Rom.
children in northeast p e11i11sular Malaysia; AmJ .Trop.Med)fyg., (J(J, 1, 165-166 Parazitol., X, 58-59 .
336. Rausch R.L.; Wilson J.F. et al . (1987): Spontaneous death of E.multili>cularis 363. Silva N.R.; Chan M.S.; Bundy D.A. ·(1997): Morbidity and mortality due t<i
diagnosed serologically (by EM2-ELISA) and clasical s ignifian.ce; AmJ.TropMedllyg., 36, ascariasis: re-estimation and sensivity analysis of global nwnb~ at risk; Trop. Med. Int.
576-585 Helath; ·2, 6, 519-528
337. Ridulescu S. (1998): .Alergia in bolileparazitare: inAlergologie; Ed. All, 663-673 364'. Silva N.R.; Guyatt H.L.; Bnndy D.A. (1997)a: Morbidity and mortality due to
338. Ridulescu ·S. (2000): Parazitologie medicalii; Ed. All., Bue. ~ -induced intestinal obstruction; Trans. R. Soc. Trop. Med. Hyg., 9]. 1, 31-36
339. Radulescu S. et al (1986): Evaluation of ELISA as a . diagnostic · tool . in 365. ~ilva N.R.; Gnyatt H.L.; Bundy D.A. (1997)b:· Wonn bw:den in intestinal
pneumocystosis; Arch. Rourn. Path. Exp. Microbiol., 45, 117 obstru¢on caused by Ascaris lumbricoidy; Trop. Med. Int. Health., 2, 4, 189-190
340. Radulescu S .; lancu L. et al (1976): Serum antibodies in giardiasis; J. Clin. 366. ~~onesai 0 . (1980): Parazitologie medicala; Lito IM.F. Bue.
Pathol, 29, 863 367. _Singer S. (1980): Bacillus Sphaericui for the control of mosquitoes; Biotehn. ·
341 . Ridulescu S.; Lazar L. et al (1999): Parazitozele: ghid de diagnostic # tratament; Bioeng., XXIl, 8, 1335 .
Ed. Infomedica, Bue. 368. Singh P.A.; Gupta S.C.; Agrawal R. (1997): Ascaris lumbricoides appendicitis in
342. : Ridulescu S.; Meyer A.E. (1992): p_arazitolcgie medicala; Ed. All. Bue. the tropics; Ti-op. Doct., 27, 4, .241
343. Ridnlescu S.; Rebedea I. ( 1994): Aspecte -clinico-epidemiowgice fn trichine/oza; 369. Sirislnha S.; Chawenldrttikol R. et al (1991): Detection of Opistorchis viverrini
Rev. Rom. Parazitol, 1, 42 by monoclonal antibody based ELISA and DNA hybridization; AmJ.TropMedliyg., 44,
344. Reid CJ.D.; Perry FM.; Evans N. (1992): Dipylidium caninum in an infant; Eur. 140-141 .
J. Pediatr., 151 , 502-503 370. Sitbithawo~ PS.; Tesana S. et al (1991): Relationship between faecal egg count
345. Roberts DJ.; Biggs B .. et al (1993): Protection, pathogenesis and phenotypic a11d worm burden ofOpistorchis v. in human autopSJI cases; Parasitology, 102, 277-281
plasticity in Plasmodium falciparum malaria; Parasitol Today, 9, ·281-286 371. Staicn S.A.; Radu M.; Veleborschi N. (1986): Insecticide conv~{ionale ~i alte
'.146. Rodhain F.; Perez C. (1985): Precis d'entomolog ie medicale et veterinaire; Ed. substantefolosite in combaterea insectelor. fn Bilbie I., Nicolescu G. (ed) - Insecte vectoare #
Maloine, Paris generatoarededisconf()rt; EMed., Bue., 203-246 ·
347. Rogan M.T.; Cralg PS. et al (1991): Evaluation of a rapid dot-ELISA as afield 372. Stenzel DJ.; Boreham · P.F.L. (1996): Blastocystis; Clin. Microbiol. Rev., 9,
test/or the diagnosis of cystic hidatid disease; Trans.Roy .Soc.TropMed.Hyg., 85, 773-777 563,584 ·. . . .
348. Roitt I.; Brostoff J.; Male D. (1996): Immunology; Mo~y Ed. 373. Sterin D. (1999): · InfecJii parazitare wnane; Ed. Brillant, Bue.
349. Rollinghoff M.; Rommel M. (1994): Immunologische und molekulare 374. Stain D. (2000): Eozinoftlia f i infestafiile parazitare; Rev. Rom. Parazitol, X, 2,
Parazitologie; Gustav Fischer, Verlag, Jena, Stuttgart . . 4-9 ·. . .
350. Rufaie alH.K.; Rix . G.H. et al (1998): Pinworms and postmenopausal bleeding; :375. SterliJig C.R.; Arrowood MJ. (1986): Detection ofCrvptosporidium spp. infections
J.Clin.Pathol., 51, 5, 401-4-02 • 11si11g a direct immunojluorescent assay, Pediatr. Infect. · Dis., 5, 139-142
351. RuOi Th.; Mumcuoglu Y. et al (1981): Demodex folliculorum : fur 376. Stoicescu I.; RO§U L. et al (2000): l'osibile erori in diagnosticul scabiei; Rev.·
Atiopalhogenese und Therapie der Rosacea und perioralen Denn6fitis; Dennatologica, 162, Rom. Parazitol.; X, 2, 90 .
12-26 . · 377. Stoicldcl A.; Ionescu V. (2000): Analiza evolufiei trichi11elozei la om fi animalc in
352. Saldiva S.R.; Silveira A.S. et al ( 1999): Ascaris-Trichuris association a11d Romtini~ fnperioada 1990-.1999; Rev. Rom. Parazitol.. X , 1, 23-25 ·
malnutrition in Brazilian children; Paediatr.Perinat.Epidemiol., 13, 1, 89-98 378. ~tefan N. (2000): Diagnosticul ~i prevenirea zoonozelor; Ed.Fund. "Romania de
353. Sarinas P.S.; Chitkara R.K. (1997): Ascaris and hookworm; Semin.R~ pirlnfect.. Mliine"· Bue. ·
] 2. 2 , 130-137 I 379. $td"anoiu V. (1999): Hidatidoza cu E.wanulosus: cons_ideratii epidemiologice asupra
354. Sargenaut P.G. (1987): Zymodemes of Entamoeba histolytica; Parasitol Today, hidatiqozei in Romania; Teza de doctorat, U.M.F.Buc.
3, 158 380. ~ter:"anoiu V.; Panaitcscu _D .; Iacobiciu I . et al (1990): _A spects epidemiologiqlle
355 . Savioli L. (1999): Treahnent of Trichuris infection with albendazole; Lancet 353, de la hydlltidose (de l'echinococcose) an Roumanie; Abs. Congr. Int. Parasitol, • ICOPA ·
9148; 237-238 Vll, Paris .
356 . Scarlat P.; Panaitesni D. (1987): Chistul hidatic la copil; Ed. Med. Bue. 38L ~nteu I. (1992): Zcoparazi/ii # mediul inconjurator, Ed. Acad. Bue.
357. Scher~ke KJ.; Norman P. ( 1998): Asca1is lumbricoides: a case report; AANA 382. Takeuchi T. (1~): Tnchuriasis; "Ryoiki.betsu shokogun shirizu, ·24, 2, 469-470
J .• 66, 1, 88-90 . 383. Takeyama N. (1986): Computed tomography finding of hepatic lesiones in h11ma11
358. Schneider V. (1998): Posibile erori de diagnostic in trichineloza omul~i;: Rev. Rom. fi:zscioliasi.s; Ann, J. Gastroenterof, 81, 1078-1084
Parazitol, 2, 42 ·384. Tareev EM. (1949): Clinica malariei; Editura de Stat

. 11 5
 . - ~~
385. Tan·y D.W. (1998): Biology economic effects and eqr(v efforts to e.rN!icpt~ 411. Wakelin D. (1993): Trichillella spiralis: imn11111ity. ecologi• a11d ePob,tio11;
Hypoderma in lmpruvn1en~ in the conn·ol methods for marble fly in liverstock, "t:bst I. Pksitol., 79, 4 , 488-494
action. 81 I, i3-15 · 412. Wanke C.; Tuazon C.V. et al (1987): Towplasnra encephalitis in patients witr,
386. Teodorovici G·. (1978): Epidemiologia bolilor transmisibile; Ed. Med. Bue. acquired immu,;e deficie11cy sy11dro_me: d(ugnosis and response to therapy; Ann J. T~ P.
387. Thompson R.C.A.; Hopkins R.M. ( 1996): Diagnosis ofGiardia infection; Parasitol Med. Hyg., 36, 509-516· _
Today, 12, 412 413. Warren K. (1993): Tmmunology anti Mo/cr:ular Biology qf Parasitic T1,jecri,111.~:
388. Thompson R,C.A.; Lymbery AJ. (1995): Echinornccus and Hydatid Diseciw?: Blackwell Scient. Pub!., Oxford
C.A.B. lntcmational 414. Wnsadikar P:P:; Kulkarni · A.R. (1497): !nt~sliru1I 11bstn1,·tion clwt io <.1sc u11, .,i.'::
0

389. Tierney M.: Lawrence .i. (1996): C11rre11t Medical Diagnosis and treatment; BrJ.Surg .• 84, 3, 410-412 _
Appleton & Lange . 415. Wattal C. (1990): Evolution ofl111ma11 cellular immun~fimction in echinocucos(s; Int
390. T!calcevic J. (1996): Fasciolq hepatica: rapid swichering o/stagg-specific antigen I . Res. Sect. A. Inf. Dis., 91, 214-217
expressio11 afler infection; Parasite Immunol., 18, 139-147 · 4Hi. White HJ. (1998): Dnig treabnent and prevention ufmalaria; EurJ.Clin.Phamm~..
391. Tomas A.; Vida F.; Puig X. (1997): .Presence of Ascaris lwnbricoides i11 the 34, l
esophagus and stomach: an exceptional endoscopic observation; Gastrocnterol. Hepatol., 417. WHO ( 1990): Severe and complicated malaria; Tran~. Roy. Soc. Trop. Med. Hyg .,
20, 6, 335 . 84, 2, 1-65
3.92. Tomescu V .; G1mili I.; Gavrili D. (1979): Zoonoze; Ed. Cei-cs, Bue. 418. WHO () 996): Guidelines for treatment of cystic a11d alveolar ec/ri11ococc:<1s is WHO
393." Tcteu D.; Pop D.; Stoica A. (2000): Noutiifi in tratamentul toxoplasmozei oculare; lnfonnal Working Group on echinococcosis; BuJI. WHO, 74, 231-242
Rev. Rom. Parazitol., X , 1, 85 419. Wijesundera M. (1992): Jvennectin therapy i11 ch,-011ic strongyloidiasis: Trans. R.
·3 94_ Titeica M.; Halunga Ma~ncseu S. (1984): Practica laboratorului clinic; Ed.Acad. Soc. Trop. Med. Hyg, 86, 291
R.S .R. . 420. Winstanley PA. (1995): Malaria: in Clin. Inf. Dis; Ed.G.Pasvol, 293-308 .
395. Uga S.; ·Nagnal!p W.; Chongsuvivatwong V. (1997): Contamination-of soi/with 421. Winstanley P. ()998): Albendazole for mass treatment of asymtomatic Trichtiris
parasite eggs and oocysts in southern Thailand; Southeast Asian Trop. Med. Public infections; Lancet 352, 9134, 1080-1081
Health, 28, 3, 14- 16 422. Wolfson J.S. (1985): C,yptosporidiosis in i11111111nocompetent patients; N . Engl. J.
396. Ungnreanu E.M. ct al (1962): Parazitologie (Manual pentru i,rvafiimcint11l medical Med., 312, 1287
superior); Ed. Med-. Bue. 423. Wong S.Y.; Rentington J.S. (1994): Toxoplasmosis in preg11anL~•; Clin. Infect.
397. Upcron J .A.; Upcron P . ( 1993): Drug resistance and Giardia; Parasitol Today, 9. Dis., 18, 854-862
187-190 • 424. Wood AJ. (1996): Antiparasitic drugs; New Engl. J. of Med., 18, I 178- 1184
?98. Valeriu A. (1980): Ghid de boli tropicale; Ed. ~t. ~ Enciclop. Bue. 425. Wooden J.; Kyes S.; Sibley CJf. (1993): PCR and strain ide,nt[/icatio11 in
399. \Tan den Bogaerde J.B.; · Jonlaan M. (1997): Jntraductal administration of Plasmodium falciparum : Parasitol Today, 9, 303-305
albe11dazoleforbiliaryascariasis; Am . J. Gastrocnterol., 92, 9, 1531-1533 426. Woodruff W.A. (1984): Medicine in the Tropics; Churchill, Livingslone, Lor.don
400. Vau Kna~ F. (1982): Detection of specific IgG; IgM, IgA, Ig,E in human 427. Wu M.L.; Jones V .A. (2000): Ascaris lumbricoides; Arch. Pathol. Labor . Med .,
trichinelosis by mean ofthe ELISA; Ann J . Trop. Med. Hyg., 31, 973 124, 174-175
401. Vazquez Piloto A.; Cruz Robaina J.C. ct al (1~94): Bilateral tuboovarian 428. Wutanapa P. ()996): Cholangiocarci11oma i11 patie11ts with opistorcl,iasis; Br:.
abscess caused by Enterobius vennicularis. Presentation of a case; Rev. Cubana Med. J.Surg., 83, 1062-1064
Trop., 46 , 1, 65-67 . 429. Wyler DJ. (1983): Malaria: resurgence, resistance and research; N. Engl.. J.
402. \'iaUefort; Boudet 'J. ct al (1961): Ophtalmomiase par Oestrus ovis: Bull. Soc. Med., 308, 875-878
Oft. Fnincc, 4, 256 430. Yagi K.; Ohyam,i-Okamoto M. ct al (1996): The application of PCR for the
403. Vieca I.; P,i.sire G .; Pctrescu C. (1968): . Considerafii in legiiturii cu 2 cazuri de ide11tificaLion of E.multilocularis eggs in Hokkaido. In .Alveolar ecltinncoccosis strategy fnr
myiaza acularJ extenia ci, Oestrus ovis: Oftalmologia (Bue:) , XII. 3, 263 . eradication of alveolar eclrinococcosis of the liver (TJchi11s J. ; Sato N - eds); Fuji Shoin,
404. Vior C.; Catani N. cl al (2002): Elemente de epidemialogie a bolilor tra11smisibile ; Sapporo, !65-170
Ed. Oriwnturi Univ. Tuni~oara 431. Yamamoto H.; Tamada K. ct al (1998): Ascaris pancreatitis: early diagnos.is />y
405 . Vis,•crvara G.S. (1988): .Acanthamoebiasis and Naegleriosis: in Lab. Diag. of Jnf. .,ultrasonography and endoscopic treatment; Endoscopy, 30, 3, 316
Dis. Prine. and Pr-.:1.ct.; Balows, Hausler, Lcnnctte, 1, 723-730 · 432. Yang Y .S.; Kim S.W.; Jong S.H. ct al (1997): Chemotherapeutic h·ial to co111rol
406. Visvesvarn G.S.; Stehr-Green J.K. · (1990): Epidemtology of free-living amoeba -enterobiasis in schoolchildren; Korean J. Parasitol, 35, 4, 254-269
in/~ctitms: J. Ptotozt1lll·., 37. ~55: 433. Yasawy M.I.; Kaniwi M.A. (1993): Combination of Prazu,ua11tel and .4/bendaz,:/e
407. Voiculescu ·M . (1986): Boli injec/ioase; Ed. Med. nuc. in the treatment ofhydatid disease; Trop. Med. Parasitol., 44, 192-194 ·
408. Voiculescu A.; Mustafa C. 11996): Scabia. A..specte ecologice hotiiriitoare pentru 434. Y•rol S. (1973): Parasitic Diseases in Turkey; Mee\. Fae. Ege, Univ. lz;mir
combacerc # projil.:ucit:: Rev. ·Rl>nt. P:irazitol., VI, 1-2, 107-108 . 435. Yaziciogln M.; Ones U.; Yalcin I. (1996): Peripheral and nasal .:()Sinophilia a11d
409. Wachte~ R.M. ct . al ( ! 991 ): P11ew11oq•sti.f Cllrinii pneumo11ia and respiratory failure serum total immunoglobulin E levels in childre11 with ascariasis; Turk. J. PcJiatr.; 38 . 4 .
lnA.JDS, Ann. Rev. Rc.~p. Dis., 143, 25 1 477-484
410. Wakel4t D. (1989): lmmu11ity to Parasites; Edw. Arnold, London
 436. Ye X.P.; Donnelly C.A. et al (1997): The mm-randomness of the distributiv 11 <f
Trichuris trichiura and Ascaris lumbricoides eggs in faeces and effect of stirring faecal CUPRtNS
specimens; Trop. Med. Int. Health, 2 , 3, 261-264
437. Yilma JM.; Dorchies Pb. (1991): Epidemiology of Oestrus ovis i11 S-W France; 1, NOJlUN-l DE PARAZlTOlOGIE GENERA!.A (llacobiciu) pag .
V.et. Parasitol, 40, 315-323 I.I. Obiectul p:irnz.itologici. Noµunea ile· parazitisro pa~.
438 . Yolken H.H.; Ungar B. (1985): EUSA detection nf Giardia.-lamb/ia; Lancet, 2.
l 120 . 1.2. Nopunea de. gazdi! ii parazit · .pi 1:_. 2
13. Caracteristicile modului de via~ para1.itar ...................·..,.......·.............. P:18· 4
.439. Yule A.; Gellan M.C.A. et al (]987): Detection ,if' Trichnmunas vaginali.~ a11ttgl..'11
I .4. Raporturile complexe care se stabilesc intre pantzi1i ~i gaulele lor pag. 5
i11.wome11, by e11zyme immunoassay; J. Clin. Pathol., 4(1, 566-568 1.4.1. lnflueuiu gll7.dei asupn parnzilului pag. 5
440. Zane V. (2001)a: Parazitnlogie clinicti Protozooze: Ed. Sincron, Cloj-Napoca 1.4.2. 1nnuen1a 1>anlZi111lui asupra gaidci pai;. (1
44L Zane V. (2001)b: Parazitologie clinica.. Cestodnze, trematodnze; Ed. Sincron. 15. Fenomenul de poliparazitism: particularil4t,i; importanfli pag. 8
Cluj-Napoca 1.5.l. Poliparuitismul ...........................•........:........................................·...:...............:_.. pag. k
442. Zane V. (200l)c: Parazitologie clinica.. Nematndoze, sindroame de lan•a migrans; 1.5.2. Problcmc ridic:ale de fenomcnul de puliparnzitism .......................................'... pag. Q

1.6. Parazitozoonozele: tipuri. lmplic.:atii medico-sociale ~i .economice ...... . pag. Ill

Ed. Sim:ron. C loj-Napoca
443. Zeibig E.A. (1997): Clinical Parasitolog,,; W .B. Saunder Comp.
444. Zhang Y.W.; Smith J.E. (1995): Toxoplasma gondii: identification and
::!;: ·~ r i d e ~ = : : : = ~.-.·.·.·.·.·.·.·.·:.:·.·.·.·.·.·.·.·.·.·.-.·.·.-.·.:·.·.:·.·.·.·.·.·.·.:·.·.:·.·.·.·.-.·.·.-.-.-.·.·.·.·.-.·.::·.·.·.~.·.·.·.-.-.-.:·.·.-:·.'.·.-.-.-.-.-.-.
1.63. lmplicajiilc J)"'UilOzooooz.c!« pc plan medico-social ·,·; ecunonuc .
pag.
pag.
10
11
·Pl&· 11
.· characteriz_ation ofa cyst mole~e; . E-xperimParasitol, 80, 228-233 1.7. Epidemiologia bolilor para.zit.arc ........................................................·............. .... ~ . 13
445. Zhu G. et al (1998): Direct isolation of DNA from patitq1t stool.s for PCR of 1.8. Profilaxia ·bolilor parazitare. Conceptul de eradicare .......,......................... · pag. 18
Crvptosporidium parvum; Jln(ectDis., 177, 1443-1446 ·
446. Zierdt C.H. (1991): Blastocystis hominis: past arulfuiure; Clio. Microbial. Rev., 4 ,
2. MECANISME DE APARAR£ A GAZDEI FATA b! IN'IAZIA ··
· 61-79
PARAZITARA (llacobiciu) ......................................~...............:.................................. pag. 20
2.1. Aplrarea nespe<..ificli ....................................................................................,............ pag. 20
2.2. Aplrarea specificli (Mecanisme imunologice in infecµile parazi~e) p:ig. 22.
2.2.1. Aspc-clC p;uticulare ale imunit.ljii antiparnzit:ire :................................................ .p:ag. 22
2.2.2. Antigcnele parazitare .............- .............,.............................................:................... pag. 2~
· 2.23. Mecanisme imunologice mediate umoral ..................:......................................... pag. 24
2.2.4. Mecaoismc ·imunologice mediate celular ........................·-····.............................. p1g. 25
22.5. Mccanismc de evitare a raspunsul.ui imunnlogic al g&1.dei dire parnzil ....... pag. 27

I· 2.2.6. Mccanisme imunopa10logice to infec\iile paraziture ........................................... · r •g.

3. iNCRENGATURA PROTOZOA (1.Iacobiciu) .................................................. r•::.
18
.12
3.1. Definiµe, ·c aractere generale, clasificare ........................................................... pag. J2
3.2. Clasa Ri.zopoda ............................_.............................................................................. . pa~. .13
3.2.1. Carac1cre 1,encnlc, clasificarc, spccii cu importnn\i mcdicall ......................... pag. .13

!:;~:
32.4.
:::::::::.?":.: ::: ::: : : : : : : : : : : : : : : : : : :'.: : : : : : : :~: : : : : : ::: : : : : ::: :
Entamoeba coli .........................................: ................, ............................................. .
r ag.
pog..
p3:;_.
~s
-12 .
-12
3.2.5. Entamueba gingivalis ............................................................................................. pag. ~
3.2.6. Amihc lit,cre cu rol p&Iogcn pcnltl.l om ................................................:..-........ pag .- 45
A. Nuegleria fuwleri ....................,.......................................0........................... ..... pag. -15
B. A.C'.m11ha-ba (Hartm.annel/a) :rpp. ................................................................. l"'S· -16
33. Clasa Flagelata ............................................................................................................ p.g: 41!
33.l. Carac1crc gener:ile, c)a.t jficarc .....................................................:......................... · pag. -18
33.2. Aagdate sanghlnc: fi tisularc (Monoflagclato) .............................. ...:................. p 3i;. 50
3.3.J.l . C.araeten gaauale ........................ :...........................................................,. fl!g. 50
3.1.2.2. leislvnania donovani .................................................................. .........,. .... fl'\&• 51.l
3.3.1.3. v.ishmania tropica ...............................................................................:... p ;ig. 56·
3.3.J.4. Leishman/a braziliensis ..................................................................... ......... p.ig. 51

I
~
3.3.l.5. 'fripanosonra brucei ..........................: ....................................................... ·
3.3.2.6. Tripanosoma cnai .......................................................................:..............
pag.
r-•t: ..,,
t,1
57

333. Aagelote cavitare (Poliflagclato) ........................................................................... . rag. .

3.3.J.J. Caractere genuale ..............................................➔••·..•••....• ..........: ....... . .... • pag_. .(,~
3.3. .l.1. Trichomcmas ~·aginalis .. ............................................................................. pag. h.1 ·
3.3.3.J. Tri<'!-.omo111u intesunalis ......................................................................... •. r•i:. n7
3 .3.3.4. Trichomonas tenax .................. :............................................................, ...:. P"ll ·. t,7
3.3.3.5. Giardia-iam blia ................................................................, ..................;:..... Jlll!1-.' <ill
3.4. Clasa Ciliata .............................................................................................:................. • pag. 73
3.4.1. Caractcrc generate ............................................................................................... pal,\. 7:-
3.4.2. Balantidittm coii ................................................................................................... pag. 7-1
 ts: -Clasa Sporozoa pag. 77 5.3.2. Ordinul A1rop/11ra ...................... pug. 209
3.5. l. Caractere generale pag. 77 5.3.2. / . Caractere gMerale .......................... pag. 209
3 .5.2. To:coplasma go11dii .................. .. pag. 79 5.3.2.7.. Spec/I cu importan{li med/en/ii. Roi p atogen pag. ·209
3.53. Cryp1osporidium parv111n pag. 1:7 5.J.l..l. Metnde de combatue a pediculitlelor ...................................... pag. 21 4
3.5.4. Plasmodiile malariei ................. ,......................... . pag. 89 5.J.2.4. ,uj,ecre epidemiotog icr ..... :..,..............................., .................:................ pag. 215
pag. lll2 5.3.1 .5. Masuri profrlacliu .................................................................................. pag. 215
3.6. Pn;itozoare paraz.it.e cu taxonomic incerti ................ .
. 53.3. Ordinul Aphaniptuo (Siphnnopll!Ta) pag. :tl6
: . 3.6.1_- Pne,unocystis cari11ii pag.. 102
5.3..1.1. Caructue genuale ......................................................................_. ..... . p•g. 2 16
3 .6.2. Blas/Ocystis homi11is pag. lll7
5..U.2. Spccii cu importan¢ mdica/6 .,..................... r ag. 216
4. iNCRENGATURA HElMINTES (llacobiciu; R.Olariu) pag. 110 5.3.3.J. Ro/ul p.itogen al pulicidelor . pag. 218
4 .1. Subincrengihura Plathelmint.es (1.1:lcobiciu; R.Olariu) ..................................... pag. 110 5.3.3.4. Metode de combatuc pag. 220
4 .1.1. Clasa Trematoda (IJacobiciu) ............................:...................................... pag. I 10 5.3.4 . Ordinul /ienriptera .................... Jl:lg. 220
4.1.1.1. <;o1·ac1eregenerale . pKg. 110 . 5.3.5. Ordinul Diptera ........................................... pag. 223
4.1.1.1. Fasciou, hepatlca pag. 113 5.3.5.1. Caractue gl!llerale. Clasificore ........................................................ ..... . pag. 22J
4. /.1.J. Dicrocol!lium dl!lldriticum ..., ................. rag. 1111 5.J .5.1. Familia Culicidae ................................'.................................................... pag. 223
4. / . 1.4 Opistordris/eli11eus ........................ pag. 121 5.3.5.J. Familia Psyclrodid,,c rag. 232
4 .1.2. Cllllfa Cestoda (R.Oloriu; 1.lacobiciu) ............................................................ _. pag. 124 5.3.5.4. Familia Simu/idae pag. 236
4. J.:l.l. Caroctue gl!llualc (l.lacobiciu) ........................................................... 5.3 . .S.5. Fanrilio Muse/doe ................................................................................... . pag. 238
4. 1.1.1. Tafflia solium (R.Olariu) ................................. ................................ ""'· 124
P•ll· 129 5.4. Mctode de combatere a artropodelor vectoare t,i parazite 11ag. ·250
4. 1.1.J. Tal!llia saginato (R.Olariu) ..................................................................... pag. 134 5.4 .1. Mclodc fiziCf! ~ mccaniCf! ................................................................................. pag. 250
4. 1.2.4. Echinococcus granulosus (l.lacobiciu) pag. 135 5.4.2. Mctode chimiCf! ...............................................................: ....... pag. 251
4.1.2.5. Echinococcvs mu/11/ocularis (IJacobiciu) .............................................. p:ig. 144 .S.4.1.J. Condi/Ille unw· uisectlcid (acaricid) de co/ital~ pag. 25 I
4.1.2.IS. llymMolcpis nana (R.Olariu) ................................................................ pag. 148 5.4.2.2. Clusificarea insecticide/or ....................................................................... pag. 251
4.1.2'.7. l(1'lfU!IIIJlq,is diminuta (R.Olariu) .......................................................... pag. 151 5.4.2.3. Rezistl!ll(a la irisecticide ......................................................................... . pag. 254
4.1.2.8. Dlpyliriium caninum (R.Olariu) ........................... :................................ . pag: 152 5 .4.3. Metode biologice .......................................................................................... ...... PA&· 254
4./.1.9. D iphyllobothriwn u,tum (R.Olariu) ..............................., ....................... . pag. 154 5.4.4. Metode ccologice pag. 257
4.2. Subincrengiltura Nemathelmintes (R.Olariu) ................................... pag. 156 · 5.4.5. Metodc gcnctice · pag. 258
· 4 .2.1. Clasa Nematoda. Caraclerc gencrale. Clasificare .............................................. pag. 156 5.4.6. Combalcre& integrali ................................. pag. 259
4 .2.2. 'Ascaris lumbricoides .............: ........................................................................... pag. 159 6. METODE DE lABORATOR rOlOSITE 1N DIAGl'lOSTICUl.
4.23. Entu obi11s wnnlcularis ............: ........................................ pag. 162
4 .2.4. Trichuris trichiura ............................................................................................... pag. 166 UNOR PARAZITOZE (I.Iacobiciu; C.Calma) .................. pag. 260
4.25. Trichinclla spira/is .............................................................................. · pag. 169 6.1 .' Metode de diagnostic parazitologic (I.Iacobiciu) .............................. pag. 260
4 .2.6. Ancylostoma duodMalc ........................................................................................ pag. 173 6 .1.1. Sln11cle ..............................................................................................: pag. 260
4 .2.7. Strongy/aides stl!Tt:ora/is ...................................................................................... pag. 176 6.12. M•teriilc fecalc ............................................................................................ . pag. 264
4 .'.!.8. Nematode care· determinl imbolnlviri la om in stadiul de larvl ................ . pag. 179 6.1 .3. Lichidul duodenal pag. 281
4.2.8.1. Anisakis mari11a ..................................................................................... .. pag. 179 6.1.4. sccie1ia vaginal3 P1 11· 261
4.2,8.1. Toxoeara spp. .......................................................................:................. pag. 180 6.15. SecrcJia urcttall ................ .............................................................................. p.,g. 282
. 4.1.8.3. Ani:ylostoma spp. ................................................~.:................................ pag. 182 6 .1.6. Urina pag; 21!2
S. INCREN~TURA ARTR.OPODA (l.lacobiciu; C.Caltna) ......................... pag. 184 6.1.?. Sputa p•g. 283
6.1 .8. L.C.R. .Pll&· 284
5 .1 . Caractere generale. Importan(a medicali a artropod~lor. Clasificare .. pag. 184
6.1..9. Tegumentc. mucoasc, 1esu1 celular subcuwna1 .................................. pag. 284
..~::~:;,.'.:!:ii··~··~;;;i;··:::.~: : :.~: ::::::::::: :.~:: : : : .~: : : : : .~: : : : : : :
5.1.3. Clasificarea utropodelor ................................... .................................................
pag. 1~4
pag. 184.
6.1.10. M~i .......................................................... .- ...... ·...........................................
6 .1.11 . Formaµuni w mon1le ..........................:..........:.................................................. .
pag. 285
pag. 285
pag. 185 6.l.12. MctOdc: ;i lchnici de cuhivare ale unoc protozoan: parazite .................... rag. 285
5.2. Clasa Arachnida ....................................................................:,................................... pag. 187 6 .1.1;3. F.xamenul parui10l011ic al solului, apei fi l!"Uvamrilor ........................ . pag. 287
5.2.1 .. <;araca,re genenle. Oasifican: •.......................................1............- ................... . pag. 187 6.2. Metode de diagnostic imunologic (Uacobiciu: ·c.Calma) pag. 290
5.22. Familia Demod•cidae ......................................................... ................................. pag. 188 6.2. l . Aspccte legate de intcrpretarea reac1iilo r de imunodiagostic .. .................. pag. 290
S.2.3. Familia Sarcoptidae .............................................................................................. pag. 190 6 .2.2. lovestignrca · imunitlJii umorale ............................................... pag. :!91
l· 5.2.3. 1. Caroctuc gl!lluale .....,.........................................:................................ . pag. 190 . 6.2.2. / . E vidcn/iereaAcspecifici ................. pag. 221
pag. 190
.~:;:!:!: ::~:!::~::1i~~~i;··:::::::::::::::::::::~::::::::::::::::::;:::::::::::::::::;:::::::::::::::
51.4. Familia Ixodulac ..............................................................'....................................
pag. 194
pag. 195
.6.2.:!.l. Evid~•/iuco Ag circr,lantt! (C-Ag) $1" c,m,plex_,,lnr imune cu-..:11/unt,·
(CIC) ................................................................................................... pag. 295
613. Testc de invesligue a imunill\ii celulare ...................................................:. pag. 296
5.2.4.1. Caructue gl!lluale. Clasificare ........................................,..................... pag. 195 pag.
63. Metode de diagnostic .genetic (IJacobiciu; C.Cahna) ................................... 298
5.2.'4.2. Subfamilia hodinae ................................................................................ pag. 195
6..l.1. ·somlcle nuclcaie (genelice) ............................................................................ . pag. 299
J .l .4.3. Subfomilia Arga.rinac .....................·-················..................................... pag. 201
6.3.1. Rea.:Jia de polimerizare in lunJ - PCR (Polymerase Olain Reaction) · ..... pag. 229
pag. 203
· 5.2.4.4. Rolul patogen al Jzodidl!lor · .....................................................................
piig.
5.2.4.5. Ml!lodc de cambater• a bcodidclar pag . 205 BIBllOGRAFIE ............................................................................................................. JI) )

53. C lasa lnsecta .................:.:....................,..•.........,................ :...................... pag. 205 .1t1t•.r:ft,:.i: i;..!u.

5.3 .l. CM&= gcnetale. Oasificare .......................................................................... pag. 205 !>f- u::!~;~;u4,\ ~ FA~:11 :.i;
5.3.1,1. Caroctue morfol9giu ............................................................................. pag. 205 ~...} . ·.· .'.: ~
5.3. l .2. Structura intuna ..................................................................................... pag. 206 : ~!", ; .~ -: . ;J.
5.3.1.3. Jmportan/a med/ca/a ............................................................................... pag. 208
5.J.l.4. Cwi/icare ...............- ..............................,........................................... pag. 208