II' .

I
i
)'
·.
în culoborare cu:
I
t
··· 1 ~.

I
l
j
;

.i

I
I
IE
Recuperare fu cţion ă şi
EDIŢIA .A IIJ-A
 . Coperta de: ADRIAN CONSTANTi~ESCU

•'

© „ T<iate drepturile editoriale apnrfin fo nrl11si\'f!atc [ditiirii l1frdirn1r.

Puhlicaţia este marcă înrcgistr:liă a Ediwri1 1\kdicale, fiind pro!eJ11!ă de
lecislatia internă şi inlemalionaHi. 0rîrc \·:ilnrifîr;m· a conJÎrmlnlui în afar:i limildor ·
ac~slo; legi şi a permisiu;ii editoriior e~lc in1crzi<;:i şi p;i~ihilă de pedr;;p;.;it Aces1
luc;u este \a!abil peniru orice reprodu\ere. - inir.('r:ilii s:iu parţi;i!5. indiferent de
mijloace (multiplicări, traduceri, micrnfilmflri, transcrieri pe di;.;che1c etc.)."'

...

EDITURA MEDJCALĂ VĂ OFERA. PRIN LIBRARIA DlN BUCURE$TJ.

BD. PACHE PROTOPOPESCU NR. 131 (PîA. lANCULUi), CARŢJ MEDICALE
ŞI TIPIZATE MEDJCALE.

ISBN 973-'39-0-132-5

Rrd~r-hir rk c-orrc: LILJA.'\'.4 PETRESCU

Tchnon:d:ictor: MIHAI ŞTEFĂN..JCIIE
Secretar de rcdaqk: ,VARJA-ELE,\'A XEAMŢ

Bun de tipar;
Fm-mawf: 16/70 " /(}(J
Hârtie: scris IA 70 x 100/6(} g/m1,
Ccfi de 1ipur: l&,5.

Tipărit la UNIVERSUL S.A.

l't• ,.j
 .,.
clor·
CCS!
de

R din
de Kinelolerapie.
nte :ii Federn!iei Romiine
de
Prof. J\J i „ "'' Fosl kinewterapeul principal al
Funcţion::ilă a Spitalului
Bucureşti.

.E Dr.
nală pemru Copii DALA ·
· Fos1 ni
funcţionalfl a Spitalului de Copii •. Mar
Sklodowsb Ct1rie'' -
Prof. de Sprijin
Fizic din România.
.•

I
l.1
f
I
!
 ele Fizic
·= Activi1y Day Li1·ing
ADP adi:nuzindifosforic
ATP = Acid adcnozimrifosforic

""' Electromiogramă
G = Greutme
Hz = l-km.i
l;\1C = lnfinnirnte !lfotoric Cerebrală
MlS = lvkmbru! Jnforior S1âng
i\1ID = Membrnl Inferior Drept
NDT "' Nt:urological De1·elopmcntal Trea!mtnt
"' Organiza1îa hlonclială a Siină1i\1ii
Oi\U ·~ Uni ie
~
Pa = Perirm:trn nhduminal

PSC

Sm

.•.. :..,.
 u ar

Parrea I

FU.VCŢ!.1 SEl?ID.H.~ .... „ ...• „ .. I

ACTUL REFLEX .. „.„.............. . I.
REfLE.XELE :..!EDL'l.'IRE l'
CONTROL l'L CTNTR!LOR SUPERIOR! ..... „ ...... „„ .. „ .................... „... .
,,
-'
ROLUL C!STRll.OR RET!(LJlt\RI f(ErLE:\ELE nn;c111uu.:1 CERl'lîR,'\L ........
Rc~c\ii de pns1u1li „ .... „ ...•. „.„ ....... „ ... „ .•... „.„ ....... „ ..•...... „ •... „ . „ „ ..... „ „ •.......••...• „ . „ „ .. „
FUNCŢIA '.101 ORIE:\ Cf:RERELUl L'l „„.„ ... „.. „. „ ..... „ .•. „ ... „ •. „ ..••... „ . „ .. „ ... „ „ .... „.
„.21
nJJvC[lc\ ~IOTORlE A SCOllRTF.I CERL?Bl(:\LE„ „ „ „.. „.. „ „ . • • „ „ „ ......•.................. 2f
REUT!ILE Dl:--.:TRE scn.J\RTA ŞI FORM'ITJl':-111.F RETICULARE .. „.„ ..... „ . „ „ ...... „. }(
l~f PORTA~'T.'1 Cl!NOŞTINŢELOR r!ZIOLOG!El SISTEMULUI NERVOS ASUPRA
REEDUCĂRII .'\EL'RO-\lOTORll .„ ... „„.„..... „ .......... „ ... „ ... „ ................. „ „ .. „ .......... .

Cap. J - n;,\'CT/.-1 .\JLSCLL-IRJ ......... „.„ ............ „.„ ....... „ •....••.. „ „ ..... „ ............. „ ............... „.
~IODIFIC\R!LE BIOCHIMICE ...... „ •... „ . . . . . . . . . . . . . . . . „ .... „ .......... „ „ .......•.• „ . „ .... „.„.
l}itr~t'.\tnlctur:i ····~··············································· ................................................................ .
TRA1':S:•llîî'.Rf:A f:Et:RO-MUSCUL\RĂ. \..'11i1:J1ca mni.irii: ........... „ ..„„ .. „ „ .. „„ .. „ ...... .
MECA:-\IC.-\ „ •. „„ .•.. „„ ...... „ ....... „ .........•...•.. „ ....•.... „ ..... „„ ......... „ ... .
„ .•...•• „ •...

C<1p. 3 - FU.\'C7'1.·I OSTE0-.4RTICULARl „„„„„ ...... „ ...... „ ......... „ .. „ ..... „„ .. „.„.. „ ... „ .... „ . „ .. „ ..... .
1\ri irul ;i !ii li:: ....... „ ..•... „„ .„ .„ ... „. „. ".„.„ .• „ ............ „ .. -~· .•.•.. •. , ..• „.„ ,., ..•.•. „ ..• ~······ •. „„ .... „
„ . •.•

~1~~~;~~;-~;;;~Sc~i~I ~.'..::::::::::::::::::.:.::.::::::·:::::::::::::::·::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::·.:
1

Cap. 4 - DEZl'Ol.TAREA .\f!ŞC.-iRll ............... „.„ .. „.,............... „ ...... „ ..•.• „ ... „ .......„ ............... „„„ .•.
STADIUL ~!!ŞCÂRILOR NEORGANIZATE ()-3 LUNI 1DENHOFF) ........ „.„„ .•... „ .••• „

STAl1!UL NECOORDONATE -'H !. UNI !DENHOFF) .. „ .•.. „ ... „.„ .• „.„„.„

STADIUL DE DEBUT AL COORDONARll ·1-10 .„ .. „ .. „ . „ •.... „. „ ..

STADIUL COOIWOJ\ARll P,\RŢîALE 10-14 LlJNl

STADIUL CO>:TROLL'LL1l AL CORPUUJl (DENHOFF) ...„ „ „ „ „ ... „„„.„„.„„.„
MIŞCAREA ACT0/;1:\ TĂ ...„„ .••.. „„ ... „ ....... „.„„„ ... „ .••.•..•. „ .•..•..... „ ...... „ ............... ,, .. „„„.„.„
MERSUL „ .. „.„ •. „ •. „ ••.••.„ „.....„.„ ... „.„„ ... „ ..•... „ „ •• .„ ••. „.„„ ••..... „.„ •.....• „ „ .... „.„„„„.„

l'REHENS!Ul\"EA .„ .....„„„....... „„ .... „ .......... „ .. „ ....... „ ... „ .. „ „ .... „ .... „„ ....... „ ........... „ „ ... „ . „ ... .

Part!'a a J1-11
Ef'>JLU,-IREA

C.1p. I ·- EXA,H!.\'1 RLl .\"l:TROLOGJC..f ... . . „. „ .• . .„„ „„ ... " .. „ ... „ ••••••••• „ .. „ ...... „.„ ....... „. ~I
Cap. ' EX4.lf/:\".·IRE 4 .„„„ ..... „ .. „„„ .. „.„„.„„„„.„.„.„„ ... „„„ .......... „ .. „ .... „ „. 76
Cop .l. -1,V:.1 A.\"TROPO.lfETR!C:f SI rl'.\'CTJD.\.11.l ........... „ .... „.„ ..• „ „ .... „ .... „.„... . ~l
Cup. 4'- fl>IU./Afl[A 1/:1\DIC.lf'Ul.Uf J.l(ITOR /'1:11/FUUC... . ........ „ . „ ...... „. ~5
l'.:\:\MIS!'I. 1:1.l:CllUC„........... „ ....... „.„„ ...................................„ ... „.„.„„„ ... „„.„. ~~
Cap. 5 - f!Al.UAHE:! ll.-1Xf)JCl/ 1ULUI j,\' /Nf!R,1117AIE:l ,\/07011/[ CfRJJiR.Al.1i „ .. „„.„.. 9~
 Cvp. 6 - ALTE CRITERII DE El'ALU.·tRF. .i J.\'FJN.\JJT.·iTlf MOTOR!! .... ···· ·······;············ 10
Cup. 7 - EXAMENUL SEURO-.lfUlOR f.V Pli!.Hi:L .-LV DE l'!AŢJ - UG!.'\ ROB,\:"!ESCU · . !
ANALIZA REZULTATELOR EXA\JL'\'ULUJ ~:EUIW!.OGIC. „ · ... „ · .. „„„. „„„ ll
iNVEST!GAŢll PRENATALE ..... , .„ ..„.„ .... „„ „.„ ..„ .. „. ·· · .„ ... „„„ ··· I!

.;.•:
Pa/teii a 111-ll
HAND!CAf'UL

Cap. J - DESP!?E JlANDlCAP ..... „„ .. „ „ „ . „ . „ „ „ „ .. l2i

CLASIFICARE ETIOLOGICA ... „ ..... „„. „.„„ .. „„„.„„„ ... „ .. J2J
Cap. 1 - RE..!.D.-JPTARE.1 llANDIC.1PATULU! .. „„... „ „„.„ ....... „„ 127
CADRU ORGANIZATORIC .„.„ ... „„ .... „„ „ . . „ .... „ ..„.„„.„.„„ „.„.„. in
Cup J - MULOACE FIZJOTERAPJCE ... „.„„„„„... „ „„„ .... „ ...... „ „ ... „„.„.„. „„.„ .. „ .... „„„„ ).\ 1
H!DROfER.:\l'JA „„„.„„„.„„„„„.„.„.-„.„ ... „ ... „ .. „.„.„.. „„.„„.„ .. „„„ ..... „.„ ... „„.„„„„ .. „.„.„. ~Ul
BALNEOTERAl'iA „.„„„ .. „„„.„„„ ... „ .. „ ... „„.„„ .„„„... „„„„„ .... „„ .„„„„„ ... „. „ „ ..„.„ ...„.. 152
TALA50TfRAPlA .„ ..„„.„„.„„„„„ .. „„ .. „.„„ .. „.„.„„„ ... „„ ...„ .... „.„„ ... „„„.„„„ .. „ .. „„.„.„.„ ! i'
fANGOT.ER.Af'lA ... „„.„„„„„ ... „„.„„.„„ .. „.„ .. „„„„„.„„„.„ .. „„.„„ .. „„.„ .... „„„„.„.„„„.„ .... ,„.„. 132
HELIOTERAPIA ,_„.„ ... „„ ... „ .. „„.„.„.„ .... :.„„„„„„.„.„.„.„.„.„ ..„ „ .. „.„.„.„.„.. „ ... „.„.„„„„„„.. !32
CLIMATOTERAPJA ......... „ ..... „ ... „ ... „ .. „ .•. „„.„„„ ... „„ .. „ .... „ ... „ ... „.„.„ ..„„ .. „„„.„„.„„ ..... „.„ I JJ
ACTINOTERAPIA .„.„ ... „ .. „„ .... „„„ ....... „„...„„„ .... „„.„„„..... „.„„„„ ..„.„.. „.„.„ ..... „ .. „ .. „ .. „... 133
TERMOTERAPIA ......•...... „ .. „ .. „.„„ .. „.„ .. „ .. „.„„.„.„ .„ .„„ .. „ „„„„ .... „„ . „ .. „ .... „„ .„.„„... l 33
CRIOTERAPIA ..•..•.. „ ....„„ .. „.„ ..... „„„.„„ ..'„.„.„.„.„.„„„.„„.„.„„.... „.„ .... „„„.„.„ .. „. .. l 34
ELECTROTERAl'IA .„„„ ..... „„.„.„„„ .. „ ... „.„„.„„.„ ..... „ .... „.„„„„„ .... „. „„ .. „ .... „ ...„ .. „„.„...... 135
C"P· 4 - ERGOTERAPIA. de UG!A ROBANESCU .„ „„.„„ .... „ .. „.„„ „.„ ... „„„.„ „ ..„„„.„„........ 139
C.·ip. 5- PROTElAREA-ORTEZAREA. L!GlA R01lANESCU.„„„.„ .. „„„„.„.„ ... „„.„„„„.„.„„ !-'l3
Cap. ti - CJIJRURG!A ORTOPEDICĂ„„„ „„„„... „„„ .. „.„„„ .. „.„.„. „ „.„„„„„.„„ „ ... „„.„. !50
C"p 7 - READ,IPT.·IREA EDUCAŢJONAL.·f ŞI SDCJ.-1L..f..„„„„„ .. „„.„„„ .. „„„„„ ... „ . „ „ „ •• „ „ 152
ROLUL fAMiLlEI .•... „„ .... „ .... „„„ ... „.„.„„„.„ .. „.„„„.„„.„„ ..'.„„.„„ ... „ .. „.„.„.„„ .. „ .. „ .. :„.„„„. 152
EDUCAŢIA ÎN ŞCOALĂ .. „.„„.„... „.„„... „ ...... „.„„„„„„„ ... „„.„.„„ „. „„„. „„„„„.„.„„ .. „.„ J 55
PROFESiONAL!ZAREA .„„„ .. „ .... „ ...... „.„.„„ .. „„ ...... „ „„... „.„„ .. „„.„„.„„ .. „„„.. „„.. „„„.. 156
ROLUL SOClET.-\Ţll „ „ .. „.„„„„.„„ .. „.„ .. „ ... „ .. „.„ ..... „„ ...... „„.„ .. „„„ ... „„ ...... „ .... „.. !56
ROLUL ORGANIZA Ţ!!LOR NONGUVERNAMENf/1LE - MARL·\-MOt·:lCA
STANCIU .• „ •••••..• „ .... „ ....... „ .......... „„.„.„.„„„„ .„ .. „.„... „ „„.„.„.„„ „.„ .. „ „.„ ....... „ .... „ ..„„„.„„„ iss
Cup. 8 - ASPECTE PS!J!OLOGJCE ALE NECCPEf!.hW Fl':\'CŢ!OX.JLE SI ,-JLE JNTEGR.fRJJ
SOCIALE A HA.VDJCAP.-!TULUJ - V. MARCU „„„„. „„„„ .. „„„ .. „ ..„.„„„„.„ ... „„„.„.„„.„„ 16!
L!!p. 9 - cJrn:..i G..fSDVRJ DESPRE lEG!SLAŢ!A DE PROTECŢJE A fl.1.\'0JCAP.~ŢjLOR
i,V RO.\f.ÂNJ.4 - MARJA-MONICA STANCIU „„.„... „„.„.„.„„„ ..„„...„.„„ ..„„.. „„ lG9

Partea a IV-a
J„lETODE KJ1'!ETOTERAPEUTJCE ÎN REEDUCAREA NEURO-MOTORIE
ŞI Î/ll RECUPER..4REA FUNCŢJONAL-i

C"P· I - C!MN.·tST!CI MED!CAL..i .„„.... „„„ .. „„„ .. „„„.„„.„.„„.„.„„ „„„„ .. „ ..• „.„„„„..„„„.„„„„„ l 75
Cap. ! - Kl.VETOTEJUPJA PAS!l'.-i .„„.„.„.„.„.„„.„„„.„„... „„.„ .. „„.„„.„„„„„ .„. „„ .. „„.... „„.. „„.. l /;(}
Gcncralită\i „ ....
„ •. „ .... „ .... „„ .. „.„„.„„ .. „ ... „.„„„.„ .. „ ... „„„.„„ ..... „„.„„„ .. „„„.„ ... „„„ ... „. lHO
TRAT..!\MENTUL POSTURAL ..„„ ........ „ .. „„„.„„...... „„„„.„„„ ... „„„ ... „.„„.„.„..... „„„ .... „.„„ IS!
MASAJUL ..• „ ... „.„••....•.• „„.„ ...... „ .. „ ..„„„„ ....... „ ... „„ ... „.„.„ „„ .. „. „ .„„........ „ .„„„ IR l
lvtOBIUZ.ĂRiLE ARTICULARE .. „ .. „„„ .. „.„„.„ ...... „ ... „„„.„„ .. „„.„ ... „ .. „.„.„.„.„„„.„„„ .. „„. I !\2
TRACŢIUNILE ART!C'ULARE .„„ ....... „.„„.„„.„„„„„„ .. „ ..„ ...... „.„ ... „ ... „ .... „„ .. „„ 184
SUSPENSIA •... „ •••• „ .•. „ .. „ ............. „ .•..... „.„ ... „ ...... „„„.„„ .. „ .... „ .... „„ ... „ .... „.„ ..„.„.„„„ .... „ ... „.
POSTURILE OSTEO-ART!CLILARE ... „ .. „.' ...... „„„.„„ „ ... „„„ ... „„„„.„.„.„ .. „„ ...„.„. „„„.„
STIMULAREA ELECTRICĂ „„„.„.„.„„„.„„ ...„„ ... „.„„.. „.„„.„ .. „ „ .. „.„ .. „ .... „ ........ „„„ .. „.„

(
I

t
 1(1
;cu, . I (I
li C,1p. J ·· J:IXLT07EIU/'U .'ISiST1J..f Şi f.).\'fTOlER·l!'JA ACTff.i.:..
1.~g
JI l'i.lSTUfUU: Kll~l:TOTJ.l(Al'ffTICE AClll'E I~;;
;\I f:CANOl J:RAl'IA ... . ...................................... „
191
KINETOTERAPfUTUL . „ „ .„ .... „ ..... „ . . . . . „ „ „ . „ .•.. „„
l 91
./ „ur: cwx„1St/CJ/ MED!C:l!.F. l'iJ
GJWi1\STlCA A. " !'J.l
EA ru MUSCl.1.-\IU'. .„ 193
Glldl'i:\SllCA De KEL/1.XARE „ ... „ .,.·1~ ••.. ,, l 9~
1::1 1cfln şi ;d1:: m'1<1J, dr rclln1 I f)j
I 'GIW~r\S'l JCA HLSl'lkAl URI!:. „„„. „„ ..„.„ „„„.„„ ...... „. 195
I :'7 GH.JNASTJCA COHECTOAflf: .. „ .. , . . . . . . . „„ ........ . I'!:.
12S .5 „ Gl\JN.1snc.~ ,\/J.J.llC.1Li j)[ CORE(T.JNE .·I DFIL!li!U)R l'/.'RTUIR.11.[ .... 197
l.1 / SCOLJOl.A „ .... „.„. „ . . . . „ .............. „ „ ......... „ ..... „ ....... . 197
'A iJ J TEHNICA NJJJ)[Rll(JIH R. . ..... „„ .... „ .. „ ....... „.„. 201
11; tdETOD:\ R. KLAPP ...... „„ .. „ .. „ .... „ .. 201
132 ~ltTOD:I 20.l
Ll2 Ml::-/ ODA KMJAf ...... „„ .. „.„ ..... „ ..... „ .• 203
ClFOZELE .... „„„„ .... „„. . „ ..•. „„ ........ „„ ... „.„„. „ . . ~().:;
132 „ .•.•••

Ll.'l 6 - REEDUC„1Jlf.A l·;fLJRQ ..\fOTOl!Jt: - .\hwd,· unulir1h· . 209

~IHODA KENNY .......... „ .. „„ . „„ „ ... „ ..... „„„ 209
133
133 209
134 (' ..uaclefrlc sindrornuJuj clinic -... „.„.„ .............. „„ ............ . 210
135 J\1ijloa.:c 1crnpcu1ice „.„.„ „ .. „ ... „„ .. „ .... „ ........ „„ .. „ .„„ ... „ ... „.„. „ 2l2
139 CLASIFICAREA ŞI lll'URILE .\!llŞCIJILOl{ „„. „ .. „ „„.„„. 114
l.:13 REEDUCAkEA P:EIJJ{U./,J010RJE l'l<OPfUU-ZlSA .... „„ .... „ .. „ ........„ ...... „ „ „ .. „ .• „ 215
JSO Jndic•1ii mc1odicc .„„ ..„.„ .... „„.„.„„ ....: ... „ ... „„ ............. „.„.„ .... „.„ ................ „ ..........„ .. 216
bcrci!ji pentru muşdrii
b1:11ului, anr.:br:1tulu1 ~i m:ii11ii ... „„„ .. „ ...... „ „ . „ .... „„.„„.„. 219
152
ExclCÎIÎÎ penim muşchii
1nmdiiulu1 ..... „ „.„ .. „ ..... „ .. „.„„ .. „„„„„.„„„„„„ .. „.„„ .. „.„„ 11 (}
152
El:c1citi1 pc1111u r1.1U~d1i1 m.:mb1do1 infr1ioarc „.„.„„ .. „.„ ....... „ .. „„„„„„ .....•. „ .... „.„ „ •• 219
155
A> pc ere trilicc ...... „.„ .. „.„... „ .. „„ .... „ .. „ ..... „ .. „ ....„ ••....• „ ... „ .. „.„. „ ..... „„„.„ .. „„ ...... „„.„. 2;1
l51i
hlETODA l'llELJ>S. . . .„ .. „ .. „ „ „ ..... „ .... „.„ ....... „ .. 2_~2
J 56
Cap. 7 - REl:.DUCU!f:.>t ,\'ll./I0„1/0TO!UE .Hâudc gloh,.dc „. „„ ... „.. „.„ .. „„„„.„„ .. „. 2:14
hiETODA MARGARET l\OOU. „„.„ ........ „„„„.„„„.„„„„ ..... „„„.„ ....... , 2.»1
!:iii
METODA KABAT t'dETOD.o. DE F.·\CILIT/d(E f'lWl'!UOCEl'TJI',\ NEUIW-
MUSCULAR•.\) ..................... „ .. „.„ .... „ .. „.„„.„„ .. „.„ ... „ „ „ ... „.„ ............ „ .. „„ .. „„ .... „.
l 61
Al!crn;irca all!<lgoni?IÎlur ... „„„„„„ ... „ „ .• „.„.„ ... „„.„.„
1'1ETODA UOBATH .. „ .. „ .• „ ... „ .... „ ... „.„ ...... „ „ „ . . . . „ .
169
METODA TEMPLE fAY .. „„.„ .. „„„.„.„„ .... „„.„.„ .. „„„.„ .. „„. „.. „ .„.„.„ „ .. „ ..• „ ......... „ .. .
/\iEîODA VOJT,\ . „ .......•... „ ....... „„.„ „ ... „ .............. „ ...... „ .. „„.„ ..• „ .... „ .. „ .... „„ ... „„ .... „ „ „ ..
hlflODA BR!Jl\'NSTl:OM .„ ... „ .... „ .•.... „.„„ ......... „.„.„„.„.„ .. „.„. „ „ „ „„ ..... „.„.„ .. „.„„„„
Tr~lomc11wl kiuclic :il 257
Tcl111ic• Ui:rrn lJob;i1h 15 7
TdJ1Jica Le M61~yc1 .... „.„ .. „„.„ .. „„.„ .. „„ ....... „.„. „.„„ .. „„„„ 259
!11ETOD/\ FRANK EL ... „.„„ ... „ ... „ .. „„„ .. „„„.„ .......... „ ••••••. „.„.„ .. „ .. . 261
Cap. li REEDUC.4/IE:t NEL'P.0-.lfOffJ/Uf.' .\h·1i;dţ f111w1io11ulc „.„ ... „.„ .. „„. „„„ .. „ „ „ „ „ „ „ „ 1b6
175 h!HODA TAIWIEIJ „„ .. „„„ „.„.„ .... „.„„ „ . „„„ ... „.„„ .... „„„ .... „ ...•... „.„ 2C•b
no f\IETODA l'l.:rv .„... .. . .... „ . . „„„„.„ ... •" ..... „„„... .. . ~68
IRO l\H:TOD:\ CAR!t şi Sl ll:l'HUW „.„ „„„ .. „ .• „ .. „ .. „.„„„ .. „ .. „„.„„.
SI Cap. 9 „ DECO.\'Tll..tCTL'JUHl:I „ „ „ „ ... „„ .. „.„ .. „ .....•... „ .• „.„„„ .... „. ....... . „ . . . „ „ .. „ .. „ ..
RJ
112 ~

84
15
it
) M/11 /d CCJRf'ULUl OME!~ESC .„. „„„ .. „ .......... „ .. „„. '!.77
A111-.ra li - TABEL S!NOl'TlC AL ll1:\T:\l\IENTL'LL'l Dl: 1u:cu1·ER„\IU; Î!\ ,\j{Ţf„
CU LARE LA COFIJ .. „„ ....• „ •.. „ •• „ .. „.„„„.„„„„„ .......... „„ .. „ „ „ ... „„„.„ ... „ .. „„.„„„..... 28 I
' . A"''-"'!li - TABEL SINOPTIC AL SlMPTm.ffl tiH l~!!'ORTt\l~l E ŞI f'R!Nllf'llLQH
DE TRATAl•ffNT JN UOULE SISTEMULUI NI RVOS .............. .
Ani.Ta JV SUGESHI TF.RA!'EUTlCE ÎN CONTHr\CTURJLE 1\1/d DES LNlT[ fN
1.M.C. - :\lARlA J'vlERTOlU .......... ...... ................... ................... .
BlfillOGRAflE ..... „ ... „ ......•......••.•..•.••..•........ .: ..............•. „ .. „ ... „ . „ ..„... . ...................................

..

j
I
I
J

t'
IL()H

T iN

\J

I li

"l
I
I
!
'
 ,4;1exa Jll ~TABEL SINOPTIC AL SIMPTOMELOR liv!l'ORTANll'. Ş! i'Rll\ClP!lLOR
DE TRATAl\iENT iN BOULE SISTEMULUI NERVOS .. „ ........... „ ........ „ .... „ „
„ ..•.

Anexa JV - SUGEST!l TERAPfUTlCE ÎN CONTRACTURILE MAI DES irHALNiTE

l.M.C. - MARJA MERTOlll ............ „ „ . „ . . . . . . . . . „ „ „ . . . . . . „ ............. „ •.•.... „ . „ „ .. „
BlBUOGRAflE ........ „„.„.„ ..• „ ... „.„ .............. „ . „
„ „ ... „ ... „ .... „ ....... „ „ ......
•. „ .•......•.... „„ ... „ . „ ......... .
....•..

1 i

',' /

l
!
I
I

I
I
" l
l
i

·'

.!
;/
· l
I
l·-
I
i

l
LOH
•.••.. „, -28,
E

li

i .
l
l
i

II

I
i

l
. - .

"1
i
i
I

I
l
I
I' PI 1
I
'
!; >

R
Forma cea mai simpla de mişcare este
bine cun0scut. Din punct de l'e.dcre orice reacjie a organisnwlui
- fie ca motorie. secretorie sau vaso-mowrie cnre la o excita!ie,
se numeşte ac! reflex. Aceast5 mmsfomrnre; sau mai bine transmitere de
are loc intr-un centru ner:os, numit ccmru reflex. mai centru
mişcării este miiduva ~riniirîi.
O mişcare reflexă, în expresia sa cea 1rni1 se compune din

I. Excit;m~a
nen·uloi senzi1iv;
2. centrul11i rcnex inlennedi:ir;
3. Exciinrca ner\'ului motor şi mişcarea care o
e~le inrtgistrat5 de org:mîsm prin
lor sau, mai bine zis, dupii felul sermqîilor pe c;;ire le
cliisiiicat în:
:i} cxtemccp/ori, c:ire inregis1re:izfl
$ensibilc !:i

muscul:ir obscur, c:m: ..imprcun:1 r11 culm1a!e şi optice

spune, îndrumil!orul principul al în coordonare a
Prin unnare, atăta timp dii sc produce o contraqie muşcubr:i, la nke!ul pielii şi
al muşchilor in sosesc in
car:ic1cn1l core~punziitor modificărilor
prin accasl:i, nrie11tarc11
inct:pultll. şi toate
ci şi s111:cesiune11 în care se ro111rac1ă ·.
• Sr-rcnor M. !. -
 !4 Rccduczm.:a ncmo-rno!one
--------~~-----

Prezenţa acesiei inervafiî senzitive a muşchiult1i a fost Jcmonslrată Je

Sherringion. Seqionănd rădăcinile an1crio;ue-mo1orii - d D obscn'Bi că nu toate fihrde
din nervii muşchiului degenerează, di:ci 0 parte din circ:a o lreime, suni scnzi1ive:
Seqionarea ulterioară a rădăcinilor posterî0arc-senzi1ive duce b degenerarea a
~· ~
fibrelor rămase indemne după prima experienţă.
.j ••

Propriocep10rii acestui „simţ muscl\lar obscur" suni reprezentaţi .de: fosw

musculare, corpusculii Golgi Jin tendoane, cmpuscuiii Va!cr-Pacini şi !enninapile
nervoase libere din capsula articulară şi sinovială_
Corpusculii Golgi sunt alcătui1i din mici capsule fibroase, de formă_cilin<lrică
sau fusiformă, în interiorul cărora se găseşte o bogată arboriza!ie de fib1e Jemidînizate,
provt:nind dintr-una sau două fibre nervoase. Rcprezcntiind cam o !n:ime din fu~·a·ik
musculare, ei sunt sitmlji imedial sub jonc1iunea musculo-1c1Hlinoa~;ii ;;i nu flmqia de
a detecta tensiunea fibrelor tendonului in timpul contracţiei muscuiare.
· Fusurile musculare sunt n:prczenrnte din 2-10 fibre musculare subţiri,
i'
specializate, bog:i1 inerva1e, care au rolul
:;ii i11formczc centrul ncn·os asu fi! ;i
erndului Je relaxare a muşchiului.
- Corpu:>tulii Golgi suni aşcza!i „în
scrie'· cu muşchiul. - contrnc!ia muş­
chiului respectiv amplificf: stimulul lor-,
În iiLî1p ce fusurik musndarc swH aşezate
;
,.in i~ir;ild" - c,1;11r;1qia film:i inuscul:irc I
Jiminufand stimulul pc care-l 1ran~mi11:.
t-.·la!!h.:w~ fkosebe;;1.: n:cep!ori Jc 1ip A,
Fig. I - Dh1;;n.1ou1 unJtÎ tJf..'f n.~Jli:x ~intplu. u) pn.tpriu~ f
şi cx1crorcccp10ri; h) g:mg!i0.1 senzitiv; c) neuron cu prng de exciw1ic scf1zu1 - fusurile
>-cm:i1iv; e} n.:urnn mo101; ./) .:ak cfrrc111;i: ;;I p!:icii musculare - şi unitfiţi de 1ip B, cu prag
motorie. de excîrn1ic rcliitiv ridica! - corpusculii
Golgi {Fig. l şi 2).

,'

·'

!~'

, ,,

f
l
I
1
Fig. :Z - Rr:l.Jfia dimri! _fl1s1tri!t· 11111.<cui.m:- şi L·11qm.•culii Goli;i _fill<i de lf/;n·le
mu.<cuhm:- Buda y: ! fus 1:m.1Scuiar idi,pus iii paruld cu lib1~ muscular~: 2s1fct
ind1 con1rac1in muscuiarii sl~bcştc !cnsiunca a,;upra ii.isului; J - libr1i mu~cul:uâ; I
3 - corpuscul Go!gi itlispus .. în scrie" c-u fibra mn~cula1â); 4 - mote>ncuru 11 ;
5 - neuron g:imma; 6 -- 11cu1m1 înicnn.:ui~r. I
'11'
I
i
J_ ·:
 I
i l.5

II Căile de Lr:wrnihit, ik
pe calea riltJ.fic111ilor pns1cri0Mc, prin
spre

Ciru pa J i:s!e din:

:1SlH
I _:Fibre mielinice prirnare (1
11nulospirnle1, cu o l'iîc2â
ak., Jîb1dor illlrn
1\0- l 20 şi
li
im1\i
\I,
I
I
l - Fibre mic-lini ce (l B) prnl'enind <lin corpusculii de
I şi care, în nu o · asupra
I
I
moloneumnilor inuşchiului dill care provin ;.i o :iqiunc t.\ci1;iioarc a>UJlfil nw~d1ilu1

II ] / - ll tS!c secund:1re (10, cu q

l
i mai (30-70 wnusului muscular.
Grup a a l l 1- ll provine de la receptorii durC"rii. i:ir
1u rolul G 1 u pa a l V - a eslc aldwiiii dio fib1i: 1·ege1<i1in:
a ~I
Atât pcntw ref1ecti1·ita1t, dar mai ales pentru mcca!lirn1ul de rcglun.: a 1unus11iui
I.
mt1!,cular, nu sunt de ncgliji11 nnan:qi, :i11i,:ula1 i ~i
,,în
Turnsmilerc<J ncn•o;uii poate an~a loc da1ori1{1 panic11L11i1Iqi1 pe care o ;;iu ct-
1 muş­
lor -,
luklc 1m1sctdarc, cduJele glandulare şi în 11cn·o:1,e. 1.k a fi c:1:1.:i1abik.
aşeLate
M0Jificar1:11 mediului extern sau rn1crn, fie ca mccanic:î. cl1111Jid etc., dcnumi1ii
s1i11111/, produce o modific:.m: a po1cn!ialului dt care ~c rnpiJ pc
11srni1c. toati\ suprafop1 cchdcl. datoritii pmpri::1fqii de conductivi1;11c sau auwpropagan:. Acea_,1;"i
' tip :\, modifie<1r:: propagntiî ll pti1t:n1ialului de membranil ~c nwlll'~lc im111ds. Jmpulsul csie
·usurile fornn1 de !rnrismilcn: a t'nergici nen·oase_ Tnrnsmi1crca ncrvoa:-.ii csic, dcti, o manifi:slart
;u prng dec11 ic;1 s:iu, mai curccl spl!~. elcc1rochimică, d1.:numi1{1 po1<·11{iaf de 11qi1111e.
111sc1il ii Un impuls nervos ia naş!trc prin scăderea pott:n\i:ilului de rncmbrană până la
o l'nlo.arc crÎlică numită prag. Od;i1ă acest prag poicntialul de :iqiuuc se
dedunşează în axon şi celulă, i11difrr1:nt de c:ditatea, valoar1:a :;au i111cnsi1atcil s1imuhdui.
Această calirnte determină cunoscuta „ 101 sau nimic". care ir:.iduce foprul cli
cdu!a nervoasă răspunde cu uu maxim de i11tcn$ilale ]J un stimul da!, poreu!inlul de
aqiune neavând ampliwdini v;iria1c. Desigur, acest luau inţclcs numai c~
model experimental. lntensiwtea stimulului es!e lrnnsniisii neuronului moior nu prin
talita!en sa imrinsccii, ci prin fn:tYenp1
Se numeşte pcrioadâ de !atc11fâ 1impul scur~ dill momentul r:xcîtilfii nervului
senzitiv pfinii in momemul apari1iei ribpunsului motor, rn.:cesar
10tnle a

:.au mai
mul!e cdule.
em: o modali !<He de sistemului
nerrns. Aşacum a demonstrm Ramon y de
şi 11u una de cominui1u1c, de unde rtzuhă„o
lu nivdul sinapsei esle un biochimic. Buionii prcsi1rnp!ic:i
U!lll<l!Or) şi o lrans111
care poale li fm:ili1ator sau Îllhibiwr. Se cunosc tipuri di:
şi desigur multe al!ele vor fi descoperile. se crcdi: cil
presinap!ic secretă un ·singur fel de hormon. hormoni să
dopamina, gluwmic, cnkcfolina. cndorfina.
 16 Reeducare~ 11curo-mo1orie

Excit<ibilitatea neuronului depinde de trei factori:

a) Nawra de bază a ace:;! ui neuron.
b) Numărul sim1pselor exci1a10are care aqioncazii !nir-un am1mH tm1p.
neuroni nu au mai mult de 5 sinapse (con1:1c1e), în 1imp cc aljii au 100 şi chiar.)
de sinapse_
c) Numărul sinapselor inhihiro;1rc. Se co11~idcrfi c5 la ni1·clul cnr.cfolului l!l
mul1 de o treime dintre sinapse suni inhibiloare, de având un rol deosebit in reghin iI
functiilor nervoase.
, Sinap;,a asigură inmsmiterea in1r-nn <:ingur srns, rnnsriiuind o :id(n•iiral;i vah
cu sens unic. Ea asigură posibiiitmea amplifidirii exci1abi!ii5\ii !H~n-onse, prii1 fopl' ·
că permite desciircări rapide repetare {:'iOO-JOOO de impulsuri de seCUîHlii}, permit
dezvoltarea fenomenelor de focililnrt:, deosebii de intncsan<e pentru po:.ihiiit5file d
reeducare.
I
I
l

Facilitarea este starea care uşurează excî1ahiliw1ca nenr0nului motor. CtrQo;;d~

deci debitele afrrente excitaronre cnrc converg către un ,rnip de neuroni nw!ori, c'
cftctuenzii contracţia unui :mumii mu?chi. folosind şi sursele s1imula101ne de vecină!;n,
pmem să întiiiim răspunsul aces!or;i. mărind a~ifel 1impui potenrinlului ~le mrm!:>rnn I
I
de la 05-l 1m la 10-15 ms. Esle ceea ce se intfJmplii in meîodtle de fodlitan
propriocepti,·ă (Kahal de ex.), despre care- vom vorbi mai depar!e.
lnhibifia este o altă funcţie sinapticii, da1ori1ă căreia neuronul postsinap1ic m
răspunde, tiispunde mai încet sau incomplet. E:-: i>tă numeroma~ forme de inhihîţie nw
ales ia nÎ\'elui sistemului nervos central. La nivelul medul<ir, cea mai evidentă inhibi!i(
es!e cea produsă prin sinapsele care trimit impulsuri :iferente din muşchii antagonişti
Această fonnă de inhibiJie se manifestă conform principiului inen·orid reciproce. dupi
care fiecare neuron motor primeşte, pe lângă impulsurile aferente excit<i!narc, impulsuri
aferente inhibi1oare din muşchii antagonipi celui pe care-l inen:ea1.ii (Fig_ 3).

l••>f"J'.S.J'!I {)MLlt A)i:"f<tf

AQ:v•• M(}l\!051N~P!tCE

f;'(!'~f\i'
tNf:;t.Ailf:
SPl<lAlE iFUSl
o~
Îllî!N.'.)fDf:.
ro:.:is

"'
l'OS 11.Jlli. _„_
I
FLE xiE -
PlŞlhE

Fig. 3 - Du1grumu ilrhar:lor r~(f.Tf.'111!' 5c_r.::ntc!1'1tfr cun: < {tn1·nJ.: intr·-un 11i.'Uron nu1tn1 rrl in:ui mu~r hi
ln!1urn1a fiecărui <lc?il cslc indicai~ c:t ncitnin:;f{
e.rtc11so1: ([) ::atJ inhibilu::in: (l) (<lup~ Pudi
şi fuhon-/4R)

l
l
I
.I t
 17

În pc care-! rnm
se ddinţ~!e i;:a 11eurn11ului motor
Dacă in1r-un neuron soseş1e un

.I in reg·lan

viirmă vah sus sunt expresia

c{î 1111 neuron m~lor s::iu un grup de motori po!
cu rnni mul1c cili afereme. Jn ace$t un neuron molor exci1a1 de
O ~!lfSfi rcrifrridi i'JU poate fociliiatoare de fo llCllfOnii
n;tlşchîlor staliiliz;i!ori. prm:inwli. de b muşchi :iuxili;iri ni respective, ca şi
Cunn:;dn de I~ neuronii muşchiullli i;u pe de :illfi ~ă
nl(lf ori, t• irnpul$11ri i11hihiwrîî de- la muşrhii :mwgoniş1i, s:w de la muşchiul omonim he!crnlatcr:il,
: vecină!al; conform i11e1Tafh'-i reciproce
mrrnbrnn Pe de altii pane, însă. sinapsa nu posed5 cnpncîlaiea de a 1ransrnite în mod
r. fadlitan corect fn::cn:·nţa impusurilnr primi1c în tcrn,iin;qiile Datorită acestui
dcsciircnrca se ponte modifîc:i pe miisnrii cc str?ihnie un ian1 de sinapse. Sinapsa
'inaplic m reprczinlii ŞÎ U!l p11nrt J1UIJnd1J·SC' bloc;i UŞOf
hihiţie ma dcconcc!imte. Ea asigură o securitate redus5
tă inhibi!ir

rocr:. ciupii
RE EXELE MEDULARE
, impulsuri Rene:rnl de nexie. Dl.leii S"C nplicii o piciHud de m::id sau o injep5tur5
3). pc piciorul unei bronşte dccapita1c intreg mcmhnil inferior se flectcnii.
de :ip5rnre apare şi la pacicn!ii cu sec1iune de miiduvii, la care orice activitate \'Oluniară
in membrele inferioare este imp0sibilfl. Acest renex multisimip!ice
adnd c3 rarnurî aferente fibre din s11bg1'upurile bem şi deltn, nervi senzitivi care
plodi din 1erminn1iilc lihere subcutanate. Acest rcf1cx se pare cil in mare
parte şi deşi n ariiwt d al!ernanţa ritmică a poşirii trebuie să fit
un· :mtomatisrn medular capabil să se producii, într-o oarecare şi fără
şi în receptorilor cuiamiti şi profunzi.
Rc11exul de înlin denumit şi rcf!cr mimaric, este cel d;i!orilii ciiruia se
onostmică. Accsto este reflexul care se tonusul

motori de ditn:
pe cflile I A din
vom vedea, rellexul este c0ntrola1 de nervoase
este ace la c;ire .i dovedit sursa aferentă
în fiziologia acestui re Oex. /\ 11im:il11I dcccrehrni prin scqiunc medio-colicu Iaru este
un animal ionimd - calea
ufrrent5 - ;ice;islfi rigidit;itc di~p~rc. La ;rnim:ilul normal, scqiomire;:i r5d5cinilor
la musculari:! r:imiine
Hipenonia obiinutfl prin esie o hipertonie a nmscuhuurii care se
cum vom decerebrarea :mulcazf! de
fi mu~r J,j a frDexţ1lui miowtic. cnrc apare C'iagernt.
1pii fi udi Mcn!incrca normnlfi :i wnu~ului muscul:1r C$IC ratiltalul impulsurilor
şi inhibi10:-ire ce se lrnnsmit ncun.miior molorî. musculare.
lor intinderc s:iu ~cun:ire. în
. ' .
ortostatism, transmit continuu m:uronîlo,r motori, inipulsu1 i cxcita!orii. Accsie
exciia!orii sunt modulate, pe de o parle, prin mecanismck sin;1p~ci ii~siişi, în
nqionează proprietăf ile de inhibiţie şi ocluzie de car1.: vorbeam mai .sus. iar, pe de
pane, de activirniea nervoasă superioară. Am văzul d <iCcJstă ac1iv11a1.:
. .·„
centralii dispare prin decerebrare, ducând la hipertonie (fig. 4).

i
r·-----1-r-----,, •'

l
Ekmen!d.1.: centrale
ui!esc innuen!clt !or inhibitorii
supra sinapsei mcduli.lrc prin
1,;;1 s

di mni importante: una prin

J
~
f'\
r;(;;r„".l.
Î
~~o
•I
'\>,

r
·

\~ J
0
c i mediul celulelor lknsh:iw·,
wrneurrn1i situaţi, în regiuneiJ
1ern-internii a curnu!ui ankrior,
s!;1bilc:-;c cuncxiuui <le inhibi;ic
0 ef as ed.
1
!
li
I ncunmii mo!ori şi, a <loua, pi in!r-,
mecanism propriu de rcgl:.m.: a I
i 1:ii·~
r î su lui. Bwb:r a ariirnt di fibrele
\ .. iafusalc primesc o incrva;i..: mol(}\
~ t1 ; :1%,
„i.

} p1(lpric, cart: st:n-tŞ!~ ca mijloc

!ti.• :f' . 'i'~ inl1uenian:: a scnsibili1fqii reci.'
r 'I l . " !OfÎiOf; <!Cc'::!ilt: fibre flJOlOfÎÎ Jllc'::!l[
'\ţ1 '.
·i'. fusul in rnai mică s:iu mai marc tlf
;,\' I" siune. ;itit dii cste m:ccsar ca st.
·, ( sibili!al<.'.a lui sfi fie 1i1axim5,· ace~!_;_.
!·
".c~./ sunt/ibrde gamma (Fig. 5).
. În afara rnluiui direct asur
-=-=-=-=-:::-~--::::.====..:::.=-::-:-::.-~='--.=--=---
'!

1ensiunii fusurilor musculare, si

temu! gamma ;irc un imporla!l! r.
FÎg. 4 - Diagrarnu buclei per~ferice a tnect1ni.nuului
infomia\ional în ceea ce prive~
rt:}le.rnlui de fo1indcre (mio1u1ic) (după Ruch şi fuiwn-1.JS).
coreciitudine<i răspunsului mol'
neuronului. Această activitate reg!a1oarc se exercită ar5t la uivel medular, cfit şi pre
control superior, mai ales din substanţa reiiculară (fig. 6).
De fapt nu este vorba de un circui!, ci de o buclă, penim că de !a neuroni
gamma pleacă aferenţe spre fusurile musculare, dur afr1enta se !erminii pe neuron
alfa. Dacă circuitul s-ar închide tot pe neurnriul gamma muşchiul s-ar găsi într
· contrâcţie_continuă. Tot din buclă fac parte şi elementele aferente cure merg la neurrn;
inte.rcalari: prin care se stabileşte contactul cu centrii superiori.
' ··-'·- ··Activitatea reglatoare a sistemului gamma fon: posibilă trnnsmi1,.::;i.:a mesaje!!
,i
despre io!inderea muşchiului .,respecriv în orice condi!ii, chiar cilnd muşchiul es
contractai sau când cmpu! are o postură neobişnuiiă.
· · În 1960, Eizaguire obţine, în unna stimulării fibrelor gamma contniqii di fi.:rir,
unele rapide .şi lo!ale şi ahde lente, care nu ascuhii de legea „lot sau nimic". Astfr
controlul central al contracţiei musrnl.are .se pare cil se face prin d<mă foluri de
gamma-1 şi gamma-1. Hiperaclivitatea 1fo !ip gamma-1 a fusurilor cu snc nudei
duce la spasticita!e (hipersen.sibilî!a!e fusorială dinamicii), iar hipcrnctiYirntea de
gamma-2 a fusurilor cu liwj nuclear duce l:i rigidi!flle parkinsonianii {hipersensibilira2

• Circuiiu! Renslwu- este cons1i1ui1 dintMl ansă rccurcn!~ f(t.·cdl>ud) tk i11hihi1ic. În momenk
desdirdrii mo!nncuronului o cola1cral5 merge la in1crncuronul Rcnsh;w şi p1Înlr·o formac.~t!in;•mic :;pecii(
moderează ac1ivi1a1ca moioncurnm.dui. mcn!inîmd o frccvenjă de dc,ci'Hcarc ~ impulsurilvr sc~z!Ji
(5-331 sec.). Se crede d influcn>a sa c:slc mai puternică <•Supra mwonrnrnniloi ionici.
 ar

viscere
inhibilOrii

inhibiJic

1·a!icmotot
rn mijloc
Îlfqjj !CCC
1torii meni
1;1i mare te
C$llf' CU Se;
irn5; ;iceot

Fi:;. 5 DiJJi;rum.i simţ;l{fin.JflÎ a poxibihulti/,w dl' JJtl)(lUict.111.: tJ u1t.•1·1dJÎ1.:i /lH1Îcc la nh·,·}··'·mc,Jolar.

nporlall! r FM - fusuri mumilarc: IP- inhibi1ic p1e'sin"111ic~. t./lA - in1crneuron ;1cti,·;J1or: N!I - intcrncuron inliibitur;
ce privi::ş TRS - lrnct 1c1icuk-spinal; U' c<olc pir:rn1id:ila; CI( rduln Rcn;h:iw (dupii A. Stupp!cr-·lt...').
;ului mat
. ciit şi pr:

la
1e neuro11
TRAC TUL
giisi într COF< TICO-SPINAL
la neuro1; PIRAMIDAL

a
1 şchiul es

:\îi diferîr'
ic 1
'

1ri de fibr
;ne nuclci
TRACTUL
RETICULO-
SPINAL
I SPINAL

ntea de tf
'

NEURONUL
FUS MUS-
_în momcn1 a • MOTOR
Cl!LA R
iunie
rih•r
Fig. 6 ·- J.1/lw:11/1'ic sis1nni!lur t1lp/w şi giwww a!!11pu1 mJ1.r<11/µr (dup?1 Grccn, citai din Rudi
ŞI
 20

fusorinlă stmiciil
,„·
clar·precin1â. Decerchraiea, efectuală imn:: 1uhc1 .ulii
\'ÎlJ!e lusi-moiorie exager:Hii :.i ex1t:n~orilor. :H;'"!I în plan s1a1ic, ş1
Decen:brarea spin:i!5 nu -produce spastici1a1e dcc:i: in rhrn dimm1i:. ;;ni\'iind
Rezulta de aci di :ic1i,·i1n1ea dina1:nidi este dependent:\ în mare p:.ine de
111edt11:Jră. În timp Ce neiiYÎlale:J s!::i!ic;i llCCc~Îlii mai aJrS Hll COnlfO! cCll\rnJ.
Dincolo de ex:igaărik imponanjei buclei gammn în rerce15rik de
ziologie. ~icea„ta trdmie prj,·i15 ca un nwdulnior ni 1onus1Jluî mi:srulnr, ;;i al
j n mi 5.: a rea con~I ientizatfl. în c;ire intervine rnnrrnlul sl rnn ur il!11 superioare,
nerYos cenli-al se poate lipsi de fonqi;i na~:ui 1egta1or.
Rrnexul tendinos sau reflexu/ de .H:c115ii esle hinrrnnoscui din clinicii.
0 rnanifcsime pnrtinlă a relkxului <lr in!Îmkre. Lo\'irea H.'ndonului produce
tendonului şi r5spimsul imediat al mu~cl1iului (C(mtrnqie). I
Rcfk:nil "brice2g". <lenumi1 ~i f·dlr·rmiow1i1" i1wcr.1. se prndnce prin
fibrelor J B plcr:!le din rmŢH!~rnli1 ( iolgi. fiind un arrhisin;1p1ic n11111 neuron
Am amintit mai sus că fibrele J B au un rol inhibitor <tSUJ>r:l neuronilor
siner!!ici cu mu:;chiul din care pnwinc ciesdrc~ire:1: c0ncornitcnr. e-i lrimit
foci!itatori );i neuronii motori ei muşchilor :rn1agoniş1i şi nu rolul de n producr
efect reflex. de inhibiţie autogenii, ferind :i~!frl muşchiul de snprnîncordare. ;\el
~Jt.::easta esie foarte bine dovedit3 pe animalul decerebrnl: dac~ ~e înccarc;i
rigiditiiJii unui membru se vn intiimpina o rai.<:tenjă. cm: reckaz~ insii la un .
II
dat, constatându-se chiar comrnqia mu?diilor anlilgoni~ii muşd1ilor hiper1onicî.
loc O flc:xie bruscă, aşa cum Scnp5 Jam;i unui briceag ;1!1mci c;iiml SC Închide.
11 Reflex ul se intiilneşte şi în p;:Hologi3 umanii i11 leziunile i::rnve aie sub>wm:
. ,
.
..
·!,
reticulare. · - '
Reflexul Phil!ip>on este daror;:it :iqiunii f;icili1:1t0;ire a fihrf'ior J R din mu~chi;(
./ îmins asupra extensorului cnntralaternl. E:-te vorba de efectul incn·a1iei incrucişa;
Sherringtcm. În camrile clinice, odată cu coniraqia ;-in!agoni~lilor din c;ir!rnl relk\nf~
brîce3g se p9a1e obsen-a şi creşterea rigidi1;-qil iu c.-:tcnsoril con1rolmcrnii.
Allr rcllexc rni'dulare palologirr, indic;'ind i11Hcn1perc;i :ic1iu11ii inhibi1nnr(
cemrilor superiori sunt:
a) l'.cflexul Babinski: ex1cn:;;i::i degetului m:ire al piri(•rn!ui şi ahdnqi:i dl'.'getdm
ca răspuns la o excitaţie cutanată plantară. Acest 1el1ex este pawgnomonic penrr1
lezarea căilor pir.ami<l:i!e; , . · .
b) Reflexul Hoj)inmm. care se produce l~ pernqia fetei palmare n ultime
'
'i faJ;rnge a m~ifo.isi.ilui, răspunsul co1]$1and inir~o nexie brnsd, c;1 o secusii," cclor!ill~
degete, adduqia şi flexi<(degeît!lui m::ire.
c) Clo1111s11! este 'rez:uhaiul ctispari1iei sincr0nismnh1i desci'ircilrii neuronullf
m 0 tor. Se pnne de obicei în evidenţ5 la nivelul tricepsului sural şi con~iil dintr-o seri« f
de contrnqii - secuse - ce s_e produc !a întinderea brnsd\ a 1cndunuhii ahi!i:rn, respec1i1 I
Dexia dorsală a piciorului. l n cazurile m:ii gr;.n-e esre suficient:\ percuţia tendonului ci: 1
j {

relk:rnl miotaric sii ;ipnr5 sllb acc;ist;"i formă C'\::irnaiii ·

1

;·
CONTROLUL CENTRILOR NERVOŞI SUPERIORI
Seqion:irea mednl:iri'i, experimentalii sau llat11n;1ticii. face ;-;;J dîsp:-irfl
renexă periferică. Dad bolnavul esle ins5 hine ingriji1, aceste rellexe rnin ciupii
3 silpt:'im;îni. ]lfai in15i se rest;;ihikşte rdkxul Bnbin,}:i, apoi apar rcflt'\ck ;m;ik I
 SC
(.1111 n/fr.r llOIÎUpffr tfC' jlc.rie C'Xl/'.'.Cl"illă}.
şi n reci cu C\"Jcu~r~:1 ;1cc~10ra.
masă spontan, chi:ir \n somn.
Reflexele ;w1om:itc, Ln
şi cknwntclor ::iuioiwmc
1·;i.<:ornnstric1nnre. 1\poî, în fozele m:ii
;\ceste wlburfiri de :id:1prnre duc l:i form:ire:i de escnre de îngrijii şi care se
\'inJcc;i
(~re e5tC expfîc:qin acestor fcnomene'l
Disp:iriti::i n:flcxelor· imedi:n dnpf1 csle dntor:11;i 1111ui şoc.
d::'IH!l11Ît de ~forsli:dl lhfl „„\oe .1p11w/" ( 1850). Shc·rrington ;i dcrnonstrot ;1ccs1 fopr
inir-o expcri1~nfii rfim:i·;ii cckhr:i: cl:ic5 'e m:idurn rdlcxele
dop~ revenirea rdlexelor mc-<lnl:irc se rwc1id o noufi $t:qi11nc. 5ub ni\'elul celei
p1t'Ct'<kn1e r,:nnelc nu moi :.unt ;iholile. Şocul arc loc nmnai la c::iilor
cc·ntr:ilc: scqi011rircn accn~t~ intrt"rupc :iqiunc:i: r:1cilit:i1o:1rc ~ prnsencefalul11î nsopr:i
mec:rni~muh;i excÎl?irii neuronului m01or.
McC011rh şi Fullon nu ckmon~1r:i1 :iqiun.::n focili1:1w:irc a cortc:-;ului nsupra
rdk:-:elor opim1le în fr!ul urmălm: prin cmisferectmnic :w 0b1inu1
în contrnlaternle: ihd la acc:;tc animn1e se face o seqiune mcdul::iră, ş0cuJ
:-piml se produce în acest caz numai în membrul inferior de 'pam::.i
lin nrn;.chi1 cnre- m:ii are controlul CClrtÎcalilii!Îi.
incruc i~3'
iJ
li.
1hibi1narr: LUL C
REFLEXE
i:i degr:1dzy
)llÎc penit'
Funqiilc formafiunilor rctirnlare nu fma deduse, in 1mirc din smdiercn
~ a ultiim Sisien1ul mai ::iles prin
o cc !orblu

nccstc n:::Ocxe,

reflexe posrurale, au şi
unn:i tmnr e-leg;ime c:m· :rn fost incunu1w1e cu premiul

' i\l~r1111~ R. - .411i•1111/ Po<1111"c. Cr<•onion Lcclurc. fr„c.llor Soc„\fctl. 19~2. W: ll. 33'} til:H de
Vnkubru V.. Stcri;idc M „ in: lîin i>1111ia cr,icrnli1i, !'.iii!. Ş1iillpfid1, !lucurc~ti, l'Jt".1.
 .
____________ -- -
_:__-------·-----------J
~--~.._.„_.

Mecanismele de postură suni rezulla1ul infonna!iilor pi imite de la t:rmiiiÎ li

. ·': Jtori, luajÎ Îfl considera1ie de către Magnus: . .
receJ a) !abiri~tul. asu~_ra pozitiei c~~ului ~n spap~;
b) propnoceptom musculaturn cefei, asupia pozi!iei capului în raport
· 1
. •l'
!
chilii; . . . . . b
I
1rtJfl c) proprioceptorii din muş~hii trunchwlu1 ş1. a~ mem. r~1qr as~pra ·pozi
iului şi a me~brelo~ în spaţiu„ Un rol de?~e?1t. m _aceasla

prioc P. al articulap1lor. · ,
funcjie
tfL'.flC~ torii articular'.'. care mfonneazii asupra po21pe1 d1fr:I1tclor scgmcnlc, a gradt ·
de {Jet.~~ etterocep'.orii ~u-tanati îme~i~trcază presiune~! excrci1atii p~ -~murnile supr~I
o au p
I
lui şi deci poz1pa corpului m raport cu suprafo!a de spn_pn; · jl
corpu ·· · 1·
:i le e) receptoni v1zua i. . . • . .
Reflexele acestea sunt reflexe de lip evoluat, n_ecesua~d aqwm n1n_s~uh j
"raclate, coordonate, <le m:ire fineie. Pc animalul illlreg, rdkct1v1ta1 I
co(l1 P
Jexe. "'
r . . . l . I . :-,
este control3tă ş1 de celelalte eta1c a e sistemu li! nervos: ccrebelu1, nud
l
1
pos111~~ ~e Ja baza encefalului şi, în special, conexul. ·
ceotJŞllpupă natura receptorilor senzi1i\·i, Magn~s a :1s1cm:ui.z~1 1clkxi:;k posturale
reac/ii sJotice locale, provocate de sllmuli ,grav1rnpon;ilJ;
'„ ~: reacfii stmice segmentare, care îşi au origint:a în efectele unei mi~cări muF
ităţii opuse; . - . . . .• .
e;(tre 1r \ reacfii starice gen;rale. c::re de1em~:na poz1pa c::pul~11 1n _sp:ipu, piin stim
. i din labirintu.I :_nemt5r~nos ş1 rcceplorn m~scul:itorn gatului. . . •
of1l 1l Jle:icţill stat1c:a loc.ala este un. re~ex de menpnere a or!os1u1iculu1, raspu 11 ~
•I 9
. de intindere, la forţele grnv1ta11onale. ' .
c11ia! 13 t1~1odul de pro~ucere ~ acestui rc~ex a fo~. :.ue:cris de Magnus la un ciih
.,·
l
.
1·
La acest animal, almgerea pern11e!or labe1"1111 membru prouuce decl~mşar1
1/ JeC.erebr:J
. 'dîtăti accentuate. E xtremitatea
· urmeaza- <l cgetu I examinatoru
· l u1· c;:i un magrn
vnt 1 ngi sc~t astăzi sub numele de reaC{ie pozitfrii de sprijin S<Ju reacfie magm
fapt '.unoste caracteristică şi animalelor normale. dar numai în pozî!ie de sprijin, şi,
JZ_ell cr1ae e • . ·1 .
după secponar:a sau anestezierea nervi or culanap; ea e_ste foarte slabă
d1~PM l talamic. La anunalele..decerebrate, spre deosebire <le cele rntacte, m;cţia Cll
1
llri1fl1ll u. accentuată în decubit dorsal. ·
p11J
li 111ai • . . Id
Reflexul este_ provocat imtia. . l e.xteroceptor, d·ar. acest ~1;mul
e_u~ stmm . , I
· ceptorul adevarat al reflexulm de mtmdere. Stimulul cutimat dm penuţele labt ~
este re un reflex de desfacere (abducţie) a degetelor piciorului, de aci, prin inlinden. i-.
duce jnterosdoş1_· p leaca- un ~tlmu.
proşcbi]or · I p:oprt11ocep
· · car~ dec lanşează reacţia static l~·.
1
tw,
fllv. . dere. Cân p1e1ea este anes1ez1ata, re exu 1 nu mai are oe, dar apare de înda1· ,,,
de 1ntlfl ărteazâ intre ele degetele piciorului, deci se declanşează calea prnprioceptiv! l
ce se cl~eacţia este prez~ntă şi la_ om, d~r se pune mai gre~ î:iev~denţă. /;:
La bolnavul _spast1c, aceast~ .reac~1e este fu~?:m:enta!a, 1ormand baza expresie
. _ .i în extensie a membrnlut mfenor de sprijin şt este car:icleristică modului îi
. jd1taţl . .d. - · -
rig iiceşti .5olnav1 ~e ~1 ica ŞI .se nşea~a-pe sc:n~11 sau cum coboară 0 scară.
caie bath desene ş1 o reac{le 11c:garn-a de sprum. pe care o foloseşce şi ca metod;
13 o .b I . I .
·că Dacă unui o nav spastic (cu ezmne cerebrală), cu o mare rigiditate, i s1
„ t1peut1 . 1- . - d I d l . . .
ier {leJ,:ill dor~a a pu.tem1c~ a egete ~r e. a p1cwr ~1 s~ ?1enţine astfel câtei'\
.
f;iCC d împomva rez1sten1e1, se observa flcxrn genunduulu1 ş1 a şoldului. 'Este ca ii
5ectJI~~~brele inferioare „ar obosi" şi bolrrnvul trebuie să se aşeze (34). ;
cuffl ;

L
 23
'.le IJ urm5jf fi
Rc:iqiik sialke segrnculart: se traduc prin:
J\. Rejlexul di: e.1!<'11.1ie incrnL i.)atfi, car~ con~tă într-o c1eş1t:re ,1 reacri ei de
în r;ipon

1supra ·pozi
qie o au p
I susiinere de o p;.ine, atunci c:inJ mcrnhrn! hetewl:1teral este obligat să se 11cct~ie oi
riispun~ l;r un :>t11nul nervos.
La buli1.1\.'11I .sp:.istic. interrcn1ia ;iccstui renex este \·izibil:i numai :1tunci c5nd
un membru infrrior t:~te indemn (hemiplegie) sau când spa:;ticitalL'a este ri:Jilsii. Când
ni c, a gfad1 membrul indemn se flectează, mt:mbrul inferior spilstic intră în c0nrr::ic1urii in extensie,
a1iit da1u'ritf1 re{1cxului di: c.xtcn~it, căt şi a n:aqici statice locale. Le hemiplegic,
necastă rcaqie estc man1fc~tat:i at.'lt prin faptul că fie>,ia mcmbnd1!i inferior b0lnav
poate fred11c;11.5 în mun1t:ntul sprijinului pe membrul i.nfcrior siiui1tos, c:·J! ~i prin faptul
c5 ~p1iji11uJ SC focc În extensia puternică 3 ll1Clllbrti!Ui i11foJior UOlllJ\', LlCLt:dlllib1;ind
tni 11/llSCUi;
rdkctivitm
~bclt~. nuci
I
!
rntrsul şi ubligrind pacientul să se încline de partea LHJl11avă.
- J<t:.fle.wl de depla.i:are (Scl11111kelreaktio11) c~te descris astfel c.k Jvfognus: „Pome
li u~or pus în evideniă la ni,·elul membrclnr anterioare sau posterioare tde auimalelor
norm:.ile. dii;ir după extirp!irea cerebelului sau a conexului an1erior. Să pn::supunem
că nnimalul sră în picioare pe o m:Js;i şi una din l:ibc, dreapta :in1erioarf1 Je exemplu,
: posturale:
e~le ridirnlit prin reacpa negatid de sprijin. To11t1$til cx1ensorilor acestui membru este

lÎşciiri :1s111 e\·:iluat co11s1an1 prin u~oare Il.::-.ii pa~ivi.: ;,ilc anicuhitiei cotului.1'.fâna exarninatorult.i
împinge uşor toracele animalului spre dreapta: se simre alunei o creştere a IOHusuiui
extensorilor cotului şi, lu sfiirşit, mcrnbrul se întinde cowplcl şi îrnpicJică partcu
antei iuar~ a corpului să cadă de acea parte"·. ,•
La bol11:1ntl !;pastic, reaqia pll<lle ;1\·1:a loc, dar, c;irnf'l:a se produc~. se rcnlizcază
ui, răspum
c11 o foqă de c1:1ensie a1iit de puti:rnicu (cxllcerbată de rcac(ia st:!lică de ~prijin), inc51
nu are funqie pr 01ei:10rire.
la un câh B. Acţiunea Îllli11derii 111111i membru arnpra to11us11/11i 111embnil11i opus. Dacii
! dcclanş;ir1 unui animal în picioare i se pro1·1>;1că rellexul .,dt deplasare" {vai mai :;us), membrul
3 un magrn con1rol:1tcrnl va a1·ta 1endin1J să st: nectae. Acen~tJ cs1e o reaC{ie irn.lepe1ide11tă de
cfie nwgm rd1exek labirintice şi cervicale.
sprijin, şir Reac{iile slalice generale :iu la bază siirnulii plecati din muscul~11urn cefei şi
ine slnbil din laLirilllul rnemLnmos. 1'..facm1s le-a numit re fle.re de „ 1.11it11di11e ".
, re;;ctfa csr ' A. Reflexele fonice ale c~fei (RTC:J au fost ;tutfo.ll~ prin distrugerea experimentală
a Jabirintelor şi eliminarea surstlL)r de cxciwiic pentru reflexele de postură. Reac1iil1.:
it stimul n i sunt intense la pisicile de.ceiebrate şi au fost de asemenea clar puse in.eviJen1.'.i la
rniţele labt l maimu!ele labiri11ctomizate, după excluderea bil:iteralii a zL!nelm mororii şi premowrii
u înlindere. Î.: din scoarţa cerebrală.
aqia static f a) RTC rotalvare asimetrice. Rotarea capului într-o parte face să cre:iscă
re de îndal Î reflexele miotatice de întinJue in membrele de acea parte şi relaxează musculatura
prioceptivi în mernu1cle de partea opus~ rnwriei (se produce flexie) (vezi fig. 8, 9 şi 10).
b) RTC de extensie. La animalele decerebrnte e>;tensia capului provoacă e.\tcnsia
u.i expresie f 111ernbrdur lllllcrioare şi relax;;re:.i in Oc:.»ie a membrelor pos11.:rio;.ire. Animalul ia
puzitia pisicii care priveşte în sus la oala cu lapte de pe o t:l:ijcră (Fig. 7 a).
modului Îl
:arii. c) RTC tlejlexie. flexia an1erioară a capului produce flcxîa membrelor anterioan:
şi extensia membrelor pustc:rioare. Ai1imalul ia pozi1ia pi~icii care se uită sub o
ca metod!
uinapea (fig. 7 b).
idit4lte, i S(
Semnific:qia deosebită a rdkxcl~r tonice ah: cefei ::i fost lămurită de l'dagnus.
tfel câtel'ţ
lată o de~cricrc făcută de acesta: ..S5 presupunem că io timp ce pisica stii în picioare
. 'Este ca ii in mijlocul camerei, un şoarece :i!cargâ Je-a lungul peretelui, la dreapta pîsîcii.

• Mugnus R. - J;ii1pt'tj!î'l/1111g. falit. Sprin11.cr - 1Jcrli11. 192~.

~~~~;.~;

L
 ·.,

Fig. 7 - Flcprc=rntan:a _,„1,„111111ir·;i ~ w rwrii rc·•k1„1„; tnnfr

u) R.T.C. de cxic-nsic: !>J R l.C. tic (lexic

l t

Fig. S- R~/lex ionic crn·icol asinrc11ic. Rotan:a capului faciiitc:i7a

ntcn~ia membrului superior de p~rtra fetei ~i Oc~i!l cdni <Ic p;;rtc~
ccfrî. Mcmbn::lc"'infcrioarc ~c pQsturc„di in func\ic de flcxia sau
.! cxfcn,ia c~puini.

E:xcitantii optici şi ncus1ici ;iqioncazii a~upra telcreci:-ptnrilor pisicii: ca urmare ca~

pisicii se întoarce spre dreapta. Astfel sunl ckcl;m5;·W n:ncxelr 1nnicc nle cefei pr'
care laba anterioară dreaptă !'!e extinde ni putere. a~t!el înciil :;ap(1rtf1 .::ni!!Uf5 cca 11i
nrnre parte a greulăţii corpului. impîedirimdu-1 se să prăhuşra:;di. Lah~ ;:mtcrit1z!
sti'mgă nu are o~ st1pon:i1 nici n grcui<tlr. Ea se relaxează suh infhien\<i refle:-:ului w~
cen·ical n~im<.>tric. ;icelaşi
ln timp, dis1rih11ţia rxcitabi!it~!iÎ
in ceri1rii rnof\1ri ai m;1du1J
este reajus1ată, astrel încât, dacii pentru illl moli\' oarecare încep mişriiri tk ;iJrrgar
.rrirnul pils va fi făcut de acele membre care nu p1rticipă la swqinerea rnrplihri".'

• R. Magnus - lbid, Op. citai.

,·I
 Prezenp11crlcxek1r tonice cerchrnle la copil
c:~re ratognomonicii pentru leziuni le rerebra le
(fig. 9);
RTC au fosr descrise la f:lt şi ln nou-uăscu!.
]'.lngnus nu Ic-a in.iâlnit la copilul normal, i;ir
Sclwltenhr:ind. rarei;lrÎ .
. lnsisriim asuprn acestor reflexe ro.stur~le
deoarece ck suni un semn foarie preţios ln
el iagnosricul paraliziei spa,rice cerebrn Ic fii nuI

cu :rnl't mai \·ii şi persistând cu a1{1t mai rnulr. cu

c:ît cazul este mai grav. \\'al:;h ( 184) a consratat
cn rencţia este mai pronurqată d:ică rPpilul
~rastic întoarce singur Ci!pul şi mai marcară dacă
mi~carca 5e face impotrÎ\'a rezis1en1ei. Dupii
Dob:ith, rcaqia esrc mo'i puternicii în dccuhit
dorsal sau in pn7ilic şcz5nd, cu cap11! în
hipercxtcn:;ie (Fig. JO. I l).
Consecinţele persistentei :JCe.qor rdl<'.xe la
copilul cu pnrnlizic f.p~stid c:erebr:ilă sunt
tkosebi! de irnpnnnnre. Pozi!ia membrelor
dc1nmin;iliî de po;:ifia c;ipt1!11i ii impicdicft sf!-şi ,fig. 9 - A l1t11d1111· <h•1em1i11ulii J„ 1</ic.; ul
menţin{! ec/1ilihnil: copilul mic esle împiedicat să Ionic cr:ri-ical oJimelric (copil 11 ormall.
st" rostogoleascfi. ln caz.urile grnve el nu poate /1cc~1 rdkx rri111iriv po:uc fi prezent p~uii
folosi membrul superior de partea feţei (care se'.· ;. ": ::,_~·· la,J luni. · ,-
a05 în extensie puternică) peniru a se alimenta, in c:iwrile persisten1ei RTCA nis1ă
riscul dez\'tdti.iriî unei scolioze. RTCS influenţeaz.ii profund postura •• în pat~u labe".
C0piii sp:1stici cu ace!>!e re One nu
se pot sprijini pe nmnbrde su- •
p<'.'.rioare dccăt dacii se face pasiv
exten~ia capului. De ind:ită ce c:ipul
este lăsat liber, el cade in f:-J!n şi
membrele şuperioare se nectenă,
picrzfmdu-şi posibilitiî!ile de ~prijin.
ln acelaşi mod - extensia puternică a
capului va realiza ne:da membrtlor
inferioare, dacă există o spasticitate
1nmire c11p în extensie a acestora. RTC reprezintă
le cc fri pn o cauză imp0nantă în impo:.ibilitatca
~mf1 cc:i mi copiilor cu PSC de a dep:işi stadii
~ ;:in tcrioai pri1n;1re de cvolu1ic. cfar torndat5, -
e:rnlui 11111! binecuno>cole -. ele .rnnr un suport
i ai mf1d111'1 ~ -- patclogir desigur .., prnrro un
de ;ilrr car trnramenl kinctic folo~itor. Unii copii
:rrrpuluÎ".' mai mari, ru intelect bun. - cawl
atewzicilor mai. ales -. reuşesc F;g JO ... Jtitn.ii11r11 wrmbn·lnr lt1 "" n>ril <,, ! ,\f C„
:Singuri să inve1e sfi-şi folosească .J"tcrmirwtii .11· li TCA. ~kmhrnf s11ptrit1r 1k p;mca ccki
~( nu1c.1ni. ia alihtdiorn •• purt:ih1rului tic :-c·curc „.
pozi{in capului pentru reali1;ire~ unor
 26 RccJucarc<i ncmo-mow1 ic
------------:----~il i
mişcări mai libere, mai pu;
spa~tice. A.Ct:Sle CilZ!Jfi! Je lll~
tinere a cchilibrnlui şi diminuai
~pasmului 1ricipi1al, prin
capului şi uşoara lui rotare s~
od I
dcswl Jc frecvţnle la copii
sindroa me pi r:rniîd o-ex Ir.a piran I
dale. Uuii folosesc flexia C<1pu:
pe Iliru a fi u1pabil i .să se ridice
pc scaLm. În au:st context, 1reb·1
I·
să apreciem că ionicolisul spi
modic este adesea efectul aces. I
I
mod de echilibrare a tonusut
musculilr geni::ral, prin inier\'CJ1,
H.TC (vai fig. l l ).
B. Re/lerdc, tonice la; I
rilf(iCl' se deo;,dH::sc de reaqi ile 1 i
nice ale cefei prin se,:!ionaren,1
experiment, a primdur patrn r. I
dăcini posterioare ale mădu~ i
cen·ic:ile. E!iminiiml as1fd că,

! .
ii
aferente ale receptorilor musc!ll
turii gâtului, avem certiludineal
modificările posturii de repai
provocate de scltimbâri!e de pozij
ale animalului sunt produse;
reflexe <le origine labirintică. Acet
I
rellexc dispar, de al!fe!, <lupă ce'
Fig. 11 - Tvrticuljs spasmDtlic la un copil marc cu sindrom face şi labirintecwmia.
'piramido-cxtnipiramidal.
(.

REACTll DE POSTURĂ
I
1' . :
A. Reflexe de redresare. Centrul acestor reflexe se găseşte in talamus şi eld
Îi'
,· studiază pe animalul decorticat, la care seqiunca are loc deasupra mczcncefa!ui!
respectiv deasupra nucleului roşu ..
Un astfel de animal este capabil să se redreseze, să ia po2i1ie onostatică şi! I>•
meargă imediat după decorticare. La primate - la care influenţa curticală asupra ari
motorii este mai mare - acest lucru nu mai este posibil.
Reflexele de redresare sunt determinate de rolul uti ic ulei din can;,ilde se~
I. circula.re în menJinerea ortosrnrismului; Reflexele de redresare constituie o p:lrticuhiri~
)i~~i! a organismelor animale: aceea de a păstra o anumită orientare a capului şi a corpul
în spaţiu. Animalul se ndită în acelaşi fel: întâi capul, apoi 1runchiu!,_~1poî se ridt
pe picioare.
n) Reflexele de retlresare lahirinlică. Dacă luăm un iepure în mâini şi-l aplec.
intr-o parte, el va căuta să meniină capul ridicai. Aci::astă reaqie arc loc şi alunei c~
animalul este legal la ochi, -dar dispare de îndată ce se distrug 010li1ele. R~Oexul I
ridicare a capului este esentia! şi este primul timp al reJresării imregului corp.

I - tÎ
r.-.i . _;1.1·
 Funqia nen·o~~â
27
mat
Jri, <le lll'~
. li) ffr~_r:e de ri:licare {/ co1~11d11i Cil acţi1111c as11pr1.1 'capului. Sunt rencxe ale
î tliminuar,
p11111ate~1.>r, _carnil~r_ş1 p1s1cilo~ tal;i!~llce şi sunt daton~k t:Alcrocep10rilor de pc $uprnfot;1
prin fle~
corpul111 s!11~1tilup 1n rnud a~1mc1r1c. Ducii un animal decorlicilt, labirintcc1omizut şi
rotare Sij
kg~t. la oclu ~ste aş:,iat pe o masă hi dccubit lateral, ·el va ridica 101uşi capul în
la copii pozqre nonn:ll:i. Daca pc: deasupra lui, pc cealaltă suprnfo!ii lnrcrnlă u corpului lui se
extr.apiran aşaz5 o. sciÎndmă grea, :1proupc c~al.'i cu gn:u1a1ca corpului a11i1wtlului, rdlcxul Jc
exia CHpu,
redresare a tr1pu!11i nu se mai pruducc:. Exleroceptorii cutamqi sunt stirnul:i{i în mod
se ridice simelric şi nu rn:ii pol difrrcn1i:1 pozitia corpultii in spaţîu. ReJrcsarca se poate cleci
irext, trel:lr, prod11ce şi în abscn1:1 stimulilor viztrnli şi luhirinrici, prin siirnulu1e<.i <.1simetricii a
:olisul spi txtcroccp10rilo1 de o srngur~ parte a rorpului. Astfel rwimalul ş1ie că este: culcat şi
~ctul :.icesr pc ce purte.
;:i I <;!11 tJS llÎ; c) Rtfhrul de redresare a r1fei ii urmen:d1 în cxpericnta de mai sus, riJic;irea
1
1 in1erven:, capului în poziţie uorma!.'i, Ln µrimare, reflexul de.: redrcs:m: :1 ccft:i se însoţeşte de
rdlexul de prchcnsiune. Mcmbn::k Jc deasupra, de pane:i opusă celei pt: cure ;;t5
onice !al culcat ;rnim;llul, st: flecrcaz5, în 1i111p ce ct:le de dedesubt se extind. lnw;irccri:J
, reaqi ile t a11in1illului pe cealaltă parte î111·e1sr:ază rdlexele.
ctionurcn,, d) l?t:/lexe de redre.wre a cvrp1d11i l.'11 oc(i11111: tJSll/}/'CJ Cl•ipului. Aceste renext:
or patrii I· se dmoica:ză tot exteroceptorilor. Dacă corplll şi umerii u11imrdu!ui s11n1 meniintqi în
Ic mr1du~ pozi!ie lateralii, membrele posterioHre <IU u pozi1ie orizonrală, reaqic: care nu llllii are
asrfd căi loc prin ;,iplîcarca und greutiip pe suprnfop1 superioară li animiduluî.
or lllUSCUl e) Rejleu de redresare opricâ. Animalul se poare orienta foanc.: bine în spaiiu
ctitudinea şi num:ii cu njurorul vederii. in general, nceste reflexe se produc numai Ja animalul
de repli îutreg, dO\·edind că centrul lor reflex es1e coi"tt:xuL La prim:ilc însă, reflexul de redu:sare
le de pozi! optică se ponti: pune in evidcn!ă şi dupft ce zonele corticale şi preconicalc motorii au
produse ! fost dimi11ate complet, bilateral.
ntică. Ace! B. Reac/ii de a,1·ezare, reacţii de sărire, ri!11L·/ii de acceh:rare. Acc>ste reaqii
l, Jupi:\ ce 1 depind de scoaqă şi cerebel, pcnrru produccreu lur fiind nec e~ură in1t:gritatea acestor
zone.
„ Reacţiile de ncce!erare sunt vesribularc (se produc şi la a11irnalde legate la
ochi) şi se deosebesc în reaqii lineare şi n:;1qii unghiulare.
- lară tipul de reacţie de acafernre linearii. c<ire este, în acelilşi timp, şi o
nus şi. e11
e1 renciic vestibularii de iJŞez:!l"e; o pisică, legată la nchi, este brusc aruncată în aer cu
I
!encefalul~ cu pul în jos; irn:mbrek sale an1erioa1 e se ex1ind, Jegetelt se dcp5ne;uă şi pisica vii
cădea pe pămiint în picioare. · •
istatică şil ' - În accdc:rare~ unghiulară, în c:1re arunc:irea se face cu rolajic, apnr reaqîi
asupra art corespunziiroarc in muşchii cefei, ai membrelor şi lfUllchiului în vederea aceluiaşi
scop, şi anume de mentinere a echililinr!ui. Ele se înso1esc şi de reacţii in musculatura
n;ilde seif; ochilor, trnduse prill nistagmus. Din acc:asr.ă categorie face pane şi refiexul de „pregătire
pentru săritură", despre care vom vor bi mai jos.
:irticul<.1ri1~
şi a corpul

FUNCTIA MOTORIE A CEREBELULUI

şi-l
'
Rolul creierului mic în fiziologia· mişcf1rii nu este focă pe deplin cunoscut. Se
consideră că, de sine s1âlălor, ccrebdul nu are o activitale motorie proprie. Excirnrea
JÎ corp. s11prnCe1ci sale cu niicroelectro.zî nu este cupabi!5 să determine mişcarea în vrc.:un
segnieni al corpului omenesc. În absen1a lui, însă, mişcările executate sunt Jczordlin.:ite,
rară scop. '
 i
„.ţ
if
l
_2_S_____________R_«·d""IT' ""'°:"'""·'6' ~. f
. J.
-.t
Este dovedit că, chiar dacă nu are fi ac1iu1:11e nwH•TlC prnp1 i1~. cnehdul es~ i
un centru de mare importantă în fizinlogi:1 rnî~că1ii S.:111 dcmonstrnt '.1!:11_ :it:IÎY1~;1~ i /
inhibitome, cât şi stimulatoare. f);ică la ;rnimnlul rh:ccrcbr;il ~au dccnf11C;11 se aplit ·
pe locul imterior al cerebelului o e:xcitn!ÎC faradic~. rigidi1:i1c;i lll~'mhre!or dispari
animalul nemaifiind în swre si'i se menţinii in picioare. G. Ross1 ·:i dcmons'.lal l'
actitmca stimul:i:oare a cerebelului: cxcir:m·:i clcctric'i :i zonei lui motorii e~(C c:1p:ibil:
să întărească mişcarea produsă prin cxciwren 7onti motoi ii a conexului. in a~:i li
incât mişcarea să se producă Jn o intensitate ~ublimin:ib1 de ncit~ire :i ~co.iqei.
intensitnle la c<ire mi~c;uta nu arc loc fării excitarea concomitcnl:i a ce!'fb<:>lului_
Cerebelul ;ire conexiuni anawmo-fiziologicr :it:lt cu corlcxul, c;j1 ;;i ni cddah-.
formatiuni nervonse: sistemul e:nr;-ipiramid;il, _g;rn_rlinnii b;1z:1ii. elcmc11rdc pr;1
prioceptive, labirintul membranos. datorită ciiror.1 imcn·i11e în execuwrc;i mi;c:irii ş 1
în men1increa posturii ca un coor<lon3lor. ·
I
,.Rolul cerebelului este de a cocndona cobhornre:i :mnnnin:is5 ;1 ;Jf!oni:.Iilor c1 /
antagoniştii. cu sinergiştii şi fixatorii. Pcntrn accasw. cerebelul. folosind inforn1:i1iil'
proprÎoceptive asupra situnriei muşchilor la un moment dat, detcrmin:i timpttl nart di
intrare sau de ieşire din contraciie a unui nrnşchi. Din controlul e\:ict al,;irc~;tor dnu;:
elemente primare (timp şi intensitate) rezullă controlul precis al relorlalle dcntt~n11 Ii
secundare: fof!a, viteza, amplitudinea, direcţia. co111inui1::i1ea, pomi rea la timp.""' /
·,•! În rezumat, cerebelul indeplineşic d0uă funqii fund:imen1:1k - prim;i.1wrdic1ii-5 /
• i. ,1 " ·rt .
·' ' din infom1:iţiile proprioceptive poate .. prezice„ dml o a11umi1;i p;irte a C\'rp11lui 1·;1
1.'
'-,,
a_iunge la poziJia dorită (comandată); 3 dou:i funcţie e):le i11/11bi1oarc (damping.fimuionf,
„_1.·J.1
' ' prin care n~işcarea este op~tiÎ când a ajuns la ptm<;tul do_rit. ~e elimină kl dumrfr'.a.• .·,/ a:1
· Leziunea cerebelulm produce tremor fin. d1smctnc, d1~croiwmeinc. rncrs ara~rn
• '.Î
..'-,I i disartrie. S-a constatat însă că o persoană liiră cerebel poate tNuşi !::"1 îndrpline:.J~ci
cele mai multe mişcări, chiar cu precizie. cbr:'i k excct1t5 foarle inco. Ccrchchi
i:
c, •,
reprezintă deci un sistem de control JI mişC:irilor wpide.
I
~~ ;i; ',
'"
l -'
I
\1·~~
I
1 • :;
FUNCTIA MOTORIE
'~
A SCOARTEI CEREBR/\LE • f

Încă din secolul al xvn:)ca s-a swbilit faptul inconte:~tilbil d encefolul es!/
sediul mişcărilor voluntare, tot de atunci considcrtindu-sc ipolelic ccrehelul ni centrr.J-.:

l
al mişcării involuntare. ·
Rolul scoarţei cerebrale in funcţia mo1orie şi Joc:ilizarea acef;îci funcţii Jlf
.! su.prafata. e:.· au fo. st ~tud.i~le ~j-in :rrccrarc:1 arhi1~c10:1ic'.i şi a diiior de c.<nitl'.1crre.J
pnn experiment fiziologic şi pnn ceicetare clm1ca ş1 expcnmcntnl;i m 11mpw .
intervenţiilor neuro-chirurgicale. - ·
·.- •._,Dacă i~ unnâ cu· u; secoi
prohlema localizării. funqiilorcreicru!ui: inc111~!'· 1
ceki motorii, dădea încă naştere la discu\Îi între echipolenţi:ili.~ti (c:irr sus1ine:iţ1 c ,:.··,,.„.. -
funcţiile nu au o localizare precisă, intrc;iga suprafn\•î a creierului fiind scdi11! un
fun_cf_ii gen.er;:iliznle) şi psihomor'.okigi (cnrc s11s1ine:ni Jpc;.1lizaţionismul ex1rcm]. ni
nstazt acesle, controYerse nu ::m mcet:it.
Istoria modernă a loc:ilizi:irii centrilor 11101ori încerc în 18'70 cu fizinin!!ii !:!erma•
fritsch şi Hitzig. care au demonslra1 pl1~ibililate:i de a t'xcit:i cu nncnl ekc;ric-sn>:ir,
cerebrală a c5inelui, explorând-o şi inregistrnnd r:i~pumrnrile rnrespunz.iitoarc licdir
zone"{cu mijloace destul de grosolane frqf1 de microexci1::11orii folosiţi n51;izi).

~ • Krcindlcr A-~ \ 0kulc~C"\f \ 1•

1
- Ann1rn110-fi=Înlnrria clinic-ii n .-:fa1,·riHrhd Hnî·oţ t('Htral. Ed'
Ac:idcrnici R.P.R., p. 276. Bucurc~ti, 1957. . "'
 ·i.;
·rehdul ts1\.
Iii! ;it:t ivil;lf I E:xperic11!clr l11i C. şi O. V1•gl f't' \lctrnr·111· ;111· d•1\ h• ',. 1, 1.1„!ti··i"i c.-, 1 l'JICUllllrl·
· ·· c -' <
;\I. St' !iplit
l~'.;iunt'~ ~cn1r;J!;j :rntnir;ir,Î ~::Ic r:Î111p1J) pr!tJC'if1:rl ;Ji :1nali?;!lort1!t1i fllOlO!, ciimpu) ..;
lor dispare . fiind r:1m1.11d mPtor pnm~1r. t::impul (J~ -· ra111pul '>crn11dar. inr c:impul (ib _ ciimpol
lllllflS!.1'11lI
l)l(lf(>/' ferp~1r. Pt" k1za.Qb!rnrrn 111101' n11şc:1r1 1zob1c. rrîu cxci1a1ii de mic:i ÎlllCll>ÎtJiC".
SIC c:1p::biJ:
pr:1g:dc, c~rc n11 :1n1renc:11:» o gmp(r mu:;c11l:i1ii rmrc. i\brion Hinc~ oede.1 cf1 în
i. în ;1~a li
;i ,co:irţci . conex pot fi rt~procnla!i chi:1r n1t1i,,chii ~q1:mqi. iar :il!ii au :ijun~ );1 corirlii7.ia că in
cbclu\ui. ~co:irj5 suni reprczen1a1i nu numai mu~c!iii. ci şi filirck 11111>~11l;i;c-, Studiile rcct;nic
cu ceklal,1· nc·:llJ ~r~l:ll î,nsfi cii funqiilc 11w10rii ;iu o d1~1ril>u{i.: di(uz;J in conex.
c111tk prn La om, prima obsen·;qie a rnl11!i1i nwlor al scriaqei ccrchrale ap:iqinc lui
. - .. I
m1~c:ir11 1• Bo~ le, care. in 111 67, n dc~rris t!ll c:iz ck frartur;i ;i craniului cu infund:ne. in$op1.i di:
p:ir:.!lizii şi tulburfiri de· srn,.ihilitJtr. 1:1 nil'dul hr:qu!Lti şi al piciorului con1rt1l~k1.ik.
01fr:1ilor c1 i Ace~!e ~:emnc clinice :1u di.ţ;i:1ru! in u11n;1 op.:r:1[ici prin c:uc comprc~iunen a (u.:;1
'111 (0'1;11 ~\ii !1 ': înl:11ur:iti
)ul e:x:1ct cl1 ·I Zona nwtoric a ~cn:irJ!'i 1:..:rehr;.ll' umane C<lrr>pu11de. in lin:i ~cncr3k. cu
ces1or
'
dnu: i 1
acee3 de la nnim:i!cle supcrip;ire. ' ' -
te rk111e1111: Aria !110/(>rJ(' 71ri11dp11!iî a fost delîmi1a1:i. pri11 c:;ci1:-irc:i pu11ctrlor si1u:11c O!'·;i
. ""* I
mnp: .. i lullgul mar~~inii :interioare :i circ1urm1hqi1Jrni cc111<a!e. ad1,·:."1 •1 c:;'1mru1ilor 4 şi fi.
wcd1ctrra 1
1 Celulele Bc1z din f.tr:itul V :ii <lC~>lc1r dniptni '~(1n~:ti111ie nriţinr;1 c:iii piraniid:de,
~r1rp11lui 1·'.\
,., fi111C[Î(Jll) !
~i~temul <lescendem principal rnre cnnclucr impulsmîk n1Ptmii.
~. : '
Dc·limitarC'a anterioar5 n nccslci arii 1111 e~\~ bine ptt'cÎ;>:.il:i. :\cca~tii ari,, cons1i1uic
l d1smrfr111
11crs ara:dr
în cc;1 mai m;:irc mfl~urii şi originen si.11c1!iÎt!ui c.11rapiram1d11/. Acest si~rem se:
Jcplinea~ci deoscheşte an:iloino-functio1wl prin ;icrcn d. ;işa curn li nrat;'i numde. d 1111 fiece prin
Cerebelu piroimidtlc hulbilr1: şi laiqurik s:dc neorn1wk snnl i111n:ruptc sin:iptic in g•mglionii
bazali sau Hl!i nudei subcorticali. · ··
:\cca!;tf1 origine cnmuii:i priate t'xplir;1 mulic î:1ptc 0h~ef\':11c conseculi\·
sec\ionflrii cfiii pir::un:dak . .'\sift'l l::i pisici şi m;111mqc in ace$! c:iz nu di~pare intrcag;,
;ic1i1·i1:.;rc nWl!iric. Este :idcviirnt r5 mişc:1rc pie1dc din 'tinqc. prceizic ~i ;;rada~ii::. d::ir
E
animnltil t:,;tc inc;i :1pt ~:1 s..: Ci\l'ft' ~1 ~:i p1i11d:î Cn<1 m:1i muli. t'\ţ·11:nc;1 girusului
prcci:ntr <ii dup;i piramido10111ri.: d;I naştcn: !;1 mi~;diri de fdul celor ci rate rn:ii sus, dar
:efo111l eşlr\
1! ca cenm nu la mi~cliri izolule ule unur mu~chi sau St'gmcnte.
.-tria motorie secundară csle reprezentară <le micn supr:ifo[1i din prclongin:a
fonc\ii pc b1cr:ilă ;1 gint~ului pn:central plinii la marginc:1 scizurii Syl_1 ius, dcscop~ritii de Sugar,
cnntluccre Chur;id >i' French. În aceast;i rei;iune inwcinb COfJ)Or:Jlii kinc~taicii cs1t· rc1Jrci~ent:.i1ă
~ ~

în timp~ în ordine invcr:;ă foţă de mia mo1oric primar:L

Aria 1110/orie .rr1pli111n11ani e:;lc consritHÎlii de p:irrcn medi:infi :i c;impuluî 6. in
: incl11~ii•i n~e:lSlă arie arhi1ectum topografică este nrni pu!in organizată. Riispunsurile motorii au
t· \.~•.„ ..•
;~1ine:i11 c' l<lc la prâg'i1ri de excitaţie ni:ii în:iltc Şl ele suni lllt1lt. mai uşor a fectalt' de anestezic.
;cdiul uno1 Aici r5sp11ns11rilc nu nwi de gr;:ib~ un carJcter po~111ral. suni bila1cr:1lt' şi :iu o cxcit:i!ic
~1rc111l. nic cc 1i11dc ~ă foci!irczc e:u:i1a1i:i urm5tl1are. Act:J';t:i 1::i1pr:il:qfi nu con1ribuie la cnlc:i
piramidal:!, dar are rnncxiuni in1rnsc cu :;truc1tirik irunchiului ccrchr:d, efrctek sale
di rerma
ll\OIOrÎi fiind prodw;e J'fin În!Wnt•diul f.ÎSlt'lllu)ui f'Xlrapir;1rnidal.
~~ic- ~c ti:ir\
J re li ei:ftr
,-I/le urii sup!i111e111arc. Exisiă :irii mu111rii suplimrniarc pc :iproapc: intre:1ga
~upr:1f:1!:i a cnrefolului. Pt:nficld şi \\deh au descris o zonfi ~czorio-m01orie acce~orie
lii7.i ).
pc suprafotn inlemii ;i emisfrrclor rcrcbr;ilc, amcrio1 de lobul paracenrral şi de 7ona
m01ori.: <i >cn;1rţei.
:'\ceste nh~t.:IT:i!ii nu fosl ronrrolah: ~j de alţii.
Aceste (ble ne reln:i cfl 0r_g:rnizarc~ :111;11omo-fimqi0nal;'t a si~1cn111l11i llCTl'ns
centrul este muli rn:ii complc\3 deciit se c1~de in gen..:ral.
 30 Rccducarea neuro-rnu101 i.:
I
I
I
RELATllLE DINTRE SCOARTĂ .
'
ŞI FORMAŢIUNILE RETICULARE I
Scoa11a cerebrală este legată prin intermediul unui mare num5r de fibre
descendente şi ascendente: cu formaţiunile~cenuşii subcorticali.: şi, în primul rând, cu
I
I
corpul striat şi cu talamusul. •·
Astfel, cortexul prcmotor primeşte stimuli şi lransmite aceste infonniiţii corpului· l
caudat şi putamenului. Aceste <louă forma\iuni 1eticulare, cunoscu Ic şi suh numele· tk
11 eostriatum primesc stimuli şi de la substa111ia nigra. Al!i axoni sunt trimişr de aci '
la glvbus pallidum şi au, probabil. un rol inhibitor. Club11s pallidum trimite efcrenie
atiit la scoarţa motorie, cât şi la cea premoiuric prin calea n:n:ralo-anterioară şi
I
f

nuckii Jatero~ventrali ai talamusului. cât şi la neuronii motori mcdulnri (Fig. J 2). Ii

. Asupra rolului acestor fonna}Îuni subcorticale s-au făcut numeroase speculaiii.
Deşi pe atunci se cunoştea experimental iwmai participarea sa în mcn\inerea tonustt)ui
I
muscular şi în procesele de orientare în I
general, Padov aprecia astfel accst rol: „Zona
1>ubcorticală este o sursă de energie pentru
I

' '
in11caca acti\'it~tlc ncn•oa~ă sunaioară
scoan; de1inc rolul de mtcanisn; de regl~re ll
llCeslei foqe oarbe, dirijând-o cu suLtilitate şi
frânând-o „_.
Numero::ise expcrienie au dcmonstr:n
iar

I
I
juste\ea acestei păreri.
,, Prima do\'adii d;:i1.::ază din J 9-49, c:ind
/! Moruzzi şi f\!:igoun au arli1a1 di excitarell
fonn:i!Îunii re1icu!a11.: produce o creştere a
poLCn!ialelor electrice <lin scoaqă.
Expericn1ele au arlitm că form:iţiunc:a
reticulară es1e un nucku importall! de tr;insmi-
lere a impulsurilor aforente. pe care le mo-

I
difică, le nuan\eazii, le intiireşte sau di-
mim(ează, în raport cu conJi!îik de adaptrire
ceruri de mcdi u.
În trnnsmi1crea ef..:n:ntă, nndeii in-
Fig. 12 - N11deii i-etic11/tJri - Puumcnul !PU)
şi 11uclcul audat fNC) rcprczinlă neostridwm-
termediari se interpun căii extrapirnmitlale',
u!; Nucleul Palliclum (P) rcprciintă puico dirijiind astfd plasticiwtea mişcării. Dis- I
·I slriamm-ul; CO - s11a1ul optic al talamusului; trugcrc;i acestui rdeu produce rno<lifo:âri, aş<i
CI - corpul lui Luys; ZI:_ ;;ona incerlu: t.N - cum demous1ra Bchterev „în senslJ! ~nas- (

locus niger; NR'..:. nucleul roşu (după 1icită!ii musculare şi al unor rdlex~ de I

.
D. Trusc:clli - 17i).
apucare foqată''.
Leziunile ganglionilor bazali, ale subtalamusului şi ale s11listm11ei nigra s 11 nt
I n
c
asociate cu tulburări in tonusul muscular şi mişcările in\'o]untare (diskinczii). Leziunea
nucleilor subtalamici poa:e duce la lmpihalism de partea opusă. daiorită scoaterii C:
gloh11s11!11i pal!idup1 de sub inJ1uenţa inhibitoare a accslOra. Trcmorul în repaos, ca şi
rigiditmea de repaus intiilnite în boala Parkinson ar putea li consecinţele imposibiliiiiiii al
neostriatum~ului de a inhiba glob1ts pallidu111_ Leziunile care produc aieloza şi corcea
ar putea fi localizate în stri:itum. Trebuie să arătăm, însă, că aces1e cunoştime se dt
bazează pe date anatqmo-patologice sărace şi contestabile. (! !) · ef
bi.
• Pavlov l. P. - Fi=io!ogltiu. vi~d 11cn1wi ,JcicJtdlllmi. 19~0. ~2. J.

rCc
 I
I
furiqia llt.:fftl3Să
31

I , Nici. ~latele expe1 i111en1ale nu sunt co11tluJrn1e. D:ie<"t ~timul;irea gloiws

palf1,f11m-ulu1.Iă om (ca ~l anuckulu1 \'\:ntral <llllr.:1tor) poa1e produce hiperkinezie,
" fibre ,
\nd, cu
!I d1s1ruger 1;a hunu are eft:cit important('. D1wugcrca ch1rurgic:ilă u nudeilor venin.di
u/lli.:flofl ŞI la1ţrnl1 a1 ialamu;;uJui puiilc dilllinua mi~ci1rik a1c1uzirc Jur c;;ie urmută
frccven1 de n:cidive. ·· . ·
orpului · ! , To! aşii, se con5idcră ci nuckiî Ci!llll~ii <iu tîn rol d~o~ebit in controlul c:.cit~iîci
nek Je af,.;ren!iiilc a c,1r1cxului. Când acesic relee sunt distrn"e. infort11a!ia prupriocepti1·ă
de aci '
ferenţc
I
r
de\·i11c monsmwosă, de unde persi~terl!a :Hitudinilor g10.>Ît:n::. Dlipă Dcnny Brown,
dacii lt:ziwica c~1e masi\'ă, reaqiik labirintice suni f:n·ori:Lnlc, poswrile depinzând de
ll:Jfil şi pozi1îa cepului. Se c11110sc poswri 1b10nice 1novuca1c experimental ~i prin cxciwrell
12). Jobului parnmedia11 cc:rdlclo:; (nucleul \·cntrnl laternl al 1alamu:.ului primq1c cfrrtnJc
cula\ii. cerebeloase).
11usuJui
1are în I După cum spune Tru~celli: „Nimcui n-a localizat \·rcnd~1ă un cclllJU, distrus,
să provoace o a1etoză, ceea cc ,pan.: 5[1 demonstreze clar c~ diferit de pf1qi compu11c111c
„Zona
pentru
I ale sistemului exirapirnmidaJ su nr 1111 ansa111blu rcgbtyr complex „. (17 7).
„111işcarea involuntară - spun ddini1oriu An.:ni. JJornHli Lenkc şi Ciurca
uă, iar esle datornlă unor leziuni la ni\'c.:lul simmului extrapirnmidal. Deşi tilogeuetlc mai
·glare a vechi, siSl<:mul ~:urapiramidal cs1c mai plqin elucidat. d<iivritii cornplt.\i1:"qii salt.
litate şi I lllfiuenta Sll arnpru motilili.qii (tonus lllU$CU/ar. mişd1ri ;1u10nw1c, i11hiba1.::i mişcărilor
,onstr:ll
I involunwrc:) se: et'cccuează printr-o scrie d~ form1qiuni nwltip!e cu pioicc!ii corticale
şi cni uftrente polisi1wpticc scufie. La om. orice kziu11e a sis1emului c:.\trnpfrumidal
duce la modificI:n de 10nus şi la apari1ia tk mişc:lri i1ll'olun1a1e" (10). ·
;>, c5nd
~ci tan:a
ştere ;.i
IMPORTANTA
I
CUNOSTINTELOR
I
FIZIOLOGIEI SISTEMULUI
~

aţi unea
NERVOS ASUPRA REEDUCĂRII NEURO~MOTORll
f;}llS!lll•
le mo-
Cunoaştrn:a Wlillomiei şi tiziolugi~i SÎ$lcinului nc:rvus repre:1.iwii :1s1iizi un lucru
;u u di·
de la sine înţt:les pcmru cei ce se Lkupă de rcrJucan:a ncuro-1no1urie. A încerca să
daptare
ameliorezi siltia\Îu mowrie a unui ha11dic.1pat rn o leziune nervoa$ii, wrii ~ii cunoşti
în amănunt fiziologia nonnală, cauL.ele sitwqiei lezionale şi mai ults tJJecani::;111ele
leii in-
prin care acea:.;ta poate fi ameliorată este o proulen1ă de wo1 ali1;11<.:. Impostura nu are
mi dale',
ce ciluta :1ci, la JIÎl'elul cunoş1in!elor acrnale.
1. Dis-
Am nrnin!Ît deja despre irnportun1a reOexclor posturnk. atât pentru :c.tabilirca
·ări, aşa
dingr1os1icului la copilul foarte mic, cât şi rolul lor în relaxarea anun1i1or mişcă1 i.
I spas-
Efectele suni bencllce şi evidrnte, dar.„ trebuit: bine cunoscure.
exe de
Este foarte imponantil inOuen(a farili1a1oarc şi înhiuitu:.ire pe care o primesc
neuronii motorî din măduva spinării. Pt cunoş1inp1 acestor d::ite se uazcază - după
ra sunt
cum vom vctka metoda 1.lt.: facilitare tll:uro-prop1iocep1Î\'ii a lui Kabat, ca şi metod1J
ezi unea
complementară de altcrn:ire :i an1;1goni~1il11r. Cunva~1c1ci.l legilor incn a1ici incrncişate
cuatefll
n lui Sherringtull poate diminua spns1îcî\a1ca la un copil (cfi:ctcle sunt bcm.:licc mai
is, ca şi
;bilitiijÎÎ
alt:s l~ copilul mic) cu hemiplegie. '
corcen Mc!oda Ooba1h - dcspr.:: care rnul!i, ~l' laudă ciî o pr;1c1id - nu poate li aprccia1ii
decât de către cei care cunosc foarte bine liziologi<i şi patologia tonusului muscular,
tinţe se
efo:tcle reflexelor pos1urale persistente la copilul mic cu lezil111c cercurală şi
biucintdes - Jczl'oilarca neuro-motori~ u copilului.
~ • îru>cclli D. - Caliicrs <lu CENTRE de OOCU~lENT:\TJON e1 d'll\FORMATION sur h1
ri:cduc.a1im1 de J'i11fi11ui1cc 1nouirc cc1d11ak, 1979, 78, 21.
 3__1_____________n._c_.:_d_u_c_ar_c_a_r_ic_u_n_1-_1r__o_1_o_ri_c_ _~----------i:l
1

.': \ Chi:ir Kenny şi-n b:i7at metoda sa pe nm0?tinţe neurn-fîziol0gice Q

discutabilei despre rolul ariilor motorii cc1ehr:ilc. Reeducarea ncuro-motC'ricJ
refuperarea fimqional5 a leziunilor neurologice. trebuie să fie suhonlonatfr cunoşt~
de neuro-fizioloeie. ·
Un exemplu pertinent ni ~e p:ire :iccla :ii s ras l ir i l ă l i Ufllll di1i ·'"N
j' -
majore nle leziunilor navoase. (~um :im rernl\':1 :irea<;tă prohlcma f:iră cunoa~
:m{5nuntită a rolului sistemului gamma in reglarea tonusului muscular. Po~
imp0rtan]n buclei gamma ;i fi•sl rx:igeml~ în cercr!ările m.>uro-fi7in1Pţice, in miş,
conştien1i7a1ii. La omul l).ormal. control11l c0nic;il şi <;ubcorrical s-a dDvedit mul
important şi el se poate lipsi de funqi;i acestui .<;istem. .
Lezarea <;i:;temului gmmna sau eliher:ire:i sa de c1>11trolul cenlrnl. a~a c~
imiimplii in cadrnl encefolopntiilor, prczinl~ lolu~i imporwme c0n<:ccinie 1n înţele'
\' fizinpntologiei sp;1sticităţii şi în apllcarc:i practică a măsurih)r 1cr:ipe11tice. ·
Aceste cuno~tîn!e asuprn wnusului musc11l:ir - încă imperfec! rnruur;i!e

I
condnc 13 c:'ltc\·a concluzii practice: prin care pulcm sfi inhibăm sp:isticitalca. ~
predominant în clinica rarali7iÎlr>r <;p;:isticr. cerebrale:
a) Putem ~.:-5de:i cx:1ger:1r-:n infnrm:.{it-i ;1fnen!i:ile (prnprioccpti•
exteron:ptÎ\'e) s:iu a efercn1ci :;:11111;w
b) Putem scădea efefenţicre;i gamma :isuprn plăcii motorii prin inii•
n1co0licil ::i ptmc1el0r mntorii ;ile ner•ilnr. <::~li 3 r~d:'icinilor nen·o;i<::e rmeiod:i Tmij
c) Putem activa rolul inhibiwr al conexu lui - prin nrnrotrofice. •
d) Putem înhib;i afcrenţelc in1r,1mcdula:-e cxci1:i!onre - prin 11e11roleptice~
Îl acest lucru nu se po;1te foce sekcti").
l.
e} Pu1em inhiba mccani:::mde rdlexc prin kinetolcrapic:
- diminuarea inOuen!elor n0ci\'e :ile reflexe10r primiti,·e: ' · .
- altem:irea con1n:iqiei antngonîştilN (Kabnt), sau :i mu~diilor om«
control:nerali (inhihi1ic încrnciş:i1;i); ·
- org:rnizare:i mi~rârii in c:idrul imor pos1mi elcmrntarr. în ordinea dezv~
lor (flob:i:h), etc.

I . ,. l• . . .·.E-•.
. I',

··: ~ .• ;· ' .• „ •.,!_~, • ···\~·

„„ :. . ~
~t.i;~l':„,.o;~.~·.
 :i l
iolPgice l.
o-niotorici
atfr nmoştij

,ul diri .1~r1

:irfl cunoa~
cu\ar. Po~
ice. in mi~
wedit muf. CAPITOLUL 2
rn l. aşa CQ
!C 1n inţelet
urice. FUNCTIA MUSCULARĂ
cnfl.!urnle
ticitntra.

prionpth
Rezulrntul întregii acti1 irii!i ncrYoase. pe care am descris-o in capi10lul precedent.
prin inii~ in ceea ce priveşte mişcnren este con1rnqia 111usc11Jnrii. lvfuşchiul c5te acc]i). care prin
,e1oda Tar® contraqia SH, produce mişcnrea. generată şi contrnlntă de activitnlea sistemului nervo~ .
:e.' •. Muşchiul 'schele1al reprezirnă mijlocul prin care. organismul reaqionează foţii de
roleptict> ~ mediul extern":
Efectuarea mişcării este rezul1a1ul unei nctivit~]i rnrnplexc, determinatii de
proces;;; diver~e. ~şa cum arătam, pe care abia incepcm să le cunoaştem tot mai bine.
.' ~. '.
Intre elaborarea rd1exă a 3ctiviti'l!ii si~tenwlui nen·os şi contraqia propriu-zisă se
hilor anii interpun o serie întreagă de fenomene, care, in rnnre, se inl5nfuiesc; astfel: I) impulsul
nen'os este condus de-a lungul axonului neuronului motor. la fermim1\ia sa din placa
neuro-musculară; 2) impulsul declanşează, la nivelul rermina{ici. eliberarea de
acctilcolînfi; 3) ac.:tilcolina pronrncă o dcpolariznrc a membranei fibrei musculare,
ini!iind un impuls în fibră; dc-polarizarea este urm~tf1 d~ o contrac!ie fazîcă scurtă,
denumită sccusli, deci: 1ransmisit• neuro-1nusculară, cuplajul exci1aiie-contr;iqie,
contraqie.
Secusa aceasta, denumit;i de ferm ,.explozie" trebuie să ne-o imaginăm sub
;ispectul unei serii de modificfiri bmşte, d;1r rcvcr~ibilc. Dncă lu5m în consideraţie că
un axon motor inervează intre 3 şi 150 de fibre muscul.are ne ÎI)chipuim că acenstâ
! .• explozie ar realiza o mişcare foarte rapidă şi pu1ernicii, cel mai itdcsea inutilizabilă
pentru organism. Cum se produce gradaţia lentă. eficientă, susţinută; a contracţiei
„ • .!,...Jo..
unui muşchi, aşa cum o ş1im din activitatea mo1orie obişnuită a animalelor?
_;..„ .J·

MODIFICĂRILE
. 13lOC~llMICE
.
În ll\68, Kuhn ex1ragt: din muşchi 111io::h1.a. o sub5tan!ii intamediarii între
Jrnratdt1huli11i1
....
si fibrină. lat5 dtn-;1 din rnr;1ctcn:k ci an;tliticc: coagulează la 55°C
) l

descompune energic la rece npa oxigenară. tinctura de gaiac (dănd o colora1ie albastră.
ca şi fibrina), este mai pu1in solubilă in clmhidrarul de amoniac, ceea ce o deosebeşte
de siutoniniL
in 1939 Engdharclr şi l i11bimo\·~ au arătat cii miozina are proprielă!i enzimatice,
fiind capr1bilă 1>ă scindeze acidul adenozin rrifo);foric (ATP). /\bi 1{1rziu, lot d ~u

· Scl1al1cobrnnJ G. - {11.11h.7. ,\·uwt1!i!'ilk.. Ri. 2.l, l\l~S.

 ..i Rccduc~rc;i newo-mow11t: -~c · E

rovoacă rnlită!ilor miozi~[

'.; . 3
• »

, TP o modific:ire a mtL·;mice ale fibrelor de /f

r rcaA P extensibile. Da aci. a fost suf1c1c11l
- · un pns pentru ca E·•·· ''

I
c.Jemons ta
·'.' 1,
.· d mai ruos~
acestea deve~i!O. ecunoscuta rigidi1ate cadavericii nu es1e al tec: ni dr:câf expres~
descope~e- ca _bin riiicî acidului i!denozin1rifo:--foric. Dacă unui muşchi rchniv proaspÎ
biochumca a disp:ad.anu i se adaug5 ATP. acesta işi recap51ă dusiicitil!ca. Proprittăfit..
pre
IevatdelatJn
. .
·. l ... ,
sunt deci datorate numai prokrnelor sa e, c1 ŞI. 1ntern:acp1 or ;iccstor:
„,
muşchwlui nu · Jeoiid macroergic care guvernează contracţia. .
cu ATP, acest · nuc stie de mult că mwzma · · este a lcatu - ·Ila- d.· m doua- proleme: · ·
acrrna:
De fapt ' sedeosebesc
' · d l d · · · fi·
prin gr:i u · e vascoz1ta1c, pi 1ma nnd mai vascoa5f · · ·
miozin_a. _Ele sedescornpune în componcnrele sale Îll solu1ii snline foarle concenrr:i(i
Ac101111o;ma ~e _ c.antită!Î minime de ATP.
la care s~ a~au~~ se atribuie două aclivităli enzimatice: J. de tip :idrrwzîn tri fosfatai
1
Miozinei ·oaza· care desface eru11cle 6-amino a!e <H.knozini;i.
. dezami , -
şi 2. de 11 ~ cunoscută in \·itro suh d(111ii forrm:: ac1i11a G - forma nepoliiikriza1
Actmn estea polimcriza1ii. Actm;i · pu 1·1mt:nzcaza
· - •1n i;uDtact cu A·I·1>. po 1·1mentme /
· · o ~
Şl ac:ffll '.
- fonn
• d
· · ..
rezenta miozinei ş1 ncces11an . ca e I cmenl m
d . d.1spen.:;;1u1
"·1 , magnezrn.
.
fiind catahz~ta 1 e ~eprezi.ntă16.5-20.9% din compozitia chimicii a muş'ci1iului, 90~ J
Proteine
, fi'e d reprezentate (le: mrnzma.
. · · - ;ici ·rna,
· tropum1ozma
. · · • şi· troponrna.
· - Restll''

"·• 1;

'I\,
I
dintr_e ncest~a ~~~inic esie reprczcnt.'.lt de membranele cdul;ire şi aile enzime, cum a
cuntmutulu 1 pr
·
fi cele ne:e
lata proce
•
. . ·
sare ghco 11ze1.
e . . •
. .
_ •
s actina <;1 m1ozma se ca.sesc 111 srare u1soc1ata.
,.
. _
sul biochimic a! conrr;:icpe1. aşa rnm cxpiic:i Szent-Gydrgy (! 63):
. _
. • I
I
J
I· In repa 11
. ·a Unda de exc11a11c tulbura ec 11! ru sarcmllor şi· detcnmna
' • • - • .h · ·b I · · · · · - formmci~
Î f:' rcitafl · · . . . .
-- - . miozină~ac!ină-ATP, complex perfect revers1h1l. Aceasta este aclorniozma,
complexului. tie persistă sulicient rn muşchi pentru a prnJuce acest fenomen. dar ei'
Un da de excJta.Jt În"lÎOIC ca CIC . I I - fi
U 511 le comr CL
l .
dispare cu mu ·acf;t.1. Acwmiozina„ în prez..:nta ATP, se colllr;ictă. În acelaşi timp.1
. . 3 · Con . oează ca o .enzima „ ·1 anu
. - des f os1on . ""r f .
• . ·"''·1·r ..111 aci.d auenozrn-u11os
i
orie. 1'
m1ozma acţ~o~ rea. Sursa de energie - ATP - ..:sie refăcută p1-i.n refosfori lare!l aciJuluii
.
4:
R~:::i de fosfor necesar esle lu~t prin _d~sfac~rea creatin f~sfotult:i: D~că n~Î
di:os!onc .. fosfat. muşchiu•·sc adapleaza s11uape1, cre:md ATP cu <iJU!orul m10krnazc1
exista creann ciclul adenozîn di fosforic. o moleculă fiind foiosi1.ii penim refacere
care ~esf:~: ~ormănd aci~ul. a~·~nozin mono~osfori~. · . . ·
ATP, iar . de energje ch1m1c.a este procurata de binecunoscutul proces al glicolizei
Sursa ·c1ul Krebs). Alte surse de energie pot fi: desfacerea fosfagenu!ui,
m~scul~red(c'.lic muscular, precum şi oxidarea griisimilor. Transformările chimice ai .
"r.c1dulu1 a eni ultim rezultat JOrmarea ..- de apa, · b.1ox1·d de carnon, ' · · Jac11c
acio · şi• aci·
acestora au ca
piruvic.
ULTRASTRUCTURA I
r.:ocut c1i microscopul optic, microsco1rn! j)Olarîzant .microscor1ull
Examen Ul "' . .. - - . . . . . I
: . prin difraqrn razelor A, a araw1 ca celulele muşcl11ulu1 slna! sun11
.. clect:onic Şl cu multe mitocondrii, adn<l piină la 40 mm lungime şi grosimi între ml
" multmucleal~, . I·
,_tL
„
şi 100 milim1croni.
~I! lltr'·os dcpofarizcază mcmhr.m:i fs:ircnkma), aceasta t!c\·cninJ pcnnc:lbill'l pcn1111 j,111rt
• lmpu ~li . C l I . I. L „ .. . . .
unindu-se cu 1ropomm3 : tuc_ a >C um„:1r.:J con11v11ra!1c1 tropum1nzmci. Ac.:SI !ucrd
de C~:· care. ul intre subuni1i1!i ak liWUCl ŞI cap.:t.:k unţhiubrc alt: rniol'.rnci.
pcunitc coolllcl
--fr
r de mio2i~:
funqia u1u;;rniJ1ii
--------------· _ _ _ _ _ _ „ _ __
35

ca Er<los r Miofîbrilt:lt au fost obscrl'atc de KolJiker şi f.lnickc înc:i din J SSi:î. Ei ilU nriitat
:âf cxpresi d aa~~e.mwfi.brde .s~rnt comp11se din benzi iniu11ecoa~e A (ani:olropeJ. i::u 0 banJii
Hiv proaspj de deusllate nrnt '.'.lJ~a intre el~ - banda II (discul m~ilouu Jfen.1·c 11 ) - şi lmizi luminoase
Proprietiifi~, z
(i:ooope) . .cu o J~~1e ~e de!1s1ta1e. 1~1ai mar~ i~1 rni,JJ.Jcul lor - linia (l.l/:;n~I J:rausi:).
lm ~cesto~ lnterv:ilul tnlr~ dou;i be11z1 Z co11s111u1e sarcnmerul, unitllle functiouall1 luncă
de 1-3 !llilimicroui. Cu ciu :ic6te s:1rcomac ~un! mai mici şi nwi 1111 me;oa:;c, cu ul~!
1e: actina: 1ntt~cl1iul este urni puternic. Contrnqia 5.t pnH.Jucc prin alunccarcâ' Jilndor t.k actinii
1i vâscoas! şi miozină, unele peste alicit. flluşchiul i~i schimbă lungimea, d:.ir JungiJ11ea bastonaşdur
:oncentrnfr ·şi a !ilamtnll~lu1 riimfine aceeaşi. Tco1 ia ·este inriirilii dt faptul. d.:: mult cunoscui, al
constaiqei lungimii benzii A Îll timpul contrnqici. Dupii A. F. lluxlcy, scurwreu acti\'ii
tri fosfotaz; e~tc dc1trminn1ă Jc c.enerarca unor furie de tr:111.•.btii.: 1elati\·fi care ~c dezvoltă între
fiL11ncn1cle de aclini şi miozină. · . '
>oli11îcriza1i
Mi:mbrana Z fo1matii din discursurile i11111ncca1c din bl!n:lilt izotrope (dare)
- c:i1e st gihe~tc sub fonna.unui plu11 wn1inuu p1in miuJibnlc şi c;;(i: lixa15 ln rntmlHann
ilimt:ri:rnre:
fibrei, pare inclusă in mecanismul cuplajului c.\ci1aţii:-cu111r:iqic, dar într-un mod înd
magneziul
necunoscut. A. f. lluxlcy sugcri:alii d ace~t cupbj po;ttc fi dectrit: prin <lc.:polarizare
1iului, 9m\
mcmbrnna Z nr sccrew o substan(i1 Hctinilo;1rc. c.::in: :ir modifica actina subiacentă.
1irdi. Restm
me, cum m ,.
rgy (! 63): TRANSMITEREA NEURO-MUSCULARĂ

1ă fornrnn:i Comraqil:l rnusculură nu Jcpi11Je dt! intcnsitaltJ ~timulului. Diu acc.:s1 punci de
:tomiozina \'edcre. ea se su punt legii „101sa1111i111ic ". GraJarc'.a fort ci de i::ontrac\ie a muşchiului
ncn, d<1r eii esrc ob1inută prin ritmul în care se succcdii stimulii. Conzraqia estc.: llllli putcmici:i
atunci cănd $!Îmulii se sumează prin repetarea lor la un as1fc.:I Jc inttrval încât ~I
elaşi timp,i doika stimul sii <J,iungă la muşchi ioain1e Je ll'nni11arc:1 ciclului comr;1cril, diir nu
::isforic. i inainre cn si\ tr1:acă perioadii rcfo1c1:u;i a mu~chiului. Cu c;i1 accsr i111erval c.:ste mai
eu aci<luluii scurt, cu atât crc:şte tensiunea i.wmcrricii, sau scuwn~a muşchiului.
:i. Dacă nu\ Unitatea mowrie. 1.mi1mea funqională a muşclti11lui. nu corespunde celei
niokinazci' anatomice; ea este alcătuită di111r-1111 11e11ro11. 1111 a.1011 şi grupul {!„ jibrr: 11w.J:c11/are
t refocerei inel'l'at de al. După modul în care aceste unită!Î rnowrii ale unui muşchi intră in
funcjiune - concomitent, asincrnrr, s11ccesi\ se obtinc gradarea mişcării în ceea ce
1
-

pri1·eşte i11te11sitatea, dura1a, \'Îteza etc. Este evi1.k111 deci că muşchiul în 1otalirn1ca sa
Iglicolize'
nu se supune legii „101 sau nimic".
genului, i
Legea „tor sau nimic" a fost e1\un{ată de Bowdich şi Bayliss astfel: „Un şoc
himice ale. de induqie poHte produce s:iu nu o conmiciie muscularii, in funcţie de in1c:11siw1ea s11,
1ic şi acid iar dacă dă naştere unei contrnqîi, atunci el .dă naştere contraqiei maxime. care poate
fi provocată de orice Înlensitare de stimul în condi!ia muşchiului din acel rnomcni".
Legea se aplică tuturor membranelor .exci~11bile şi deril'ă din ins5şi naturn acestor

croscopull
I 11ll'lllbrnnc, care se carncrerizează priil: a) absen!a răspunsurilor gradate la stimuli
grnd:qi; b) existenp1 unui prag <le exci1a1ie; c) existcn1a unei perioade refractare
posrexcitatie; d) absenta su111a1iei; ci) .capaciwtea Je 11 propaga nhpunsul. În bazu
tria 1 sunt!
acestor caractcri: tragem concluzia di, dinlrc.: loji factorii cnr.: inll11cn1ca:d1 nmplo;1n.:a
ii intre ltll. riispllnsului (temperatură, PH, subs1anţe chimice i.:tc.) i111cnsirntca s1i111ulului nu are
nici-o inlluenţ·ă. cu condi!ia să fie dcabupra prngului de cxcita\ic.
pcnuu i,111ii Legea „tot snu nimic" - după cum spuneam - se nplică numai mecanismului
Ac..:sl lucru de con1rnqie al uni.lă\ÎÎ motorii. dar nu muşchiului în totaliiatc. Şi chi;ir în privinpi
uuiliitii motorii s-1111 formulat rezerve. Muşchiul în 101ali1:tte:1 sa rcuşeş1c să se sus1r:1gii
accstei legi, să n:alizc:<c mişcari:a gradat?· varfotf1 şi 111odula1fi, prin contrnqhi asincronă,
 I
Reducan::a neuro-motorie I .
-~~~~~~~~~~~~~~~-.;;;r

pe etape, a diferitelor unilăti motorii ale sale. lmpub11rile ap;ir l:i perio:ide difer~
. frecvente diferite in 1mitii!ile motorii ;ile unui nrnşd1i
Viteza de conducere în fihra muscularii este relativ redusă şi an11!ne de~
/\ceasta înseamnă că într-o fibră nmsculară de I O cm impulsului ii trebuie, J
ajungă din centrul său la capătul fi.brei, l O ms, ceea ce reprezintă Im timp con'sid~
din timpul contraqiei insiişi, care e<;tc de 30 ms. Pcrllm n asemenea \'Îlezii de cond~
ritmul de descărcare a impulsurilor este <le 5-25/s pentru conlracfia poswrală re(
considerat minimum pentru o sum:i!ie eficientă.
Fenomenul intim de transmitere ncuro-rnusrnhiră e~lc un frnomrh neuro-di
DepolarÎ7:area lermim11ici denuda!c provoaci\ punerea in libcnate a unei can1it~!i:
de acetilcolină; aceasta este elibcr;i1ă de un mare numnr de mici zone. numiirJ
crescând direct propoqional cu concentrnţia de calciu şi invers propof!Îont
concenlraţia de magneziu. ·

' , ..

,.

Fii,:. J3 - Diagrama rrţi1mii piticii tcrmînnfr
J ·_ a:mn; 2 - mi1oc<1t1dric; 3 - vc7irnlc cu
~cctilcolin5; .f.5 - s~rcolcm~; 6 - p:ili<:adc:
7 - fanfli sinaplicii; li - nucku; 9 - fihrii musc11lani
(după Stamatoiu, Aş~ginn şi \'a~ik;cu - J5Q).
) I I şi Rudi)
F'i_!!_. 14 •· /)if1.i:ri71t1(1 rrT1rc:c111riurl ;onrle dr J~;
(cifre ronu:nc} in bolile 11ni1tlfii motori(
I - di!<.lru~1,.„rt:a hru~ni {pnHuuijt·h1:1 :KlHit ;mtcrai
sau lcnlii (:ilrClfia musculmf1 prngtnirfi) n ncum!.
n'lot<,r; !t - tli~1r11~crr:a hrH~cft a R\onnluf (1~;
lr3umaticc periferice: fi! - dcrq>l~rc~ ~inif'
ncum-muscularc (mia~lcnia l!rn,·is); li' -
mcmbr:rnci fibrelor mu~cular; {mi<>1oni:i); I'-,·
le·
mccani~mului contractil (miopa!ii) (<lupii\\' '
~
~

„ · În placa terminală ace!ikolim1 intri! în comhin;qie cu un recepior peni~

1.
r

j '·.I'
;
I
;
prov?ca d_epolariza~ea memb~uei muscul~re. ~ 01 i11. placa te~~inală se află şi enzl
aceulcoltnesteraza, care d1s1rnge rapid. m catc\'ll mil15ccunde. complcJ
acetilcolină-receptor. Datorită acestei distrugeri rapide. nqiunea acetilrnlinei
deveni repetitivă, rii!>:punzând noilor stimuli nervoşi. Perio;ida rcfrncrnrii. ln
mu~chiul nu răspunde impulsului ntr\'os. nu este a!lce,·a dcc5t perioada în
1
:_I~'(,' t
,i:•1·i~,.• 1
complexul acet!kolină-rf':ceptor nu a fost încă clistru~ de cnzinrn acetilcoiim:srer4
Complexul acetjlcolin5-rrceptor are o ;1c!iune de creştere a pcrmeabilitflţii mcmbrol
fotă de unii ioni. · I
· Această funqie neuro-chimicii cqc nJDdific:115 de m1mernsi foclf>ri foi/
chimici. Citi\m dintre aceştia: l:iloc;ire~ rrceplmilor prin curnra şi inÎ1ibarca cap:Kit
ace1ikolinesternzei de a hidroliza acetilcolina prin act:tilrnlincslt>r:izc (pro$1Î!!m'
diizoprnpilfluorofosfr1t) (Fig. D şi 14). ~

._;'
;, '
 Funqia mu~cularii
37

MECANICA MUSCULARĂ
1111Îne de !1
i trebuie, I
np cortsid, . Efe~t11l ul!i~ al co~tra~!ÎrÎ mumilare esle acela de 11 realiza mişcarea nrin
fi de concl~ ~p~op1crea ~;iu ~epan~~ea pargl111lor OSl~a~e ale s~gmenrclor corŢJului. care se depla,~azii
in _1urul axei ar1Jculape1 dintre e.\lrtm1!;f!1!e osoase. Efectul acestei con1raciii se traduce
1stur:i lă rcî(
prin lutru mecanic. măsurut în kgisec.,. ·
1 neuro-eh!
·i cantiliiţi,
for/u se miisoMâ cu tmil~filr de foqă. nprimotc prin prr>dusul di111rc sarcin.â (grrulolc) ~i
nccclcrntic.
e. num5rt\
Se folo;csc:
roporţ ion~
Di11-ul rrprc;cntând fnqa c;irc a:cclnr:iz~ o m<să de un i:ram la un rcn1ime1r11 pc >Crnndă la
r51rat

p:11r:1t.
1:ilogwm·11l Jr11·1i1 S3U kilogron1-ul i;rc111u1c c~IC foqa cu c:irc o mJ;il de J k1: cs1c ~lras5 .<pre
ccnirul piimiin111l11i. Gr:il"il:lfÎa slandnrd circ rnn.~idcratl a fi 9_.ţ(J6(i5 (la 11i,·clul mării, I~ ·15' ln1i1udi11c
nordic~) /\cca~ta ~c inmul1cş1c cu mJsa şi se imr~rrr la scrnndc la pi11ral.
O aliă 1111itatc de mlisurli de lucn1, energic şi cantil;ilc de d1ldur5 este Jo11/.ul (J). cdih·alănd rn
lumii mecanic produs de o foqfl de l ;.;c,rt(l(1. al cărui punci de ~plicarc se dcpfasrnz1i cu I m i.? dirccJi:i
rori~i. fig-ul rrprc1in1~ cchi"alcntul a 10· Jouli.

Gn1dul de contrac1ie a muşchîului la un mome-nt dar este dependent de:

al lungimea muşchiului; h} gro<>imea 11111~d1iul11i şic) ~arcina de executat. Din punciul
de vedere al raportului dintre lungime şi tensiune se recunosc: o lungime de echilibru
şi 1111a de repaus.

: onrl~ dr I~· Lungimea de echi/ibrn este reprezcntatii de lungimea muşchiului relaxnt, ndix:it.
1Î/ii rtU1/flfÎj,' la care tensiunea de repaus este O. Este vorba desigur de o Yaloare relati\'â, muşchii
:1n1ti1 imtcr~ găsindu-se in permanenta !cnsiunc (este cuno~rnt fopw! că scctionarea tendonuiui
i1·ii) o n~ur~,
1-x0n11l11i (kJ!\
produce scurt:irea muşchiului re~pccliv cu cca 20%).
:!?l~rc~ ~in~· L1111gÎl;1ca de repaus este acea lungime a muşchiului la care ~c dezvollă tensiunen
i:li' Iezi: de contr:ictie maximii (vezi ~i clasificarea Kenny). Asupra lungimii de repaus a
1onia): I' - , muşchiului există opinii diferif.e. După unii, accaslă lungime ar fi egală cu valoarea
(dur~ \\'oo •. extensiei maxime. Ralston crede că lungimea de repaus este mai mică dec;it extensia
r1
_~! maximă. Kenny arară că lungimea de repaus este di ferită penrru fiecare muşchi in
,l
1f or penl1lJ parte, ea fiind legată de funqia muşchiului respectiv. A~upra acestei teorii \'Om rel'eni
flă şi enzil în detaliu în cadrul capitolului dedicat metodei respccth·e.
complef Ten~iunea de contracţie creşte mai mult $nu.mai ru1in liniar odată cu creşterea

:ol~m.'!
tnm. in
rj. iungimii iniţiale, până la maxim. după care se dezvoltă o conlrnc(ie mai micii. În linii
mari, această lungime optimii de rontrnqie core~pundc lungimii de repaus.
iada în ~ ~ RelaJia dintre tensiune şi grosimea nrnşchiuluî face posibil culculul dupii care
olincste~ for(a m11rc11/arâ ab.tolură esrc cg:ilă cu tensiunea cxprima1i\ în ki!ogrnmc pc ccmimc1ru
i mcmbr, pi\lrnt de sec!iune transversală funqională.
În sfarşit, in raport cu sarcina de executat, con1raqia e:;te rapidă la o sarcină
1nri li7icil egală cu zero şi scade in viteză până la anularea mişcării. în fopi 11nei sarcini foane
·a cap:icil_ mnri, când muşchiul ~e contractă izometric.
pro~1ig111 Aplic<qin binecunoscutelor legi ak piir!!hiilN clin mecanidlla funqin muscul;1rti
esre de dală veche. Punctul de in:;cqic (I mu~cl1iului cqc pune1ul de :iplic;ire a foqci,
cure dupii ti~ezarea sa fn!ă de rc;:isicrqfi R şi punciul de sprijin O rcspec1iv axul
 .„
'
)b
-----r-
artic(1l:u - formează o.; '(
1\ \ pâri;hic Je gr;.idul l, II~ i
sau IJJ; in corpui ome- !

~
ne.se t.e cunoa}te.o sin---~
J. gură pârghie: Je gradul ll· ;
picioru! tn sprijin ·p_;,.
vârfuri (fig. l 5).
Aplicarea legikn

" l3
1/i
j c
pârghiilor la rnei.:anica
mus cu !ară are. o 1rn1re
iniporlilll!il biomec<J11icf1.
Pe de c pane, daiorită
. _ \fodrle de pârghii i11 biomecanica 11111a111i.· A - gr. I; acestor legi, prin cu-
ftgB -15gr. ' ; C _ gr. JJJ (Jupă Al. Riiduk~cu şi B;;ciu. 131).
11 noaşierea rais1t.:np::i şi a
lungimii brnţului păr-
chiei, se poate det.::rmina ~orţa muscul?ră (pa_ralel_o?r~mul_ foqelor); iar pe de allii
parte, prin varierea ac_eloraş1 d_a1e_- l_ungm1ea pargh1e1 şi rez1s1:11!a - se pua:c ree~11~<1
I
I
fona musculară, uşurand sau mcarcand munca pc care muşchiul o are de mdeplw1l. 1

' Contraqia musculară propriu-zisă se cl.'.lsifid în rapon cu calitatc<i lu..:rului de

îndeplinit. Contrac1~a muscula:,ii ex_ercită ~ tensiune între inseqiiie s~ie. _ .
Această tenswne este urmata de ob1cc1 de o scurtcire ll muşch1ulu1, con1racpe
care se nume.şie i=oronică.
Dacă tensiunea nu produce scurtarea muşchiului, aceasta fiind împiedicată de
un obstacol, 0 altă forţă, sau de contrnqia ega!â a ant;igoniswlui, conrrnc!ia :;e numeşte
i::ometrică. .
Există şi o contracpe musculară la care foq:.i care se opune fiind mai mare
decât aceea a muşchiului, reuşeşte să-l întindă_ în rimp ce el se contractă aclÎ\'. Această
contractie se numeşte excemrică, spre deosebire de contracţia cu scur1are, t·are se
numeşl~ co 11 ceJlfrică. Este cazul lucrului în efon ul muşchilor antagonişti sau de
cedarea muşchiului încordat în fala rezistenjeÎ mai mari sau a foriei grm·it:iţioua!e
(Tabelul 1).

iii. TAfJELUL I

T
'"rip1d co11tr11cfid Fu11c{Îl1
For{a externă
cure xe vputrc I Lucrul wccvuic
t:.'t.~I l!l'll
I
i
Rirnutf
Jc furni:un:
I
flllJŞChiu/ui
I lJ t!J!t.Tgici

I
Accelera fie Mai mid PuiitΫ• Creşte
Scurtare (izownic)
li:omctric
Fixare Egală Nici un fel -
Încetinire Mai marc Ncg~ri,· flc5CfC'~lC
Lungire

Contraqia i20metrică realizează totuşi o scurtare a muşchîuiui, prin inlinderea

pe care 0 e.x.ercită ~supra ~rm'.qiunil~r fibro-cJa.s1icc ale inserp1'.or sale. Ace;istă
scurtare este 1n medie de.~ OYo d1!1 lungime.a sa. ln acest caz. eHergw netransfonna!ă
în lucru mecanic se degaja sub formă de dlldură.

,) ______
a kgilqr
11ei.:an1cn
o mare
CAPITOLUL 3
JC:Cl.lllÎCă.
da10rită
)fin cu-
~np::i şi a
FUNCT!A OSTEO-ARTICULARĂ
lui p~r­
'
; de alt~
reeduca
deplîuit.
Sislrnwl o.1vs, schelerul, reprtzimă suportul 111;i1crial
:rului de
al 1ncc<inis1lldor mi~c<ini, pâq;hiilt cu ajuwrul ciirurn se
)1Jlraqie
execut ii luci ul mecanic. Osul trebuie I" 11·it însă ~i ca organ,
el fiind scdî~il unor schimburi dirwruice, prin re.sorb! ie şi
con~truqie cominuă. Osul es1e un JcptlLÎl de săruri 111i11t1alc,
licată de
cu ajutorul ciiruia ~e realizcaLi1 homw~.1;i,:ia sanguill5, dar
numeşte
şi un furniLdI tk pnmine, Îll caz extrem. I t
Scheletul onH:nc~c are JOS oase dispuse perechi
1a1 mare I I
simetrice, cu excepfia; vertebrelor, sacrul11i, coccisului,
Această
s1emuh1i, celor două llWXilare, osului fronwl, etmoid, sfenoid
care se 3
şi occipital. Sum o:.isc lungi (oasele ~cgmcmclor de mc.:mbrc),
sau de
scune şi plnte. Pe supraf;qa !or se găsesc m1mtroase
aţiouale
neregulariti.i!i, Jpoiize, spine, suprJfe\c rugoa$t, pe care se
inseră muşchii 5au tendoanele lor.

'llL'WL 1
forma Oilsdor, ca şi strucrura lor sum detenninatc
de forţele muşchilor şi de dircqia lor de acţiuni.:, pe de o
pune, Jar şi de liniile de rczisten!ii fup1 de foqa
grnvitaţionalii. Această mo(ft:l:ire tste vizibilă mai ales la
i;id llÎ\'clul epifizelor. Lucrul este cunoscut de mult şi încă di.:

J
la l 828 Dclpcd1 şi-a formulat legea care-i poartă 1H1mek
„Exrremitâfile osoase carefom11:a::ti o w11cuii11it:..rnpuse
inrr-o parte a lor la o presiune anurnwfii, p111er11icâ şi
co11ti11wl, f~i micşorea:ă acolo 1•0/1111111!, pe când în locul
inderea wule Silii! scuase 1i111p î1ulel1111g111 de la Jlf'CSÎllllC'a vbhnuitâ
\ cr:11stă i,fi măresc rnlu11111/". \\'olff (I SiO) compkieaz5 această
·orniată le12e, obstrvând că în locul unde osul se micşorca:di ;in:
io~ o conJensare tn.ibcculară, iar acolo unde ~e dilată se F1.<;. 16 Scc/i111t1· j1·1mwlli
P"i•W ·1111 o.,· lung 11ihic): I -
petrece o re$orbf ie: „Ducă se schimbă arhitcct11ra inrcmă di.tli;-j; J • p•·1ios1; J - com·
a os11!11i priwr-o pen11u11i:111i:ari! a po:iţiei 1111t1m1111c a p~Clu; 4 CJIWI r111:<lubr; J „
uncia di111n: t'.11rc111iui1ile safr a11ic11/are, ol>!ii;LJ1uriu şi nk·t~tfl.15. !>.UJH.:1io~rL; 6 - rncta-
l1~;i i11fo1iuară;7 cartilaj Jc
ro11comi11:111 se scliimbă şi forma lui c'.rteriouni. Fieciirei
n~}lcrc; 8 cpifiâi surc-
·forme a osului ii coresp1111de o arhil!Tf11rii intenui, care 110;11ă; 9 • cpifuli 111fc1iuorli
se poate calm/a 1na1e111111ic, rit: a.1('111rnea. ana mot!Uiccm: (dup:i l3JdU. / 3).
 :
'l
I
I
f. ·~ 1
··: .Y: /{)
I-·~~-·

.~
,_ \-·rl ;1
:~
J;
ţJ
' , I
f;g. J _ Artic•1' I;; di f, gw•m 'hi ,; „m ~·. '" ' " ". "'· mI•:" "' "' ic"l •
ri",{rlnra 'omr1"' • '"" '"i •·1·
,, 7
>;,
F11cycl. Jfra Chir-!.inc.\11h,·1 <'l'". ',,1_ l).
:.,
'Ir '·' i '
I ~ -i
ARTICULATllLE !
căr1 i .fimrţfr
' t
' ·:11

,,
.I.I
;~„.-. (
~c incri~ .~ă
„Ani,,. bria <!I< un "'"l-"n romplcx. r.t c.wr t1rero 1/c u 1wrmitc Jr·plr.tsnrcn u 1
După
on.<e. m / /<1/'1 ccl?ii1/t. n.<t(el se rcali::c:c mi,<c:11·r;11 1111ui,->egmcrtr 111 cn•f'"/ui. nonru" (1 _

~··" '·~
11Tcstut. 2rt1cula11a poate fî definim ra „ arut.m1h111l puru/or mor. !'"'" cur·c Sf' 1111e.>e douÎJ snu

;Jrticulaţii este•' condiiionată de ndnptat~ fih>gcnc1ic.jI

1

fo!1Tla diverselor funcp3 pc care (' au,

"""" '"' •.
J. ArticulaJii fi"c - sinurrm~e -, in. ca~c nu c-,i<rii .mişcări propriu-~Î!'C. r\cc~!~n
"'"'""
care, după l':surnl c:arc le uneşte se:
. simf>~.~,
smosîozc, caml mc1.c11ch~
$Uni

.~w
m stmfîbrozc, sincondrozc
1mpar1 S3U
,, . . .
. " . 2; Articul81ii semimobile - am.fiartm::c, heminr/rOU• .sd1i:unra:e.·

3. )\rticvi•\ÎÎ mobile - Ji;u11o:t:.

STRUCTURA ARTICULATIEI
'

Extrenrită1ilr o~o;i~" ;ile anicula\iilor 5un1 11wdcl;11e thipii mi~cflrilc

re~pec\i'·e. factori -:_omplecşi_ i111en·in în dclrnniniircn fnnnei, de h
graYitaţie; intre aceşo:i un w1 1n1p0n;in1 îl io:1cii locul inseniilor rnuscul:ire.
~ăt3,i11, arhitectura trabeculaţîei osoase este i11t1ue11\atii de forte r:
h
5ensul mişcării.

''•'i.•.o

. ·!!~.!~>:

'' .. ·
i {
L"i.;..:1~.2....,L i:
;i 11 mi11i f'.-1t
~: C:irlilajul articulnr- dianrndial sau de incnr;-;1;1rc - care inibr~ca· .1 · - .
·::e de resorb - - I · l „ . . . • , a ex rerrn1at1 1e
MMSe rnrwn!ru ar11cu apilor, este. un cur1il'.1J bialrn. El esre armar <le 0 rciea de fibre
ne. con~trucr de colage~. care sunt d1S~U~C Mh1tec1ur;il Jn aşa frj Încât Sa ~uporte forţele. uneori
i
! foarte man, cc: ~e excrc!la asupra lui. Grm1111ea cartilajului este v:.irinbilă (ij d ·
mnkculad . . ! I . . .d. - . . . , • n m;i i
mare m zone c le presnrn~ m;i1 n iuita. Car1ila1ul esîc mai "fOS !·1 co 1·11· e 1· 5„ rtibt' :-
1ri rnincrnlei\ • . . . . b · ' 1. :i ... " . 1a7.a
pt mrisura ce o~ul creşlc ş1 rpiiiz:i rt•spct/i\'il se O$ificii.
nipac:tă l'SO~i
~ )mbriic;i1i\ ~I
Cnnilaj11l . diartrodial
. . rnr un . !r~ur
. br:1<liirofic, rn me1<iboliw1 îo;irte .~cii7.ut. _ , nu
l
iire o vasrn nriz:ipe proprie, hrftn1ndu-sc prin imhibi!ie din !e~ut 11 l $r1bcondrn1 si din
i;unl i ;nbriic~f
lichidul sinovia I; troficitatea şi creşterea sn se gfl~esc sub dependen!e hornwn:;le.
· ('.artilaJ.ul prezintă dot1ii rnr:1cJeristici·esen1iale pentru funcţia :;a: es1c compresibil
. {
şi elastic, jucând rolul unui anwrtizor. ·
Oipsula articularii uneşte extremit~tîle O'.:onse, izol~nd conţinutul m1iculaţiei.
fa nu e$te altceva decât conrinu:ire;i periosrului cxtremitfqilor osoase, prezentându-se
ca un manşon, a cărui in~e-qic se face in jurul epifizelor ar1ic:1larc, ln articuiariilc cu
mişeliri limitate, snu 111 ni\:elul met:ifiz.ei la ;micu la! iile cu mişcfiri ample. C::irsub
articularii se compune din două slr:ituri, con•spunzilt0are celor dm1ii str::iluri periostatice:
aJ S1ra111J e:rrcn1. fibros, este inriirit de formrqiuni mai dense: ligamc111e/e
aniculare. Acesrea sun! longitudinale, oblice <.au orbiculare. Ciind au rolul de ;1 limita
mişcilrile de lmer::ililale, nşa cum se inrârnplă la ge1vmchi sau ln nnicularia gleznei, se
numesc ligm111.'11te f11nic11/nre. Există şi ligamen1e' în interiorul unor articuhqii. curn
"'l sunt ligMJH.'nle)e încrucişa1e din ar1icul;qi11 grnuncl1iului snu lignmentul ro1und din
l anic11lntia şoldului. Rolul acestor ligamente este ac~!a de a·mi'lri conten1ia suprafeţelor
ani cu lare.
l b1 S1rat11l infern al cnprnlei em~ formal· din memlm111:1 sinovîal5. Acea>ta
; n gâtului ml hemiază sub capsula fibroasă şi imbracă fonrnqiunile coniingente articula!iei, cum ar
fi li l!amenrcle intranrticulare şi le-hdoanele unor muşchi, îrme care formează funduri
de s~c (pungile sinoviale), cu rol mecanic irnporrnn!.
I Lichidul sinovial este un tr<rnssudal ai membranei sinovi:ile, la care se adaugă
prodw;u] de descuamare al straturilor superficiale ale ~inovialci şi ale cartilagiil~r
·plvsarco t1 dl aniculare. Pe !ilngil rolul său nulriti,· pentru ciinilajul articulnr, po:;edă şi pe acela de
rlÎ nostru" U lubrifiant, indispensabil mişcării articubrc. El micşorcnză frecarea suprafe!elor
:;( dnuii sm1
articulare, deoarece alunecarea se face in, grosimea acestui strat de lichid, prin
I
filnl'cnclic.j rost<'•golirea nrncromokculelor lui, comparabilă cu aceea care se foce pe rulmenţi.
~ „. f
Pentru a în[ekge ace$! lucru, estt> sufrcient să comparăm n7işc;irca normală cu aceea
a suni ~imfii care se produce în sinovita cronică fibroasil post1raun1<11idi, în cnre .sclero.;rnrta
,nd mc?.cnch~ membranei sinovinle duce la diminmire con~idcrabiln a rranssud:ifiei lichidului sinovial.
Bureleţii fihro-cartilaginoşi suni fonr1a1iuni inelare, de fom1;i triunghiulară pe
secţiune transversalii, care comple1ează pc margine cavităţile articulare ale cna11rozelor
- şold, 111ni'tr -, mllrind astfel suprnfaJa nrticularil con\inătoarc. dar conrrihuind m;ii
aks la o cnnrcn(ic m:ii h11115 a capului articul;1r in ca1·i1;11r.
Disrurlle şi me11iscurilc :irlicul:in• sunt forrn:qimii fibroase care 5e dczvoltii
în unele articu!a1ii pentru a 111iiri congrvrnp suprafc1l.'lor ;iriiculare (lem-
poro-rnnndil'iulariL gennnchi). cl5nd mai multă scn!>ibilitale. Pe de alt:i parte insii,
aceste forma!ii sunt 511JJl!Se unor prrsiuni deosebite, dcl'cnind subicc111l unei p:11ologii
pos11rnumatice.
lnrrv:qia' :irtirnlarli este foar1e bor.mii. l)•(lt!:itia de receptori explică durerile
violtn!e cnre pot duce la !îÎncorii - in cazul 1r:111m:-iti~111dor anicul:ire şi 0bligă la
nu111i>rnn~e precauţii în tratamcn1ul de recuper;ire a artirnl:qiilor bolnave. Cu această
hogiqie de inerva{ie, articulaţia apare ca un vcri1abil organ senzorial periferic,
 Rccd1icarca nwrn-motoric
42 -----------~-- ----
• g'istrând (proprioceptie) modifi~arik cele mai variate: gra1·it;.qionale,
inre . ·
termice, osmo11:e e~c. . .. . . . • .
\'asculanzaţrn amculapllur este caractenz:ita printr-o ubundcn!a de ana~t
arterio-venoase de tipul şumurilor:

Clu}·ifinm:u µrticulafiilor. Din punct de \'C{lcrc m<1rfol0~ic. G2lirn inipăqca ;11tirnb!iild

I· _ si·nd10ndro:e. în care u11.i1ca oi1~clur se face pnn Cjflil;:ijr;
_ ;rncn·ro:e. în care unirea arc loc prm l1g.amcntc; .
_ ;„_·rsu1ro:e. în care unirea $C fiK<.: prin um~d1i~ i~r HlJÎ târziu s-a adâu!!:n. _
_ ~ r 11 ingose. unite prin membre.
1
Comisia in1crn"1ion:ilâ de No111cnclamră Anatomică imp:irtc :.nicul;11iik .in: :.11Kub1ii
. ·noasc şi sinoviale.
caru 1:ig1 Din punct dc vc dere 1uncpona
r . l (d,,Uf'J. „ E.nc1dop~J1~
. . mnlico-c
. Imurg1c;1
. . 1a• „ - \<J.l l , por;.
• '• ·unea de grad de mobili1:i1c ap:iqinc lut Bicha1-I X01 I. .tcns.:hiin:
-"' · nop . „ . .
_ 5„m1r1ro:e - amcu 1a111 mwbik;
_ 4mfi1J11ro:e - anicula1ii semimobile şi
_ DhirlJ'(1;c - nrticula1ii mobile.

Acestea din umlă sun! :ele ~e ne inicres~ază în mod deos_ebit. ~le ~c deose,
du ă a) (anna lor geom:tnca (ci_lrndru, s~er~, .1rocke etc) şi Jupa cute gradel
P are permit (una. doua sau trei. plus mtşcan le de rota pe). 1
mişc Din acest punct de ve d ere, d'
1
. w11rozele se ·11npart ·rn 7 1e
r l un:
· i
1. Articu!a~iile P(f;111e (anrodii) p~rmit un ~rad foane ri::dus de m~şdri, aş~f
„..
tâmplă în arnculaţ11le oaselor crami::ne sau rn calcaneo-cuuo1dwna. Prrn m1~
~: :iunecare p:rrec~t: intr~o ser!~
1
<l:
astfel de articuiafii, aces_iea pot fi 'mai mo, ·
cum se intampla m aniculapile mterapofizare ale coloanei dorsale. ~
aşa 2. Ar!Îcu/aţiile cilindroide (trohoide), în care un cilindru plin se îmbină d,
fii'

.I,;'

.,ii'' rafaiă cilindroidă scobită. Tipul acesta de aniculajie esie reprezentat de articuY
,:-1.
sup •
dio-cubitală, c1·1·rn d ru l ra d'ia I rolan · semi·i unară ll cu b'nusu Iuq
" d u-:;e •m ~uprala1a · '!
ra 3. Articulariile elif!suide (condiliene). ln aceste anicula!ii un scgmt!nt co1
(dipsoid) corespur:d.e unui se~meni :onca:'• penni~ând două gr~de_ de lib~rtate :1 n:i~i
(cu oarecan~. m1şcan accesom). An1cubpa metacarpo-falangiana este upul UJJ<!J "1
de articulaţu. .. . _ . I
4. Articulaf11le_ :fero1dule (e~anroze) sunt reprezenta.te _d: o sfera Hnbu~
• ir-o cavitate, penmţand .astfel rre1 graJe de libenate a m1şcanlor. Acest tip 1
1
~ela al aniculai:iilor umărului (gleno-humeralii) şi şoldului (coxo-femura!ă). !
a 5. Articulaţiile în şarnieră (trohlcene) sunt alcătuite dintr-o suprafaţă osoa4
•, fomlă de scripete_ şi un~ în fom:ă c!e_ cilindŢu sco?it, in care se pre.duce un singur~
de mobililate-, Arnc~laţ;a gle~ne1 (t1b10-tar~iană~_ş1 c~a h~mero-cubiwlă.sunl exem~-
6. Arucufafule condtlare sunt arl!culap1 el1pso1de <lubk la rnvduJ fiecăJ,
.A:rticulajiafemuro-tibială a ·~enunchiului este exemplul. !.
7. .4r1ic11lufii în formă de şu (IOroide). în c:irc fiecare supraf;J!fl unicu•.·
pre zintă 0 curburii concavii şi una convexă. Exempltil ne e:;1e ofrrit de .urticu~,
sacro-iliacă. I
. Există şi false .1rriculafii. C<lre permit mişcarea intre piese osoase, rartl
prezinte eleme~tele ca~ac1eristice artic~la!iei (su~rafe1e osoase, si~o~·i::ilă, ligameUW.'
cel rnuh 0 blifsa sero~sa. Astfel se prez1ma supralapi scapulo-tornc1ca. pe care ;ilrn~
iul in abduct1e.
omo Pla . .· •
o nopune 1mpo11anta anatomo-patologic este aceea de congr11p1fă -
aralelismul suprafetelor articulare. Când acesl parnlelism este tulbura! Je div n
~auze apare incongruenţa, care va genera nu numai !ulburări funqionalc, ci şi ad~\'ii " Îl

'·
~
- '1;

, •• J I
~~"-.':
 -~- ---------------
leziuni. Î11 locurile unde P!t;i1111ca di111re ~upr~tfr!dc art 1citl;11 c t'>tc JJlat mure, se
pruducc c.11 11n1p11l o densd1c:11c a lrnl>.:..:ul;qici O:,u<J~c, iar canililjul Mliculur sufi:râ
u!ctrn{îi. E~tc: unu I dinlre prucc„clc dq;ciH:rai i 1·t :.de ur11 uzr:lu1. ·
,.

MIŞCAREA· ARTICULARĂ

f\!fi~ciu(Je ar1irnla1t sunt lirnir:.1c de folli1:J txlJ cmi1J1ilur o~uase, dt: elementele
filiroc<ip!>ulare (ligm11c11It' în !ip~cial) -l>Î de intinden:a forma1iunilor mu.>rnlare. Dcşi
ultimul impedîmt:nt pan: cd rn;ii fiagil. el t~lt impor1an1 p1rn acCt:J d asupr;i lui
putem să aqiuwim noi. Este: udc1·{11ar d dupii pilrnlizia unui muşclii S!lU 1:1 unui grup
muscular \Ufll ubsc1\':t creşterea ;i!nplirudinii mi~că1ii opu~e funqîei muşchiului
respt:c!ÎI'. dar csie wt ar81 -de aJcl'.'.irnt d putem ~~iplini fuuqia fn::natoarc: a unui
lignmc111 prin cn:ştcrr.:a foqei 11111S<.'ulare u mu~cliilor taie ~c opun mi~cărilur anonmde
genernte <le lipsa ligamentului rcSJ.H.:l.'tÎv. ·
ldişcări!c mticulurc :>uni Jcttrmiirntc Jc fo1111a ;u·1icula!iilor ~i se împan in
4 grupe principale:
!. Mişniri tfr 1!}11lll'CIJ/'l' Se ob~ervn Îll a11ic11lti!iilc plmii:: nit: uiunrozdor, ade~e(l
şdri, aşa~ impcrccp1illilc. uşa cum am cXt'illplificat ptntru 1micul11tiik irntr~pofizare uksoloanei
i. Priu mi~. vc:rtc:brale dorsali:. O mi~c:ire :1p:irtc de alunecare este miF;Hea de 1111/afic. ce are loc
fi mai mo~ în unicu!aJia sacro-iliacii Îll timpul 5arc inii.
h
• i 2. Mişeliri de rotaffr:. Acesteu sunt de doui'1 feluri: a) 5/mple, cilnd mişcarezi se
~-

e îmbină 1
1
face în axul mişcării artli.:uliire. ca la umăr, sau în unicul;qia radio-l1umerală; s:iu cu
. ~e artic.u11 b) di:pla.wrea osului în jurul altui os, aşa cum rndittsul se ro1eş1e fa!ă de cubi111s.
b1wsulUl., Mi~carcn de rOlll\ie este Înttm5 s:iu externă după cum se roteHză osul respectiv fa!ă
i;ment c~nt de l:1xul membrului s~u al trunchiului. Spunem axul sagi11:1I al tru11t:hiului fiindcă există
13!1! :1 Jlll~~ mişcări de rotatie e:..ttmii şi Îlllrn1ă ale trunchiului şi alt: c:merni1i11ii cefalice.
pul uiici ail 3. ,\fi,rcâ;·i de opozi/il.'. În mi~carea de opozi1ie unul dintre sc:gmenrde OSOl.ISe
~ se moLilizeazâ faţă de celiilnh .segment, cu _czlfe fonneuză o anicula1ie, într-un anumir
feră îmb11 sens şi în sensul opus. Aceste mişcări se c!usificfi ln rnptln cu planul faiă Je cmt au
<\cest tip 4 loc (u nu St: confunda cu opozi!ia policclui).
uralii). I a) Cde care se petrec par <1kl n1 planul sagiwl al t:OfJlului se numesc mişc.iri di:
fată osoas' fft>xie şi de ex/eJISie. M işcărilt de Oexie sunt mişcări de îndoire: fot ii de poziiia onos taticil
in 'singur 11 iip, mişcări care in linie re'l1exă ::ipaqin rdlexului nocicepliv de Oex ie. Mişcărîle de
ml exemplt exicnsie suni mişcările c11re llU loc în sensul indrep1ării pozi1id ortostaiice şi diiar a
:Iul fiedr~ exagerării lui. Mişcările de: flexie t1u loc prin închidereu 1111gliiului 1w1erior, cu excep1ia
: genunchiului, articulaţiilor piciorului (nu a gleznei) şi a degdelor de lu picior.
at fi un icu~ Există nexie şi exteusie a t1unchiului şi li capului.
d.e urticu! . La umăr. lllişcarea de ncxic. de ridican.: il br;qului prio îuaimc, llU este propriu-zis
o rnişcLire de Oi:xie. Termenul t:~tc ;1n:cplat prntru simplillcarc. Unii pn:frril 1crmenul
oase, fără .ide 11111L•pmil.>cfit' (şi respectiv de r.·11vproin)il' pc1111u 111işc;1ri:a de n1ensie). d;ir nii:i
i, ligame accs1 tt:rmen uu este d1111re cele mai proprii, dală fiilld confuzia ce se poate foce cu
· cure ;i)uil mişeaiea de acesl fel proprie maxilarului inferior. Crcdc:m di mai corCC!Î ar ti termenii
' de a11ted11cţie şi rcflr;duqie. ,.
ţ·111ă - a b) f\1 i~dlrik care se petrec in pfon frontnl. pcrpendicubr pc; pbnul sagi1al se
1l de div numesc mişcilri de iJhduC{ie şi de c11/d11qie. dupii cum rnişrnrea se focc în sensul
i si adcvăi " îndt·piii;:tf1rii s1u1 apropierii de pb11ul !\ugital.
' ln ceea ce priveşte mâna, mişcarea de ahduqie şi de adduciie o degetelor se
face fotă de axul măi11iî, c<lfC !rece prin 111i.1locul Jcgc11dui 1nijlo.:iu, şi nu fotă de
 · Ao;tfel desfacerea deţctclor de\ inc nbtluc!Îc, iar apropierea
ultJ1. · • . · . . • .
:il cofP . pahnari) dcnne addncpe. ln :iccl~~t mod se :iprecrnni ş1
if jtll1 c;oŞ 11or . .
• iill'.. jnter 0 • ie degetelor de la picior. . . . .
...,vi 5...,cP~ ...... ·1are 3 • ·n · · pentru mic;carea de 'cm1circt1mduct1e a pohcclot, i::rat1e
1
„..
11 ,,.( ţv•·-ie 5 1 i•·cl 0 l n1a1 plimbai
1 1• '
prin fata. celorlalte degete, se folpscş1e·1cn11cn11l
, . .de .
'JO (·c.t,~11ţo Ji:t 111 Jîla~e este itill policelui
,· 1 ' ec;tc dr fapt rotarea mewc::irpianulm drn ~ib<luc!lc
· - · · · ·
I. 1
1
i " c" {jet 11 · L actul prchensrnnJJ 110 ice-moex, s:m ponce-met11us ~c a~ocn17ii
,,t't 11 I r OpOZ . . .. 1· . .J ,. r .

·i 0 po 'e a'
fel. ·e tJ oJuCP . r elui.
C(J. O~,ţl iJ jîl ~ nc:Kia pO l~cllfllducfk este O mi~c:irc de frondă. În r:ire segmcntlll ilr1ÎCU Jr
1

.11 ·f11 • ş1 ·~cPr<'n de

{Jr1.1.,:1 .,ei . o con .cu baza mai· mare ~nu mai· mica. . · \•nr - . ;i fl:indu·~e
· 1·11 I caniia •
1·...,1• O\JI A· !•.ft, · . Ul. rea e~te
·e }O ;.p ;itJl.l 1 ' cnrac:enslJca. . - pcnl!u mocu . l :i111.. ] e uma!il . l uJ şr şo !duh11,
v.te e$ cf · • M 1'„ca
• 1t1la!'e1. „j la nivelul carpian · (mana · fap• (Ie ante b ra\ ) şi.· ·m!l -o oarccar~
i1l 0 (!le produce ,
Ji~v fi
ii- i1l $e Jll pic 10
~ oi1te . ~· ductie rutl'm r;ir·c cu exlrcmitaica rcf;dicii, f;qă de trnnch.i şi
!1'1 i;'P- ~ şi _ . de c1rct1!11. • .
~sv ţii-•ţ.~ . „,11r1
o~f
1
; fapt- d e bazin.
re rni~cărîle sc!!menielu1 oso;ise sau :ile membrelor în to1ali1a1e,
p1ll 1' bifll desp ' -
(11
v tf Cllp vori1ri'.
cofl1Ph
o
. di întrucâtva.
j'<: a ::intcbratulm. 111 rare r:idm~ul 'e rolra7a 1n 1uri1l c11h1111;;11l111
. . . - . . \ . .
d i aţie (rota\la
11
c. 1·je seciirea de rota • . .mterna-) -ş1. 1111şn11Y:' d c s1qmiaf1e
. . .(10t:i11e
. ex Ierna)
-

1'
it 11
rl 1 f" M
111
işcar "t'

&'"de cutl
e pro vedeii într-un paragra unnator, se vor 'eşte de mişcare de.
1 vorn
••
· ·
. · la nivelul p1c1oru ut.
f
l ·
- I ·

,c 11" J?tlPi pro~apeJŞt împrumutând din 1em1inologia angl0-sax0nă. vorhim despre

§
1.'
• .,..,i\1 e «li ş 01ll 1 J11U • t, onaiic) sau sup11111ra· • ·- Ia nivc l u I corpu l u1· -rn ·111t1egnnc.
· -'
oupli
,i1r ()I" ce·
. 11ot ă (in pr copilul 1111c - ~e gaseştc cu api in JOS - „pc trnrta - pcntr u
. - 1· • . • -··
• .:i p1 0 ai iileS 1a . .
11'" tll ..- fîl • sus. pentru supmaţ1c .
. , '· ( 1
(J ·,a' 1 c5 ~gu cu · f:~!ică ci triinch1u prezmta
fata ll1 · I · - Şl· m1şcan
· • · d e.fi cnc · fore1·a I ă. Pnntr-o
·
O
rev it• :;11 1. e; ' "trcn111a• ten cc ":mei 'lombare se po::ite produce ridicar<'a h11:::î1111llli 1/c o pnnc
11 f;>:....,jşcar:. a '.01oi coboriire sunt mai deg:rahii ~peci ficc mandibulei.
r'o oe ,,.
el . dr. rr·01rare . . ş /llÎ. după cum spimcam. fl ex1a . g Iczne1· are l oe pnn . ·mchidcrea
·
~t (
1>· .?cll - r11e I
;re 1•ii J'1cior
•
11 . . . I • 1· _,. . -
timp ce fle;ua picioru m - c 111 mcuio-tarc;i;ina - :ire loc pnn .
1"1 1 f.,~ ntenor, ~n lantar PentrU a deosebi aceslc notiuni, unii folosesc tennenii de
11
,,.\11• 111111 11 1ng1iitilu1 .. P·iilli şijlexre
· . p 1anwra- a picioru . · . ( care presupune ş1. extensia
1!li .
ţ
rtv , ,rC111 • p1c1QI 1
1 11 10
]flc·dl
-sa1l1 0
1°' l ă cum ştim şi mişcări şi
de abduq ie add11qie şi mişcări
,
'
de rota!ie. ;!
u
a
~
f'i1e"' _r; '~;.:,,,i
1 ~;;1~~:„~~ ;,d,~"~;~ :.~·,~;;~ ~; ',~~~:. '.' ::;;,;„~;;: ;,~~'.~}.:;,:; "~
e. ei)· 1are < ur · ·· I · l· 0
,:: li
t
~ll ai11evers:~
·rvff'C."41e..ljfofll11t,'
· 11·11 ,•a1
_ 11
u
~ a niciollllui strâmb congenital. Invers, mişcarea de abduc!ie a
·rotarea
,. sa externă. poartă numde de retroversia picior11l11i,· sau
~1\1 ,tui ~o.rn b1nata c pnzi!i_a d_1~nrmlla\11
0 . p1c10fl orie cJe nuşcafl care pot fi defÎ111le ŞI J1flll d1formllaten ortopedică ,
1
(I • iv · · - ·· p1c10ru
· · lm· p I:11-1:11/g: 11
ihJÎ, Este . . de
:: . -~ rjClofl „, · On
ast
1'„. 0 ~ o c3 teg
.' l1 roti fli'i;::<isl<l ~ micile m1şcan 1 . ş1. ;1cgenune111dm
· - · de Iatera l na1c Hlr cnru.m I I' . _
de
_,. P ~ware. A5 t .e 1;Ies_ care sunt de fo1it mişcări de nbductie ,~i de adduc1ie. s11nt
il
'fi".
erfl;ri . .,căii ·m
pasive, !îlill" '
wrlgus ~au în rm·11:'.
.
Oe (l<;t'menea, pentru mişcarea
.
de
. !
5'<;C''
'(ll, ·ie uri eofl JJll,· ~e folo>e~te nopunca · de m1şrarr
· · rrhi11 c;.a.m.d.
111
roit.
l cf1 flit
11 ~ie a · ; 0 rn 1\J! ·
P'' d reeducare şi
'
de recupcrnic f1.m~!1<.mal:1
. -
cerc o 'c1111o:iş1erc prcci~ii
8
mai
0c1'tCJ1- proce~ul : · artic11J:ilÎÎ Îll parte, a gradultH Oe llllŞfări p0.;ibile. a limi1elm !nr.
,
... ,"
t'
~i ~
fl,ec
. „ fiecare!le' se petrec;
aJ11cll
.
. 1u1 1
;i;o;l1
·n
1ic sa :
, are 0 . ]11pocra l '
care..1
e
• ~e ucsi.i,
.
· acc11sta· este o ccnn1:i
. d
t' c primum 11011 11u11ccrc.
...
r:\c;o:ire m smcte con 1p1 1z10 !og1n:
.
lî .
. _ ckmentarn_ penim ca procesu· J
. ~1,. .m primul
. .
ram!
'
conform -
fino:

l95R.
; .~ ter• tulul . .
ercer •
11
opierea
cia7f1 şi

i, i;:ra\ie,
Cl~ttl de
1hduc\ic
MlCÎa7ă

1nicu~:ir CAPITOLUL 4
finl\\l·~·C
olduh1i,
1:ircc<1ri:
DEZVOLTAREA MIŞCĂRII
(DezYoltarea neuro-motorie)
·talitme,

J\llf.\J\\li
x.temfi).
:nre de Dupii cum se ştie, mişcările omului p;,irrnrg o lunga şi complicată cnle de.
dezvoltare. În această dezvoltare un rol primordial revinc sco;irjci cacbr:ile şi evolu1iei
despre. sale filogenetice. Acca~!ă ernluţic const:i i11 •f'orrnnrca celor şase straiuri corticale,
e. <lupii caracteristice omului :idul! şi diferen)icrii celulelor nen·oase 1ipicc pentru fiecnre
. pcnHU strat. Sconrţn cerehralâ a nou-născutului diferă de sco:irţa aJul!ului nu prin numiirul
de cdule, care nu se măreşte odat5 c:u creşterea, ci prin c;iractcrul şi mărimea celulelor
7 rintr-o nervoase. Indicele cel mai important de maturare a structurii hi~tologice a encefalului
J pnrrc. îl constituie mielinizarea axonilor c'eluklor nen·o115e. mielinizare care se produce pe
regiuni, în ordineă apari1iei lor filogenetice. Astfel. în cea m:ii mare parte a scoaf1ei
hîdcren acest proces incrpe în prima lună de via\ii cxtrnurcrinii: în cirrunwolutiune:i precmtrală
oe prin el începe în Jww a patrn, iar în regiunea tcmpornl:l - în luna a şasc:i. Ct'llComitent are
lenii de loc şi perleqionarea funqiilor corticnle. ·
xtr.nsî;i O teorie puternic aftnnatii este cea confonn căreia dezrnharea motorie a omului
urmează ciiile de dezvoltare ontogenetice. Această tGă este su~Jinutii în general de
rota\Îe, autorii americani, deşi lot 11n au!or iirncrican. Ausubcl,' este cel care recunoaşte că:
ernli se
,.individul pClllte să treacă de la un stadiu de dez\'olrare moto'rie la un altul numai pe
1i. Eqe
baza maluriirii ner\'oase, fără a fi experimentat fizic a~pcctcle ~tadiului anterior"."
]ocţie a
Pentru ;ilJÎ autori, gradul complc.i; de dez\'Oltare psihicii a omului face ca
/ 11i. sau
dezvoltarea sa motorie sii fie complet diferită de cea a animalelor. Spre deosebire de
·~".• . om, la unele anim?le, componarea motorie de tip nduh se dez\'oltil foarte precoce:
1pcdic5
astfel, puiul de gîrnfă se ridică în pici0are şi poMe ,1krga· in cca dt a şasea zi, iar puiul
IÎ \1 \\!Î -
ie, sunt de cobai se comportă ca nduhul din a dmrn zi.
Fnptele care curactcrîzeaz1i procesul de clezn1h:ire ;ii mişcârilor la animale şi
nea de
la copil ne permite sii adoptăm urm;i!(larca concluzie rnuniată de St'rrno1·: „ Cu cât
cei 5fl a rolul pe care îl joacâ scoatfa ccrehralâ i11 tlc:mlla1r11 l/li}c1irii e.Hc mui 11w1c. cu auit
~lnrlpr · mai /1f()/gn11i:11fr; s1111t 111işoirilc nm1-11rivllf11lui, CI/ nici! mm importa111 <'.l'le n::uliawl
rocc>u 1 .ft1wl, adic:ti comph:.ri1e11ea .yi dirersitmca mişr:iirilor ai/11/plor ". ••
onforn1
19SR.
" Scrcnor M. L - Fdr1'r•:;:.lrii .\'l'nwoi Si.11n!1Î, I:':~(,.
 --r'·.::.
·--_f:>. .

46 Rceducarc:i ncurn-nwtnrie ... .

·'
Dezvoltarea motorie este comli1iom11ă totodată cunoaşterea
de r
pc care copilulj
o face asupra mediului inconjurălor c.u ajutorul lH_gandor sale de simţ. O can1i1:11d 1
considerabilă de i mpuburi senzoriale .contribuie la dczrn!t;u Cil lll i~Gin j Toate ur_gande I
de simj - toti exteroceptorii - suni folosite: auzul ~i \'ftzul, prnprioccpţi:i l:i111:1icii şif
. '
sim!ul metil. Copilul inva!ii de fapt scn.ll!!Îa de nnşcarc şi iată Jc cc, r·oate. este maiJ
'I bine să vorbim despre de:;1•0/Jarl'11 .se11:.vrio-11wl1nie. Copilul im·api această scnza!ie f
a mişcării prin repetarea continuă a ei ..La rândul său. dezvoltarea mişcării liirgeşle i
aria cunoaşterii, explorarea mediului "înconjurf1tor şi 101od111{1 po:.iI)ilita!ile de'
comunicare.
Raportul în timp· intre dezvoltarea organelor de sim! ;;i mi:,;c;m: cs!e complet'
·,_, dikrit la om şi la animale. La mai toate animalele. mi~cărilc .sunt organizare in mom.::1Hul !
naşlerii, sau, în orice cai. se formează înainte ca organck de sim! s;i înceapă s~,
funcţioneze deplin. La om, însă, anali2atorii superiori -'op1ii: şi acustic - s~ dt:zvoltă 1
înainte ca mişcarea să se organizeze, dovadă fapwl că se pot forma reflexe COH<li1i'tm:lle t ;
cu puncc de plecare la nivelul lor încă de ln sfiirşitul primei luni de \'Îajă. moment î11'
care.. mişcările sunt încă tot::il necoordonnte. incomplete şi ffiră fin:ilitat,e. Ordineaj
ch:zvoltării mişcărilor este de asemene'! diferit5 la om şi anima ie. Dncfi la puii d~ i.
~mi male apare în primul rând locomo!ia. la copil :ip:ir m:ii intili mişc:irik capului. apoi i
mişcările membrelor superioare - pn::hcmiunca - şi numai ulterior :1par mişcările!,
laterale pentru menţinerea corpului şi deplasarea acestuia: imu;m.:erea pe spate şi pefi
burtă, târârea (reptaţia). şederea. ridic;1rea ln picioare şi. in cele din urmii. mersul. .· 1

Se poate spune că însăşi dez\'oltare.a scoa11ei cerebrale este depenJenti.i dcl i

experienţa motorie, care o·rgani:.ccază scoaqa cerebrală, m:ire~te \·i tcz:i co ne.\ iuuilod !
temporare, facilitează un răspuns precis şi wmple.x. Î11 1m1d auxiliar. toi mişcarea este!/
aceea care permi1e îmbogăţirea senzorială a celorlalţi ;malizaiori. Jma,ginca fliicf'irilorJI
nu reprezintă mare lucru pentru inteligcn1:1 copilului mic. dacă !or nu li se asociază!/
senzaJia termică şi eventual cea dureroasă, senza!ia i111cnsiti1ţîi lor în rnpon cu tlis1:rn!a.i/
Si.i recunoaştem că trecerea de la un srndiu motor la altul sup.:riur, chiar dacii nufi
neces!tă o anumit~ expericn1ă ~1~toric în1ern1cdiarn;. necesit~ obligatoriu o arnmubr:ii
de noi date senzonale. Este astaz1 un fapt b111c s1ab11!t d\ dcl1c1e111ul motor es1e unconf.·j'
şi un debil mintal nu numai prin leziunea org;mică, ci şi prin hp:;;1 nmonş1erii_pc care(
ar trebui să o furnizeze mişci:1ea. fi
Studiul dezvoltării psiho-mo1orii a copi!Blui este în plin progres şi rezuha1ele.jj
sale ne vor îmbogăţi cu noi posibilită)i de educa1ie şi reeducare. l
Cunoaşterea amănunţită a dezvoltării neuro-motorii a copilului normal are oi
deosebită importanţă practică. În afara cunoaşterii de sine şi mai ales de a urmări cit
satisfaqie progresele făcute de un copil, eventual copîlu1 nostru, vom mai sublinia că:
a) Pe de o parte, ea constituie uneori sÎnf!urul element de diaenos1ic ia un
copil, in primul an de \'ÎaJă, când semnele clinice ;le unei eventuale leziuni cerci.nule
sunt de obicei slab exprimate.
b) Pc de altă parte, tratamentul kineiic trebuie să ţîn5 seama nu de vârsta
cronologică a. copilului. ci de vârsta sa biologică, deci de stadiul s;iu de dcz.vohare
psiho-motorîe, După cum vom \·edea, um1ărirea in trall1mcnt a i::ecventelor normale de
dezvoltare'·neuro-n101orie constituie unul din principiile de bazfl. :>le reedudrii
neuro-mo101ii.
Datele de mai jos reprezintă o îmbinare a cercetărilor m:ii muhor amori celebri ·
prin lucrările lor in acest domeniu (1. 24, 31. 45. 55. 65. 150 ş. a.), precum şi păier~~
i;. experienţei noastre.
·'
V
 47
re
------ ------------„------·---
STADIUL I (0-3 LUNI). STADIUL MIŞCĂRILOR
NEORGANIZATE (DENHOFF}. •·
STADIUL ~RIMULUI MODEL DE FLEXIE (VOJTA)
I scnza\Îe
i lărgeşte Acest stadiu este carac1erizat prin producerea unor rnişc.:îri l~rii scop şi Iliră u11
tăţiie de . efect anumir. fiind puremic subordonare reflexelor ionice de posrură. Să subliniem că
sunt prezenre retlcxde tonice usimt'trice, în rirnp ce reflexele tonice s1mt:1rice nu suni
evidente Jecâr in cazurile palologice. Copilul prezinlă o postură ~ime1ric{1, predominând
tonusul flexorilor. Este ca şi cum pos1ur1.1 fetală de ghemuire - s-::.ir prelungi în nfor;::
1cet1pă să; vie{ii exfraurerint. Copilul nu poate sii-şi cxrindă complt! membrele, Jar poalt: si1 focii
· tkzvoltfi mişcări altemt cu memurde inferioare.
1ui 1i1.11m 1 ' · În primele săptămâni, copilul nu are control asupra extremirilţii cefalice. Ţinur
1oment în[ iu lm1(e, copilul işi bălăngă"ne capul in fa!ă, într-o pane s::iu alta. Abia către sf;1rşi1ul
Ordinea Junii a doua începe să ~1enţină capul in pozi!it ridicută, la începui un moment, apoi
a puii d~t • din ce in ce mai mult. 111 luna a treia, odată cu ştergeren reflexelor tonice primitin:.
ului. apoi i copilul incepe să-şi controleze poziţia ridicată a .eapului, iar la sflirşitul lunii, uşez;ir
mişcările ,i pe hur1ă, esrc capabil să urmărească cc se inrf1mp!ă in jurnl său. cu capul în c:>.tcnsie,
pate şi pe i '· rotindu-l. Aceasta nu Înseamnă Cii sugarul JIU CSIC Capabil Înc;'i Uin prima lună sfi
mersul. !! rotească capul şi sii um1ăreascii cc se intâniplă în cameră (ai unei când es1e tren, ceea
i<lentii de Ii ce nu i se întâmplă prea des).
1e.\Îtmilori i În tonUi această perioadă, urmărim cum st1gMul, obişnuit cu ghemuirea, îşi
carea estq.'
li
c:işlig.ii rrepl<lt tonusul de extensie. işi extin.de c:ipul şi corpul şi - d1ber<H de renexu!
f1nd1rilod\ ionic ccrl'ic<if asimerric ·- se rostogoleşte pe lwnă. Lu sfârşim! celor 1n:i luni, 11juns
: asociazal in dccubi1 1'cnm1l. se spri,iiuii pc antebraţe şi cr'.11•: rn palmele şi degetele: extinse.
J t\ÎSta11!U·1\
Ac.:st moment rcp11:zin1ft in dezvoltarea motorie un punct 1.lt: rc:ft:rin1:1; C$!C ci:!!a ce
· dacii nui nu111im, după Bouath, ;ws1w·u păp11,ţii. La această epoc!L în acca:;1ă po/.Î!Îe. s-ar putc:a
11.:umubrei.~ cu membrc:le inferioare să fie încă uşor f1ecra1e şi rotate in aforiL inccrdnd să aibă
sti.: uneofll o bază de sprijill mai mare. Este fozografia clrisicfi de pc: blana de urs sau pe un covor
ii . pe c:mlI gros, prima amimire din albumul familiei.
i Cu uceasrn. copilul !rece în primul s1adiu de extensie ;ii lui Vojw. Towwi grnba
! · de obtinere a acestei extensii delcrmina altă\iatii infăşurea s1râ11sii a sugarului. A.sră:.:i
ezultate Iel
se ştie că procedeul este inutil, dezvoltmea wnusului extensor efectuându-se spontan,
mal are o~
l gradat, i11cepân<l cu cllpul, apoi coloana şi apoi şoldurile. Pc măsură cc se dezvoltă
unni.iri cu tonusul extensorilor, mişcările capului in spa\ÎU se amplilică şi ~caul! inl1u!!1lţa RTC,
1blinia cil: ceeu ce face posibilă rostogolirea.
Nou-născutul prezintă încă de la naştere o serie de reacţii primare, care dispar
siic la un
cerebrale treptat intre a doua şi a patra Jună (ve<:i Tabelul 11) şi care au fo:>I descrise de Ancire
îhom;is şi Saint-Anne Dargassics (2) între 1952 şi 1963:
de \'ârsta a) Reac/ia de or/ostatism (rcac/ia po::itii·ă de sprij'i11): D<ică uou-n:hcurul este
Jczvliltare sus1inu1 de torace sau de sub axile, în pozitie ortostarică, se produce o extcnsic:
orrnale de
progn:si\'ft n segmentelor menibrelL>r inferioare. U11eori, penim producerea acestui
·eeducfirii reflex este necesară extensia pasÎ\'ă a capului. Această reaqie localii de sprijin dispare
elitre luna a do[rn.
Către luna a 6-a -7-a s-ar pll!ea ca nceas1ă rcacfie sii fie îrilocuitii de o /t1:tl dt•
::>ri celebri ·
(ISfa:ie, În care copilul refuză SiÎ St: sprijine pc picioare, <lilllpO!fÎVă, Je nccteazii din
şi pfncr~n
. toate încheieturile. ·
Oilcâ mcn1incm sugarul in accea~i poziţie: şi îl inclinfun l:11cr;1l, c\'Îdcnr c;i nu
vor ap5rea încă rcaqii <le echilibru ale mcmb1clor supe1ioarc. d;ir membrul inferior
 Reeducarea neuro-mo!orie

i l'

._....„>f·,.

;<"-:

i
'I
li
- j
de panea care îl înclinăm, deci cel care va supnr!a pnrlc din grt'Ulalea corpului ~ii11~,
îşi va accentua extensia. piciorul ridicându-se pe vârf, în echin. Prezenta aces111i ma
de sprijin după
Irma a patra a fost drscris de crifrc Vojla ca rm semn de Ic::ium
piramidală. _ . . . . .
b) A1c1:ml automat. Nou-nascutul, mcnţmur m ortost;it·ism, cu p1c1cmrele re nn1
l
pl<:m tare. dacă es1e propulsat, va face paşi, cu ritm regulai şi cu un bun rulaj all
picionilu!. Mc Keith a constatat c5 mersul automat poate să fie reprovoca; prin exlen>iat
capului chiar după ce reacţia s-a ş1ers. {Vezi fig. IR). I
c) Reflexul de păşire pestf' obsrnco!. Dacă sugarnl mic este pus lângă marginea!
mesei, in ortostatism şi faţa dorsală a unui picior intâlneşre obstacolul marginii mesei,!
el va fkcta segmentele membrului inferior rc:;pectiv şi \a 5ui piciorul pe m:isll. Um1enză I „
extensia segmentelor de membru, cu 'rri_iin pc p1m11f1. rc;icţia de sprijin şi apoi mersul l ··
automat. Acest reflex este prezent din a I O-a zi ( n:zi fig. l 9).
Bineinfeles, ;iceste reacjii rcnexe primitive se şterg c5ire nir:~1a de 6 si.ip· •
I
ti.imâni, apărând inconst;Jnt şi mai sl:ib eYiden!Îalr. piin5 către 8-9 s5p!ămimi. I
Copilul nomrnl nu mai prezintă aceste reaqii nup5 dou5 luni. Dac5 ;;ce'r lucru
se produce totuşi el nu este un motiv de laudă pentru c0pil, ci trebuie ~ii fte unul de
ingrij~ra~e; matura fia_ n~rv~~ă ~ cc~llri!or ~noi ori. nt~ se produce. cum trehuie. N1~
'lf
rarcon 1111-a fost cl;il ~a Yad parmţ11 - ~1. drn p;1c:11c. ~' l:mclnlrrnpcup -· prorn1;înd11-1n1
un copil de 6-7 luni cu parnlizie spasl ică cerrhrnlâ, să-l ;idmir cum pfi;;cş1e, cec:.i ce
mie îmi spunea mai degrabă de.spre gra\·iwica acelui caz.
 d) Rr/7c.llf/ 1\fo1P. ;\ccasi:i r<:!c o rcaqic c;1rac1cri,1iâ ;1 nou-n5~c 1 1111lui. prorn-
cată de mişcarea ~upr;.irc1ci de rn~!incre, t:1put;nca ;1hdomcnului {Sch;il1cnbr; 111 JJ, ~u­
f]:irea asupru fe!ei şi mai alrs di: lă$<irea bruscă în jos a palmdor care su~1in copil1Jl in
decubî1 dorsal. Reaqi~ constii i1rnbduc1ia şi c:xtcn~~ia mcmbrelonupL'riome cu deschiderea
p::ilmclorşi ex1cn5Îa d~getelor în ~1bduqic, urnwt5 de (al doika 1imp) flc:-;ia mcmhrclor
~upcrioarc la pit>pl cu r.tningc1c:a JH111111)lor. 1'.kmbrdc i11fi:rio:irc 11rn1ca7.u o mişcurc
inver:;ă: Oexie i11 primul timp şi exlwsie: in cel de al doilea (fig. 20),

I
rp11hri ~iiu,I
Cf'.Wli mod
de lc:iune

rr le pr un\
n ru hj 1111.
n exlen!:rn I
r:~:irgine~lI
111 mesei~
Um1enza 1 „ „.•, .
::ii mrr~ul l
l
e, 6 siip· Il
11. i
b
c~t luuu
1
Fig. JO - Ri;{l.-.wl /.fotV: a) prima rcartic; /•I rcactin imrdiar. 11r111i:i10:1rc.
mrn! de'
uic. Nu
•
Uneori o reacţie asemilnătnarr se produce şi la un zgomot bnHal, dar în acest
~nd11-1t1i ca1. co~\ele nu se extind şi rn:iinilr nu ~c dc~chicL . . • _.
cecu ce Acest ri:ncx a dai naştere la frluri1c in1crp1\·t:111. C..:a 11m1 <Krr.:p1~11:1 a>tn1 cq~
ncrra n unei reac1ii labirintice. În ceea cc pri\ cşte persistenţa. ace~lu1 11nportm11 ŞI
con~lanl reOex cxi;tă opinii difriitc, aşa cum rcit>se din fahclul li. ln timp o.:e majoritni.:a
 50 Reeducarea neuro-motorie

autorilor se opresc la 3-4 Juni, după Bobath el ar persista până la 6 luni, reculf
că în ultimele două !uni el este foarte slab. .
'Am folosit când termenul de reDex, când pe acela de reaqie. De fa'
re fi ex se inJelege un răspuns ~tereotip la un anumit .sl imu!. Ori, în ta:i:ul
reflexe primilfre, ca şi în cazul reflexelor posturale, răspunsurile variază i.le î
la copil atat în ceea ce priveşte stimulul, cât şi calitatea răspunsului, lată de.
' ' tinde la adoptarea unui alt termen care exprimă mai bine con1inutul: Re(Jcfi;~ ~
Tot în cadml acestor reaqii primare vom mai em11ncra: · . J
e) Reflexul de prindere. Apăsa1î în palma copilului. de la partea cubita~
police, ~ege_tul ~au un ~biect con~enabil ca mărime ~i vom observa că ~cgei:lc
se închid ŞI prmd ob1ectul, făra modularea foqe1. Rdlexul apnre w pnma t~
ci
durează până la vârsta de 3 Juni. · :
f) Reflexul de deschidere a miiinii. Dacă pe mâna strânsă pumn, de abil
urmare a unui reflex de prindefe, se face o mângi1ia~ sau o zgiiriere uş~
marginea cubitală a ei, mâna se deschide. Refkxul accs!a nu se observă del
prima lună. . ,
g) Reacţia· de supt. Introducerea intre buzele copilului' a unui dcm j
n:an:elon~lui sau_ chiar a unui ob~ec_t (un creior;) produce contr~cţia b~zelor, a o~
ş 1 m1şcăr!le ma_:x.1Iarelor car~ctenst1ce supt~lu1. ~)espre acea!>ta n:acpe se
în mod sigur ca este un reziduu ancestral - uo mst1ncL Reflexul dispare căire
de trei luni, ceea ce n~ în'seamnă că copilul nu mai suge după această vfirst'
poatet
f I
suptul incetează să fie un act reflex, care răspunde uneori ~i la o simplă :itin~
h) Reacţia implantării (roofing). La atingerea obrazului nou-născutului,.
întoarce capul de partea respectivă. Reflexul este prezent tot până la trei luni,!
"'"' i) Reflexul punctelor cardillale are trei moduri de stimuiare: ·'
- Dacă atingem coliul gurii. buza infrrioarâ se lasă <le aceast& pane şi i
se mişcă spre locul stimulat. Dacă degetul alun.:că uşor, C()pi lui 1·ll imoarce I
pentru a urmări degetul. '
''
!-J
- Stimularea în acelaşi mod pe mijlocul buzei superioare prornacă rid~
buzei şi îndreptarea vârfului limbii spre locul stimulat. Ducă degewl se mişcif
spre nas se va produce extensia capului. ,
- Ştimularea pe mijlocul buzei inferioare face să se coboare buza infcrillf
vârful limbii să se îndrepte către Jocul s1imuhu. Ducă degetul se mişcă spre b'
mandibula se deschide, iar capul se flectează_ ·
Acest reflex este prezent până la vârsta de două lunî .
.• Ca şi în cazul reflexelor posturale, persistenţa acestor reacţii primare dif
de vârsta standard constiruie semne esen1iale de diagnostic al lipsei de rnatl
nervoasă, dezvăluind de obicei o leziune cerebrală. ·
Îo ceea ce priveşte dezvoltarea senzorului şi a activitiiiilor generale: ·.
Nou-născutul reacţionează încă din prima $liptiimiină la sunetul clopotel
Fixează chipul adultului; urmăreşte cu prfrirea mişc;frea, incde:iză să plângă 4
~~~ . !
La două luni urmăreşte un obiectiv pe direcţie orizontală de la un cu~
ce!ălall. Distinge sunete diferite {clopojel de sonerie), distinge inconstant douf1 mi1
şi apa simplă de apa îndulciră (83). 1
La /rei luni distinge două culori, de obicei roşu de verde, deoscbqle su~
la o octavă, recunoaşte gustul sărat, dulce, acru ( 83). ·I
La început întinde mâinile spre obiecte, dar nu totdeauna le ajunge.' s~
cu reflex de prindere de părul mamei sau de cravata tatălui. Prinde obiectele ca •
aproape de el. La rrei luni trage cenrşaful şi îl ghemuieşte în palme. Prinde ma'
.~
t
":'.•--:_"-·
 51

ob.i~c.t<.: nwi mari, '.~ mod grosolan, .c11 pri~ă totală. La rrei Juni poare sii-şî înri1Jdă
în cazul m:.i1111Je rnrnplet. Car re slă1ş1tul prnoadei 1~1 cx:.:minează măinik cu inrcr .- ca ~i
1rîază oe î ri:iu'.Jltle, .rnn~bi'.1ânJ_ O~Stf\'J!i<i cu_ mişc:nrea lor. La Î!lCt!j)U! foloseş1e iJJ~l~·nd~uă
ui. lată de mau11le, de ob1c.e1 ~le. 1n1rn<le pt amandtHJa •. (!i.lr de la a I O-a .săptămână începe sii
• Rt>(]C/i;~ I' observe o prcfc:rni1a pentru una drn ele, ant1c1pănd domin11n!!L
i
· Experimentatorii ne <tsiguri! că în !unu a treia, copiii por face deostbin:a între
obiecrde apropi are şi cde depănate, motiv pentnt care şi ptrfonnarljde sale de atingere
tea cubitu1·.'co·····
kgetele .ri obiccrelor sunt nrni hune. Se obişnuie~te cu anurnik imagini, ceea cc înseamnă că
în prima I începe s;i 11ibă memorie. Recunoaşte curând per$oana care-l îngrijeşte, asociază prezenţa
mamei cu :1cecil a mândrii. Ciitr~ vărsrn de uei luni recunoaşte pcrsoancle din familie,
~n'.1, de ohii k deosebeşte şi - eve11tual - îşi arată preferinieJc, ca şi pernru anumite obiecte. În
mere uşoi ·mod sigur, preferă imaginile tridimensionale celor bidimensionale, obicc1cle şi
ibservă dei perswtrye!t. fotografii lor sau 1ksenclor.
'
j Iiicepe să gângurească.
1 unui de~ I'e nuisură ce se dczvoltii tonusul de e.\tensie, inOuenfa rd1exclor tonice caYicak
zelor, a obt scnde, ceea ce face posibilă rostogolirea. St.'i î11 dernbit l'cntral, cu bazinul pe planul
~se poatel de sprijin; st sus1ine pe anrdmqe şi coate, cu pnl111de dc:sd1ise, în prona1ii;. Aceasta
J1Jrc către 1 es!c postura păpuşii.
'.astă vfirsi' Copiii însă sunt foanc diferi1i, încă de la acc;isli1 \'firs1i\ fragedă. Uuii dorm
mplă alin~ muli, alţii plâng imens, aparent fără motiv, iar eJemen!de dr.: evoltJ!Îe pe care noi
iscutului, 4 lt:-urn prezcrllil! cu aprecieri mai muli s1atis1icc. pol apărea precoce sau mai târziu
a trei luni.; dedl! st:rie la carte, fără ca acesl lucru să s.: încadreze neapărat îu patologic.
La ace11stâ vârstă, copiii dorm majoritatea timpului, intre l 2 şi J .:f ore pe zi, iar
ă _rane şi; din timpul de veghe o mare pane este dc::dicatiî meselor. Cl1iar treaz fiind, el nu se
1 1n10arce &
t

1\'0:JCă ridil
l se mişclj

1za i nfcrioj
ici\ spre b'

Fig. !I - Pusum.1 „piip111ii •·.

găseşte în stare de veghe, de aten1i~. nici trei sferturi Jiu acest sr:un timp. În rest,
mănân<;:ă. elimină·şi pliinge.
Jn accsl timp, copilul începe să-şi organizeze viuJa, ritmurile vegetali\'e, El
aşteaptă să lic obişnuit r:u un program fix de ali111e1mqie şi somu. Acum i se formează
acele reOcxe conJiţionate, care, bine dirijate, vor face:: ca la trei luni copilul să de1·ină
 Rec-durarea nc:Ur('-motnrir

liniştit. cu o !'Îngură masă no;iptea şî gata i;ă primească ;i!imentc mai gronse: piu
creme, pasle. ·
Copilul ştie încă din primele s:-1p1:im~ni ~ă rcaqione7c, mişcfi.ri cu întreg c
vocalizări mai tărziu. la ~cnz;qia de bine. de pl;knc. de confon, dup5 cum ~t
rcaqioneze negativ prin !ipetc. la durere. s:iu la disconfort. . ' ·
Copilul nu plânge numai la frig .~:rn la durere. el pliinge şi oe fo:ime. fiint
a fost trezii din somn - deşi doarme mul!. nici 30% din 5omntil lui nn cst.e p~orl
- sau fiindcă e;;te ud (şi ii esle frig), s:iu fiindcă c~tc nmnfar. inc:i <lin lunn a drJ
copilului ii place ~ă fie in centrul alerqici familiale. Ce mi.iloc mai b1in de a-şi{;
sim!îtă prezenta decât pliinsul. qrîdent. 'uHinut, care ştie că se \'a ter'mina cu legăna
în braJe ... Şi dacă oapucnt sii invcie sl;ibiciunca plirintel!c:cii, aj11npe .~ii ndoarmii ~I
se scoale numai într-un Jipăt. ;
Specialişrii ne spun că micii copii sunt fnrlflr sen~ihili b mediul frimili
Necazurile tatălui. oboseala mainei şi nein!ekperile. m;ii aks C<i11d sunt zg!iînoloaj
~unl motiv de plâns şi nevroză ii copilului. Din sur~e nsc111fmf11oarc anărn că acei r~
care sunt Jinuji în braie pe panea snîng<i. de palle;1 inimei mamei. pl:î11c; "mai ptqinJ
.şi cum bătăile inimii ar constitui un mimant. Frank K:1pb11 ne face s~ rem:irni1nl
in muhe picturi şi sculpturi, de bi italienii rcn:1ştcrii la f\loore şi Pic;1sso, mnmrlri
Jin copilul la .Sân cu capul pe partea stiingii. Ce\'a mai mult, m:ciaşi cercel:ilnri amcrid
ne spun că. pentru acei copii care se hmşie;-;c l:i 1m1z ică. în majoritalcri c;i:rnrilor ~
preferai ritmul biităi!or inimii. .·
Şi totuşi, după ce am indepărt:H lnalc motiwk penim care coril11I pontei
pl::ingă, după ce este hrănit. schimhm şi legănat, el poate !"ii phîngă cu o energiei
·necrezut. ·De· ce? Greu~de spus.·

r .
, STADIUL . AL fl-LEA {4-6 LUNI)
STADIUL. MIŞCĂRILOR NECOORDONATE {DENHOFF).
'. · „,:. STADIUL I DE EXTENSIE (VOJTA)
r:. ~~~ .} .
La p~tru luni deschide complet mâna pentru a se sprijini în postum p<ipuii
Reţine cu mâna. obiecle, s;: agaţă de părul şi lmi11ele persoanelor core se aplc;;:
.d ·'" . . ...• ·
asupra sa..Ra .e;~::··- · · ,
,.. Disting~~două sunete care se deoschesc cn înăl!imc cu 5."i-4 tonuri. Dcosehe,<ll;
soluţia de clorură de Na 0,4% de sulu1ia 2%, soluţia de zahăr 2% de cca !'~-~şi solu~
care conţine 20_ de picături de lămâie în !00 ml apă de cea c;ire conJinc nmlll\
16 piCături.~"""'-'~„„·. ··· .,.• ··- ·· ·,- ·- _,· · • · ·' ' --· ' · ·· „ ··
La 5 luni, culcat pe spate, focc mişeliri dirij;i1e penîru n se rkh:irasa de llf ' .ţ;;„
prosop pus pe faţă. Pedalează. Îşi prinde coap<:a, cvemual piciornl. incepe sii po~
fi spri}init în şeziind. Controlul 'apului cslc foarle bun. ,
Creşterea tonusului niensor drtcnnină ;ipari!ia reOrxului Lmd::iu. lnhih:1r~
RTCA duce la dez:\'Oltarea mişc5rilor sime1rice controlaterale. Rcne:rnl ~foro descreşKj
in intrn~it:ile şi dispare. Ln sf:irşitul <irt'.qci pri io;1de :ipar primele rr:iqii de cchilib1~
in poziţiile. culcat pe hurtă şi pe .spale. . I
. RcJk:nil Lan dau este o comhinnlie de rr nexe de redres::: re şi de rcfle.-.;e t 0 r.ii:tl
Ct'l"VlC:Jk.: .. ·.. :. . :. . ' I
•' . ,.-·:•Dacă· copifi1l e~lc. r~dicat di_n pNi!În in p~on:i!i~ (_Pe buri fi). c~ o mână su~
. torace :sau abdomen, d 1ş1 va cxlmdt". cpJo:mn ~1 \'a ndi::a capu!. l?onromilrntlll
i

~~':
 53

-..
întreg c
;, cum, 'şt

'n:1me. fiint
1 cst.e profi
1 lunn a d!i\
• ·1
r1 de a-şi fa
a cu legunii
odoarrnii şi!

di11 l fo111ilii
zgornoto~
că :icei rol
mai ptqin,!
re111:ird1nt
1, m:imdct b.
Fi,r. J; - flrtlr111/ l.m1.!,111·
ori mncricl "Î primul timp dr.%wharca 1011usului de cxlrnsir.; bJ limpul al doilea.
:;izurilor e~
prodtJce extensia mtmbn:lor infrrionrc. Dacă <lin nce~stă pO?:itic se apasă pc c:ir in
ilul ponie! _jos (in llcxie). t0nurnl de cxtcn~ic dispnre imedinl şi copilul se înmoaie ca o păpu~i!
o energie~ de c:îrpă. (\'<.:zi fig. 22 a şi h). . , .
Re nexul Lmdau apare in Juna 11 4-a şi dispare in luna a 15-a. Noi l-am ~iai
g;isit, inrOnslmH, după luna a 12-a, in timp ce pentru f3obath poate persista pănii fo
vârsta de 1 ani, fără să aibă semnificaţii patologice. C:
/,a 6 luni c0pilul se rostogolc~te complet, de mai ·multe ori. Aduce un genunchi
nectat Jiing5 tri'i1ichi. Copilul se 1:irăşte in toate sens'urile şi in toate modurile. Poate
_0FF).
1
fi pozi\ionat in şezând, îşi !ine c~pul ridicat şi îl ratează. Exrinde cotul {ahia acurnl)
şi, in c.kcubit ventral se poale sprijini pe bra1elc extinse: Prinde obiectele în mod
precar, cu grifă p:dnrnrfi cuhiwl5 şi opozi1ie paqial5 n policelui.
uni riipuil
La sfilrşi1ul ace~tui stadiu. copilul se gă$eş1e în plină perioadă de explorare a
: se aplcat: mediului inconjură1or. Examincazfi indclun[!;1t orice lucru şi realizează diferent~ inlre
ncesta şi m:ina cnre-J manipolcazfL,tÎşi ouc~ obiectele dintr-o m:înă în cealalt.~. Este
Deosebq~
avid: scotoceşte prin eul ii; prinde uri obiect, se .~.::pcde după un alt~tl, ca~lă cu pri\..kea
un al treik;t, Jncearrf: $ă imite expresii fi:iCiale;.Jşi rerunonşte ·numele cărid este ·stricat.
%, şi solu1i1
itine numi
..
yc:g~tslt!n P..'!.!:~-~!lari:'i~ m:încare. Î~ccpe să i~ânipuleze singur hibcron;;, s~ ".~tr1id~uie
. ( să ridice de jos obiwele care-i c:id. Doarme carn jumiitale din 24 de ore (Fig. 23) .

ir;1sa de ~ .·: „...,; .•. (\

. . . „.. '
pe să poal~
I STADIUL AL III-LEA (7-1 O LUNI).··~ .. .·:
r. lnhi!iarnl STADIUL DE DEBUT- AL COORDONĂRII (DENHOFF).
1·0descrei11I ST~DIUL AL 11-LEA DE FLEXIE (VOJTA. 6-9 "LUNI)
le cchilibr~I
fr
ţ -·
La 6 luni copilul ~e ridicf1 in şezând din dccuhitus dor!>:tl. Şade fără sprijin.
lcxe t0nic11 ~au cu uşor ~pri_iin lombar şi işi foloseşte mâinile pciltru a se juca sau pentru 111rn1inerca
I
echilibrului, indiferent de poziiia capului. . . . . . . „ . , . · . . . · ·
m;1nă sul . „. Achiziiia posturii ~czfind. e~te un al. doi le.a punct de imporianţă în dczvol_tarea
·om1tcnUI neuro-motorie a copilului (Fig. 24). .
 Reeducarea ncuro-n101oric
54 ·----------"---------------··- ·-· -·----------

b c
a

f
c

mî\
,'
~a~~ h !
Fig. 13 - S1adii de tk::i·ol1un: diti pw·wrii pm11111ii {pe burlii)
a) Stadiu de f}exic (0-J luni); b) Ridici capul, se sprijină pc an1chrn1c (0-J luni);<) Se sprijină P<l
anicbra)C şi pc genunchi (3-6 luni); d} Se 1osioţulc~tc pc spaic (3-6 luni); <'i Se sprijină pc 01ăini'.
~ . ' ...
; .;
1t'
' şi pc genunchi (6-9 luni);/) Se poale sprijini pc o singură 111illli!, cu cca!allii prinde (7 luni); g) Mc1~c;
„ii~•patru labe- (9 luni); hj Se sprijină pc un singur gcnuncln ( ll lu11i); i) Stă în grnund1i (11 luni);\
}) Mcnul dcfanlului ( l l luni). (Dup1i Sopliie La iii. 200).

j
' ~· j l

. d

Fig. 14 - Stagii de dc:::mitarc .Ji11 po;wră s11pÎl!u1<i:

Posturii în flcxiţ, capul întors de o par!c (0-J luni); />) Postură asimetrică (0· 3 luai); cj Capul şi
) ll
mâinile pc linia de mijloc [4 luni); d) Se i~tonrcc ~re bună" (6 luni}; e) işi prinde picio~rclc (7 luui);
0

j} lşi
cxlindc simetric membrele (8 luni); g) !şi
ridid c~pul
dm! este tra~ şczirntl
in (3-6 luni); },J Preferi '' Î!
pozitia $Czând; se ridică sini;u1 (9-!1 luni) (după Soplrie lc1·ilf. 100).
si
 D~zrnlwcu mişcill ii
55
---~-·~-----------

Ţinc d1c un cub în fîccarc n1.:in5. poate

prinde o pa~tilă (cu pensii wtalii), ridiu1 de
d toartă o ceaşc:J ri1~1urnatii. Zguduie patul şi
masa, zgiizic" se joacă u1 picioarele. Exa-
minc:1zii cu interes o .jucărie. \'ocalizea:di
câteva silabe. ·
La' 8 luni se ros1ogoleş1c cu alrernarca
coordonată a flexici şi extensic:i brn!elor şi
gambelor. Se ridic<! eventu;il în picioare, Jar,
uneori, încercând să-l punem in picioare, 'îşi
fh;cicază rnembn:le inferioarc:.fa:a de 11s111::.il'.
de care vo1bcam mai sus. Acenslii fază este
de obicei mai marcată către 6 luni, ea
-
,qcrnându-se in luna a 8·a. Aceasta
. nu este o
foz11 obliga101ic. La copii cu paralizie sra~ticii
cerebrală, forma awxicii, această faza se
mc:n[inc şi după un an. Prd1en:;îunta se face
cu griffi palnrnrfi şi ru<li;ilă. cu opoziJÎa
policelui. Către sfârşi ml acestei Juni apare ; ; .
'1nâ f>C n:(le.rnl de „;m:gă1ire pentru săritură".
Fig. J5 - Ri:fle.wl de „pregi11ire pentru
;i); g) · Rcjle.wl de „pn:gatire pe111ru sârirură" s•lri111rii ". Arwrc după dirs1a de 8 luni. În cazul
Iii (I I (l·cad_i• to jump). rnic/111 para,1t1tâ il lui Pairie de foJ!l, oxlcu>Îa mcmbnilui ~upcrior st5ng nu
şi Oppe, sau „ c.1·h'11.du protccluCJ1c a brntr:lor „ cs1c co111plc1li. ceea cc 11c fot:c să credem di
u lui Brnck şi \1,'~diskr) rq..1rczirni'l HI treilea t>lc 1·i11li" Jc>ptc o h~miplcgic (Si.'mll descris
de d1rc ;mior).
punci de rderiniă în dc:t.\·'•)ltarea neuro·motoric
a copilului. Aces1 rcf1ex este unul Jc apărare, constîod din exrensia lmqelor, n mâinilor
şi a degetelor, cu deducerea lor în momentul în cl!re corpul este pe punctul de a cădea
înainlc. Pentrn punerea lui Îr1 evi<lenia se apleacă brusc copilul 1i11ul în picioare, sau,
lua! în bra!t'., in decubit venmil, acrna este ltl!irna1 inai1lle, ca „un a 1·ion în planare"
spre planuÎ mesei sau lll pawlui (fig. 125). "'
Această reacţie persistă roată viiqa, fiind un reflex di:: itpăn1re. ea răspunzând
de unele leziuni tipice care se prodi1c în cădere: fractura extremităJii inferioare a
radiusului, frncrnrn de cap radial etc. Reaqia se produce nu ntmH1i în cădere.a irwintc,
ci şi la proiectarea laternlă sau pe spate (în şezând).
La 9 Iun i, darnrită dezvoltării reflexului ,,pregătirea pentru săritură", copilul se
poate ridica „în pulru labe".
Ridicarea în picioare (între 9 şi JO luni) se poate face în două moduri:
- din „patru labe" îşi îndreaptă tnmchiul şi .St: ag<1lă de un supun; apoi aduce
un picior înainte - în fandai - („posrura canilcrului") şi se ridică prin ~p1 iji11 pc acest
membru inferior;
'' - se ridică sprijinindu-se. ciitănindu-se cu mâinile pe propriile sale membre
inferioare. Mâinile ii ajurâ Îll nccs1 c:a:z să extindă genunchii. piiniî când - i11 picioare
- poate prinde cu mâinile un suport.
De fapt, moti.uli 1ii1ile de a trece din culcai sau din ~eziind in ortostatism sunt
c} Capul şi muli mai diverse. Schi ta Sophici Le,·ilf (Fig. 26) ne arată sugestiv, aceste moduri.
:Ic (7 luui); , La această vâr.stă prehensiunca se face mai in1ili între police şi fofa exremă a
I: li) Prcfori indexului flectat, apoi cu v;lrful celor două degete: pensă fină ..
La 10. luni şade f:iră lljutor, cu bună coordonare, prinde şi se poate roti fără
să piardă cchilibru. Trece în puzi1ie 1·c11irală, se r:irăşrc şi ~c ridic5 din nou în ~ezând.
 56

''

. '

I,

Fig. 16 .:. Mod11li1ofi dr ridican: ;„ orfos1a11.rn1 (dup1i Snphie Lt•i-ill. ::(}O).

d"
Echilibrul lateral in şe7Jind este independent de p(17l\ia mcmhrelor inrerioare. M~
„în patru labe", cu incrncişnre homoJ;itcrnlii. de obicei. Dq:i ponte sii se ridice!
picioare şi să fie susţinut chi:ir de o singurii mânii. nu are reacţii de echilibrnJ
ortostatism:· . . . · •
· . . Primele trei degete ale mâinii capăti1 o i111p0rtm1tă lot m:d mare. F.<:te vâ1st~
care apare' dominanta, dreapta în majori tai ea cazurilor; de asemenea prcfrr inia pe~
a folosi o anumilă parte-jumii!ate a corpului. Se -joadi, arundi bile in!r-un pa~
culege sâmburi. sună clopofelul.: :„. · . · . · .. · ;
; La sfărşitul acestui stadiu. copilul recuno:işte bine obiectele, ştie să a::oci4
două sau trei, are preferinJe, le ridică de jos. ştie să le caute, d~că sunt ascunse. lrnf
acte simple, cum ar fi spălatul cu săpun sau hrănirea altora. fi place să fie hăgatj
seamă; să·-Se-joace; Este' capricio$: dirpli toane; motiv pentru· care tineori ni parei se
plânge fără justificare. . !
-. Îşi identifică părţi ale corpullii. Unii :mtori cred di Începe să-şi identifice scxi
Este uneori „drăgu(' fa!ă de m1imak sau fo!ă de păpuşă. dm se manifrstf! zguHW~
când vede că se ncordă atcn!ie altui copil sau unui i;ubstituf (jucărie. !'•W :inimallJ
.. Poate uneori să se hrănească s~rigur, chi:ir din ceaşcă, ajulii ~ii. fi.e imbriic~~
Este. vâr~tn la care apare .scn1unc1llul de lemnii. Poate din riccst motiY ~
uneon. tu lb uran
- . a Ie somnu Iu1.. · . li
În afară de mama ŞÎ ta10 poate prOllll!l\a 2--3 CllVÎnte, pe ctire Jr fC'pC!ii cu~·
fără sens. Spune nu. pa. ilulnrii mAna în semn de rămas bun. Esie foane atcm câ
i se vorbeşte.

. ·.
„ ..;.
-~ r
57

STADIUL AL IY·LEA (10-24 LUNI).

·STADIUL COORDONARll PARŢIALE (DENHOFF).
' ' STADIUL AL II-LEA DE EXTENSIE (VOJTA - 8 LUNI)
. - '
.··
L:i 11 luni copilul merge ,,în p:Hrtl l11be". În picin:ire păşeşte, cu sprijin uşor.
Stii singiir ci'ite\·a secunde.
La 12 luni nu are încă l'l'Ocfii de cchilihru' în me-rs. 'r>!en~c laleral tin:îndu-5e
dt~ rnohilii sau linul de o -~.ingură mână, cu hază largii de sprijin. Prehensiu1iea este la
Jcc::isiă ,-~rs!ii mai apropw1ă de rea :.i ndullului, deşi mai întâmpină dilicultiiţi J<i
prinderea obiectelor mici. Prci'.intă p<!nsă digitală cu opozitic fo!ă de dcge1cle Jl, lli
şi uneori J\I. P0ate nrnnca minge;i dup:1 cum i se ara1ii. Cooperează la imbriicure, trnge
picîornl din înciilpiminte, scome bratele din vesti\, îşi pune pieptenele în piir, duc.::
bati:;te la nas. ·
Între 12 şi 18 luni cli!:pare reaqî~ Lrnclau. Copilul carfită o mai mare mobilitate
in mers; :;c into:irce într-o p;1ne sau in:ipoi. cu tor corpul {„tlimr-o bucată", „ca
I upul").
La 'J 3 luni merge în sprijin pe
m5ini şi cu membrele inferioare e.~rinse
{„mersul clefontult1i").
La 15 h111i merge singur, pornind
şi oprindu- se fără sii c;idă.
- Construieşte un rum. aşcz.ând
2-3 cuburi unul pesre celiilalt.
· - Introduce mărgele intr-o sticlă de
lapte. Aj11r1i la întorsul paginilorunei cărţi.
La 18 luni merge lateral incle-
rioare. M~ pendc'nt (la 16 l/2 luni în medie). trage
I se ridicei jucării dupii el merg:înd cu spntele. Urcii
cchilibr11I sciirîle ţîmindu-se de halusrrndii. Poate
* merge cu p~p11Şil în bnqc. Cind aleargă
?. <:le vâr~t· are tendinţa să ţină genunchii ţepeni şi
cr inţa pe~ uneori aleargă pe vârfuri. St ii!imen-
1!r-un pa, tează singur, dar nu fără să se murdă­
rească.
· să a.<:ocl4 La 20 de hmi stă pe un singur
:cunse. l111i picior cu asistenţii. ' · Fig. 27 - 'li11;mtl tir mhuri. l.a 2 ani. copilul fl(>alc
fie liăgatj La 21 de Iun; mototoleşte h5rtia, co11s1rui lomuri de 6-7 cuburi.
•1i se
paret după demonstraiie. Construieşte turnuri suprapunând 5-6 cuburi .. 'i .· . ,.
~ i' „., ..
„„ ,..... la 24 de lu11i copilul aleargă birie fără să .Cadă, de fapt 'aleiirgii' n1aT'oegrnhă
11ificc sc:iţ decâi merge. Urcă şi coboară singur sciirile, dar, dacă sunt cc\·a mni inalle, duce
1i'i zc.urnol'
u n~inrnll~ • Rn111iile rlc rd1ililm1. l'niî 3ulori consirkrfl acr,lc n:;1qii cn rcOnc de rcdrc,arc şi rcaqii de
: imhriica~' :1piir;:rţ in1csratc inlr·un complex de srrrcotipic dinamică ~urrrioJr.t
t motiv 4 E~i$lă un r~port fnarlc s1râ11$ înrrc c:1poci1.11ca wpilului de a indcplini m11unitc ~flC' mnrorii, i111rc
achi1i1ia (crm~ a unor pMlllri ~i rcactiilc de rchilibrnrc con::spun1iilnarc ~ccslN pn~1uri. r:~1c t.lc 01'~m·a1
i faprul c;i rcoqiilc de cchilihrnrc mnl uhcri1''1Tl' nchi;iţici unei po~luri de ~rntl ~upcri"r. E.<lc 0<' la sine
pcti'i cu , in!clcs că acc.11r re11c\ii ~rnr mai greu in r(lndi1iik 1mui fond de hir>crtrmic mu;.:ul;ini şi ,1c protn!ci
atent câ rcncxdor primitive. . .
· · ·Din punci tk \'cdcrc 1ernrcu1ic, 3c~:,1ra in~c„mnf1 - ct'l'3 cc '"'!ii flon;ith au $pa< tlc muli - di
nu 1n·b11ir. s5 insislâm sâ pcrfcqion~m o Jcli\'il:!lc inain1c 1lc ii fi api1rut rc:ic\iik de cd1ilibrnrc din
ac1i,·it;J1ca anterioară in c,·olu!Îc.
 58 Rceduczi-r.:a neuro-motori;:

amiindouă picioarele pe aceeaşi treaptă. suind sau cohoriind cu accl<Jşi picior. Ridi
obiectele de pe podea fără s·ă cadă. Merge rulând picioru! „călcăî-degete".
Începe să-şi întoarcă fjnguriţa în gură pentru a o curiip.i Je dulcea/a. Ţi
creionul cu degetele (nu în palmă, ca pană acuma).
Poale desena un unghi sau un cerc, imitând (ksenul făcut de un al!ul (nu 1ocma1
I. regulat). Construieşte turnuri cu 6-7 cuburi. (Fig. 27). .i
La JO de luni merge pe vârful degetelor pe o linie trasată, după demon:;traţie.f
Sare de la o înăl!ime de 20-30 cm cu picioarele lipiie. Aruncă mingb1 {Grii,Jireqie),!
menţinându-şi echilibrul. Conslruieşce turnuri cu 8 cuburi'. r

STADIUL AL V-LEA.
STADIUL CONTROLUL.Ul TOTAL AL CORPULUI {DENHOT-Fdj
!

f'
În josul paginii vom reda unele criterii <le apreciere ak dczvo!Jării motorii Ii
„ . ·1 după· Gessel, Sherri_dan ~i Crntty„, lil~ratt~r~ de r~.fe~intă in ma1erie. _ . . ÎJ
' La 36 de lum cop1lul normal urca scarile spnJmmdu-sc de baluslratla şi ahemand li
~ t'.·~ f '
picioarele, dar coboară cu amândouă picioarele pc o treaplâ şi urcă la fel, dacă nu se,.,
tine. Mer~e, urmări~d cu ~p::oximaji~ o Iin!e t~r~aptă, fă~ând 1-3 greşeli în 30 m. Sure .
de pe ultima treapta a scarn cu amandoua picwarcle hpile. I1
Îşi pune singur ghetele, dar de obicei pe dos (cca dreaptă pe piciorul stăng). li
un pălrat cu două greşeli,
.
Construieşte turnuri cu 9 cuburi. Aruncă lO mărede într-o sticlă în 30 sec. Descnc<Jz.ă I.I
- Copiază o cruce·„.
un romb cu patru greşeli. .
'
I
J
• ln afara criteriului construirii turnului de cuburi (T;irdi•·u) şi acela :ii i11!w1luc.:rii pciklor într-o
sticlă de J:ipcc. folosit de auluiii amcricnni, Skonscn P. M. 1Thr .\'cwvden·lup111rn1 uwl l'•·di„lrk Fimlutgr
ussociared wi1h Sig11ificanl Disubilitics of lnngmtge Den·lopmrn1 - Thcsis - l97S - Thc Wolfson Ccntr~
Library - Univcrsity of London) foloseşte icswl mingii: plindcrc, aruncare, lu"irc cu picioru! (şu!}, din
care, pentru exemplificare, vom cita criteriile şutului:
Swdiul J: Băic1i ) a.-2 a. 6 I. fc!c; 1-J a.
Copilul merge sau aleargă spre minge şi mai dcgr3[!ă ikplascază mingea, decât o lovqJc. Copiii
işi pierd echilibrul in momcnlU! lovirii şi adesea cad.
S1adilll IJ: Bliicfi l a. 6 l.-7 ~- fete 2 a 6 1.-7 a.
Din ortoslalisni copilul loveşte mingea ·ncctiind gMnbn }i cuapsa şi nicnfiniindu-şi echilibrul pc
ccliilall picior. Dad aleargă spre ming.::, se va opri în fa!a ci. se "" prcg.ii!i sau \'a putrivi 111i11gc~ şi 1·a
lovi apoi cu piciorul.
Sradiul JJJ: Biiiefi I a. 6 J.-7 a. Fete 2 a. 6 L-7 a .
. Copilul poale acuma să alerge căire minge, să o Jo,·casdi in timp cc alcuq~ă, prnpulsând-o cu
oarecare fortă şi în dircc1ic bună. Anticipează po7jtia Llc şui şi i~i "Î""""zjj piciornl Llc , 1„ijii; Jc o p~ilc
a mingii. înainte de a-şi arunca inaimc piciorul de lo1·irc. ~-kmbrul iufrriur de sprijin nu c:ac cuuipkl
extins, d uşor ficctat in rimpul şutului, cx1im:ând11-sc după :iccca.
S/J.uliul IV: BăicJÎ 4-7 ani Fete 5 .a. 6 l.-7 ani
Copilul arc o mai bunii orientare şi. ~lc1gănd, poale >â kn·c~scă o niin.gc care vine spre d. in
dircqi.a necesară şi cu forţă. Poacc să anticipeze pozitia mingii c3rc vine spre el şi să o !ove.ască in 3şa
fel indt să se întoarcă la cxaminalor.
•• Cracty B. J. - Developmc11tal Seq11~11c;: fi{ Pcn:.·<pt111>-11w1ur Twks 1.mJ .Ho1·cmt'J11 Aufrilics li{
Nrnrvgically llanJicupcJ unt! RettJ•<frd Cltî!Jrcn. New Yorl;. Etlllc. Archiv. !967.
••• in plus, autorii mai sus ciuJi: Aleargă şi se imoarcc. Trag.: judrii mari akrg:ind. i~i i;hidoncază
triciclul, dacă merge pc lângă el. l'ctlalc.ază triciclul sau inlr-o m~şină. lmitâ mişr5ri cliiai 11sim.:tricc, d~di
nu Sll>ll prea complic.aic.
OL Ridic

a\ă. Ţine
r :
-------
. f,11 48 de luni coP.îlul cobc~~ă scara ~ltern5nd picioarde. Stă singvr pc un
picior de. l~ .4. la 8 sec.~! poale sari parcurgand 2 m. St1re in lungime cu ambele
59

picioitre lipite rntre 60 ş1 85 cm. A1uncă !O miirgclc inlr-o sticlă de lapte: j 11 mai ruiin
rlll de 25 sec. . ,
Se spală singur pe mâiui şi pe fa!ă, deşi nu prea bine.
on~traţie. D~sencază un romb cu trei greşeli'.
direcţie), La 5 ani copilul poate sta pe un singur membru inferior minimum 8 sec. lvferge
pe l'iîrfuri i:listan1e lungi. Arundi ci:le 1O mărgele într-o sticla de lapte în numai 20
sec. Dcsrnea:.d o cruce fără gri::şeală, un <:ere (nu pre11 regulat), un piirrat cu l-2
ercşdi".
~ La 5 ani copilul este gara sii-şi folosească şi să-şi Jezvolte ap1itudi11ile mowrii
pentru aCJiuni mai complicate: să scrie, sii deseneze, să emisă, sii cânte la un instnm1e111,
HO"FF) i
să d~nsac.
La accaslii vârstă, de:cvultarea motorie a copilului a ajuns la un ninl inalr. Să
motorii amintim de perfonnan!cle lui ldo2an, Enescu, Ro,l!Jcno Benzi, Sliir!ey Temple p.
Dczvo)rnrea ctiilor motorii nu se opreşte bineinielcs aici .. ', automa1iz~rca arn:!or
alternând
obişnuite, creşterea vitezei de reaqie şi a preciw:i mai necc.sitii timp. Între aclelc
ld nu se
simple: mers, hrănire, îmbrăcare etc. şi dezvoltarea rnî~ciuilw neccsa1e Îil muncă,
) m. Sare
artă, spol1 ele. este o cale luugii şi grea, in care liccare ncl se perfi::qio11cază până Li
.l stâng). JtSJ\'iÎfŞÎ!C: CU prquJ Ulllli tfort, al UllCÎ llHlllCÎ dirija1e ~j SU:i\inute .
~scncu:z.ă
în cominuare vom prezenta tubdck fkuqiilur RcOcxe Primitive şi al Reflexelor
Posturale cu (hta apari1ici şi durata manifrst~rii lor. Talie Ide rcprainiă sdtqia Sophiei
ldor inu-o Lc\'Îll (200), bazat5 pe lucrările lui lllingwunh (76), Bobath (3./), Vojru (JSJ). Prt:'.cbI!,
"Fi1ulwgJ'
wn Centre • Jdc!J/ -
(şui), din Aru11d şiprinde mingea cu un control nrni hlln, un efor! mai mic şi o mai IHUJâ dircqic.
l3<ilc miHgca şi o culcg0 de jos, aplecându-şi lr1Jnd1iul.
Slii singur in!r-tm singur picior 3-·5 secunde.
şic. Copiii Sare pc piciu1ut dtcpl s<iu :;tâng dis1a:1(c mai mari.
lmitii jocul dc~ctdor, chiar uqiuni de prindc.-rc lin5.
i11 mc1s. mişcă membrele supc1i0Jrc alicrn, cu aduhul: se oprq1c brusc. Se i111oa1cc )J comandA.
1ilibrut pc •· Idem, dup;\ ncciuşi au1ori. la 5 ani: .
!fC;J şi l'a Se calării in copucî, pc >carii. pc op~1a1c.
fale ~xpcn in dJtul pc ghtaJ.i. Se dă în kagân.
D•mcaz.i, wc, fup<lic în ritm.
sand-o cu A rw1că şi prinde rni11gii mai mari în diferite dircqii.
k o p.111c Lovc~1c mingt·u cu pic:i,mii Jin ~lcr~urc.
: cu111pkl Numadi dcscidc ~•ingim<lu-lc .
•„ id„ Jupă aceiaşi autori:
L;i 6 a11i:
pre el, in Se luptă cu alwl, se dă pc;1c CJp.
:di in aşa Merge cu Jl<liuc cu rotile (rnu cu ;k111c-bourd).
Suie pc fr~nghic, iuccpc să sură C<mJa.
rh·ilics 11{ Stă pc un singur picior 'u ochii lnchişi.
Se ~plcl!că $ă prind~ mingea.
ddtmcază La 7 ani:
ricc. dacă J,Jcrgc pc o bărnli irigustă şi in~hă.
Anui.:A mingea lu uprmpc I O m.
Începe să jo•cc jocuri de echipă.
 60 Reeduc:m:a neuro-motorie F".
;·

I ţ
t->·1ilani Comparettî, Andre-Thom:is (2). Acolo unde cxist5 mari difrrcnJe de in!crpre
(părerile diferite ale unor :mtori: Schallcnbr:incl (151). Vassdb (I 79) şi uneori Bob;
sau o altă opinie a noastră) acest lucru va fi specificat ..
. l '
Am notat cu x prezenţa netă a reactiei reflexe şi cu o dnd TC~!C~ja rcntxfi

.. produce slab sau inconstant.

Datele din aceste tabele trebuie tolUŞ.Î p~ivite m mod rda!Îv.
altul t"-.;i•aă multe diferente şi deosebirile de o lună douii nu suni moiive de a1anna 1
De la un caz

Unii .:.opii se ridică în picioare la 8 luni, al1ii la I 8 luni, unii copii nu merg nicioda
in patru labe etc. (Tabelele li, Jli Şl IV).

' L'i
RC'~{lii 1·~noe pri,"litin .. .•.. „.

Luni 1 J 3 4 5 6 7 s 9 10 li .... J2" 4

R.r. de sugcrC' X o
"
)(

1\
! . ' R.r. de împungere
. I
.I
R.r.
{roo1ing)

puncl~lor cardinak
X X X o
. I

„:)(. 2

R.r. de prchcnsiunc
X

X
"
X )( o o .i
..--· - - •• „ •.
·--
R.r. de deschidere
„. a mi inii X X
!'
R-r. de ncxic a plantei X
X X X
" " X X (\

j _.,, :_;
Rr. de ortMtalism '.'(

Vas~clla X X :< Î
I
Rohăncscu o '
" I!
J\lcrsul automatic .l( o
R.r. de p5şirc peste
-- -- I
obstacol X X
I
Bobath X :<
" X X X
f
I I
Ro bănescu X X X (l l
R.r. de indin:irc a
-l j
. '
I
I
lrunehiului-Ga lant X X
I l
R.r. Moro X X X X X X
l
Sch3llcnbrand X X X o - - I
Bobath X :'< . o.. ? ,.
I~
X X ·1 ~:--
"~'"' ~ ·~ h "'1 :., ~ ·:t •. J I
. "
'· „
~
Vassdla )( X
.
X

Rcflnul bndau
Schallcnbrnnd ,
o l'

rrcnm
I
!
X
" X
X

la 12 din 1"', ('Opii

X
I X
pfrnâ fa 15 luni :i i
X
I ,;,;.;,.;---„

inconslnnl r:mâ b rn luni

Bobnth X )(
" prc7Cnl pâna '" 2 ani
Vassdl2
" " I :<
I" X
l rrnrnt pnn:i ln I;\ hmi

. . . '
• R.r. (l;il.:tnt - Copilul ;t'Ş-C7:tl pc hurtă; se face ·o i'T:lriC"tî p.::tr.::nrdchr:1l!t· rk :tcr:t p:ir1C" ~c prndurc t
. -
indin3rc lateralii a trunchiului, C\'Cfltnal cu llcxiJ ~oltllllui. in lc;·innilc 1'ir.imitblc. R.r. j)Cf"Îsl5 şi d11pi •
6 luni, uneori.

" ,ţ,,r

·\ ;.::"'-.s.
. lt,-:..:.
~
 6l
n1crpr
)ri n0 T.-tB[UjL li!
Hdle.\r po,tur~il'
.,
·w
L1111i I 2 J ..{ s 6 7 .V .9 J li li 12
un cazi
RcucJii .\'/IJ/Î('('
n1arma1 ,
\'czi in T:1hclul ll
Fle\ ia ?abd picioruh1i
. nicioda~ Tripln flrxic 'X
'
btc11sia SJHJlll:lllă :X X -~ <imd:it1il „rcac11ri m:1rnr1"
-
R r. dt cx1r11(ic
l „

· incrucÎŞLlUl 7. X
- 1- --
IU.C.A
\las:<clla· · · ........ - X „ X :c
X X
S.:h:il 1cnbrn11d
Rohalh
);

(I
\

X
).

~ (I
'
,
Ro1>.111r<ct1
Sophic Lc\·itt
X

~ X
(l

, X () o
I
R.T.S.C. !"Xmn~i in condifii p:11oh•ţicc

R.r. Cff\ ic:ilă de

,. \ ): X
rcdn:-sarc X

Vss5clla X X )'. X
o o
' o
(\ (l
~ X
Bol>al.h
·' ' X
o Îndc>i.:lni<" - prc;nll 1" li dtn 50 copii
$d1ahcnhr~nd X \
"
R.r„ de indrcpt~rc
a corpului
X '.-: X X X () o
Rr.hnth
Sch:illcnhnmd o (l o o \) X X

X În hloc. dr f;tpl 1dl~x ca\'iol tk rcdrc~arc

Va~sclla X
"
• Se pune in rl"ickn\i• prin a~o:irca
rnpilului in dcrnbit l:11c:rnl îr!toarccrcn pasi\"â a capului şi
de partea cc~laltii. fale ur01015 de rntar«~ întregii cnlo:mc ,-cnchralc de parlca ,unrk ~c Î!>to:ircc capul.
Dacii se fi~rn:d pclvi~u!, 1runchiul um1rn:·j c;1pul: dndi se rixcnă l<>r'1<"ck pch·i;ul -'" rotcazli de partea
opusă.
;;· .: ·După Schallcnl>rand: intre 2 şi 3 ani 50% dintre corii se ridică prin forma tr:mzitoric. iJ)tn: 4 ~i
5 ani, 5 din 7 rnpii !'C ridică simetric Cil JdulJii. l.n S :ini, l!ifi cc•piii se ridicii simetric.

: " TABELUL //!

J
„„L :„ "'
X ,y J li !I 11 15 18 2./
I 1 3 ./ 5 6 7 9
5 luni ii Luni
Se Îlll03!CC re burui
\ X X X :-; ~ ~: X X X r.
Bobalh
1i X :X X X ~ X
X X X ~ ~ :X
Robiinc>ru (\
luni
.. Ş:idc f:irii ~prijin
.
~ X ~ ~ ~ X X X
pr(l(lttcC ~· [l("lhalh. v~ssdl3
\ X '.'( ~ ~ X X ~ .-1,
d5 şi d11pt 1.c l\h'tn;n " X
X \ X ); X
Rt'h:mcscu X X X
'
raza 1k OSlll7ÎC X X (I
.
\';i;~clla ~: X
-
-j
~ ~;!-~.,
lb..... ··~~'
,„.„„„
 62 Reeduc:irc'a ncuru-morone
r
continuare Tabelui I V r
i!
Luni I 1 J .f 5 6 7 !J 9 JO JJ Jl 15 18 ].j
-
.Se ridid in picioare
..cu sprijin )( X X X X X X.

Mc1gc cu a_iuror X X

Se ridici în picioare

~
Iară aju1or X X ~ X

Merge fără ajutor X X

Arc echilibru in
e .
orloslatism (Bobadi) o X X

Să mai adăugăm că desăvârşirea dezvo!lării motorii se întâmplă rareori la 5 ani. ~

Copilul normal prezintă încă la 6-7 ani în aproape 60'i'u din cazuri dcficiciqc de
coordonare, sinkinezii, lipsa consccutjvă de control a poslu1ii (IY).

MIŞCAREA AUTOMATĂ
Mişcarea este o reaqie 'l'eflc.xă, care se execută cu un anumit scop. fv1işcarea
nu trebuie infekasă ca un singur aci rezultat din contraqia unui muşchi s:iu a! unui
grup de fibre musculare; ea este un aci mult mai complex, care ~e execulă „cu
inteligenţă"', în vederea executării unei anumite lucrări sau perfonrrnn!c.
Cităm din Teodorescu Exarcu (după Gacin): „Executarea Uilei mişcări volunture
implică, imediat după eliberarea conşlieniii, următoarele etape:
- conceperea corllcală a actului şi a planului mişcării;
I
·l - culegerea de informaţii prin receplori asuprn distan1ei, naturii efortului ce
Irebuie depus, ca şi asupra secventelor mişcării;
'I
- intrarea în funqiune a sistemului motor executiv (tractul pirnmidnl şi ciiile
extrapiramidale) pentru a transmite impulsurile motorii spre moloneuronii alfa din
coarnele anterioare;
I
-culegerea informaţiilor senziti\·e-senzoriak asupra pozitici reccplOrilor
articulari (sensibilitatea proprioceptivă) - ca şi a lungimii fusurilor musculare, am ·'
adăuga noi - şi transmiterea lor spre cerebel; · '·'
• - intrarea în acţiune a sistemului de control (constituit in principal Je cerebel),
care 'aqionează asupra impulsurilor eferente, atât asupra moloneuronului alfa, ciit şi,
în conjugare cu alte si:ruciuri, cum ar fi formajiunea reticulară, asupra moloneuronului
gama" (172) ..
Mişcările se desprind prin experienţă şi prin repetare şi formează scheme de
mişcare, pc baza cărora omul execuiă variatele acl!! motorii ale viejÎÎ de ioate zilele
şi ale profesiunii sale. Aceste scheme de mişcare reprezintă fon<lul de autuma!Îsrn al
mişcărilor.
Mişcarea automată este deci o mişcare În\'oluntară, c:irc se produce. prin
obişnuintă, fără paniciparea conş1iinici.Ea poale: sii fie o mişcare destul <le complicată,
e
cu paniciparea unor grupe diferite de muşchi, dar lrchuie deosebită de mişdirile
c
actului reflex simplu - cum ar fi reilexul de inrindcrc, ~au de mişcările pe care k
fa cern in somn, care sunt tot mişcări involuntare. . u
·i_ În executarea aceslor mişcări obişnuire, ale VÎl!'!Îi <le fiecare zi - ACifriti· Dav
SI
Living, cum o denumesc autorii anglo-saxoni - cum ar fi: mersul, mânca iul. ridicar~a
a
fo
I IV r
I
Darnltarca niişc5rii

de pe ~calm, 11 irnt<ilul ş.a.m.d„ noi nu suni cm conş1ir:n1i Je

63

fuiictionateil fi:::căr ·
muycJ1i ~m1Hi.ca1 şi nici lllJ 1_irmiirim in ~l~HJ di_rcc1, \'O)unlJ;, fiecare n~i~e<llt: sa:1 par~~
a ei. lnsa~1 a1us1ari::;1 posturn la neces1wplt: clonului este iu at·t:sf caz un iJCl ;iulOllllll.
Limiw d,intre rniş~area yolurnurii şi Ct'i!.lH1lonH1lă cslc uneori ~rcu de sl;ibilit. Mi~curea
„1utumr11a esle o n11şcare perfrq1011a1ă, u1â1 ca excc111ic, ciî1 ~i ca rrnnon1ic runqionnlii;
dur t:J puHJe deve11i oriciind, în anurni1e co11di\ii, o mi~can: coorJo 11 <.1ui uirecr de către
.~
co11ş1iin1n. niodilicată, în înireguJ ci s;iu în unele :1spcc1e pnrrirnlare. Să luăm exemplul
X !llt'SCi pe'curc o lu.'îm singuri, co g:indul aÎure11, uneori ci1ind ziarul, sau urmărind un
· lîJm la iekviwr: duccri:a lingurii la gurii, 1nas1ica(it1, chiar rnpen:a buci:qilor de p5ine
X se fac autonwi, IJrii sii urmărim c11 conştiirqa no:1s1ni aceste gesturi. Ducă însă se
in1ârnplă ceva deo~cbir, nimerim peste un os, sau mănc:m.·a cs1e foarte Jierbinrc,
ni. "" imediat d::veuim conş1ien1i: df!rn aforă din gură, mestec.:im cu grijă, deschidem _gurn
de mart ca să r;lcim ciorba etc·. Sau: mergem l<l scn·iciu, sHu la piată, pe un drum pc
care-l parrnrgetll în fiecare zi; mcmd nostru este au10ma1; d1i;1r ritmul cs1e de obicei
nrschirnhat; rie oprim şi lu~m 1ig~1i sau ziarul şi nici ;111111ci nu co11~1îc111iz5m ;.ic1di:
no<is!rc, cJecfir· în inică măsun'i. Dacii insă, intîilnim un obs1<1col,' pc C!lrc-l receptăm
l'izu:il, sau, nici a1i11, ne lovim de t:I, dacă auzim un zg0mot deo~ebi1, cum ar fi
câl!lccul unei păsări, sau lluierul urwi politisl, imediat con~tiin!a preia controlul şi
:a dirijeazii mişcările, in aşa frl, i1i<.:;i1 să rccc:plfim corec1 infoimaplli.:: ~i sii {im feriţi de
Ul accidente.
:u Aceste mişcări ;iu1omn1e au o deosebită iniporianfii în muncă, în ;mă, in
perfonnania spornvii. Binc:in1eks în;;ii că şi aici co1miuu1i:1 conştiintei este nccesură
fo<Jrlt: des, fie: pr:ntru a pune uri plu$ tle t.xpresi\·i1a1c, fie fH.:r1tru i:unccnrrnn.:a necesară
maximului de efort.
În mod cortel se poale vorbi astfel numai de mi~ctlri mai muli ::;;iu mai pu!in
e
Ilutom<lle. Chiar iJec:l.l vulgară a mişcării :rntomale complet dibcra1i1 de conica!i1a1e
este greşită. Conica Ii1a1eu intervine măcar ca ekmenl de inhibitie a rdkcti vi1ă1ii
primare şi. sigur, şi în procesul mai complicai al :1jus1ării posrurilur. Auwmarizutr.:i!
mişciirilor este p:"wil Jll urmii un aci de memorie; or :.iccasta t:$IC prin excc:k1J!ă o
funcţie a conicalitiiţii.
Procesul formării deprinderii molorii trece prin trei WH.lii piinii la graJuJ de
deprindere automată:
a) Etapa de i11i.Zî1are (determinarea mişcă1ii) con$1ă În·gcner.ilizarea reac1iilor.
. .r . ,.
', Răspunsul reflex la di\'crşi stimuli are loc pe baza acrelor moiorii deprime auterior.
Pentru executarea uuor acte deosc:bitc rezultă deci 'neccsiratea unor numeroase
experienie atiit în ceea ce pri\'eşte efortul ticdirei componente a mişcării, cât şi a
diverselor posturi necesare. Mişcarea este la inccput g1coaic:, cu panicipure;;1 unor
grupe nwri de muşchi, cu efon deosebit. Treplal, prin annliza rczultatc:lor obJ inu te de
mişcare, se dezvoltă procesul de inhibi1ie Jifc.ren1ia1ă, o:cita\ia .se conccnrrcază.
b) Elapa ana!i:::.ei .ri sinte:ei. Scoarţa analizeazi1 din cc în ce mai amănunţit
mişcarea, deoscbt:şte .dementele, par!icularitii!ile ei, atlii căile cele mai economice de
efon şi focc 1010du1fl u sinteză. Apare şi se conrun:azii tot mai mult sistemul de
conexiuni 1emporare, ..:are corespuod e;..(Îlan1ilor e;;1crni n:spec1il'i, kgil!i de t:.\t'Cutarc;i
unei :1oumitc dcprinJeri.
c) Etapu sirncturării core:.pundc organi:âuii acestor cone.,iuni. /vli~carea se
structurează. Cu ahe cuvinte, se formeaiă uu stereotip dirnunic. Prin paniciparea ntât
a exteroceptorilor, ciit şi 11 proprioceptorilor mişcarea îşi cap5t5 CillÎliiJilt: sale: fineţe,
forţă, gradare, ritm. \'Îteză, calilâ[i carac1cri$tice oumtnilor cu :intr~nan:cnl ~upc:rior.
 Reeducarea nrnro-mn!nri".'

Din punci de vedere hiomeca11ic. niişcarca se_ clasifică în: a) rrc!1tinie, sau
tnmzilorie: b) angularei sau 101a1ane. c} 111rh1 !rnlfna Acestea :>un! mult pre·a bine
cunoscute ca să mai diim exemple.
Participarea musculară intr-o mi~carc include minimum urmăfoarele elemente:
a) .l1Mond primar ii constituie muşchiul sau ,grupul muscular c;;re e-frc!ucază
mişcarea respectivă. În acea st ii aqiune inter\' inc legt•a „forfă lO!ală minimă", după
!. care in fiecare arliculatie acJionenză un număr minim de muşchi necesar sarcinii de
îndeplinit. Aşa, de exemplu, pentru prona!ia an1ebr3qulni e;i se cfr.rtm::az5 in mod
normal de către lungul supinator şi pătratul pronalor. ln cazui în cilre, însă, cs1r cerută
o foqă mai mare intervin şi pronmornl rorund şi hiccp~ul.
b) Anwgonisru! Contrnqia mi!schiului sau grupului de muşchi antagonist pcmiite
executarea mişcării cu precizie. Gră hruschqe. Co111raqia :int:igonisiului se face Y.llb
legile incrva\iei reciproce şi a celei incrucişnle ale lui Sherrington şi comportii o m;irc
parte de contracţie eccentridi.
c) M11,r;chii de .fixare sunt aceia care sus!in ,:e!'mcntele de membru in pozi!ia
fonqională optimii şi ajută ca mişei: ca să se execute cu pul ere. Astfel, d;ică pron;qia se
foce cu cotul intim, $lahifo::iren trehuie fixată Îll umîr de rotalorii hra1ului: d;icii mi;;r:irca
se face ru cotul Oecla!, bicepsul şi hr:1hialul :interior \"Or fisa poziji:1 brn!ului şi a cotului.
· · · d) Muşchii 11eutralizatori sunt anrngoniştii cue ~uprima mişcarea secundară a '\

m01ornlui principal. Astfel. în exemplul de mai su~. funqia de flexor a rnnşchinlui

rotundul pronator v;i li anihilală de 1ripccsul hr;1hial. i li

Participarea muşchilor asocia!i lllOÎOJUlui rri11cipal esle deosebită Îll funqic de

forţa, pozi1ia. amplitudinea etc., cu care se execută mişcare. Dupii gradul acl'stei
particip5ri \V. P. Hower clasifică mişcările in: a) mişdiri de trn;,iunc sl;1bă (scrisul.
mişcări de îndemânare); N mişdri de tensiune rapidă: c) mişcări balistice (mânuii ea
barosului, aruncarea unei mingi) şi d) mişc:iri de oscilaţie (penduiarca unui felinar).
Din punct de \'edere sporii\·, ciupii aqiuner molornlui principal se deosebesc
mişcări de: a) viteză; b) detentă; c) adrcs;I; d) rczisterqii; f) forjă.
Pentru analiza biomecanică a unei mişciiri 1rdn1i·~ <le riscmcnca luate in
considr:rnJic:
· a) Echilibrul corpului. Cunoscănd modul de sprijin şi g1culatea rorrHl!ii,
echilibrul se calculează pe baza p:milelogrnmuiui foqelor. f-oqa necesară rezuliaiii se
repartizează musculaturii care menţine poslura, conform cu importanţa, direqia şi
funcţia acestor muşchi. .
· b) L1icruf"mecanic efocwat de motorul principal se calculeaz:i pe baz.:.i legii
pfirghiilor, cunosd\nd lungimea hrn!clor acestor p;îrghii şi rczi::lcnţ;:i_
'c) Ac/illnile motrice aferente. . . .
· d) Viteiâ de execuţie a mişcării. · ., . · · · ,·
'tf!~:~.! f"'••''I ··~ ~· :::.,!•· "·- • • - • •' ~r„ -:•·,..~-.,"o,"" ;·::;'.,,„\ ••,:,·„:, ''.•/i,:
:;.„ • •"
·La aceasta analiza mecanica trchuie luaţi m cons1deraţ1c şi focrorn ps1holog1c1.
Mişcarea va trebui apreci<it:I şi in funcţie de ~cnp (rnoli\·aţie), de anlren;imenltll
\'olifional, de reuşită, de precizie. de consumul de energie şi :id:iplar,:a funqionalii a
cclrirlahc orgime şi aparate (de antrenament).

MERSUL

J\l~rsnl este o mişcare complnă :wlomatizatii prin dq1rintlc1e. in afară de

respiraţie, nici o altă mişcare animnlii nu este coordonatii într-o atât de mare miisură
ca .• m ersn I.

ii
---- sau
De?\ ol!:nc~ n1işcării
65

bine .Am răz_ut mai inninle ~tiui în '.·::re a:eastă mişcare se dcz\'oltă la coil'ii; rnriinci
ea dc1•me q m1şc:m: aulomnliJ Ca once m1şcnrc de acest foi şi poate mai rnuir decât
ente: oiicare ultu, mersul este un aer llt'~upus conştiinlei. 1\111 ară1a1 însă rchnivi1ar1:a cu care
cază
trebuie inrdeasă ncen\lă afirmajie. o. mi~rare lipsitii comple! de con1rolul conicalitii!ii
:lupă
esre de neconcerur; elemente d~ mică 1mpona11ţii, irnp1c\'izibile, fac nccc!'ar foarte
ii de , des acest. con!rol. Au1omatismul inceleazâ complet în condilii deosebite: mersul pe
mod
polei, sau awnci rând ne ferim să focem vreun zg0mol, ori 1ie un leren accidcn!al
nită
necunoscvi este un mers purcrnic rnn1rol11t de funqiile conica!e. Fiecare conlrartie
musculn1:li csrc· gradaUi, ciintiirii5, corec1a15. ·
nite
Mersul e~Je o mişcrire 1cctilinîe, cu mari \'arinrii inclividunle în ftrnctie de
~lib
ercditale, deprindere, greutatea de SUpNl:it, reJul Înc51!5rnintci şi ;1ar1iculari1<i!Île
rnre
111 orfolngice (un membru infrrior mai srurt„ o durere in şold, hiî1;11uri etc.).
in deph1sarca sa, corpul t'menesc trebuie sii învingă foqa grn\'ita!iei. rezultată din
iţi a
!!reutarea corpului siiu. ri!u~ rjn~siunea ntmosfrnc:I pe care o $uponă şi Jt7Îstenia ;ierului
l ~e
~are i :;e op11ne in frq:i. ln plus, trebuie atEittgată_ \'iteza de deplasare. dară de foqa ck
T<'R
propulsie, c;1re va irehui să lie c1.1 arât mai mare, q.tÎ'ciit \'iteza vrea să fie m:.ii mare.
lllî.
aa Se mai n(ltează :idrrcnta solului. ştiindu-se di es1c nernir:: de o foqf1 mai r11ic5
pcnrru dcpla,:irca în trrrn neted, dt'ciit într-un teren ;iltmccos (ghea(ă, noroi) sau
lui
accident:lt. Văntul din spate, ca şi inrqia se înscriu Co factori favorabili .
d~
. Mişcarea începe cu proiectarea inninre n corpului (creştcrc:a 101111sului e;tcnsor
tei de postură). Unul clin rnernbrek infcrioan:'l'slc dus înainte, prin lle.\ia coapsei şi ;i
ul, !:!Cntmrhiului. /\ceastfl c~te paiu11da de sprijin 1111ilatrra/ (o cincime din timpul unui
ea j pa°')· în care mt>mbrnl inferior tic ~rriJin ~c bloclicazi\ in cxt1.'11~ie (prin contrJqia
r). cvadricqisului). Călcâiul piciorului proicct;it :m1crior atinge solul (contraqi;i gnm-
bieiului anterior şi a exren~ornlui propriu al degetului ma,re), urmfinrl perioada d11b/11/ui
SC
j spriiin. În tÎlllp ce planta piciorului nn1cri0r ia con1;1ct cu solul, de obicei pc marginea
in I sa externă, piciorul din spale se ridică pc \·;irf (contracţia tricep~ului sural), se
i
) accrntuL'.az5 cxtensin coapsri pe bazin (con1rac1ia fesierilor) şi Cll <1jutorul ncxorilor
i

tL
;e i
'~
~
'
!
;c
i
1
şi
i}>
li

le·
ră

Fit,.}.~ - .lfrmd. .4) Spri,iin duhlu. cu da1111I mcmhrutui ;fin urn1'1; III f'C"rio:ida o~cilan1;;; CI Sprijin dul>lu
de rcccJ'!Îc nntcri02rli; DJ Sprijin 11nib1rral rnrtanr (uuptt !'ier~ J. B„ GroHinnl A„ in: fnc:n.f. Med. Cliir.
- ;.:;,":";Tlieraric. 1·01. I. I:!.').
 66 Reeducarea n.:wo-mowrie

halucelui - în special - urmează propulsia membrului inferior posterior, care devine

aslfel pendulant. ' ·
Membrul inferior anterior îşi mută grculatea corpului de pe marginea extern:;
a plantei pe bolta internă şi iată-l în sirua!i:i de a prelua singur greutatea corpului -
al doilea sprijin unilateral-. Ex1inzând şoldul (fesÎL"rÎ) şi genunchiul {cvadricep~).
I,.
acest membru inferior devine treptat posterior: cd:'ilalt mrn1brn inferior depăşindu-l
în faza sa pendulantă (Fig. 28, A, B, C, D; Fig. 29).

I
I
I
I
Fig. :29 - .\icrsul. Rorniia în sens opus n centurilor pckin~ şi scapub1c
I
I I
(după !'icra J. O„ Grnssiord A .• !21).
'i

B!neînteles, o asemenea mişcare complexă ::e face cu participarea unor grupe

mult mai lltfgi de muşchi. Mussulaturn tru11chiului asigură balansul ncccs;:r şi m.::111i11e
echilibrul. Musculatura membrelor SllJH.:rioarc contribui,,;, <le a$C!JH:nea, la menţinerea
echilibrului (pendularea reciprocă) şi ajută riimul de inaintare. Unii merg cu capul
inainre, alţii îşi leagănă umerii sau rotcază şoldurile. Rotarea rrnns\·ersală a pelvisului
şi a toracelui devine mai mică, pe măsură ce individul înaintează în vârstă. Şi aceste
aqiuni secundare, dobândite prin obişlluÎn\ă, se incadrcază în actul automa; al mcrsidui, J „

fiind in aceeaşi măsură, şi poate mai mult, diher:ite de comrolul conştiin!ci.

a
Îl
.,PREHENSIUNEA
"
SI
t
Prehensiu nea este un act de o mai mare line re şi cornplexitah: <lecilt mersul, d1
un act moior achizi)ionnt mai tccenl în b1ilogcnîc şi. bim.:ln1dcs. maî kg;i! de dczvol!an:u se
ariei motorii şi a encefalului în general. Legătura strânsă anatomu-funqională a cemri!m se
motorii ai măinii cu centrii eYolmiti ai scoaqci, ai cuvântului. ai \'orbirii - cemrii tă.

superiori ai activită!ii nervoase superioare - este dcmonstrntă de participarea pe care co

o are mâna în actul vorbirii, al expresiei, al ·mimicii. "
Prehensiunea nu este însă o mişcare exclusivă a prima!clor. Există numeroase
anÎtn3le - rozătoare mai a ies -, dar şi plantigrade (ursul), care işi npucf1 hrana cu co
cui
etc

>,:; _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
 67
,•1ne
niembttlt antcrio;m:,
. spriiîninJu-se
. numai pe nH:n1brde 11ostcrioare·. ac"~t" , . " e·'"t e un
·mă ~CI de pn.:licnSJUJH!, deosebit de mi~.:iirile de i11111im!t'fe ţ ~....,c
' ....,~ ~11°r···
„I, strJ·\·i·r~ I pe ,„.d [ „ i·C
lw, • I,... 1... 1..

ll - pot ~:i;ti:u!a ş1 altr ;~1~i11wle. La prim:iir, prclic11sit'1i1c:a cap:"11;i o \·ariewe şi o foql1 mai
JS), nia!I. La om, bpoz1p;1 pol1cclt11 f;1.:~ Jrn rni1nă o u11c;i!11i de lucru de m:m: abilitare.
lu- l . f~iomcc;rnica p~d1en_siunii e~te foarte grc11 de ~chc111ati:za1, (H.:ntru sirnplul 11101iv
cf1 eXl$\0 lllll!lCfO:ISe ŞI \'(JJ Jale forme de pn:Jic.:rl~ÎllJIC (FÎg. 30). l'JcJie11sit1nca ilCCCSÎl:Î
in priJJ1ul rând furţa ~tabi!i:t:.itoare. ncurralw1,1oarc şi ;:ijur:ito<11e :.i n1w;cul;11u1ii membrului
sup1~rior. ~enlru _unl'.le nianipulf1ri m;1i g;dc, ni:ccsi1imJ fonfi. înterl'ine chiar şi
muscula1ura 1rnnchiului. ficc:irui nwd de prdicnsiunc, in \'t'd.:n:a îndeplinirii unui
anume act moior, îi corespunde o jlllLÎJic a1111111i1I1 a întregului rncmbrn suptrior, ba
i;l 1iar a inlrt~1ilui corp. fixate Jc grupe in1rnse ~i \'ariJlc de n1uşchi. Sfi lufun txc111pl11l
răsuL:irii unei cl1ei în brmm:il: primlcrea cheii între pol-1ce şi fa!~ la1c:ralil a indexului
îndoit esie un simplu rnomc:nt; pu1111H1l lH:buic s1:1biliz<ll de muşchii cubitali şi palmari;
supina\u1ii vor tXt:cula ră~u1.:1rta chtii. i111i111p ce llcxorii cuiului lixi:azâ corul inJoi1.

Fig. 30 - Di/ciiu mod11ri ,/~ ;1rcl1twiuJ1<' :IJ p1d1L'1>.<i1111cu cuhi1~15 (c~lrc 6 luni);
b) gri(i, p:.lm:1ră (fani p:irti.:ipJICJ policcluil. cJ p1clicnii11nc<i iwc policc ŞI Li!:J
la1cr:il:i a indexului (7 luni}; d! opuzipu policclui (8 lulli); e/ prnsa policc
·indc•·111~Jiu.1-; j) pcHsă Ji114. policc-inJc~ (111i11i11111111 14 tu11i).

adductorii un1iirului apropie bnqul de tnrnchi pentru a foi.:ilitu supiu;qia, 1runchiul se

înclină uşor la dreapta .p.m.<l.
• Şi în cazul prehensiunii, o rn;ire parte dintre acti1·ită!i. cel pu1in cele de rutină,
sunt mişcări automate; muncitorul întoarce auwmat manetele m:işinii la care lucrează
de mul1ă vreme; descheiem auionrn1 nasturii cămi1şii; d11c~·m :iuwmul lingura la gură;
scriem automat (actul motor, nu cel idco·motor) etc. luci însă, cun11,ilul s11pr.:rior al
scoanei intcJ\'Îllt mai des si mai \·ariahil. Îll$lllt1bart:1 l'Sle un aci a111011ia1 pcnrru un
tămplar, dar nu pr.:utru un' in<lil·îd cu o alti'1' profesiune: ln fd este. sensul. ~i aici,
controlul superior (kpinJe de deprinderea motorie a iic1ului n:spccti\'.

Din analiza acestor acte impornrn1e şi cu o bază de cunoştin!c morfo-funqiona\e

corespunzătoare este posibil să se ;rnalizeze biomecanic şi alte mi~cări obi~11uire omului,
cum ar li: alergarea, aruncarea unor gr..:utii!i. săritura. ridit:area <le pc sc<1un, 1m1s1ic.i1ia
etc.
; . I

i
I l'
!
.• t

,;.1: ._'. p'. ~

i· ,:

I
r
I
I

I
iI
I:

.. t.

·'
. 1. ·~: 4
:„ „ ·'
 Partea a li-a

':
''
1-;

j;'
f'.1

i
I
i.I
••
iL
:•:,

•'
kf
if ~ l.
[
R
l ,::
-1
id
' l.,.
j
de

pc
l
'
lll(

j ale

tou
q
L; Lar:
deo
:!, cerc

I .• (IDJ
 CAPITOLUL 1

EXAMINAREA NEUROLOGICĂ

,.
În co11tcxlul acestei părŢi, examinarea neurologică \'a fi pri\'ilă ca un simplu
mijloc de evaluare şi nu ca rdkclan:a semiologică necesară diagnosticului. Această
i:xau1ÎMlle trebuie flicutii in vederea lămuririlor, în plus. pe care le putem căpătă
pentru a preciza calitatea mişcării, eventual posibilită!ilc ei de unH.:liorare.
Rcnectil'itatc:l ne Vil lămuri în primul rând asupra tuuusului muscular; ea este
şi un mijloc de localizare ;i posibilelor leziuni. ·
H. c fi c x c l c ost co - Ie n din o ase snnt rcpraenrate de răspunsul muscular
la pcrcujia 1cndonului muşchiului c:xplornl. Se explorează mai frcc1·c:nt: 11iasctcwl,
tricepsul l.mil1ial, brn!iiu-radia!ul, tendonul rotulian perltru C\'adriceps şi 1endunul
ncliili:in pentru tricepsul sural. R;!spunsul poate li: exagenit (ran1rn:ristic pentru kziunca
di lor piwrnidak), dimiuat sau abolii (laiuni ak ri1diicinîlor ncuromdui llllHor periferic,
sau ale d ilor pirnmidalc Îll fonncle llasce).
Răsp1rnoul cxagen.it al reflexului os1w-1c11Jino~ (în special rn111li;m şi achîlian)
se pome mauifrsta polikineric prin c/;J1111s. Acestu c:>lc raspunsul printr·o serie de
mişcări 1repidante, cu caracler epikpwid, Ja întindere;i brnscă a lendonului.
i.
Reflexe 1e cut an a te sunr reprezentate de contrnqia muscularii ca efoc1
al exercitării kgumcotelor cu un obiect i1scu1i1. Citflm:
- Relkxelc cutunate ;;bJominale (superioare, pentru 06-07, mijlocii pentru
DS-D9 şi inforio:.ire pentru D J 0-D l 2), rcilexele cremasterîe11e (pentru Ll-L2) şi
!(dlexul cutanat plantar (Babinski). .
Reflexe 1e de p os 1 urii reprezintă răspunsurile musculare la schimbări
I "' de pm:qie, genernk sau segmentare, conform .celor descrise de Rudolf Magnus.
I Reflexele de pus1ură segmentare se produc jiri11 con1rnc1ia
pmistcnt;i a unui 11lll~cl1i, ;11u11ci âmd se aprvpic cele douf1 in~cqii ale lendouului în
I lllod pa$i \' şi Sll$! i OUL
Se caută Jt:'Dcxele de posturii ale: bicepsului branhial, ale g:unbieruluî anterior,
I
I ale semitcndinosuiui etc.
'·
La copil se vor cerceta şi reDe.\ele de postură $!atice gencr:1k - rellexele
tonice ale cefei-; rdkxde de redre;;are şi reaqiile primare (mer.sul automat, /\foro,
Landau -c1c.), despre care am \'01bi1 la locul Clffenit. i\i.:esle rcac(ii şi rcfk.xe sunt
deo$cbit de imponanle· pentru a stubili dia!!nosticul şi chiar gr:.i\'ilatca unei leziuni
terebr:tle. Cu aju1orul lor punem în cvide111ă lntărzierea în Defrolt:irea Neuro-Motorie
ODN) cu mult inai!lle de a apărea celelalte semne clinîce evidc11te. Cu dt aceste
 TJ. Reeducarea nruro-m(lH•rie

reacţii persistă mai mult decât termenul la care ele ar trehui în mod normal să ifop:iră,
cu atâl leziunea este mai gravă. Invers, pentru acele renexe care nu sunt primitive, ci
apar în cursul dezvo!lării (Reflexul Landau, Refle:rnl „pregătirea pe:ntn-: siiri1uiă''),
leziunea este mai grad cu cât acestea apar mai t;îrziu.

rcnrru fc::i1mro pirumi1lolii. care ne apJrc lr~illlsă de n!iirci prin ~pastid1:11c, mai cil5m ir. :1for~
rc:fle.rnlui cutanat pla111ar BJJbin.<ki. m:mifc~!a! prin c~lrnsia dq?c!ului mar<' şi ahducţia · dq!clclor fa
7găricrt'n n13rglnti c:-dcmc a pl01ntC'i
de IJ călcâi spic parlca 'antcri<»râ
(vezi fig. J ll: .
- Semnul Opp·:·nhcim · a-
celaşi răspuns la c~ci1arca pc fa\•
antcrio:uâ ~'
tihid.
- Scrmrrul Rn.\so/i1na: pc-r„
ctl!arca fr!ri pbnlnrc a <lcţc!clN
produce lkxia lor.
- Semnul lriJ'ld flrl'ii.· c:-:ci-
Urcn nociccpl id'• a im;-i 7onc cu-
lonotc suh!oiona!c produce llcxia
lnlnlă a membrului inferior ncilal,
1

'" ni,·dul şe>ldului, ţcmmchiului şi

piciomlui.
- Reflnul dr nl•·nsie in-
Traiec!ul Normal P<1lologic rruri„H1tU: la o rxci~njic 3.:;cn1ânătoarc
excila!fei ,• Flexiunea Extensiunea celei de m"i ms. af5luri <le 1ripb
degetelor degetului mare Jkxic a mcmhmlui inrcrior nci1a1
S< produce şi nlcn~i~ ccluiloh
Tig_ 3 / - Sen11111/ Bahimki (citai de E. C:impcauu şi !'<1bl') mrnit>ru infninr.
l' - Rcfh:.rnl ilu{fiucmn sc pre>-
ducc prin pensarea ultimei fol:mg:c ~ dcpcmlui mr<lian al mânii şi conslii în fkxia palmar:i şi ~\lduqia
cu opozi1ic a policclui. ·
- Rcfle.ml .. hricrag denumit şi rcllo mio1"1ic im crs, ~r prn<l11c(' prin Înlcrmrtliul fibrelor l [l
ff.

plecate din corpusculii \.t>lg:i. Dad se innca1d flrcfarca unui r11cmhrn ru onrcrnrt" 1iri1!i1:i1c - (ic ca
d:riorntă unt:'i leziuni piramidale, fie cxtrapirnmidak, n}o cum o int:ilnim la ani111olul decerebrat - ~c "'"
const:ita mai int:ii o rczis1cnJâ; aceasta cedează Io un nmmcnl d:.I hnJ$<:, prrnlaciindu-;c chi:u e:o>Hr.ac(ia
nntngoniştilor. Rcl1cxul se intâlncştc în leziunile gra\•c ale subslanfci tclirnlarc.
- Reflr..rrd Phillipson csrc dator:il ac!iunii facilitaloarc a fib1clor I !l din muschiul înlins ;,supra
cxtcn~onilui controlateral. Odată cu contrnc!Îa nn!ngoni~tilor din cadrul rrOc;.;ului „briceag'", se po21c
ob$cn·a şi creşterea rigidi!âJiÎ in cxicn~orii controlaterali.

Sinkincziile reprezintă şi ele un aspect obligatoriu de examinat, pcmru a aprecia

jus! calitatea mişcărilor_ Sinkincziilc sunt mişcări autonrnle, involuntare care apar -
parazitar - cu ocazia cmor mişcări voluntare. Ele apar in segmentele afectaîe de o
leziune neurologică, iar la copii sunt prezente ca elemente de nematura!îe.. .
Între sin k i ne zi i le de im i ! a! ie sunt considerate mişcările suplimentare
m executarea „prnhei marianru:lor ".
Pentru execut;irea acestei pn>be r<icicnlul, fie el copii, siă în p1c1oarc sau
.şezănd, cu amhele membre superioare uşr:Jr depănare de corp ~icu an!e"br;1Jele paralele
cu a:rn verticală a corpului, cu degetele mâinilor rebxale şi uşor depă!i:ile între ele.
Se cere executarea rapidă şi rilmică ·a l 0-20 de mi ş.rări de rrnna1ic -· supina!ie-
Mişrnrea se consideră necoordon:ită c:ind 5e face cu participarea mişcării de rot;iţie
a bra1ului. lent, ne-simetric (adiadocokine:h:J !>au c5nd n11 !:e Jl<lllle cxecula, antrenilnd
mişelirile întregului tnmchi (si11/;;11c=ie).
La copilu1 mic această mişcare e~le !'ren de reprodu'.', adesea ncrt•nşită. Se
poate cere atunci rotarea pe a:xul vertical a ciocanului de reflexe (după dnnonslrn!ic).
 E~Jminarra neurologică
tsp:iră,
ivc, ci
Această mişcare este lonicokinetică până la 5,_:.·ni, tonicil la 7 :mi şi normala la
tură"), · 8-lO ani.
· Pi~rrntajul iulr.rdigil~f Ozr~efzki. fvlem?rcle superioare se !În uşor depănate
in <1forn
de corp şi S'!! cere pac1en.1ulur, dupa dcmunstra11e, s5 atingă vârful policelui, în mod
1clor la
succesi\' de vârful celrirfalle degete.
rl•mci , Pe.nlrn examinarea sinkineziilor md:ilc se cere pacientului sii deschidă gura
rrif'arl\ r foarte mare. Sînkineziile se traduc prin extensia rrniînilor şi a degeldor. La o deschidere
;· mai mică a gurii fenomenul este mai n111Jn!:it. debimînd unilateral, de panea dominanră.
im· a.
>c fo!n La copil, $Înl:inez:ia axială dispare către \'ilrs1a de 5 ani în 40% din cazuri, iar
la 6 ani în 80% din cazuri. „Persistenia sinkineziei la copil - spune J. Berges ( l 9) -
110 are valoare lezională, ci de mnrurare; ea poate f.i consi<lernlă ca un manor al
persisteniei exagerării fondului tonic" (Fig. 32).
· e:xci~

1c cu~

flc~in
tcitnl.
lui şi

e in~
1ll„arc
'ripln
1ciln1
1iblr

rre>·
IJC{ia

I n
r ca
::- \'n

IC(Î3

1pra
)3!C

:ia

o
Fig. 32 - Sinhnr::ie a.riulii. Copilul deschide
mainilc concomitcnl cu d<'sd1idNc~ !!urii la
re comandă.

lU
S i n k j ne zi i I c de coordonare ~c caut~ in dt•rubit damii. provoc;înd
le SÎnkÎneziile de imÎ!IJ!Îe ŞÎ ObSCf\'<Înd: 0cxia sau rol:J!ia lllC!llbruluÎ ÎnferÎor /lomolater:i!
sau heierolaternl. Ele sunt rare şi au mai ales o \'aloare c:.111ti1:1li\'ii.
e.
Probele de echilibrare ~i coonlonare. Aici sunt incluse: •
a) Proba degef - nas (vezi fig. 33). În ceea ce pri1·c~1e copiii (normali), proba
d este e:xeculntii imprecis şi tremurat în 60% din. c;izuri p<in5 la 3 ani şi jumfttnte. La 4
ani cs1e numai imprecisă şi lrcmurntii în 46% din cazuri de pane:i domiminlă, iar la
4 ani şi jumătate este· numai imprecisă de parfea minoni in 50% din cazuri (Ber,ges
- l 9). Imprecizia poate fi di5merricil s:it1 hipcrmelrică. '
b) Proba re1·crsiirii mâinii este reuşită, la copii, prntru ambele pârli, în 70%
din cazuri abia la 6 ani şi jumâtaic.
 Rccduc:uca ncuro-mowric

Fig. 33 - Prul>a iw!ex-1ws.

Pentru examinarea coordonării mişcărilor membrelor inferioare, copilul trebuie

să se men!ină (la 6 ani) I O secunde pe v:irfu! picioarelor, cu ochii deschişi, br.zqele
., lipite de corp, gambele şi picioarele apropiate, şi să sarâ într-un picior, pe rănd, cu
ambele picioare.
•' EXAMENUL INIŢIATI\'E! 0bsen·ă: a) conservarea ati1udiui!or; b) per-
se\'erarea mjşcării; c) anticiparea mişcării. Există o pt!nu1 bare a ini\iativei dacă două
din aceste probe sunt pozitive. În aces1 caz se presupune că mal urarea funqiei motorii
nu este suficientă pentru a perrni1e depă:;;irca stadiilor primitive de ;.Khiziţic a mişcării
sau a pos14rii, prin imitaţie, şi a pasivi1iiţii, în general.
Aceste examinări sunt practic evaluate în cadrul calcului nivelului funqional,
prin câteva probe devenite azi note de refr:rin[ă: înşirarea mărgelelor pe o sârmă,
aruncarea a IO sau 20 de pastile într-un anumit in1er:al de timp imr-o sticlă de lapte
sad construirea unui turn de cuburi.
Pentru turnul de cuburi se folosesc cuburi cu latura de 30-40 mm. Proba poale
să fie defectuoasă şi prin spa[ializare in:;4ficicntii {deficit in1<.:lectu:il), <lar :;c \'Of
urmări în special nerealiziirik da1or;-.1e fauorilor motori. La nivelul funqional motor
se folosesc datele experimentelor lui Gessel şi Anmtruda (65). Un copil nom1al
trebuie să facă un turn din două cuburi la 15 Juni. de 3-4 cuburi la l 8 !uni, de 5-6
cuburi la 21 de Juni, de 6-7 cuburi la 2-1 de luni, de 8 cuburi la 30 de luni, de 9-JO
cuburi la 3 ani. Proba poate deci să tkti1Jcască o anumiră varstă motorie.
Se· poate remarca, după Tanlicu (167). deficie11ta de prindere, diskinezîa,
hipem1etria, 111işcările sacadate, Iremorul sau cocomraqia. D:idi tumui s.:: construieşte
la marginea mesei, fără posibilitate de sprijin a cotului. se poale ob~cn·a imposibili1a1ea
de menţinere a anumitor posturi. Pentru copii mai mari, Tardieu recomandă să se
 Ex2min;m:a 11turnlogic;j,
75
-~-~-------~-~----- ----~----

construi;1scă un turn de -l-6_ cuburi şi să se cc;1rii ~11ptrpo2;.irea unui cub. Se prn

ob~en u ;11u11c 1 mai net Jefic1c1qde.
I i Dacii_ ~ullit~r~ri!e lll~lo1 !i sunt uşoare în pruut·.le prtc(:Jc 1ite c-stc iudii:;.ită pr0 f,, 1
/ui Rt:t'. Copilul JŞJ aş~aza nwna pc mas5, cu pumnul uşor llectuL Se c.:re ridicarea
izolară a ficdrui deget Indexul poale fi ridicai izolat la 4 ani. Inelarul nu ~t ridică
'Jcc;Ît la 12 iini şi nici attwci Î11tu1Jc;iu11u. Proba esic lllllll au1diurn1ii priu exi:rci1ii.
Copiii care l:i\'a!ă să ciî111r: la piao nu ;iu prnbh:rne lu aceas1ii p10bi
E,\:llllC!JUI sen:.wri:il. E\;rn1enu! clinic, kstde prnlru 1TJere şi auz wnt
obligawrii. Exan1c1wl scu~ibililfi!ii !JUile l';l începe prin Jdîrnitarca Luntltir c1'cntuii1
(iiră ~c:nsibilitatc, se \'ii ctrcern exî~1e1qa sen~ibili1;i1ii profunde. 1110Jali1a1ca de
discrîrni1wre a două puncte (depănan:a dintri.: ele) şi a Juuă in1ensi1:iti Jc:o~d1itl'.,
dîfcrt!llf'l diril!e rece şi cald, discriminarea gnoziei faciah.: ere. Di11 punci de \•cdcic J!
~noziilor, se va cere n:cuno:iştcrta şi deo~c:biri:a c51u11·;i moJ;ilui:qi: rn.:ted, rugo.>,
;scupt, moale etc., ca şi rec'unoa~lerca, l?îr:i JJjuwrul vtdt:rii a c:îion·a forme simple:
l)lo.'ior. bilit, .rn:ioll. Dup;I Tard1tu (167). la 6 ani, i:upilul trebuie să 11.:cunuasdi
S-9 {omit.
O ultii 1'ari:11nă, specificii exploriirii scnzcni<.dc cere i;;1 p;icic:ntul $C :ecunuim:ii
cu ochii kg<qi, sau irm-un suc accsr<: ohi(:ttc cu ajuturul policdui ~j 1Hmiaî al J.::gctdor
2 şi 3. Se cere cit lic:carc obiect să fie 1ccunoscu1 i11 111ai pu1in Jc)O sec.
Un alt test celebru este :icela de rnh'gcrc al lui Jfofll'I',!; (106). ln fop1 pacientului
sunr aştzatt cii1cva obiecte mici -- de obicei 12 - : dleic, şurub, uc de sigurJn!ă,
010nede miin111rc, u foaie de !i:ini~. sâmbure Je alun5. nucă etc. P1ir.:1cmului i se cere
să piindu <Jcestt obiecli.: ~î să le introducă într-o cuti<: micii (bruri J~ 15 un), cât de
:buie repede puate. Se fac două illcen:{u i şi se co1cazii a duu<1.
i.qele
1, cu

per-
fouii
!Orii
dirii
l ,,

lrlal,
'lllii.
apte
j, '
oa te
j
~

\'Of
otor
mal
5-6
-JO

zia.
:ş te

1tca
se

:1
'i
:'\
,f
r
 CAPITOLUL 2

EXAMINAREA ORTOPEDICft.

Examenu! ortnpedic incepe cu examinarea pnsrurii. Nu este cazul s:i inventarie

exa~1inare şi mi1sura~e ~ r::it~lor d~vic:i i~e
aici toate mei odele de <!i la nonr\al: fond:
cadiihlt, măsurnrca curburilor \·ertebrak. a malprnn tnunglrn1lu1 dume bra! şi truncn· 1

a înclinării umerilor şi a.şa i;iai departe .. Exi~tă_ o a17araturf! sofisticată peni~ '
determin?:ea a '.ot f~lul de d1f~ren!~ morfologice: ngl? de 111\'el, aparat pc~tru măsuraffl 1

gibozităţii 5colioze1, pentru mscncrea plar~togramet, fowgrnfic rnoarala, termomeiri

cutanat, miometrtl, şi multe, multe altele. ln practică însă ştim cft nu se folosesc. o '.
bandă metalică, un goniomemL un fir cu plumb. o fotografie şi
radiogrnfiile ncce~rui
;
{pe care se pot măsura toate datele de care ;J\Tl11 ncvoîc) sunt în general suricîrnit :

.__,_ __ ,_

'}
J
/
r
.__. - _,_
)

I
1

l\
\

,_ ' - ._
._ ' - >-
- !J t1\ \
111il ~ ,.

~ ,„~
,_ !..- ,_ _,_ {
I,_ ,_ - - ·- L-

.. ,__ .L..l-
'--- ' - ' -
j

I- ......
I l
~
,ţ Fig. 35 · l:.Htrttn101.n1 <'fi fjn,1 cu
Fix .•l.f -E.wmi11r1rn1 /'!' J«r:1lul 1 a.I• ilar
plurnf. (1l11p~ accc~~i sursă).
(după O\lfnur M„ l't'ninl'U G.. ;;;„;..
sirJir'rapic. voi. 4, Ed. Fla111nrnric>ll, 19871.
 Examinarea onopcdică
77

.L'.1 e~a111inarcn sfandar~, in picio:ire. din f;:qă, <lin spate şi din profil, dîfcritdc
aba1e~1 · u: la pos1urn nomrnla sunt u.şor _de remarcat pen1ru ,,1-rn ochi cu ourccore
cxperienJ11. Se v;i nota: poz1pa capului fat:i de irunchi, diferire devi;qjj :tic co!o:inti
ye:rtcbrale acceniuarea curburilor fiziologice la nivelul coloanei dorsale ~i lombare
sau apariiin unor ct1rburi nenormale în planul frontal -, precum ~i orice m~dificiiri ii;
nxele·norm:ilc ale segmentelor mcmbrdor. !mpom11Jt este s;i deosebim dclicien1a fizicii
ce poale să fie corectJtfi activ de către pacient şi care rcprczin1ii o simplă atitudine
ricio9sri, d.e acele modificări definitive - di(o1111i11ifi - pe c:ire nu le mai putem
corecta uneori nici pasiv. Se \'a consemna gradul ln care o diformiiatc ponte li corectatii
pasi1', deci gradul la care este consrilUită diformitatcn.
Va fi examinată şi notalii difrren!a de lu11gimc sau grosime a mrn1b1elor, ca şi
gntdelc de deviere a axelor segmen1elor unul fo!ii de altul. fie piciorul valg, fie genu
val&tml, fie torticolisul. Amăntl!llc asuprn acestor m5sur:itori \·or fi date în capitolul
despre măsurfrtoarea an1r0pomctrică. ,.
entariern Aceste diferenţe \'Or fi coHsemn:He pcnlru onostatism. dar şi în pozi1ie şezundă.
\: fond~ sau culcat, P?ntru a putea deosebi în măsură in1cn·ine gravilaţiu in produceren
trunchi ! ' 1
diforrnitii!îi. Suni deviiljiÎ de wlonnă vertebrală datorate unor scuniiri minore nle unui
i pentru , membru inferior, care în pMÎ1ie şezundfi dispar: Jco/10:.a srancă. Ahe difonnitiifi
5suram 1 dispar în pozi\in culcnt. deci nu putem vorbi de o difonni1a1c.
nome1r1 1 Se va examina orizontalitatea mnerilor şi a bazinului, măsurându-se el'entunl
lSesc. O 1 înclinarea în grade Cii :iJutorul riglei de nil'el.
1cTe~af( ! Important este examenul po.rn1rii 1111ipede. at;it pentru npn::ciere;i mc:n\inerii
ficicnle. acesrei posturi un copil la 4-5 :rni trebuie sfi ~tea într-un picior cel ptl!in 8 secunde
-, c5t şi penlru corcctitudioea ei. În mod normal, bazimil trebuie :;ă se menţină orizontal;
înclinarea sa de panea membrului inferior pendulant arati.i o insuficienţă a muşchiului
fesier mijlociu - semnul 7i·e11dcic11hurg (Fig. 36).

8 c
fig . .I? - Semn"/ Trt·11rldnilll11)!.· h~i~nil nlijlociu 111>rmal mc·n1111r l>;mm1l I;~ (ITÎ7.ont;it~
(.·I). Fc::icrul mijl<,ciu dd1ct1:1r 1:1.<:l l':1:rinul .~5 c:oJ5 de part.:~ opus:i (E ~· C) (dupii
CI. Baciu, /.l]
 :.:::.-·..

78 RceJucarca nemo-moiorîe

BifmJfu/ articular se siabileşt_e cu ajutorul go11iomctrului. atunci când exi.stă

limităriale mişcărilor în articulajie. ln :H1iculaţiile interesare se execuiă acliv şi apvi
pasiv toate mişcările ar~ict~l~~i~i n~spec1iv_e, rol;.qii~e }ntemă :au .exrcrnă inclus~v,
cerându-se executarea mişcam m ampllludrnea maxima. Uneon, mişcarea are grnd~
diferire, care trebuie înscrise ca atare. As1fd, de exemplu, un picior echin spastic I
poate prezenta ini!i~l o limitare a flexiei dorsale de 50_ (Mx după.Tardi=~}._Daciî s:
0
I.
va insista uşor, echmul va ceda uşor şi flexrn dorsala se va opn la 3) (Ml. dupa
Ţardieu). Dacă apoi vom fkcta gcnunc,hiul la 90° se poate ca piciornl ecl1in să rămână
la nmnai 10° de unghiul drepr c.;1rc reprezintă pozi!ia fiziologică a anicula!iei gleznei.
in acest caz. vom conchide că piciorul echin este datorai în cea mai 1riare parte
reiraqiei gastrocncmienilor; s~unarea lungimii lor, prin flcxia genunchiului. bsi.i piciornl
echin doar la !0°, acestea fiind dalorale retraqiei solcarnlui (165).

a b
Fig. 37 - Exumimirea goniomcJrică a) .Qbiccti\•arca adduqici coapsei în ono~lalÎ!>m;
b) Rotaiia internă a coapsei (după Dufour M.. f'cninou G., Kim;_,·iJ/1hupie, voL 2,
Ed. Flamm:trion, J 9&7).

lată un alt caz de retracţie a extensorilor genunchiului. Flexia genunchiului este

posibilă pasiv la 5". J?acă i~s~ vom flecla şoldu!, nexia g~nunchiului poale să
depăşească 90°. Este evid~nt_ca, JO acesl caz, redoarea în cx1ens1e a genu!lchiu!ui este
datorata numai tendonului d1recî al dreptului anterior al coapsei.
Gradele <le limit:ire a mişcării se socoresc în reiat ie cu pozi!in anatomică corectă
a corpului şi a segmentelor de membru (vezi Mt:toda Kenny-TnH::rn1entul postum!).
După ce am stabilii biJaniul f!OÎcular, \'Om proceda la palparea fonna!iilor
pcriarticulare şi în sp_e:i~l J1 musculaturii socotită incrimin;Jti:. Palparea· ne va da
informatii asupra cahtaplor trofice ale musc11la1urii, eventual asupra stării sale
h ipertod ice, asupra retrac! iii or fibr~ase, a clementelor. fibroase musculare sau
periarticulare. Vom avea de a$emcnea mformatîi asupra calită!ii tegumentelor, a unor
corpuri străine, sau anorn~ale pe care le putem decela superficial sau profund.
Examenul ortopedic _va fi completat de examenele r;idîografice necesare, ele
constituind documente medico-legale. . ..
 79
i.stă
lf)VI Tot in cadrul cxamin:irîi ortopedici.: 1a li ,lill<ili;:iJ/
siv, mersul. El pot1!e Î1 mul! rnai bine cx:rn1i11:1t cu ajuwiuJ unui
nde wJWi.ll rubnr. ·
st ic .\li!r.wl. ·Jupii cum ~)Hrneam. comportă mari 1·arii:1;qj
se jndiridu;Jle. Chiilr la acelaşi indi1 id. in1rc mersul 1i1uhanr.
ipâ w;eori cu 1ien1JJ1cl1ii !cpcni, ai pnrnei copil;'irii şi n11.:1sul
foii ne>igur, rigid, cu genunchii uşor indoi1i. al hiltr.foul11i este
1e1. 0 11 w1e dcos·t·bin: . .$;1u intre mernil i11 pantofi pl;qi ş1 mcr~;ul
rte
cu o i11căl1ămime cu toc înalt al ;iccki:işi frnic:i csri: o
rul Jifc:rcnJiî ca de la o per$oan5 1:1 cu wrul :il1a. .;
ln paiologic, acesre difrri:nfe suut şi nrni mari. mai
numeroase, şi se poare spune că există forme de mers
care su11t pu1og11omonicc penrru o anumită leziune. dad nu
pentru o anumită boală. ·
\10111 !rece În revistă cfi1c1·a din cele moi impommrc:
Şdiiopiitarea csre datornră de obicei unui mcrnbrn
iuferior mai scurt, tic accas1il :;rnn<nc ese1qi:ilă sau c;i urnwrc
a unei maludii. fractură \'Îcios co11solida1il. nrtrirfi.
poJiomiclită sau luxaţie congrnitJ/ii. Alicoci 11ceas1ă ·
\ i
şchiopă!arc:: poate fi datorară unei dureri: il$U cum se in1funpl:i . \ '
în sci:11icii sau în artrozele rcum:i!ice. In uces1 caz. durcrc;i ., \\
( \
..................~
nu permite un sp1iji11 mai îndelungat pe membrnl infrrior
respecriv. Fii:. 3S - .lfrn· /'u//i f>J·
- Mers11/ safu1ii11d - când corpul se inc lină inainre la 1illizia i11fan1ilâ a c1·ad1i-
c~1»ului (1·aJ. = O).
fiecare pas fii cur pe membrul infrrior nfectn1 - cs1c d~ obict.:i
datorat unei aoc!1iloze ÎH Oexit: ll şoldului (co:rnlgic); d;ir d
· puare fi da:orn1 ş.i durerii rnarî într-un şold coxartrozic.
Vom lua în \'edere şi necesi1:1t,·;i de nplecan: pi.::111ru
a sus1ine extensia gcnt11H:hiulL1i cu ;ijuiornl m<ii11ii. aşa cum
se in!iîmpliî în paralizia infantilii a c1·;.idricepsuh11. for in
poliomieli1ă, in caz.ul unui picior ed1in moderat, pacientul
poale merge în acest fr:l, cu scopul de a proiecta mult nntcrinr
cc:iHrnl de gre1i!are şi a nu cădea altfel pc spaft' (Fig. 38).
·· - Mersul s.jidâlor - in care, dirnpo1rivii, li! fiecare
sprijin pe membrul inferior respec1i1', 1runchiul este.: în-
dreptar şi dat pe spate într-un „gest trufoş". Acest mers
eşti;:. caractcristîc miopa1iilor, .in special al cdo1 di: tip
proxima!. Acest mers se i111ălncşte insii şi in unde pnr:ilizii,
cum ar fi: pwalizia totală a fesierilor. în Cilrc cx1cn ..;ia
bazirll!lui se face 11tmiai cu i~cliio~ambicr ii. :lltcori în
piciorul talus (Fig. 39). -
Mcrs11l lrnl:rns:1t ÎllSO!cştc :.ide~cn şchiop;lt;11c;1; i:1
' este caraclt'ristic Jux:Hici conccni1alc hila1i.:r;Jlc. dar se
întâlneşte în ro~le lnsuricien!clc-rnus.:ulaturîi fc~icrc (semn Fig 3 9 - .\fcrs sfi·
Îrenddcnburg pozi1i1·), (ic ea uni- s::iu bil<.1tcr;tl;1. i/,i1or - l'ic1or 1alu>
- Mersul rituhcwf. nesigur, cu paşi mici şi repezi,' prin p:lrali1.ia lri-
r.-prnlui sur;il tJup5
este o fonnă comun îmiilnî1â in senilitate. El esk car:ictc:ri$tic :ii. IUJuk1cu şi
leziunilor de rip ataxic, dar şi in unde leziuni rl!!Ît.:tdJrc. i.n CL !beiu, /31.J.
 P.O Rccduc-area neuro-me>lciric

Parkinson. Adesea :ire~I mers se inso!1>51c şi de oarccar~ rigidita!e. Acest mers !Îluhaiu
reprezintă o formă pnmi1i\'ii de dezn<l:are a mers11lu1, pe care o inl~inirn uneori I
copilul mic, dar şi in primele faze de reeducare a mersului. a
- ,\fersul cu bază largă de spl'iji11. adică mersul cu membrele inferioare u, 0
derărtate, pentrn a mări astfrl haw de.sprijin şi a înlesni men1inere~ echilil)r11 1~ i 1
1

. Acest mers .ii intâlnim în miopatii, in l~bes, dur şi ~n .~nc'.c ataxii cere~u:loase. Ei
reprezintă şi forma de dehut a ,mer~ulm sau a rel11:m1 1111, după o leziune care a
necesitat intrernpereri in.-l~lungată a posibilităţilor de mers. ·
- Mers11/ forfecat este rnraC'leristic hnlii lui l.iule - paraliziilor :;rJsticc...: li
este datorat contracturii exagerare a musculaturii adductoare a coaps~lor. Er se inso1eşi~
de obicei - în acest caz - cu Oexia f!Cnttnd1il<'r şi pici0are c<'him·. ln15lnim insii lllet;
forfecat şi în coxartrozele bilaterale, ca un elecr al co1macturii antalgice a adductorilor
{iucru care favorizcaz-ă subluxaJi.n şoldurilor).
- .Mer.ml f>P râ1f11ri (mersul balerin) e're dn10rnt ~rasnrnlui sau re1rac~ci
muşchilor tricipitali din paraliziile spa~tire. dar ii in1:'1lnim uneori şi în miopatii.
- }./er.wl pc ('(i/câi. cu vârful piciorui11i ridicat de la sol ii intiilnim in,parafoia
1ricepsului sural, dar poate fi datornt şi unei leziuni acute, durero<J~c a antepiciornlui
(fractură Deutschl5nder, osteomielilă a metatarsienelor etc.).
- Afrrsul cosit, in care un picîor esle dus înainte prinlr-o rnrnţie şi abducţie a
imregului membrn inferior, es1e caracteristic hemiplegiei spasricc şi esfe exccutul
astfel, pentrn a împiedica piciorul echin să se impiedice sau să se ag:iţr ik s0l (ohc;tacole
eventuale). Alteori, pacienpll rcciirge la al! artificiu: de fiecare dată c~nt! at:ică solul
cu piciorul său echin se imÎl!ă pe viirful piciorului opus - mers inri!far -. nil:înd astfel
împiedicarea.
J\lersul rlernrdonaf - ultimul pe care-l ci1:un în <Kcaslă listă_ desigur incompletă
- este un mers, care, aşa cum ii arată numele, se face cu foarte mare erori: membrele
inferioare par aruncate la întâmplare. adesea cu rotaţii inutile, membrele rnperio:m: se
mişeii anarhic, cu amplitudini mari - hcmihnlism -, contorsionări nit' trunchiului şi
fixarea - „chinui1ii" - a capului i111r-un torticolis sra~modic (reglaren reflexelor tonice
cervicale). J1.fersul acesta este carncierisric ~indroamclor aietozice şi coreifom1e.
Acesle aspecte patologice ale rnerwlui se pot însoţi şi de rnt:ifii interne sau
externe ale membrului inferior sau nunrni l;i ni\ ciul unui ;egrnent. Pe1Hru al doi le" • ~„

"
caz., să cităm rotaţia internă şi în adducjie a piciorului: un clement spaslic. desigm.
Pentru primul c~z. suni tipice suplinirile care apar in cazul p;irn.lizici C\'adriccpsului ·
in poliomielită. Jn cazul în care .hlocarea extensiei genunchiului :;e face cu tensorul
fasciei lata, rotaţia \'n fi intemri. ln cazul in care 1!xÎstă oarecare valoi!re mu~cul<Jră a
adduclorilor coapsei, pacientul va prefera b)or.area nceslei exlcnsii cu aju1orul
,-t;:'·. ·~roitorului, 'care ·de obicei· nu este interesat, şi; atunci această blocare se va face fn
rotaţie externă.
idre 11~ 01 fa.
ilil'in11t1j.
oase. Bi
: care a

ice - ii CAPITOLUL 3
nso1eş1e
să meri
I
ICIOl'Î\o;
EXAMINAREA ANTROPOMETRICĂ
"
~traqici
•atii. ŞI FUNCŢIONALĂ (GENERALĂ)
ara foia
:io1ului

:11c!ie a Exîsl~ dute somatomctrice a căror consemnare )ntr-o Foaie de Obscrv::qie Clinică
'\CCU!al
esle oblig11torie:
s1acolc Greutatea ~e m;1~oarii cu dnwrnl medicinal s:iu cu bal<HJ!a romană şi pm-eştc
ă solul indi1·idul dezbr~cal (cu slip c1·en11rnl)
l aslfd La sugar, oin15rirea se face cu dntare speciale. care cuprind bine sugarul şi
apreciază h ni1·.::J de zeci de grame. ,
111plc15 'folia se mflso~rii cu 1;1liornetr11l (de adul\i s:iu ~ugar} şi Jprt•ciază dis1:111ţa de
nbrek " la rnlpii !a vcrlex - că!di11l pe sol şi coloana Yertebrnlă în ex1i.:nsie - pacienllll in
i:ire se ortostatism. Se mni măsoară: inălJimca bustului.
ului şi Perimrrml c)·ai1in11 conqituie un indice imporlant pentru dezvollarea normam
tonice a copilnlui. Din pflcare, noi ş1im c5 aceste dale suni rareori con5ernnate în foile de
lC.
obscrv::i(ie; prnlru rec1q1crnren f!:nqională; lucrul este grav. ,
ie sau E»ident, nu lome d;itdc nnlropomerrice descrise în trntate sunt necesare
doilea ,,
'' observaţiei clinice şi e,:,duării (in ct'ea ce ne pri\'eşle). Cc să facem cu unele din ele,
:~igur. cum ar fi: alonja, di;imelrul hiacrornial, diumetrul m11ero-pos1crior toracic, diometru/
nsului bicretal iliac, diametrul bitrohantcrial (aceste două din urmă obligatorii pentru serviciul
isorul de obstetrică)?
l:iră a ,
Perimetrul toracic, inclu~iv cele în in~pirn1ie şi in expirnţîe profundă, ca şi
Jlorul perimetrul ahdominal cons1i1uie în schimb date ~<;>nrte imporrnnle, atât ca indici de
1ce ln dc7.rn!1are, căt şi ca elemente de nbscrv<ljie clinică. E/asriciraren romcică maxil!lă,
adică diforenia dintre inspira! ia profundă şi expirn!i« profundă, este':... de exemplu
un clemen! import:int în diagnMticul
şi eqilurea bolilor pulmo1rnrr. Cum -----...__~„,

am putea aprecia e\·olu(ia unei a~ci1e ·

suu a rahitismului, la copil. f'i'1rf1 d:irek
perimc1rnlui abdominal?
Pent111 mflsuriHorîle membrelor
sunt foarte importante:
a) ,\f!isumre.a l1111gi111ii lor:
- Pentru membrul s11paior. f'1g ./(/ - ,l/1Î."IN•lft•a /rmgimÎi mnn/w11/ui inft:tÎor ~C fot~C
necasta ~.e face mii~urfind cu bandu de l;i S.l..'\.S la 1·iirful mJIWiri intcm~ 1,·i„,:,irli<'ra;•ic·.
1·01. I, Erl. F!:1111nmin11. 191:7).
metrică (centimeirul de croitorie) ,:1

i
H
'.f
 ··------------ -------------
,fr;t:inl;i di1mi.: ma/ginea externa

I :l ;;croi.nionului şi \'.'irfol :ipt>fizicj

~riloide, coiul lîind în t'Xh~1Hie
m:.iximfi, Îilr an1ebra1u! în str-
pîn;qie (Fig. 40). .
- Pentru memhrul .in-
ferior se i:iu c;i repere spina
i !iacă mnero-SllJH:'.rioar{1 şi vârful
maleolei in!l'rne, membru.! in-
ferior fiind 111 ex!ensie şi ·cu
rotula l<J zenit. Pentru m5surarea

a
segmeoielor; reperul mijlociu
esie spiqiul inlerarticufar ;ii
Llc
i l -_

_genunchiului din panea internă; ; i

coapsa csie cxtins;'i pentru mă­

surarea coapsei şi genunchiul
c51e stmiflecta! pentru mii-
:;urare:1 g:uJJbci (Fig. 40).
b) Mii.rnrareq grosimii
segme11te!U1; prac1ic:J1!i în cazul
airofîilor, se f;u:e toi cu b:lnd<i
j
me1ridi, la nivelul 1reimîlor
;;uperioare, llJcllii şi inferio<ire. iI
I La copilul mic accas15 m<i-
surf11oarc se po;ile limita la l/3
I
I
snperioar.'i şi l J3 infe rioarii.
f\-lihur.'iiori mai exacre ;i le
\
acestor dale se pol face pc
b plăcile radiogrnfice sau cu mij-
Fi1<. 4 J - .\hisururea grosi1Jtii - circ1111;/Crittfci - mcmbr11/11i loace elcc1ronicc.
; 11 f;·rior: uJ în treimea superioară a conpsci; />) la ni,·clul
I.NDlCH DE DEZYOL- \
11 ;olcru!ui gambei -1/3 superioară (după Dufour M .. Pcninou Ci .• I
TAH.E. Din <Jceste dare simple

l
Ki11hi1Mrupie, \'ol. 1, Ed. Fl.amnia~ion, l 9&7).
<llllropometrice se pot deduce p
pre(ioşi coeficienţi sau indici, care reprezintă .,un grad de rda\ie armonică dinlre
;,
difrri1e date ori dimensiuni" {I. Lascăr şi A. Ionescu')_
Fi
Vom cita dîţiva dintre aceş1i indici, care şi astăzi, după mul!e zeci de ani,
reprezintă criterii de dezvoltare fizică în şcoli. annată, organizaţii sporrive e_lc.
Indicele .Broca apreciază .g1eutarea ideală, care ar !rebui să fie egalii cu numărul l'i
de cenrimetri care depăşesc un metru din falie. Valorile în plus sunr ncga:îve pi:111ru
.-ib
acest indice. În ceea ce priveşte valori le în m inu:;:
- p5nă b 4 cm indicdc c~lc f. bun:
- pâuă la S cm cs1c bun;
- p.'ină !a ! 2 cm C$lt' mediocru;
- până la 16 cm este sbh. gir
Jndicele numeric sau coeficie11t11l de roh1mici1are l'igner este re;whatul difer~n1ci se
dintre Talie ~i Greutate plus Perimetrul Toracic: 20
T - (G + PT}
fun
• I. Lascăr şi A. Ionescu - Cri1crii de apreciere a n1lorii fizice indi"idu:1lc -- E,/uc<:1iu Ji=icii )a
imli<-ii/11! 11ormulJi puwlogic. faLO.lU'..f., 1933. pag. ih-92.

·"
ern;1
12ici
rhic
$ lf·

in-
l ,I:
t.
------ 1ndiccle
csic bun
e5lC foarte bun intre JO şi - IO
Îlllrc
c;ic mediocru intre
wc sl;1!J i1ihc
11
2I
26
şi

~1
-20
şi -~5
-Jli
83

I .:.\L~ L ol:ib î1111c 3J ş1 -.15

111(1 f.
ful r.
~· )
JnJ!cdc Pigncl. nu· es~c de folosi I decât pe111ru indivizi intre JS şi JO tle ani.
ll• iI lndtcelc cd llllll fnlos1r astăzi. fiindcă nu are limite ele v:i1~11'i şi corl:".spunde cel
l 111 a1 {idd 1c<.ilită1ii in ceea ct pr'Îl'c~te dcz 1-ol1arc:i i:~tc acela a! lui 1'i:inm.:l;:
cu t·
ea I
l
I G -t PT
IU t l
,I ! l T
!' l /m/iceft: R1{{fia tinde să din1ine ahernri:a indicilor în cnuri de obeziwte. D"ci,
i;
scade din media perimetrului lorJcic pcrirnctrnl ahdorninul şi din ialic: grcut;.iJea (;1
I· ... , Joua cifru se sc;idc din prima):
{T - Gi (Pt. - P.'.l.t
· Pan;i la 5 "' slah. irncc 5 şi JO = i;1cdwcru. inlrc JO ~·i 2V "' Lu11, Jc la :!O I> J() "' fo;utc buii.

Criteriu/ ji:io!ogic de evaluare explorează m:irile funqii ale organismului:

respin1fie. cir~·ul<qic. mct:1boli~111. i11 stare de repaus ~i dupi1 un efort sr:rndard. Prin
ciircrli probi: simple se pol ubpne date pn:1i(1as~ a>upr11 c11pacită!ilu1 J'unqionule ale
indi1 idl1Jui re5pectiv şi asupra posibilită!ilor sale de :1J:iprarc! l:i cfon. Pcn1ru sportivi,
1nuncîtori. ckvi, ~tuden(i se po;1tc i11rtgis1rn grndul de ;rnHenamenL intre aceste date
ci111m:
Pe11tr1111ptiru11i/ re.rpirc11or: numiiran:n.re5p1ra1iilor pe mimii şi mai ulcs da1ek
spirometrice (re~pccriv spirograîice). Cu ajutoni! spirografului se ce1,·c1ca:âi cap;icÎlatcu
pulmonară totalft, în repaus şi Jupii un cfun ~t;rndard.

\'ulumdc pulmon~rc statice suni rqirczcnt:HC d.::

- l<1p11cf1,m•a p11/111mwrti /tJ/U/,j (Cl'Ti. adică l'olumul de ;1w cnrqinul în pl:im.'ini la sf:ii;,i1ul uuci
in>pÎr~IÎÎ lllJ.\ÎlllC,
- Ca/':1âi„1N1 1·i1.ilii (C\') c>lc l'11lumul tJc aer cc po:uc li golit p!În n.pir~1ic fi>rpt~ tlin cap~ci·1J1c;i
pulmon:iră totală.
C~podc:ucJ \'ÎWlii >C Îlitp:>ll~În. 1·0/am/I/ C/11<'11/ ( \'(), Cll"liifiz:H in cur; ul unei \'CillÎinJÎÎ; 1·ufr1mu/
impi1111ur dt• re::ai·ii (\'lf(), care se compkicnă piinir-o iuspir~ţic 111a.\Îlll5 şi rolumul e.1pin.111.>r d1·
n::cn·ii (\'EH). c~rc se exprimă pri11!1-o cxpirnţic foqarii, după 1c,;p1rnţi~ horm;ilă.
Se fll:Ji i~11 în cn11sidcr;11ic: ·' .„ '
li1/u1JJ1d rc::idual r.:prc•c111~t de d1krrnţa dilllrc CJpacitalt3 Pulmonară fotală şi Ci1p•cita1c~
/'i&ulă.
C<1paci1t11cu r<·:hluulu /it11c1imw/1i. Jdic~ nilurnul ilc Jet r~111.~s iii plău1:ini după o rcspirnfÎL'
.1bi111ui1S. · · · „ • · · . 1 . ·: • "!
Cupucilalcu i11spim1urii· (C1l. aJil'ii \'i>lurnul Jc 'aer cu1cnt plus rnlumul i11>pirnwr Jc rczcrvi1.

Prn1ru apara111/ circ11/ator in1rc me10Jclc simple folosite în orice salii de

ginrn:1~1icii 5e iau>in eonsidcr;qic ritmul cardiac (pul.~11!) şi 1cnsiuni:n :ir1cri:il;i. :\ci.:st..::.i
se mă.so:irZl in n.:pa11s şi in ortu~tatÎ>rn ~i dL1p{1 o pwlif1 Jc d'o11 sta11daid (de exemplu
20 de genufkxiuni) (.Hartim:tJ. ,
Pentru apn.:cicrea adaptării la efort se stabilesc din Jaielc: demni sus codicîcn!i
func1ionali; .
Coi:ficie11111/ cardio-respirator apre~iază raportul dintrc ritmul cardiac şi ce!
respirator {nomial J,5-4.5) care trebuie s~ rămână constunt şi in timpul dot1ului.
Coc/lcii:11111/ p11/mo11ur raporteat.ă c;1p:u:i1atra \'Îtală în ·1i1ri la greutate: în
0

kilograme. Ele se: silueaLft între 0,060 (f. hun) şi sub 0,050 (slab) .

.„
 Rccduc-nrca neuro-motorie
-----------------
Corjicie11tul 4PC'hl este reprezentat de capacitatea ,·italii in ci înmul1ită
greu~atea ~n kg ~i impâqî1ă la talie în cm. Valoarea J.300 (între 2000 şi Hl(lO) es~
considerala medie. •
BineinJeles că penim ex.1minare;:i ~ronivilor de perfnrrnanifi. în lahornto;i
de igienă a muncii, •• ca ŞI• •111 ·~crv1c11
· · ·1c dc r<:c11pcrarc f1mq1011a
· 1a• a Im.ln;i\'·r:.
' relr
cardio-respiralOri se folosesc astăzi mijlOacc rnuh m:ii riguroase. Apro:1pc ohligm~(i
• d . 11.
se vor lua m ve ere. . .
- _ modificările în ccmcentraţi;i de i:isi!!cn din artere şi din vene:
_ timpul de circulaţie. Yolumul ~;mguin. debilul atrial:
_ •·ariaJia numărului de eritrocite şi a can1i1;ipi de pnt:i>:iu;
- electrocardiograri1;i;
- metaholismul bazal, măcar prin măsurnrea cantităjîi de ro, din acrul ~:<:pir'
Efonul înde~linit este strict proţmimat iic pe o hicicleti.i e~~om.·~ricii, 1;{;
trotuar nilant Cu .aJ~t~rul unor senzori electwrnci unele date pot fi 1nrcg1>tratr~itlt;
la 0 dislan!ă relatn·a. m alerg:ire pe teren \'an:it. dr exemplu.
Evaluarea handicapului fizic trchuie ju<lccală in ronlextul general al <işa-zisnj ·;
normal biologic, conform Yiirqci rcspccli\'c. a sexului, :i gr:idului de antre1,ia111cnt tl~'
Prin probe de laborator se ,.or decela evenluale anemii. luiburiiri ale homeostazie:,
sanguine (calcemie, fosforemic, glicemie, proteinemie) sau creşterile anormale a1:i
pot;siului, ca umrnre a efortului. 'i
in cazurile de oboseală ncn·oa~ii. asienie, s:iu cfinrl nistii pt'ricol11l unoi!
cchivaknţe comipale este necesară electrncnn'.faiogramo.
Tulburările ve~ct~tive vor fi investig:11e prin oscilngrn/ic. prohl' dr sudam/ie,
termometrie c11ta11ata, aermogm.fie palmara. ;
În pedia1rie, datele antropomclrice - !alic. !.'.reutnte, perimetrn toracic 1j'
1> abdominal, dar şi perime1n1 cranian -- se iau cu nparatt~ri.'i adaptată copilultd în funciid
de vârstă, iar aceste rezullnte 1in !'Camă in aforfi <le Yi°maă, de sex şi de vuri~1iik.I
acestor date, confom1 tabelelor folosite în mod curi:nt. La copilul mic n1 trebui del
asemenea să avem o inform:11ie precisă asupra viîr~tei de dez.,,oharc, pe care o pmemi
căpăta cu ajutorul radiografiilor care să ne nrnte apm Î\ia şi eventual sudarea anumi101
nudei osoşi.
La copilul mai mare, penim aprecierea gr;i<l11lui de maturare sexuală <:.e apelcaii {.
la planşele lui Tanner, în care dezYoltarea sexualii este apreci~tii in 5 grade, după'
apariţia semn:lor secundar~. r~s~:_ctiv: _dezvoltarea ~ânilor, pigmentarea areoki:
mamelonare şi dezvoltarea p1Joz1taţ11 pubiene. ,
Periodicitatea examinării antropometrice şi funcjionale este cern!ii de diagm:\;tic(
de e~·olutia hnndicapului respectiv, de gradul de specializare
. .
al inslitutiei
. . ..
rcspectivi,l
.. •. t
dar şi de vârstă. •, '

/.
 ,.

CAPITOLUL 4

t1 r.:-:pir~1 . i EVALUAREA
cii, 1;< Pe i
r:itr ~i dii i. · HANDICAPULUI MOTOR PERIFERIC
~a-zîsuJ~ ,
meni Cit.'
1eo,taziei:
Evalu<irea mi~c~rii în im:>I caz se foce prin stabilirea 1·alnrii 11111scu~tll'r:. Ea ~;c
·male alei
[ace astăzi după metoda F1111dr1fici 11a{Î<ll1a/c Americane pentru Parofi::ial ln(anrihi,
!I
aşa cum a fo~I ea popularizată de c:iitre Luciile Daniels, \V. Marian şi Cathcrine
J hil unoi!
\\'orthingham in canea lor il511prn acequi subiect, ajunsii astăzi. în traducerea franceză,
11dor11{ie,
lacdqi:i a 5-11 (50).
I
!dccJ faio>irii fr>r!ci gr:J\ ilJjionalc ca c1~,1(111 in !cs111I de c1·nllrnrc ;1 mu~chiltir a nrm1in111
;m:tcic ii; rrtop(·distului omcric~11 Rn1'crt \\' Loh'!I în. 191~ I!' J'ln. Ch:irlcs L L.owman adaugli acestei 111c1odc
un ~,. ktn de cota!ÎC 11111ucric:i de la O la .I. ln 1'1.1(1, O Hrnry şi Florence P. Kcndall, kinc1otcr~pcu1i !;1
n fonr1irl Spit3\11I de Copii din lhliin1t'rt' (.fuh11 ll<'plim llrrJpi111//. adaui;.i un sistem de colafic in procentaje,
vi.iri:i1îi1t I IPO~ ~ rcprczrnt:\nd normalul.
trebui del ln 194!.\, Elc1>nor Kcnn~· fine s~ no1crc prrnn1a srasmul11i dureros ( in pnralizi:1 inforllilii) şi s5·l
I noteze cu S sau SS, rlupâ intporlanfa sn: de :1scmrnca, pc111ru incoordon:1rca mişcării. cu i ~au ii.
o pu1emt f'rin lrnii '60. Tart.ficu inrcarc:i sli :1plicc 11ctasii1 co1a1ic pentru \'aloarca musculară din p3roli~;,
am11ni101 spa,tid\ ccrcbrnlli {l'c1'i ropitolul următor).
În !%!, Smith, lddini:s. ~pcnrcr şi lf.1rringto11 adaui;ă col«lîti numerice semnele -+ şi -.
arelca2i Şi acum ială;
de, dupf T.-!BELUL V
areolei;
i::, •htarta runcţionaloi li lllb~clriului

;1gn61tic{ E.xa111en11/ 11111Jt:ular11ril d11p1i Fundaţia 1\'a[inr1a/U

1lfr1<1d11 ecl1iralr11(~i /nrm11ia1ă dr l(l•·rrr
Amah:anii rcntru Pnrali:ic ltr/rmtilă
;pe„ etil'~'; (/91 }), publicar4 lfr Wriglir
(rc1·i:11i1ă 111 marrlt 19./6)

,".;armai: Muşchiul poate in\'ingc gra\ ilaJia şi /00%-5-N-nar~wl;, .nmpli1udi.oc. complc:tă a rni~clirii
. roria ex ternă . .. " . contra gral'Îta!Îci, cu rrzi~tcntil totală
Bine: Muîchiul poale tn\'ingc numoi i;radta1ia 75?.f-4-B-binc: amplitudine compkră ~ mişcării contra
gm·ilo!ÎCÎ, cu rcz.îstcnţii r~rii~lâ

'" ;l!l'!Jiorrn: Muşchiul poate im·in~c condipilc 5/l%-3·P·pa.r11i>il: omrliludinc complct!i ~mişelirii cnn1ra
de mJi sus, numai când este ajurat grn\ 11a1id
Riiu: ~luşchiul nu .1c poale crin1m1a :5~·~.J.,lf-mcdtocru: ;impli1~din; complcr5 a 111i1c5rii,
p:1\ilaJia liinr! cxclu>lt
/ 0%- /-T.rrm·r' (urme): cYi1lcn1 a corli rac turii. ~u st
pr11ducc rni~carc in artîtulatit
.~·
IJ'%-0·:.<·r<': oi~i o C\'idcn!.ă de con1rnc111rli S sau SS
spnţm snu spa~m imrnrtanl
 /j.Q Reeduc.:ire~ m:uru-moturic

l
I
- ... a -. . b
-· ~
- ..J

c d
Fig. 42 - DctermÎllureu 1·ulurii 1JU1SC11lurc o n·uJrinpwlui f<lup.i .'\l. Riidt:kscu şi CL Baciu): u) Se
sin1tc cun1raeţia fibrilată şi 3funcc.arca rofukl: va:lu41re = I; h) Se cxLi:ută r111şca1c" iznpotri.-;1 gr:Jvita!ici:
valoare ~ ); c) Mişcarea ~c poate cxrcuu impo1ri\'a unei uşoare rai>lt·n1c: "~lo.uc = 4: dJ hlişcarca -
de an·1plitudinc nonnalâ - se ·c.x~~tută suU o ri:.zi~Kn!ii m:uc: \·alv;,.t1L ~ 5.

După cum se vede în cde c51e1•a exemple iluslraie, me10Ja !Îne .să giisească
poziţiile juste penrru eliminarea grnviiafiei şi. de asemenea, pentru diminarea
intervenţiei alior muşchi, suplini10ri. Această inetodă a foia cen:eta1fi pe loturi mari
de bolnavi şi de l.JD număr mare de kinetoterapeuti, iar va1Î11!îile nu au dcpaşit +sau
- 3%, ce.ea:'ce dovedeşte precizia ace:>lei meiode .
. -· -----Aplicri~ea 'mefodei;-însă, presupune;
- Cunoaşlerea perfectă a anatomiei şi biomecanicii; i
I' - O anumită experientă, î1lspecial în ceea ce pri1•eşre rezislenp aplicată. Această

rezistenţă trebuie sâ 1inâ cont de vârsră, sture biologică, antrenamenl ere.;

- Cunoaşterea pozi\iilor in care mi;.n11ea se puaie t.\t'.t:uta Eira în1t::rve111ia
forţelor gravitaJionale şi a muşciiilor care pol iniern:ni în suplinire;i mişcării.
Dinamometria măsoară foqa musculară u muşchiului siiniilos, cu \·;do:m.'
5. Dinamometrul a fost imaginai pel!lru foqa flexorilor dege1elor mâinii, lombricalii
inclusiv. Dar, cu pufină imaginaJie, dinamometrul, ~au o serie de din;rnwmetre,
poate fi adaptat pentru orice grupă musculară. Cu unele mici excepţii. este m:ii l
greu de cercetai astfel foqa unui singur muşchi. Măsurătoarea este folosită ca •
~'
indice de dezvoltare, dar - fiind relativă, atâ! în ceea ce priveşti.: meuiiner~a t
cali1ă1ii arcului de ojei, câ1 ŞI in ceea ce priveşte forţa pe care o opune subiec1vl
!' n
~
C1
a•
 87

·I' I
I
I
I
I:

a b

Se
ici:
3 -

că
ca
1ri
c d
lU
l
.! Fig. 43 - Dc1"r111i1wrrn 1 u/vrii m11.1nilur.t u isc/110-gumbfrrilvr '(Jup;l ·AL Râduic>CU şi CI. Baciu);
.1
u) Se ~inuc co1111Jqia libril<iră: '':iiu~rc"' I; bi Se c-xccu1A 1111,wrc ac1i1·ii imputri1·" gral'ila!ici: v~luarc
"'J; 1) t.li~CJrcJ se pu.:i1c cx~cula >ub o 1ni,1rn1ă u~o.:i1h: 1·ah.>•rc; ~; d) /3o!n:11·ui po:11c să se nicu1in:.
cu bai inul ridicul J~ l.i' plauul mc;ci: '\ ;,Joarc "' 5.
ă

(greu de reali2a1 la copilul sub 7-8 ani) - măsuriitonrea nu se prea foloseşte în

clinica mcJîculil, rămân:ind o mctodii pc1nru spuriinil :i11trcna1 şi pe11tru urmărirea
nt:~l.:rii foqi:i &ulc mu;;cuJ:11e.

f
II EXAMENUL ELECTRIC
~"
t Erame1111/ ele<'lric este indispensabil diagnosticului corecr În leziunile sistemului
!' nervos periferic. Examinarea cuprinde t'lectromiogn:1fia, cronaximciria şi viteza de
}
conducere. Examenul clec1ric cu panromtul, folosind cumll g:ih·anic şi forndic esre
astăzi o rne10dă dl:pă~ită. ·
...

.,

I
a

c d

e
Fig . .f.f - Dr1rrminarn1 miorii muscularp o orcn.rnrifor cooi1:;d (dupâ Dnnicls şi Worthingham - 50}: a}·
\•al. J se acccntucszi! pliu! frsrer. b} ''al. 2 - dccubi! lateral, genunchiul în extensie: membrul infrrim
deasupra c~lc mcntinur de l:inctolcrapeut. Se nrcur3 cxicnsia conp~ci; «i ';;I 3. Ex1cn;i:i to~psd se fac!
ioată amplitudinea. Cn si la ''aln.1rca :'. ~c menţine hazinu!; J'cnunchiu! poale ii lkc1:11. pentru a c · '
;ictiunca ischin-gaml>icrilor: ,IJ şi cJ val. 4 ~i 5. Extensia conp~ci pc lo:il~ ::impli111dinca !se va 1i11c c
po~ibila rctr:iqic a dr("ptului anterior). Flcxia genunchiului nu' a dcpiişî 9Q". pentru~ nu fa\'t,ri;:a cr

Elrrtromiografi.a esle nn ex:unen obligaloriu ~i de rcfrrinlii atât penlr

precizarea diagnosticului. ciit şi pemni urrnarirca e\loh1iiei şi a beneficiilor trat~111cn1
fizica!. Penlru d:Hele fom1e vaste nle electromiografiei, spa1iul ne nbligâ să ruf
cititorul să rcctir!\ă la Ji1eratura de specialitate (} 2R. J59. J7 2 ).
Am fost şi noi influcn!•lli de ideea preconccputii cii elcctrn111Î(lernfia l;i copilul·
mic e~!e greu de făcut şi de inlerpreta!, dar mai :idcviirat tste fop!ul ~5 am i11Yfi!'11 sf
 E1·aJu;irca kl!ldic3pului motor pc1ifcric

t.....:--·-----_J
b

,•

c d
Fig. 45 - Dct1·rmi1wrca rnlorif 11111.<cuhm.! 11 u,/d11c1oriior covp<ci (dup5 03nicls şi cnl:ib., 50): a) Val.
O~i I; h) \'al. 2. in dccuhit dorsal, m~mbrul infrrior cs1c dm în adduqic de )3 I' ~hduqic de :!5°; r) \'ni.
3. Dcc11hî1 !:iterai. Membrul inicrior care sr n:;miricnii cslc re rrn1>f1, rclâlalt c;1c su.•1inu1 de kinc101crnpcu1
l;i ~,::· obduc1ie. Membrul de rr nrnsă ntc ri1!icn1 p;Înii ~r lip::i1c 1fr cd supr:1iarcn1; 11) \'al. -l ~i 5 se
aplică re7i>tc111a <lca,uprn i;;cnm1chiului.

ne folosim de electromiograf şi si\-l socotim un mijloc indispensabil in diagnosticul

şi reeducarea neuro-motorie, indiferent de vârstă. .
a) El este în primul rând un mijloc de diag110stic. Diagn0sticul di~rrofiei
m11>cti1are progre:;ive poate fi pu> înaintea manifestărilor clinice manifeste, după cum
el es!e aceln care fo:ca7.ii diagnoslicul atrofiei neuropatice.
. . b) Ne pune deci. în. evidenţă leziunea neuronului motor din coamele anterioare
rtt a c ale 'mnduvei, fie'. · · ' · ·
!ÎllC f - prin trn5e11l carncteri~lic miopatiilor neurogene (!mala /frrd11ig-Hojfma11). fie:
- prin prezenpi oscila!iilor gigante, care ne arată o leziune de pericarion (Fig. 4S).
Cu ti1i1pul şi cu oarecare e;xpcrieni5 se poate ajunge s;i deosebim leziunea
neuronului motor de o leziune r:idicular:i, de e.xcmplu. Dalele elcctrorniografice trebuie
judcc<!le in contextul asrectului clinic. H. Radu spuric: ,.În orinia ClllC'lllă, foscicula1ia
reprczintii cxpn~sia leziunii pericarionale şi rareori ~parc în leziunile radiculare" (136).
Leziunea plăcii motorii din rnia!;(enie se traduce, de asemcne:i, printr-1111 traseu
c:araclcristic.
c) clcctromi'ografi;i nr poale' ni_denţin comporrent:t spa~;1ică a unei anumite:
c:ontracturi printr-un examen inrcgrat, comparativ, prin cx;unlllate polifazicii c0n·
90 Recduc:m:a ncuro-mvione

a b

f~ig. 46 - Dt..·fr:nninurra 1·alorii 1nu.scu/Jre a }:llJJ~

b1n11l11i 1Hll<:r101 (după J);.n1ds şi cql.1b .• 5U): 11) vai.
l - Teudo11ul l!"mbkruh•i ~nlcrior se palpează·
b) ,.„I.
J .. 1'ac1cntul c:o;ccutii llc\in dorsa!â şl iil\'cr~i~
piciorului ,-.;: 1m1tă amplin1<linca; cJ ,·al. 4 şi 5 - ;c ···
stabili;~:iză l!Dmb:t <lcnsupra gleznei: rezistenta se
opune pc f„qa dorsurn şi 1niuginca ~ntcrio_~r5 {I
pidowlui.

APRECIEREA VlllSTI:! OSOASE PRIN APARl}IA

NUCLE!LOR DE OSIFJCAllF.

a b

[))1 vrt vr;r~ vr: r~

lj!
-06 _c: _,.//
~ ,.vrr
~IJ
::::::::::. -> ~ ===::::> f
...... „ 6
\~rut; ~uJJ~titiJf
JL~i.J lf
)uuvl
\;il))J''
t! vo
ifl?f,
;,Ip(
., BY!t, o"
..,„ of1 ·= =
Fp.
~--- ,JOîJ ,,,.
i77:/
('l\Î ,.,,.-', " ':lt;°'i

J...<
~ vf) ~rY
q__ Q Lr
\ .
®"\:>
'1\/ ('() .I

{Î !~J
fu ·rn rn IV\
li,J ~
ff ~1~ Oi>.s ~04.' &4
..._,
e-~
2 ani J3ni ft,;ni Sa"'· 6;;ni 7,;xi,-

Fig -17 - Apr.-, ien·a •iitstei t1.1t1ase 1ni11 upuri/ia

1111deifor de osifi< urt'.
 f l'.:duarcJ /i;,ndic:apului nw1or pc1 i fnic
~! I

., 4/i . Di/oii«
f 1$· . . .
1111J·"'
.
E. .M. G.·.
) !ÎtHil~pc; b) t1a>cu 11111:1fcrrnpu/ 11p
~;, 1 ruftc rr11i.cularil PH•grcsiv.'Î;
c) ifJ>Cll ir1. boab \l'c1Jnig lloff111Jnn:
, 1)<j1Jjii UlllCC, gtJ!JlJIC, lclJll\' lllJ1J1t:t:.

~Hrl~.J~H~
1
c
I ~ r ~ y
a gu111- colllÎtenrii. J>utelll lJS(foj deostbi la un ~o!d 5fWS!ic neclU( ÎJI te mă~t1r5 p:,u;i:,;uJ.. iliac
I: 11) VIJ.
a Ip cază;
pailicipă J_~ <JC<.:astă 1lcxie sau. laur~ ~ii.:iL>f :cJii~1, contritiupa gaH1l'.ie1ului p11:;1c1iur:
invcr•ia d) Cu a_1uwrnl dcc1irn11wgrn/1c1 Jt:pcrnrn 111;11J11ea exwnc::11ulu1 clime şi cu mai
i 5 - se multă .obiec1iviiare apari1iu unui n;m:u de rci11c11·<1rc, no1111;.ili;i:;irc<1 ll>pcc:tului po-
IClll~ Se ten1ialdor electrice, di~puriiia oscdapi/or unice gig«rne. În parali:tiilc perift::ricc ace,;rn
Î03 r5 a es1e un mijloc riguros de urmărire 11 decidor u11e1 nntJJll!lt: tcr;1peu11ci.
e) Elcctrnmio,grntlri CJZ.w iJ,n Je p:.mdizie spas1ic<i cerc:brnlă. la ;1dolesce11ţi şi
la adulţi ar trebui ~;J cup1i11dă şi nu111rnul rt'.flc.rului fi. Act~Ja reprezintă po1en1ialul
musrnhlr sun'enÎ! îmcdia1 după s11nHdillc:a m:1l'11lui 1c.>pl:t:1iv prnm-un tllfl:fll de
intensi111le subliminală. Unda i:stc tukasii in fibrele rnusculart depenclcnic dt ntrvul
respectiv. Dtscris dt Hoff111:rn in JYJ S, el a dipilrn1 ustiL:i in p;1ralizia .spastică
c~rebrnlii valoare diugrwsi'1că, dt control şi de: prog1w$1Îc în cadrul unui Jnume
trnwment (Fig. '.J9).
Este adev;1ni1111sii că ace;i~tii c.\z1111111are nccc:.i15 mul1fJ răbdare, 1imp. experienfii,
elemcnre rot mai ,g1c:u de: giisir in p1qrneie noas()'e re~ur:;e.
O Ekctromiogrnfia ne pune Li îll(lcmi111ă in mod m;.ii pr.:i.:is şi m;1i elcg11m ded1
tehnicift clasice şi: viteza de cu1hit1t:c1c 11e11·oas~, 1impul de !a1e1qi1 şi cronax1.i.

,y
~~___.)\ -----.ii•.~­
~

,
. .~\1.
~I
//
·~r-r-
- --
. ,._,. .... ...
 92 Rteducarc:i ncuw-mo10ne

g) Nu în ultimul riind, \'Olll re\'eb rolnl cleclromiograrici în st;ibi

diagnosticului de tetanie paratirenrri,·:i. 1ksrul de fn:C\'t'lll l;i :idolcscc:ntc şi tine
acest caz, un trn~eu polîfozic. cu potrn\iak ample. in hufr111 i. !;c pt!nc în e,.; 1·
după gawtarea brn1ului minin;um 5 minute şi o serie de vemiia[ii pr<ifund~e,
plămânului (menÎle Să crească CO, s:.lf1J!UÎl1, deci ;1eidoza) .. !ll\'i.'SIÎgarca are Îo ~
muşchii interosoşi ai spa1iului li inÎermct:icarpî:rn (fig.. 50). tl
r; ( in
,ţ_

i:rn; r~1r111!1r !:' ·:· ! : ·~ l r: ~·;1' i

!.i ;~ '''l' ~~
i

„ HfiH ilfHiiii it irh li i it- u-1 i~-ÎHi iilt I

1

lOOpY
I 2DOµV
a b

Fig. 50 -- TuHec PltTlrPntit.tr.1•1Îicc: u) Lf:?.lunnil

plăcii nH>INii - Mia,;trn•c: b; BufruTi pnlib1itti:f
i--1„ni;i p:ir:llirc-npri;·5 (intcrnso~ii ;p:i1iului li. rliJ!I~
g>n11~rcl: d Tra>cu de ;cincn·arc in poliomid~it,,

ii
!t

,____...
10 rnsec 5 msec
1-
c

E.;,:,mcnu{ dcc1ric Cll PumoJtatu/ c:<h:: - n?a cum f.Ţlllncarn la rnc~pu! - o mc1ndă dcpă~i1i.
. .
·"' :immhm . . "' ...
lotuşi c-alc\•a nopnm necesare: .
a) mu~d1ii şi nervii normali râsptmd rn aceraşi in1t·n~i1a1c 13 stimulii r3raclic ~i plqnic. -Oti I
stimulul !'ah-anic. care se produn:- la inchidcrca şi dc~chiderca curcnrului produs de o b:iicric anodir5 c!i t
mai lung (lfl() ~).fală de cd far„dic (OJl{IJ s); l
b) nervul degenera! nu răspunde la nici-1111 slimui; '
c) muşchiul :ii căroi n<:rvi surii dq:~mcr;i!i rnr ~cn~it>il b ~timuli m:ii !unici:
d} legea polară: contrac1ia carodidi de inchi.krc e-ic lll.1i m~rc lkr;il crnllraclia :inlldici
închidere, care este mai marc dcdt contrac-tia Jnodică de tkschidcrc. care. 1:1 rfm,Jul d. csic m:;i uUI!
dcdil contracfia catodică de dcsdtidc·rc.
/frorJia de deKe11rn.·scerrlii pu«fivlii se lraducc prin:
- mărirea prn!!urilor de cxcit~\ir re ncn·:
- hiponcitabilitatc faradică şi hipcrnci1abili1:11c i;alrnnicii pc mu~cl11. l 'ncori lt-r,-~ pnbrii ~li
dcrcgi'iri. in $Cnrnl câ pragul este mai mic penim rnn!r~«!iik b :mc>d. dt:c:il cdc de iti~hidcrc 1:1 c:iro'
 [r:iliwrr:i handicnrului 111010r
93
Rcaoiu. tic 1fr;:rurrnt e111/J Io1ul1i \c lrd,/urc· 11rin ·
'nrn;1hil11.1t~ n111:i rr llrl \';

lllllŞChÎ .
- 11,ic·xcit;ibilr1.11c l:ir;idid îi l1ip11cxc11abili1;11c ~·.1kmicf\, cu rnan· in1!1r1iric a rnntrnr!ici, prniru

,.
. \'i!eza de conducere nerron~~ se 'crrcctcazii :istil?:i cu npnrate special consrruite
pentru acest scop. Se cercetează pc nerl'i rnicş1i. mai uşor abordabili, cum ar fi
sci:iticul popliku extern s:.iu rubituJul, dacă nu este vorba dt> un anume nerv lcz;it.

Nvl 't
;\pnrn'1c1e acestea Je care \'(li him pol regla i111cnsi1~1tcn,
p:i11ta de intrnrc sau de
d(:ci c:iractcrul stimulului, şi nu şi refcrin!t' de hi0fcc1lb::icl:, deci pol stimula efonul
perscnal al individului pentru producerea unei ;murnite contraqii.
Cronaximetria mă~onră excitaţia în funcJic de viteza curentului electric.
ieşiri.:,

Cronaxia este timpul de trecere :.tl cureniului necesar pentru a obtine pragul contraqiei,
cu o intensitate a curentuhii cg:il:i cu dublul reobazei (rt:"obaza fiind i111cnsî1a1ca necesarii
pentru a ob!inc pragul de conrrJqic b o închidere pre-lungită a curentului g~l\"nnic)
Datele normale pentru cronaxi:i muşchilor nrni imponanji se gf1sesc in
ANEX/\ I.
Tot pentru certific:ir<:"a unui dîagnosiic în arc:i~tă C"llll:'goric de :ifrqiuni ne
slujim şi de datele l:iborntorului (Între care crentincmia şi creatinfosfokin::iza pcmru
distrofia muscularii pwgrcsiviî) şi uneori de hiop.ria 11111.rrnlarri.

cpăşîti. ~

vanic, lki
nodk~ c$11

1nodici;
m:.i11Jlll
 CAPITOLUL 5 j
j'
I

EVALUAREA HANDICAPULUI
ÎN INFIRMITATEA MOTORIE CEREBR.ALĂ I
I

I
Metodele de evahwre a capacil:.t\ii f11nqionah: expuse pana a1c1 - m<.:tod..:
analitice - capătă un caracter cu loll!l rd:11i" a1unci dind infîrmi1a1ea motorie e~re
glou.ală sau are o origine centralii . .-\cc!'ac rndodc nu i:iu şi nu pot lua în cnnsidern1ie
l.I
coordonarea musculară. t.luţiii cum nu pn scama de foprul cii. în cazul lc1.iunilor
centrale. contract ia muscularii e~tc variabi hi in funqie Jc: cnwiic. s1arca de ohos1:~1 l;i,
frică, poziţia c~pului. sit11a1ii neohişn11i1e ş.a. În n~emcnca rnndi1ii, nalu::i:ca
I
handicapului motor !Tehuie să 1ină scama de cu 101111 alti focrori, decf;t foqa de L'xccutare
a unei mişcări. Un test corect ar trebui sfi !ină com şi de tulbur;irilc senzrnia!e, gradul
şi calitatea mişcării, uiili1'i1ea ci funqion;ilă. componame11wl inickcwa! şi social.
Bnbath stnbileşte pcisibili!5ţik funqionale şi caliiatea lor pe baza cunoştin!ch•r
despre den·oltarea normală a copilului. E! s1;1hile;;;1e a,;lld llll nem:"1r de pns1uri. care
se capătă treptat în evolu\ia filogene!ic:i şi pi.: cart: copilul 1r..:huic ~;1 pt•ai;l ,;;i k
;idople, pe măsură ce dez\·oharea ;;a mororie se des.1v;"1rşcşte. :\111pii11ufo~ca ~i cali1a1<.:;1
mişdrii sunt notate cu valori de la O l:i - 5, dup5 cum urmează:

O= postura rcspc-ctiv:i nu po~11c fi ob1.lnu1:i nici p.:tsÎY. nici ac1i\'. ~pa-:tiriwtc:l fiind pr.:a ptHcrnică.
chiar per.Iru a a~cza copilul în pozi;ia Jmiiă;
1 = copilul poale fi ~~cr.i! p;isi\· În ·pu;,i1i;i dorii~. dar nu p«a!~ ~ii-şi mrn1ină ,;Îlilc!Hr accas15
pozi1k:
2 ~
wpilul po.:uc 55-şi mcniină foră snpon po:aur;>-1cs1, după cc a ii.bi :tşa:it in mod p:1.1iv in
c:i. Spas1id121ca s:;u sp:ismdc incrcurcnlc sunt 1nai puJin puH:nncc şi pt<! {j co:11rnl:uc
inrr-o oarecare măsurii de către copil, deşi nu cslc sutiricnl pc111rn a pute:: im·ingc rczi~lcnp
sp:ismuluî ini!ial ac!Îv;
3 CDpihd po:itc s.5 se 1u:~~c tar5 :ţjHlnt in ;;oy[~;J 1„. . ~t. d::r u 1:H:~„ :nir-un 1n„1d :uH..1nn:1I (:->c
no1c-az5 ceea cc este v.ic.io~ io n1l"c;u~~t
4 = copilul pct~UC s3-şi ia ~in,gur p .):\tur:1 h.„~1. ca în 1ntnl nonn~iL tiar nil~c~irt~ r::h:· i1np.:1 f...·c1;;
1

in1r-1m dcialiu minm (c:trc ,.,, fi uo1:11):

5 "!::" n1işcarc .activă nornwh1.

Posturile test sunt: I. Dccubi I dors;i L IJ. Dccubi1 vcn1ra L li I. imoam:n:a <lin
decubir dorsal pe o pane. IV: Întoarcerea din <kcuhit Jorsal în decubit \:entral. V.
Şez:ind. şoldurile flectate, coloana cx1insă. \'L În ~rnunchi. 1'.'<ipul sus. coloana in
extensie. VI.I'. În genuflexiune (pe ,-ind. :;prijini1 <lin :;paic. Vil I. În picioare. i:ăk:îid.:
pe sol, şoldurile în extensie.

L, __
 E1·:il11:1n:J li:J11dic:1p11lui în i11fomit;l!cJ 111l1to1ic cc rcbr;1l.i
9.5

TABELUL 1·1

- 1>11/tl JIU}1''rii

Er11mi11111i.r
/) iuJ: lltHfÎC
r ;\'11111,· ~\'JtlJJL" w\'uJJI('

I TtJtu.! ;1t1J1uril11r .;i i

III J'C1i rilar D111a Ohs. /)1110 Oh Du ta Ohs
II
i' po:iţjt• ..Jupi1u:i:J
I
II I. Şu!Ju1ilc şi gcuund1ii n~clil{Î Îl! mc.ct IOl:li.
l Bra1ek incruci~hilt:, p;,l111rk pe umeri.

II
i
11
-2. Aceeaşi. Întinde M!S.

--
Î1lli1i1k )\JJD. ,• -----
J. Ridică C\:ffl'011tlll'3 td;ilid
\ 'ii\
Pt.i:iJit' prunal~Î
I: ~. lln11d~ inti!l>C pe lfogâ op. CJpul ,e iiJ1d in
cal..: !l po2i1ic wijtu~11.:.
:~re I -
5. Br.:i~dr ÎntÎtJSC pe l.iug~ t:OIJL f';ilu1c·k prii""
-
:qie
1lt>r
11.1,
- in _jos.

6. Flc.:1enil ţcnuncl1iu! sd11g. cu şoldul CXIHJS.

ren
are
.Iul
-- FIWCJZIÎ ~cnunrl1iul

7 T1u11d1iul
wnical5 .
cxii11.\,
urc pi. Cii şoldul <''1i111.

;prijini1 P•' :1111d>r<1!c. fa!;,

S. î1undiiul CSIC •prij111i1 numai pc palm.:. cu

)!Ir co;ildc şi ;ol<lurik cx1;11sc.
ir.: ---
~\r:â11d ,/,·,pt
h: 9. Pl;wlci.: Îlllfl1Cll0'11l' $n1Jttt th.· flL'.'CIJh: ~Î 1tit~1LI..'
~:i
in ;doră la mm. ~15°.

IO. G.:nu11ddi c.\lin;i }i m.:1111.irclc i11fr1 iuarc :il>Jusc

că, 90- !00°.
- --
il;j I l. Garnbdc Ocl'l;,fc peste ma1gi11c;• mesei. Ex1i11d~·
~î
s'cnimchit1! Sl~llJ.l. Ex1i111k g..:nunchiut d1cp1.

i
I·:
in , '
s~·11wir/Ji
,„ ',.
lfC
~ 12. i11 .. p•tru lahc" . Sp111clc ~i i;;itul Ul Cptc t f:uii
„
,..:;' hipc1cx1cmic ),
iC J) Gr,·utalcJ pc ~cnunchi.

--
!

b) (ir,•ui:!l.:o pc 1ll:iim.
,;,
IJ. Şc~5nJ p~ unul din 111.:1111:-r~lc inkrio>irc 11,·.:1.111:.
Truuchiul d1cpl. hr;i1ck rd:n:.ic.
a) f'c !!Cnu11d1iu! tlrcp1:
11 . b) l'c ~rn1111chiul ~ttlng.
14. În ~rnu11cl1i, lrund1iul drept c~pul iii mi,il1•c.
. ŞolJurik '"IÎn>t, br;tfth: ·pc b1uri.

15, l'os11115 r~\·alcc Grc111;i1e:1 p~ J!cnuuchiu! tlr,·pt.

At"~dşi. Goc11IJl<\l pc gcu11nd11u! !\tjug.
"
 1\.1-'...'-ll_t'l._Ul~ ti li'-"'''' •o<~·~~„,„

Dma (J/J:r. Dote Obs. Dela

Pe rine
16. C:llcâic-k pc $Ol, dq;ic1clc ndkc1,11c Gcnnnrhii
oricnla!i in :1ccc3şi dircqic ca şi <lc_grlrlc,
şoldurile flcctatc, capul Î!l linie cu tnmchiul.

Orivstalistrnrl ~Î elt•1nt·nte ele ttu•1:r

17. St.ind. Aliniere corcct..t

18. rclvi~ul şi lrunchiul aliniate <lupii pirionil

din.1in1c. Ambii gc~unchi extinşi.
a) MID înainte; •'
b} MIS inaintc.

19. 5Tu{irmc mripc<M

a) Sprijină :grC'Ula!ca pc Ml drept.

!1:
:w.
b} Sprijinii grcut:llca pc 1'11 stân;;.

Sprijin pc di!di. :'\H. Exlins şi wrnl

afara. Ambii genunchi cxtin~i.
uşor in --
a) Se sprijinii pc- dikăiul drept
b) Se ~pri_iin~ pc călc:ii11l st5ng.

''
.
Aulorii lllrng atenjia că harta accil~!a tr-::huie judecată în îunqic de viirst~
~

pacientulu'i. Valorile O pentru unde posturi pol corespunde unui c-opil normal la 0
anumtlă vârstă. Nu se poate cere unui copil de 7 luni, de exemplu. să îndepline:isc~
poslurile test de ortostatism. Autorii consideră mişcările în c:idrn! accslor posturi cJ
ab~olut necesare pentru îndeplinirea ultcrioarii a act dor mai complexe: ~edcre. s1:i1iunc.
mers etc. L'neori harta ia un car:icrrr p:micul:ir, unele posturi fiind imposibile. in timp
ce altele sunt perfrcr normale.
Pentru Tardieu şi şcoala sa, evaluarea dcficilului motor în paralî7îa spa::11ca
cerebrală se face - de la J 2 săptămâni la 9 ;mi - pe trei plimuri: St<i!Îunc - locomo!ie,
Jocuri, Îmbrăcnre - Hrănire.

Astfd, la 2 ani, c-opilul trebuie .<ă: l. Alerge. S1i ~oic ~i ~• <(ll>narc singur 5cărilc. Să ~lk sii cadâ
re ~p:itc:. 2. Cc:tnstn1icşt(' un tutn cn 6- 7 cuhnrL Înşirâ pt~rk n1ari_ intnarcr paginile câte Htl:l. Un1pk
rceipit>nlc. Fr3m:intii o pastă. 3. Îşi !'C(l:t!c pnnl<>fii. m!tn:i din miincrn l1ainci. incc~rd să se spele pc m:iini
şi sâ le usuce. nnc o cră!icioară C"U două mâini.
La cinci 11ni - un :th exemplu -: l. Traversca;:â eo slradă putin frccvcnl"tă. Sare într-un picior.
'.!. D~cnt:ază un triunghi. Y Încheie nn•ruri mijl<>cii re ci. T:iic iamht>u ~ou br:inzil ·
Si 13 7 :mi: I. Cohoorâ ~ingor din mtlohuz. 2. Taie ni lc1irs11:n1l in li>11C' drc:•p!.i (lrnforaj).
Oc~cnc:i1;\ un romb. 3. F~cr un no<I c11 hudii tf11h!:<

Nivelul funqimrnl rle n·niu1ie trehuie corelat cu te5lek rlc ;1hili1:i1e şi de activi1ii\i I.
i
zilnice, despre care vom vorbi in capi1olul următor. Cotarea e:.;1e mult mai nu::mjalii Ii
decât in alte metode şi se face de la O la IV, după Hansen:

a = Nu c~is1:i nici-u rujburnrc 1ln:daf>tl:i

I = Tulh1irJrc u~o:id, pc rnrc o po:ilc decela nmn:ii t:n ~pffi:ilist
li "' Tulbor:i1c~ poale sli fie nl"cr.·~1a, f:irii sii fie .i<'n:n1tă penau rrnniil{>r.
JJ/ = Tulbur:iffa jc-nc-ază pmlătonil in fu1H:!in1rnli1:11r:i ~a.
ir "' Tulburare.a cstc- atu! de gr.1\·â, încât irnpinlică ~prr:inţ:i rrc·duciirii.
'l>elrd I'/

Ob.1 Testarea .mişelirii

. . • .
volimiarc
. .
se fiice
.
dup;i !normele Fund·•.1tiei /1' 111 t.:•1••1cnne pentru
p;1rnli~ia lnf:mtila, ni ceea c~ rmcş~e forpl~ !~Dl<llJ!fo-se de la o la 5. Testarea trebuie
jnsă sa aprecieze şi. viteza ş1 pn.·c1z1;:i m1şcarn.

Viteza mişcării ·!Îne seama de <H.:cekrn1ia ei fa!5 de valoarea musculară la care

se produce: Este cunoscui fop11d c5, arunci ci111d un spasric arc de î:icu1 0 mi~care care
cere mai ~i.u!iii foqii,·mişcarca se foce mai îneci, cu _m;ii multă <lificulrate.' Se po~te

--
chiar sta\:i1li un rnport, care es1e ml'ers proporfional. ln cv<1luarea Tardieu se notea.ziî
cu l mişcarea care este uşor încetiniră şi cu L mişcarea foane încetinită.
~egul~riratea mişcfJrii (prcci?ia) este cel de-al lreilca elemrnl în aceste
cazuri. Dupii cum mişcarea se foce cu sacnde mari sau mici, niişcarea este notată
cu S sau s. •
Spasmul imtagoniştilor care se opune mişcării cercetate şi foce uneori sii aparii
I chiar 1~işcarea contrarie se notcaz5 cu op (spasm opnzî1ional).
~ I
I ln sfărşit, mişc:irca exrculatfi de grupul nrn~cular n:::pcct iv se măsoară in grnde
(amplitudinea ariirnlară a mişc5rii respccli1·e).
Testarea se face prin mişcâri sirnple, obişnuite copilului. repetate de mai multe
ori înainte. Se cm: astfel copilului siî apuce un obiect m:ii uşor sau mai greu, să~l ducă
la cură, să se aplece, să se aşeze pe un scăunel t>tc.
~ lntă un exemplu de nolare: 4 l S 90. ceea ce inseamnii că mişcJrca respectivii
se face eu o for!ii de valoare 4, este uşor incetini1~. prezintă sacade mari şi are o
ampli!lldine de 90°.
first~ Evaluarea dez.volliirii motorii dup5 Mnrgarer R0od şi după şcoala din
la o J'hil;idelphia (Doman) vor fi specificnfe în cadnil descrierilor mclodelor respective.
asc5 Pentru copilul foar!e mic. in afara cota!iei ArGAR. care se face la naştere,
'I CJ vom mai cita testul M.S. Dubo\\'itz şi V. Duboll'itz. ca şi pe acela al lui Knobloch.
llllC, Pas:imanick şi Shcrard (85).
imp La copilul 1mi mare este ncce~ară o cx:unin;:in: mai complexă, care s5 cuprind5
şi prnhe de Tcrnpit> Ocupaţicm:il;i, de coordonare. de abilitate manuahi şi de activit5!i
:tică zilnice mai variate (vezi capi!olul um151or).
l!ie, I .111 S<'qia de Recuperare Function~lă NeiirC1-l'do1orir Copii, încii de la infiinfare,
in Spitalul de Copii din str. Călăraşi, am alc51uif o fişă de lestare funqională, combinând
fişa soţilor Bobath, cca a Scr\'Îciului dr Re~hi!imc copii de b Be/lel'11e Cenrcr din
cadă i'
!. New York (Dcavcr 51) şi fişele unor ilitlnri franccz.i (Tanlii:u - 17 J, Cahuzac şi col;1b.
npk
1âini

:ior.
r -45). Activită{ile imporlanlt, atilt pentru dc:zvollarea neur(1-mo1orie (nchiziJin unor
posturi). cât şi pentru ncti\·itatea zilnică (privind hr.'.inirea, îmbrăcarea, joaca.
deplasarea), prohe de dezvoltare motorie (cum ar fi sraţiunea unipedă, „turnul de
cuburi'') suni consemmitc în fişn noastră. Fiecare activir:ite, de la rostogolirea pe burtiî
~j).
'lÎI urcnrea trepleloi"a!leh1~t iv, de la prinderea unei jucării la decup:irca cu foarfecn <1
I
I unei im;igini, este notal5 c11 1-6 p1111cfe, ;1stfd îndl !:1 \;Îrsla dt: 7 ;llli rnloart•;i fc$flllui
I
11, ~ă fie de J 00. ntnl pcntru membrul inft'rîor, ciit şi pentru membrul superior la copilul
ii ţi !I J'
l1ii nonnal. Se poate astfel înscrie pe un grafic .::vohqia motorie pentru locomo1ie şi
prehcnsiune, dt> la naştere la 7-12 ani. comparnril' cu o curhi.i de e\·olutie q11asi-normal5
l' (Tabelul Vll }.
I1t::ntnr slabilim1 unui hihnt funqion;1} gl0bal ~e adaugă codicicnti pentru:
vorbire, au:1;, vc<lc:rc, in1digrn1~ lQll ~i compor1a111rnr psihic. Şi acest bilanţ global
este socotit normal la J 00 de puncte la \'ărstn de 7 nni (,Tahelul Vil şi Tabelu I Vll I).
Tulhuri\rilc de \'Orbire 11rb1Jie dwsehilc <le simplele înt;irzicri în dt:zvolmrca
limbnjului. Tulburf1rile propriu-zise pol lî dntoratc ;ifectării psiho-in1dcc1uak, în c:irc
este afectat insuşi centrul vorbirii, cu co11seci111e foarîe grave.
 98 Reeducarea neuro-motorie

TAHELLl l'f!
l'i.-elul global de dez•·olt:ire. CGpilul 1wrmal b 7 !!ni lrd1uie s:l iurq;hlrrzc !00 tlc prrnrlr /diu
fo.ai:i de obsen·:ifie a Secjiei de Recuper:ffe fouc(ion~lii 11ruru-mott" ir din .Spitlliul Cli11i~ Ti<a 11 )
r
~----- f
Dau- .\'vmw/ (~ir) I
--~~~~~-~~~~--~-----~---+-------~------------

M.l.
Nivel funcf. " 200
20
I
100 /i

Nivel funcJ. x 30
f
f\1.S. = - - - - - - 30
!00
Vorbire
Au:z
lo
5
II
; j

Vedere 5 l.• I
i···· '·.

Q.l.
1· r
Psihic
Total
JO
1(10 I r

- Deficienja infonnaiiei auditive poate fi un ~1l doilea motiv. În cazul în care

I
auzul este deficitar, vorbirea se va fomia cu dilicult:11c. indi\·idul \'ll \'orbi incorect,
cu mari diferente de tonalitate.
- Deficienţe de percepJÎe sau de motricitale a limbii (tulburări gnozicc, deficienie
praxice, sau paralizii ale musculaturii limbii), ca şi cele ale musculaturii laringelui.
Tardi~u cotează accastii funcjic după cum urmc;iză: O = normal. l e 1u!hurări dccdatc de un
spcdali;;t; li = limbaj Îll!clcs de către oricine. dc~i cu tulburări; !li = rnpilul uu c:.ic iu1ck~ ticcot de dtrc
cei foarte 11propia1i lui; N = absenta limb:ijului >au impusibil11a1.;a di: a li in1cks.
Jn fişa despre care vorbim. limbajul ( !0% Jin nin!lul glubafl cs1c colat: O ~ nu i·orbcş1c; ] "'
vorbeşte necontrolat; 4 = este greu de infclcs; 6 = este in1cb de cei din jur; E = tulbur:in. u~o;ire.

Auzu! şi vederea (câte 5% din nin:lul global) sum uneori interesate şi conrribuie
la handicapul respectiv. Trebuie examinate, colate şi tral:ile precoce.
Evaluarea inteligenţei se face în func!ie de Ql {20% din ni\•elul global).
Bineînţeles că este corect ca această examinare să fie făcu1ii de către un· specialist,
care va folosi teste apropiate vârstei şi gradului de cultură al in<lividu!ui {f'ur:;he,
Binet-Sim~"n).
Nu credem că greşim, însă. dad vom cnumcm câte va date sumare, care pol constitui pentru
kinctotcrapeuti criterii dt ir.tcrprctarc. Un examen sumar v;i ob~cTn:
. " . - Gnosiile corporaleJÎ facialt:. În acest sens, se "a fa~c dco~cbirca intre lipsa <le infonmţic şi
dcfjlictivitatcn integrării ci.
- Gnosiih: spafiulc. Se po~lc cerc rcprodnccrca unor tlnrnc !;Împlc - n c;,-;a, so,udc, un dr~pd,
o scară - sau colorare.a unor in1agini. Exa1nc.nul nu nre \'<.if{;~u.c tkdii h: c;1:t:uf '1n cure :nIKar unut 'im
membrele superioare este indemn. Nu trebuie să punem în b1k•n1ul UCf~Iλ JI in1digrn!<::Î ceea cc este o
imposibiliuitc fizică.
Dup! Gcsscl (60) c•·olu!Îa posibili!:l!ilor Jc desen la copil se face asifcl: linie curb;; sau \nticală
la ::! ani; linie orizon1.ală la i:! 112 ani; cercul (llcrcgula1, d:ir bine inchis) la 3 •ni; priuarul I~ -l !12 nni,
cerându-se ca cel pu1in trei unghiuri s5 fie ncrolunjirc. i:ir forma gcncral5 să "" ~c tjpropic de un
dreptunghi: triunghiul ircbuîc să fie reuşit la 5 ani, i.'lr rombul - cu cele două un,!'hiufi ~.>cu1i1c - la
7 ani. Aceste dale se găsesc în fişa noastră.
Se tcste:u:ă de asemenea organizarea spatială; se cerc inJic:in::l! cn1cc1~ a no1iunilor
,.5USh• ~jOS„ 1 • .înainte~•, •.Înapoi"' •• Jaf'"", uÎngu.sr~, ,,maÎ Ul.arc-, .Jn:1J Olie'', ,J:t ~p:.UC 0„ to-:J}~Htri"" C(C Îfl
1eslclc psiholotţicc aceste deosebiri privesc copilul de 5 i111i. dnaă la C3IT ci trebuie sii <lcL'>'<'hca,;di şi
partea dreaptă de cca stângă.
 r-
~ ~ ~

~ :;"c~ ;:;- 5 ~· E: c
~ =-=--
;; n
-~
"'2
::i- :::::::
O r,r,
~
fj
........
-
V
::::
;;·
,_,
I!
,.,„. ;:;
:;
n "
::
~

-·
:::
.
;;·
::i
~---
;;;
.:;
r..
s r.-
,
n
t.:.
II j ) ), j ) „
"' ~ ::::·

= ...

'TA llSUJL \'lll

Prnfî!u! uo:vo!lări\ (tiupfi Dnmnn-Uc\clltnl

Stmliul de~-
t•oluirii c.:err„
I (S(,.'ricrc) t!Xprc.riC' sau 1ni,H„-arc (C'itirc) rcccp(ie XtJU .''>.t."'rr:,nriu

l
I '"1irAta
hrafr ,\fiscarccr 1-firbirca
1-·uucfit:r
ftttiinii
Si111ţrtl •·.:-1/rr!i
I S-iut[ul rt1t:,.11f11i
.I Si111t11l pt"pîih-uiui

r:;
l 2 :. 4 s 6 7 R
~
~
VII Scoanu Se ponte folosi Vocabular comp!cl Folosire<\ mfiitiii de Citirea cu\.·int~lor (cu intckgc intrcgul Cunt>a.,f~rca tactil~ :1 g:
I
f) "' ) " VO<'a-
M =6 n dt un singur pi- şi slructură a frn- puica tlumin:int~ preferi ni• 1,)Chiului b~\:r. i;i fraze tlc sine obiectelor (prcfrrâ ..,
I ~ !: a clor într-un cxcr- zei fiiril greşeam pcmru n seric tion1inaut} ~fftta1oarc m:in;t clorninantiil "'
;:;;,_
t.'Îţiu de itnlc.nt8- I ~]'
-g

l
nare cu pnrt<:a
dnn1fnanl1i
.- . ::;

VI I) ~ 2a :-.lcr):!C şi akargă 2 OOO de cuvinte: Fuucţic himanuală, Recuno:lŞl"l'"f~:l sin1- În\dcgc peste 2000 cic Dc$cricrc:i: UflUI <'- ~;::;
Ix\ = 4 ;1 rn nl1c·w:111~il propozi!ii scurte dnr cu o 111.â-nă <lo- bnlurilor ,11>ticc şi cuvinte şi rr:t7,(' $ln1p!c bit-ci dttpii tc<.~uno;i:_.:.
l = 5 :\ (t"1(1'\plctft
b
1nin;111tâ literare in lî111ît:! ex- t1."'rca tactil~ "'
"'
pcricn\ci
-
r.:·
V D
M
=
~
!}
2:~
l
l
~h.~rgc: ff1ră $fl·Ş!

''"~ echilibrul cu
10-2~ de cu1·ink
şi lcgi11uri <le do11!1
Mobili7arc:a simtil·
1;1nli 3. n1ifinilt~r
\Jcoschirc.1 <1rnbo·
!urilor optice sunplc,
Pricepe JO 15 cu„imc l
Deosebirea ch1rc-
şi lcgittur;1 tlmtrc ck \ 1clnr simpk, J:ir ne-
r,
!:!;
r.
!:;"
„
I ~ 5•1 I hra(clc cuvtnt~
. uwr diferite n~c111t1n~·11 OiJr>:

IV D = ~ I ;\.\crgc cu hra1clc 2 cuvinte SjH1!1· C <tll\"Cl ),!C!l\;1 r;1pidă, Î1itckgc rntnJJnum '.'. int~lcg.orc:1 tact ihi a
M" Hi I rnlic~lc pentru lanc~ cu iulcicxul cu ach1<.i1i:i nbser- cunntc tiimcn.;;iunii a lrcta o
I ~ 21> I a-ş-i IHCll{tnc C• ju>I 1·firii tlc lu wnrtu la obicclclnr 11cicdc
r.
d1ilihr11I profund
- ""'
'.::0
 ~.;
--- -1

.,.
8
.. ,.
' I ' . '' ·~;.

(nmt11111uri• 1ahd11I VIII)

I I 2 I 3 I 4 I 5 6 7 8

111 Crcicrnl
111ijlocîu
I D "'
M "'
4 1
R I
I Se tarăşto p<i
tniiini şi gc·
·-

nu11chi - model
\
.
l Prchcnsiunc
grifă
C'.J Recunoaşterea unui
dclnlil1 intr-\ln un·
~a111blu
in\clcgc ~cmnificu1i11
dqlt'ln~ a <.ga111olului.
Gno;(ia rn:siu11ii
profunde
;o
I "' 13 I "'
r\
hclcrolatcrnl 9-
;::;
"'~w
Ţipc1c
I
li r11n1ca D I I Se l:\rnştc - mo- cu m1c\ij_ \ Elibc\:iri 1·i1~lc Cunoaşterea conlll· Rc:u;ţic vit:il~ ia 7!:P·. \ S.i;.n1imcn1ul. c~cila­ ,,
:;:)

. ~ -~
M " 1 Î del homolatcral ale 11c<:csit\li!ar •;j. rnrilor (silu~lct) 1111>tul amcnin\:ilor lici vitnk ~
'.)
I = 4 I Inic :!:i
:;;
3
:::!.
·~
I Bullllil Non· mi scut I Mişdri. ni: ?rn· 1Ţipul la naşlcrc_ llcflcx de rrimkrc I Rcllcx fa lumin:i Trc~urirc ht ;_g1111rn1 R<:llcx lhbîn~'i
\clor ŞI p1c10<1· PIUngc
retor. fără miş-
c:iri ale co!o~nci
'-'crtcbralc
~~~__J~~~~.L-~~~~-1...~~--~~...J......~~~~~-'--~~~~~---1. -

--~-l""~·.H•!•. ·~·- ,;,_;..._ •

.'·:-·;-;;·::.~--;
 El'aluarca handic;ipului in infirrnira1ca rnororic cerebrală I Oi

ren Iru •trlulp exislă probe mai pie-tentionse, cum ar li .nceen a lui Goodglass
şi Kaplan·.
Se ecre desenarea a:
Ceas - cu cifrele orelor şi cdc două limbi arii1ii1o~rc.
o margarclă - -cu rcraklc desc-nate ~imciric.
I, • Flcfont ,_ Crucea roşie \f:\1ă ~ii rithrc creionul de pc harlic). Un cub, de la care să ;c ''•dă
suprnfn!a supcriQarJl şi dou~ laterale. - O casă văzută in pcrspr:dÎ\'ă, la care să $C vadă acoperişul ~i dou.ii
p:iqL
. Dupli .aceiaşi nuto1i• cTaltwca arra,iilor se focr ccrLnd bolnanilui: I, Să wşcasca, să <11rm1J1c,
sii 3prindă ul! chi~rit c, Să fluture mjna, s:'i cheme pc cinna co mâna. să ceară tăcere cu del!ctul la bu1.c,
să ;alulc; J. Să se spi:k pc din!i. s5 se hiîrhicrcasdi, sii mim11iasd! ciocanul. ficnismiul ele.; 4, Să 1a
pozi)ia unui l'ioxcr, a unui j11ci11<>r de gnlf, ·a soldatului care m:irşiiluicş1c pc Joc, să stea, să se înroard
de dou~ NÎ, sii se aşeze. /lpoi: să ia o m~rcâ şi să o lipcasd! pc o scrisoare, să aşc7.c lumânarea în sfeşnic
şi să n aprindă ele. ,•
Pentru ccrcttarca gândirii no J ion a Ic se cerc definirea unor no1iuni sau obiccle uzu~lc
La copii la 4 ani·- definirea se fo~·c prin ckmcntc. atribute nr.cscnţi:Jlc; - „păpuş3 cslc
(n11no:1sii", •. miirul este dulce", •.~ăina c>1e aih<1".
L> 5 ~ni copilul srnalc i~ ci idcntii ;ic1i1,i1a1ca la care folo~cştr ohicctul: „păpuşa este de juc~i'·.
„miirul este de rniincai'', „g~ina face ouă". La acrnstli v5rstâ copilul poale numi 6 culori.
b f. oni rioriunik sunt rlr.lini1r prin ckmrnrc mai hogatc: „p5puşa arc ochi. prtr. rochifii, pJnloli",
„marul este ro(und, roşu, creşte in pt•m", „găina i•rc douâ picioare şi pc11c" Copilul arc după acca~1ii
vfrst.ă posibilîtâfi de shl:trnctiz:irc (N['anizarc loţid!, dasiftcarc) şi de: a cfcclua opcratii arirmericc.
Pcmru cercetarea m r. 111 rizării 5 o c: ia I· a f cc Ii,. c, packnrul 11cbuic urmărit în mediul in
care trăiC)IC, in fomilic. l:i locul de muncă, l;1 °şcoallî. Se rn ob5crva:
- În cc m:isură se adaplca7ă la o ,i11rn1ic ,<au într-un l«c nou
- Dncă e~tc anxios, inccpc sa pl;ing5 in faJ.i unor pcrso,mr. strllioc.
Dacă :irc crize <le f11ric. cu 1cpcrcusiut1i nrnrrn celor din jur.
- fare "'c:iahiL snH :11c uri comp0rl111ncn1 a111ii:.
D.ic:l cr<:' npalic, lip,it de orir-c rnriwi1a1c.
La copil, este bine cn familia să ţină un caiet de note cu obsen·n1ii zilnice s;iu
periodice. . ·
Să subliniem cii aceste câteva notiuni suni valabile pentru ne~pecialişti, P~ihoiogii
vor lucra cu criterii mai :fine.

'i,' „ . ! ' ' ". J... ' " ~ ' : -: • l .• ; ~ . ,. : : . ~

J'. -
'•"• . ,,,,'

· G(>odgl3~~ I! .. f:Jpbn ft - Tht• :tn<·sn11i111I (i{ Arhu.•ia rmd relare,/ D1.1or.in.t - Philadclphia,
Lcn & Fcbi,gcr, 1972.
 CAPITOLUL
, 6

ALTE CRITERII DE EVALUARE

A INFIRMITĂTll MOTORII 1

Există numeroase cri1erii de a aprecia infirmitatea: incapacitatea de muncă, de

acomodare etc. Unele criterii iau in consideru!Îe locurno[ia. altele posibiliti.i!ile de
autonomie, răspunsul la terapia ocupatională, calitatea prchcnsiunii ere.
Am ales în cele ce urn1ează câteva exemple.
Astfel, fm·a!idirarea - incapacitatea de mu1H.:ii - esle :1p1t!cia1ă în· p1ra no:i.siră
în trei grâde după cum handicapatul poate să muncească (gradul Ili), fHrnre nunJ;Jj
să se aurnserveasclî (gradul 11), sau are nevoie de o altă persoană pentru îngrijire
(gradul I).
.. Asupra acestei cla.sificări vom n:veni în Panea a lil-a, dedicată „Handirnpatului".
Evaluările care se limitează la consemnarea autonomiei de locomoţie sunt fără
aplicat ie pentru infirmităţile care afectează şi/sau numai membrele superioare. Astfel,
pentru expertiza medico-socială, un comitet american a propus un-năloarea scară de
Jocomorie:
O = nu poare să pdă Iliră sprijin;
J = poale s.5 şadă neajutat pc scaunul cu rntilc, d:ir uu ,;c µu.atc mobi!izo ~ingur,
2 = se poate ruişca independent {lării aju1orul unei afle µt1:;u;;J1~) iii ;~.aunul cu wti!c;
3 = poate merge. asistai de cineva;
4 = poare merge cu ajmorul asistcn!ci mecanice;
J = poate merge cu baston sau cârje;
6 = poale merge singur, f;iră nici-uu ajuior;
7 = poate merge singur, f:iră ajutor, parcurgând 50 de picioare ( 15,~4 111) in 45 s.
După cum se vede, această scară de locomoiic cs1c aplirnbilă şi lil!or ali.:qiuni. onopcdicc sau
rcum:llismnlc. Ca şi în cazul criteriului <nlloscrvirii se permite şi se conscmnca;:ă folosirea unor mijloace
auxiliare (tirjc, ortczc, fowliu rulant cic.}.

Dintre bilaniurile de autonomie, am ales pc a..:du ni lui Nicole Ferri..:u·, crgo·

terapeută:

Pcrmu aprecierea gradului de auiononiic Îndividuolă, mciotla sclcc\ioncazfi 5 fimctii fundamcni:1lc

pentru activitatea zilnică: ·
- funqic corporală
- fonqie locomotorie ,
- funciie de comunica re
- funcţie domesticii şi familial.ă
- fonetic socială.

• Nicole Fcrricu - Enc:i-d Jfi:d-Chir.. K;,„:,;1J1h1Jpfr. 16030 A JO .

•
 _ _ _ „ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ Al1': criinii de c1·aluarer; inllrmi1~1ii motorii 103
,.
Difct .i1dc .acrii
. . .itiqi . • >11111 ;1p1t-ciatc dupj cum ele·· u} sr pul cxcc 1·11 a <le ca11c
. iîluitc " ·ru fi11111 singur.
·
sau cu mum11c Ul)f>OllllVC <IJUlato.arc; }1) •re ncrn1c de 1u1 l!J.UIO! oc·a 11 1 '1aJ· . 11 . , · , ·
C'(.:Ct-.1 14 0 Jllh.'l\'l'aljlL:
·h
• , .. " • t 1
· p2mwnc1J1a p~ntru u111111111c acte, >au dJ ci:1c dcpi:ndcnt de ~jiltorul unei 4 1tc pnsoJuc. Metoda u<Hca~ă
tl1i'1cull.ipk Jlllll incapacitult.', pierdere ;unqionalil ~au jc11 ii specificii.
. Se an3Jiz~az;i auto~omia: slinmriană, ptlllru i~icmi, pmt,,; i111br:karc, pentru dezbrăcare, pentru
~lum·nwrc. ptmru mto;ircrn, pcn1ru locomopc, prn1ru fulti,;irca 111ijk1acdor de 1ra1bpu11, pc111ru n111wuic"''·
, pl'lltf\J f11UcjiiJc tlUlllC>llCC \i fJ1lliJi;1lc, )'\'IJllU ftllll'Jiilc WL'ialc. Ji1i:\ }i c:11c1·,1 ncmpl,: 1ktJii:llc:

Fu1u:!i< rurpor~U; sfinckdun.ă şi ;e;uaU

Ajutor telwic Dijicultult: Je <'.\·,·c11/it•

~~~~~~~~~~--~~+-~~·

U1iliica/?1 WC -ul
:\UhJIWtnÎL' iluală JH)CfUrJI~
Aulo11omie anal.a J1urnâ
Auton<>mic u1 iuad m1c1u111ă
,\uhHiu1ni~~ wju~1r.l diun15
:\re rdutii semule
J(cl,1!ii >cxu;dc imposibile

~fi, de La funqiik de igienă se conscmncnâ 1fară: oe poale ;păln pc par1c:1 :<t1pcrio:ir;l a rnqlufui, ic poa1~ sp51a
le de pc pa11c;1 infcriuarii u rn17n1lui. i~i foci: 1uulc1a i1111111ii, po:il~ i111ra i11 b;n~. se po;Hc >plita io h;iic. po;clc
far<: 1111 duş. Î~Î l;ilC unul111k, Se .\paJ5 p~ Jiu(!, l>C lliiidllillil (>C 1<1tl,:i, Îjl 1p:i(it p.iruJ, "' co;..fcaL~. ÎŞI
a~urni'i i11!;ni1rcâ pi:t~OnJfâ.
Pentru autonomia tlomcs1ic:l şi familială ircl>uic să; apm1d:i şi sil s1ingă, s:i dcscliidă, s:i incl11d~.
l<iStni să utilizL'},L o d1t.:iL, s.i prcgă1~~~că uu Ji:jw1. :>5 fac'ă cumpărfuu11. ~ii i11lrr..:fjnâ tur5itcoîh ca.!.ci 1 s;; io1rqi115
u m;ij k11jc11a.
rijire Notarc;i \'ii couscmn:i uiilizarca unor mijloace spcci~lc: un cu1i1 cu m:i1wnd gros, llll creion u~or
c'urb:ll, drJC, onc:;c. di,1>0zlli,·c SJ"'ci;ilc ptntn1 baie ele., precum şi daci! rcspccth·a ~c1in1a1c se indcplmcş1c
in orice co11<1i1ii ;au nunwi la domiciliul rcspcctil'. Tc>tul C>IC 'iJIUll).> mJi ak> p<:utru luarea iu t·1·1Jw15
ilui". ~ ~; .. SL•dal:l. iu cilmrnc, aziluri, dar şi la domiciliu.
fără
st fel, Ernlu:irca motorie funcţionalii global:'i (J71c Cros.1· A101or F1111c1io11 Meas1m:)
·ii de este o merudil bazară pc dezvolran:a 11101oric uonnalu a copilului, Jc:z\'ol!atâ de căire
canadienii D. Rusdl şi P. Rusenbaum cu începere din l 989 şi rdua1ii i11 frn1qa la
Sm·iciul de Medicină Fizică şi Rcndaptare Pediatrică „Escale" din Lyon'.
:;;·' EMFG cuprinde 88 de i1cmuri. grupale în 5 rubrici, wrcspunznruare nivt.:lurilor
obi~nui1e de achîzi1ie motorie ale unui copil normal:
Rubrica A: Pozi1ia culcat şi rostogolirile
Rubrica B: Pozi1ia şezfrnd
· Rubrica C: Pozipa în patru labe şi şezând
Rubrica D: Pozitia ortostatică
Rubrica E: Mersul, alergarea şi săritura.
Fiecărui Îl<:m îi sunt descrise o pozi1ic de debul şi un consemn privind modul
de execu1ie corectă. Colarea fiecărui item se face în 4 punc1e:
O =- nu schitează încercarea;
I = schi!ea;ui inccrcarea (mai ptqin de J 0'%);

' Ros~nb:1u1n P., Ru„cll D„ CaJ11rnn D., Gowbnd C., Jar\'Î,; $„ t!artÎ)' S. t 1990) - ls.ucs in
111c·;i,;uri11g changc in motor function in cl1ildrcn wirh cerebral palsy, Phpirnl Tltcr11py. 70. 1. 125-13 l.
Russel! D„ Ro,;cnbaum P„ Lane /\L. Gowlnnd C„ Goldsmîth C., Ooycc \'.'. - Traîniug în thc usc
of ihc Gruss !i.101or Func1ion Mcasurc: dmical m1d mclhodological cuu>1dcr~1Î(lnS, De1·clo11. ,\frd. Cl1ilil.
Ni:urol„ 1992, 34 (IJ), 20.
Russel! D.• Ro>cnbaum P.. Cadrna11 D„ Gov:land C.• H:irt)y S„ Jan·is S. ( 19S9) - Thc gross molor
func1io11 rnca>urc: A uicans 10 craluaic thc cffccb of physical tlicrap)\ Dndup .•\kJ. Oiild. N„11rul.. 31,
341-352. . .
Mcuon o„
Hodcl.:inson I„ DerarJ Carole - F.MFG."PrcscnlalÎOll de l'cchcllc CI applicalion a
l'c11fan! tlipl~giquc ~p~:>tiquc, 199&, ,\Juuiciti cerchrule. 19, I.
 !04 lkeducarca ncuro-m01oric

2 = îndcplineş!e
în parte incerrnrca (intre IO şi mai ptqin de I 00%);
3 = imleplineşte
complet incercarf"ll.
Rubricile nu conrin acelaşi număr de itemuri: rubrica A are
rubrica C - 14, rubrica D - 13, rubrica E - 24.
Ca arnre, scorni fiecărei rubrici se_ calculează în proccntnjc.
Rubrica A - Totalul puncte x 100 = %
51.
I
Rubrica B - Totalul puncte x l 00 = %
60 !
Rubrica C - Totalul puncte x J 00 "' %
42
Ruhrica C - Tota~u_lpuncte ;< 100 = %
39
Rubrica E - 'Totalul puncte x l 00 = %
72
Pentru reali;area unor probe ~f". pn;itc să fie necesare• fok)'>Îrc;i
. • 1mnr
. ·iu•;i·
• ·" m11:
tehnice sau 01 tczc. Acestea ~or fi spcc1fica1e, pent'.u lî~care rubndi. R.ulouri, bastoane
cvadripode, canadiene sa~ :impie sau aparate pelv1ped1oase. crnrn-pedioase, garnhiere
sau incăltaminte ortopedica.
În~emnătatea wbricilor w1 varia in funqir dP ,·ilrsta pacientului ~i gravitnle;
cazului. Scorul total este calculat rentru un copil nonnai de 5 ani .. Pcntrn cazur'I·
grave se au in vedere rubricii~ A şi _B_ (pozi1i_11 rnlcat şi şez:ind). Pemru copii care~; ;
achizi{ionat mersul inler.aseaz_a ruhncile D şi E (orto5latismul. mersul şi lllcrgarea). I·
Parcurgerea intregului test durează inire 45 şi 60 de mim11e pentru un J
kinetoterapeut antrenat.
Studii de fezahilitate, fiicu!~ in Canada şi in Frnn1n (vezi hibliografia) au ariital
I
1
validitatea acestui test, comparabil cu alic me!odtc ue evahmr.e. Stu.diilc au arătat de I
asemenea sensîbilirntea acestei metode la diferite schimbiiri. în special la cfeelelc . , I
terapemice, ca si repr0ductibili_t_111e~ l.ui (de că~re llcelaşi sau alţi kinetotcrnpeuri).
Autorii dau câteva dcta!u rnvmd examinarea:
I '· .I'

_ Copilul trebuie să fie in;hrăcat lejer: şon şi maiou, fărfi incăl!ăminlc.

_ Sala de examinare trebuie să fie spaţioasă, luminoasă, bine încălzită. Se va
permite părintilor sau inso~itorilor să asiste .
• - Examinarea trcbme să se facă in calm. copilul fiind încurajat să depună
efort~! necesar. Dacă probele de la începutul unei rubrici par uşor de executat, $t
poate trece pe;;te ele ia probele următoare socotindu-se realizate ..
"„.„w•;.; Rubricile„ I. 2 şi 3 se pot executa pc un CO\'or, nihricile 4 şi 5 ($t~1iune şi
•' mers) se vor executa pe un sol neted (cu cxcrpjia itenrnrilor 52, 60, (1 l, 62, care pol
fi de. asemenea executate pt' covor.
_ Vor fi pregătite din timp m<Herialele necr~ilrr: insemnarrn pc sol a două iinii
de câte 6 m, despăqite .de 20 cm, a unui cerc cu drnmctrul de 60 cm, ciîte\·a jucării,
O bancă, O mână curentă Sl!U bare parnlele, llrl CJ'OrJOHlC!ru, O minge de miirÎm~a unei
mingi de fo1bal. cinci trc-ple cu rnmp5, un 1:ihurc: pe rotile.
~ Se vor permite copilului cel mult trei incerciiri penim ficc;ire pnihil. Cm,pcr:irca
copilului este indÎ$pensabilă. Pentru. cei rău Yoitori se pot folosi jucării, incurnjări,
observarea reuşitelor iu decurs1tl t>x:mmării, rrpetarra unor probe ln $fârşitul examinării.
Dacă evaluarea este neconcludenra se va programa examenul în altă zi.
 Vom cita numai două din cele cinci ruhrici:

/fflll A. C11icor şi mJl(lf:ofiri Cotu(ii

I. f)rrul>il Dor>al - Cipul pc linia 111cdi~11ă i111n<1rcc c;ipul O 2 J

păm;ind simc11in 111n11brdor.
2. Idem - Duce mâinile pc linia rncdinnâ; dcgciclc se :uing o
J. !dc<l'I -· Ridicii capul la 45" o
4. Idem - Flcctca7ii tnnpc.o ii rcn11nchiul drcr1 in ir>~ll~ ··O 2
amplitudinea.
5. !rJcm - Fkcrrn;fl "'"r'~ şi i;rn1111chi11! .;18ng ill t'.)nlă a
ampli1udinca.
6 Jdrnt · În1imk membrul ;ujmiflr clrcpL Mfm~ !rece de l111ia O 2
mcdinnă, in il1rcqia unei juchii.
7. Idem - l'rnlnJ mcrnbnil wrcrior stâng. o 2
cili•re
8. Idem - Se ro.'lo~olcşlc în d~cubil \'Cnlral, trecând pc par!c<l O 2 3
;toane
drcaplii.
ihiere
9. Jdcm - Pc panca stiioţă.
'o 2 3
itntea JO. Demnii nntrnl ţinc capul drcpl o
'Urile 11. ldnn cu ~pri,iin re an1cbraţc - Ţinc rnp11I drcp1, ,,.,,;{~Ir ntio~c. O 2 :·
P icptul ridicat de la sol.
re nu \
ren). ' 1• I 2. Idem - ~c ţpri,iină n111n;ii pc on1cbr:i1ul drrr1. ccl;tblr membru O :: ~
al
u un I 'l surcrinr i111ins înainte.
13. Idem - se sprijină re an1r.C>rn1ul >tăng. o 2 3
1răta1 · 14. Idem se rostogolcşlc in dccut>ir dorsal prin dm1pt3. O 2 3
11 de ,\~ l 5. Idem - se roswgok~tc prin >t:"mga. o :!
rtele 11(
16. Din dccubil 1·cn1rnl se inln:ncc 90' la drcJpia, scn·i;1d11-sc de (I 2
î).
cx1rcmi11i1i.
17. Idem - ~rrc stânga. o 2

e va
Fiecare item es1e e:xplicnt în ceea ce priveşte cor:qia, poziJia de plecare,
mnă consemne. lată câteva exemple:
!tcmul !. O= nu menţine capul pe linia n~cdiană; 1 = men!inc capul pe linia
mediană J la 3 sec.; 2 = men}ine capul pe linia mediană, întoarce capul, exlremită)ile
fiind asimetrice; 3 = întoarce cnput, extremităţile fiind simetrice.
P o zi\ ia· de p J e care: Capul pe linia mediană şi, dacă este ·posibil,
membrele superioare ln repaus şi simetrice {nu ne:ipiîral in lungul corpului).
Consemne: Cen:ti copilului :;~ înto;ircii e:rpul inlr-o parce şi în cealalt~ sau
sii urrnnreasdi un obiect. Se poate cerc copilului sii nu mişte membrtle superioare sau,
în cazul unui c0pil mic, cnre ar încerca să atingă obiectul, se va obserra dacă mişcările
rnemlne:lor superioare sunt >irnetrice sau 1J$imetrice.
Pentru o rota!ie 2 trebuie să existe o asimetrie eYidentă. în funqie de pnzi\ia
cnpului. ·
Jwwl 14. O= nu schi1ează rostogolirea; / = ~chi1enză rosrogolirea; 2 = se
ro~togolq:te paqinl; 3 = se rost0goleş1e în decuhit dorsal trecând prin partea drcap1~.
P o zi 1 ia de p Ie car c - Jnstal;iti copilul in dccubit \'entral, cu memhrele
în pozi!ic con fortabilfl şi cnpul aşeznt de prderintii pc sol. .
•.
 l 06

Consemne - Încuraja1i copilul să se ruswgole:iscil in Jecubi1 dorsal, trecâ ·

prin partea dreaptă, făcând chiar o demonsira! ie. La copilul mic se pot folosi '.lucărn·d
Nu se acceptă poziţionarea membrelor superioare în ;1ş<.1 frl indl copilul s:i cadă li.
r ~ sa~ n'd'1ce capu l . Once
spate, Jăra · ·mccrcarc J c ·1moarcere spre · J reap1a
· · fle
Itebuj
conr::ibilizaiii. Se va atribui corntia 3 d1i<1r dacă după rostogolirt' memli1ck info 110.1'1e
• ~ ' e
rămân încrucişate.

-
11011

5::;
D. Or1vstatis1t111f

De la sol: se ri<lid !in5ndu-:;c 1lc o o;md.

53. in picimirc, mc111iuc pozqi;i Grii >prijin ct1 u1cn1brnl ,up~rior
J sec.
5-l. in picioare. sprijinindu-se cu o miinii rididi picwrnl drept
o
o

o
l,
Coturic

2
:
-- J~
3

3 sec.
l
55. Idem - piciorul stâng. o 2 3 f
l
56. in picioare, mcn!Înc pozi!Ε Gril sprijinul mc111hrului >UJK'"" fi 2 J I

I.
::o sec.
57. Idem - ridică piciorul s1~ng. fără sprijin c11 membrul "'P~riur, o ' J
l:I
10 sec.
58. Idem - piciornl drept. o :! J
J
59. Aşcz11t pc banca suedezi: se ridi;:3 iu pici,i;nc fu:i s5 se :iju1c li 2 3 11
i!
de membrul ~upcrior.
't
ii
60. Din în genunchi: se ridică în picw"rc trecând piin pMturJ o 2 J !!
•.cavaler·\ folosindu-~c de membrul inferior drept, f:iră să se
ajuic de membrul sup.:rior.
61. Idem - folosindu-se de membrul ~upcrior ~t~ng o
l ···~

I
2 3
6'.:. Din în picioare se aplcac,,;; piina la aşu~l pc ~ol. G1I1 :iju1orul () 2 J
membrului superior
63.

64.
în picioare, a1ingc pozi1ia ghemuit 13r5 «Ji•furnl n><:mi>rnlui
superior
in picioare, ridică un obic<:t de jos. fă1;î sp1iji11 cu membrul
o

o
2

::
J

3
I
II
!
superior, revenind la puzi1ia ini!i~ lă.

,TO'JAL RUBRICA D

·_;: :1;.. Şi in acest caz, exist~'. explicaţii pentru .fiecare item .. De exemplu: .
]/emul 56 - o= nu menfine onusratismul fără sprijinul membrelor superioare;
I = men1ine pozi!ia, fără sprijin m;ii puţin de 3 s<.:c.;} = mcn1in:: pozi!ia, f:ir;'i sprijin.
între 3 şi 19 sec.; 3 = men!Înc pozipa, lih.'i ajutorul 111..:1111.Hdur supcrio:m:, pcsle
20 sec.
a
P o zi ii de p Ie car c: lnstala!i copilul confonabil in pil'.ioare, mai degrnbii
pe sol, decât pe un CO\'Or. Copilul poate in<:cpc prin a se ajura de mc1nbrck superioare. ·
pentru ca apoi să-şi dea drumul şi s;i se mcn!rnă fără aju1or.
Consemne - Ceea ce lkosebeşte acest i1cm de itemul 53 nu este 'tipul de
sustinere, ci timpul cât poziţia es1e meniinulă. Copilul poale schimba pozijia, dar lării
să facă vreun pas în oricare directie.
Co~}ii mai mari vor fi încurajaţi să nu11H::re secundele.

„
il
 J(J7

i'.<''.1111/ 57~ O= :1u_ ridi~.'1 picic.rul s1iîng, (ăiă sprijin cu 'fllt.'.f!lbt'ul superior; J"'
ridică p1cwrul sta11g, fora spn.1rn._ 1~ia1 yupu Jc J sec.; 2"" 1id id pici urui stâng, fărâ
spriji 11, de la. ~ la 9 ~ec.; 3 = nd1cu p1c10r~I ~uing, foră spririn, 111 ;.ii mul! de Jo sec.
P o z 111 n de plec are l11~ralap copilul collfullabil în pîcio<Jre, fără să se
sprijine cu membrele sl1ţ~cri·~·are. . . . . .
Co h $cm n t Cop111 1nu1 nwn pnt fi incur;11:111 sii mcntinii pozi1ia mai muh

--
3
timp. infunniill!.Ju-i asupra cronuJJH.:tr<i.iului. h::111rn copiii l!l<ll mici poate Ji llc:cesar o
d, 111 onm.a1ie, pt:ntru a fi siguri d au înJelt:s acl:SI itcm.
Jie11111/ 64 - O"" nu scliiiează 1nişca11.:a; J "" schiJea:ză incercarea de a ridica un
obiecl tk pe ~ol; 2 ridică un obiect de pe ~ol, uju1ii1HJ1i-st: de membrele supei ioan:;
3 == ridid1 un obiect de pe sol, lii1ă :!JuIOr ~i revi11c la p<uipu în picio;.aie.
3~ I' o zi Ii a J e p l cc are - lnswlari copiluL•in mod confortabil in picioare, pe
)
.sol sau pe COl'Of. Copilul tre~uie sii po:Hă .sii se 111en1i11ă în p1cio:m: l?mi sprijin pentru
'
I a :.iburd::i acesr item. Pentru cut;qia I şi 2 .si: aomi1i: să se sp1 ijine cu o rnău.ă. Aşeza1i
J I pe sol ojuditic u~or de ridicat.
I
! Cons e in ll c Ceic\i copilului să ridice jucă1ia şi sfi re1·i11ă în picioare. Unul
3
'! 511 u două teste sum necesare µe111ru ii 1·edea dacă copilul arc rn:rnie de sprijin. Pentru
coi:qia 3 riJican.::1 obiccwlui ;;i rc1·t11i1eu tichuic: sii se facă Jari1 ajuwr. Pcmru couqio
J
3

J
I
I.
!f
'I
21rebuie ridicutăjui.:iiria şi ievcnît !:1 pozi\ia initială. Sp1iji11ul cu un mern\Jw superior
se poate face pe corpul său sr.iu pe sol pemru cdiilibrare.
}estu!, în îimtgirnt>a lui, 1r;idu~. va fi in cuJ<iud puL/ic;.ii.
ln sfârşii, vom mai cita cii1e1·a tc:st~ fulosiic pentru aprccic:rea dexteririiţii
i manuale, :itât pentru scopuri ter;ipernice, uit şi in \'cderea c1•;:lu:i1ii t:ilpacit.'i!ii de
i „„. muncă.
:. Testul „Blocurilor" şi al „Culici". lmr-o cu1ie cu duuă dt::>păqituri, separare
3 prinrr-un plu11 înalt de ;w c.:m, se gii~csc l 50 de cuburi cu laiurile de 2,5 cm. Testul
constâ in oumărul de cuburi pc- care pacic11t11l re11şt~1i; sfi le 11c:it.:ii dintr-o dc~piiqituril
intr·alrn în lllll)l de un rnimH. Testul poate fi pr.:ccdat de o pi obf1 prai:1ici1 de 15 'sec.
Se poale face şi o probă de re<dS!Cll\ă, tro1wuictrii11d r1111pui în care p;i•:icniul foct
acensrii trnnsfrrnn: în nwd rapid, inllillle di: ll obvsi (Fig. 51 ).

J
ioare;
11ijin.
pe sic

grnbii
ioare. ·

ul de
·Jării

' (din: Ocn1pu111.111ul Tlll'mpy, 176)

Fig. 51 - Tt:x/111 blocwilur şi ul , ;11iei
I
 !Oli Reeduc~re;i neme>-molorie

_ Testul C_ra~,·ford este un te~t de fine!e a._ dexi_er_iliiJii. Pe <louă snprnfeie·

gasesc 42 de gaun, de o parte rea!tzatc, pe alia msuhcicnt realizate. Un !1Ufliă
r:
36 de şu!ub_u'.i, ace, ~au _butoane sun: folosite penr:u n implantn~e _i~ aceste g;
Se fac cmc1 incercăn, dmtre care pnma este cons1dernta de proba. fimpu! nec
pentru îndeplinirea celorlalte patru probe (fiecare a 36 de obiecte) rer,rczintă sco
Testul cadrului de scoab~ a fost imaginat pentru aprecierea mimuali1<ljli
in vederea seleqionării tinerilor' pentru activităţi manuale. Se foloseş)e un cadru
două rânduri de câte 25 de găuri, centrale şi scoabe. butoni şi şaibe.
În prima probă, trebuie introduse in găuri scoahek de metal, cât n1ai act·
posibil. Testul numără câte scoabe sunt introduse în 30 sec. În r.ltă probă, se inlrod~lli
într-o gaură o şaibă, apoi un buton, o a doua şaibă şi o sconhiL Scorul este realj ct•
de numărul de asemenea .i;onstrucfii realizat intr-un minut lat.
O serie de alte modalităii de apreciere a fuuqiei motorii glotde vor fi exp 11
în cadrul metodelor autorilor rec;pec1ivi {vezi me10dele 13ob:ith, Phrlps, Ivlargn;~ .-
Rood, Temple Fay). ~
Uneori sunt folositoare documente fotogrnfice şi, mai ales, cinermnngrafice.
!prnfe1e
l)UllJăt
,.
~ste g5
ul nece
1ta ~to
it:ijli fine
1 cadru t;;

1~ai adalit CAPITOLUL 7

mt rndt1ct
Ic tcaliz,1

EXAMENUL NEURO-MOTOR
ÎN PRJMUL AN DE VIATĂ
ngrafice.
LIGIA ROBĂNESCU

· Ex3menul ;ices1a rrcbi1ic !:~ fle sii:1plu şi sâ se for.:fi rapid. În cadrul consl1hului
general pediatric. ·
Anamneza trebuie sa ne infonneze asupra naşterii, a t\'entu~lclor dificultfi!i,
nota APGAR. Ne \'Om inleresa asupra: - rit111uh1i rcghci~o111n şi a cali1ii1ii somnului;
, . _ caliiiitii suprului şi dcglu1i1ici; - c:tli1;qii pliim;ului (ascutit, Jisco111inu11, gc<unilt, cu
cianoză); - eventua!ită!ii unor con\'Ulsiî (generalizare sau localizllle).
'
Examenul craniului pri,·eş1c perimetrul crani:m. mărimea şi carac1crt1l 1ension:it
sau deprimai ·al fontanelei anterioare. Uiţirnea de 4-5 mm a ~uturilor sagitală şi
parie10-occipital;i nu au mnnificaţîe patologic5 în primele săp1iimăni. Din contra. o
dimensiune de 2-3 mm a suturii pariclo· tempor:ile po:ilc fi .semnul unei h iperronii
intracrnniene.
Închiderea precoce a fon1nnelei anterioare şi a sulurii parieto-lempornle pol
sugera pericolul unei <!trolii cerebrale.
Examenul ocuhir po!lle consemna: - hipertonia rididto1ilor pleoapei superioare;
-pril'irea în „apus de soare„, in care irisul este paqial acoperit de pleoapa inferioară;
- strabismul convergent sâu divergent (devierea conwrntii pesre 5° necesită examen
de specialitate) ~i/sau nisrngmusul, care pernianenl fiind semnifică o pntologie de
"origine cerebrală.
~:--Din punctbl cle'vedere al dez\•oltării senzoriale se va nota modul în care sugarul
urmăreşte o surs5 de luminii şi producerea renexului cohko-palpclmil (închiderea
bruscă a pleoapelor la z.gomoiul lodrii palmelor, la o dist:m1iî de 30 cm de urechea
copilului).
ExanJ('U!lf post urilor şi al actiritii!ii mol orii spnut:ine. St va ţinc eoni de I
i
mnclcrul permanent, ocazional s:iu prcfcrrn1i:d al uuor po.-;wri. \'lim observa:
::i) RTCA sponlan, s:iu pos1ural;
I
• b) Hipertonia anormală a extensorilor giitului, C\'Clllual opislotonus, anlrenând
Jntreaga musculatură extensoare a rahisului; ·
• c) Pumnii pennanent închişi se in1ăl11c$C la nou-niiscuţi în stare de veghe, efor
lll somn se deschid. După 2 luni. mâinile $Unt cel ni.ai m.le5e<1 deschise. Mentinerea
pumnilor închişi permanent, cu policclc in palmii arc flH'!Cllnstic 111:fornrahil;
 l iO Reeduc:irca neuro-mowri~

d) Asimetria posturii membrelor poate sugera o asimetrie a wnusului paf · ·

e) Paralizia facială, evidentă mai 8ks în 1irnpul plânsului; _ iv;·
f) MotiHtalea spontană. viteza. in1ensita1ea şi caniitalea mişcărilor copilulu· .. · ·
. . . . ' 1.1~
mo d palo Iogic, aceasta poate fi: săracă, excesivă sau as1me1ncă. _e va noţa e:i:iste .
unor stereotipii (mişcări ale membrelor car.e se repe1ă într-un mod identic). ·
11 1
1•
. ~ _De a~emenea: ~e- pot constata. m~ş~iiri anorn1ak: tremor. co_nlinuu, salve de.
m1şcan domce, tresann frecvente, m1şcan permanente de mast;ca11e sau supt; :
g} Rigiditalea labilă se poate obsen·a mai ales prin hiperexiensia guinbej . *.
piciorului şi/sau pron.aJia an1ebrniului. şi·
Examinarea tonusului pasiv al musculatudi membrelor va fi redat du.
Claudine Amiel-Tison şi Alberl Grenier (69). Pi
:it I
Se cercetează extensibilitatea diverselor segmente, în stare de veghe, apreciind. :J
ca reflex al func{iilor motorii şi nu ca analiză articul.îră.
0

a) Unghiul adductorilm: ln dccubit dorsal se face extensia şi abduqia membrelo

inferioare, notându-se'llnehiul realizat. evcnwal :isime1ri;1. r
b) Proba călcâi-ur;che. În decubit dorsal. prin tlcctarca ~oldurilor se Îl/ecarcă
ducerea călcâielor la ureche (vezi Fig. 52). Razinul nu trebuie să se ridice de pe
planul mesei. La două luni unghiul de flcx ie CSIC de l ooc·, la 9 luni este de J 50°. Se '
va nota tensiunea ischiogambierilor. flexi:i fîxa1ă a şoldurilor este un semn anormal
din primele săptămâni.
c) Unghiul popliTeu. În aceeaşi pozi1ic se face flexia coapselor de o parte şi
alta a abdomenului şi extinzându-se genunchii se \·a e\'alua hiiaieral unghiul dimre
coapsă şi gambă. La două luni unghiul este de circa I 00°, la 9 luni de l 60~. o
asimetrie de I 0-20° este semnificativă.
d) Unghiul de doi·st}lexie al piciornlui. Se cxcc111i"1 flcxia dorsală a piciorului
prin presiune cu policele pe planta copil.ului.: lvfanen;i se execută cu genunchiu!
extins. Se măsoară unghiul dintre fo1a dorsaliFa piciorului şi gambă. Dacă mişcarea

kfd/?L'J'/J
rJ/â'/-
dr;.cA~

t/IJ(l//1
..::/idl-.
f1.7m/}/c/·

Jt!/1711'71
~hk.ruhi a
t"Yt'/llr~il 41em//rt· fll/.!L'l/u.1rt''
i.1 r/v1e" /p,y1/e.;,pph.r;e c".?r::' t:
me111ur~Jpr
r.?Pv:U ;;, t;v'L;~r,.~·
f Ujli"l/IJ,lrt'
pi
Fig. 5! - E.rumrJwl 11c"1mt111gic ul 111111-mi.1cu111lui - nvlu!ÎJ "'nusului pasiv !d11pli M. Stocncscu (i:
- Chiti ,fr 1l<1t« pe1li1111in·. falu. Mcdicall. 1Junuq1i. J ')fi5 >. · ar

Cll
 ,\1\.: crilc'rii 1.k c1·;J!uarc a inlirmit51ii nwtorii
----·------~~~~--~~~-:--~---~-~~-~--~~~'li
rDpiJ5 g..:nt~_t.;i;ră wi llll!_:l1i mai 111;11L· cu peste JO", c:1i~1ă i11dicari'u unui rdlcx miutatic
exagera!. (hg. 52). .
•" e)_ ,l/~11n·rrJ fid11r~d11i. Io dec~-~ii_ <lorsnl, se sus!ine copilul într-o. pozipt
.:;JI
semiint:linata, ~Oltt~ e:x;un.11i:i1urulu1 ~pnJmtndu-se ye masă. Cu cealaltă mână se prinde
Ve de; n.i5nn s11garulu1, 1rng;1nd·o spre umanii opus. E:m1f1 trei posibilitli1i:
- 1..:01ul copilului nu uringc linia mediană J ), '
bei şi . k - cl1 iul depăşeşte lini;1 mediană ("".:2),
- mişcare~ este mnpl3, nu intilinpin5 rcziste1qi1, br:qul lnconjouril g.'.irul ("'3).
du pi ;ji
O E11!a11.wrcn 11icioorclo1: Se: scu1urii si111ulu111 ambele picioare, pri;ca fiiud la
nîl'elul gkzntlor. Se ob$i:rvi1 Ji.idi ampli1udirn:11 n1i~d1rilur nu cs!c iJcu1id1 Jc ambele
ind.0
piirp.
g) Flexia 111<iillii pe a11tcbraf. Se mi1soară unghiul format de p11Jm.ă cu fa1a
>relor
an1aioară a anlthra\ului. Se 11otcază num;ii c1'e111u:da asimetrie.
li) 811la11rnn'a 1111ii11ili11: Se proct:di:aza ca la liala11sare:i picioarelor.
carcă
i) Rinafia cupului. Se i11toarcc capul spre fiecare urn:ir. Se nok;izii numa:
le pe exi.;rcnpi unci asimetrii.
o
. Se Ernmiu:irca tonusului p;uir :il axului corpului
1rma1
n) Flexia npcwră a c11p11l11i. În cazuri p:itolugicc $c rt:levă o !Jip.::rtonic li
ex1ensorilor g:"uului, pănă la bkicarca mişci11i1.
leşi
:j b) Fle.da 1·e11tmlă a lr1111chiu!ui. Copilul are genunchii flecta(Î, este prins de
îmre
:iv i coapse, astfel incill trunchiul s:J :>i:: curbeze, genunchii a\'â)ld ren<linpi <le u se :ipropin
".o
rului
,, w de bi'irbic. Dacii gcnundiii ating bărbia, acea~tft flexic pasi\'Ii i.:stc exagewrâ. înr dacă
•Oaia nu se poure ri;nliza, trunchiul se ridică drept. ca o planşă.
c) E.r1t'11xia 1rw1clii11l11i. În Jccubir Ja1eral, !'e mcniinc coloana lombară cu o
:hi ul
:ir ea
'*'
111 mână, inr cu ce:dah;i St execută o traqiune pe mcmbrdc inft:rioi1rc:. În mod normJI,
:r:I' curbura coloanei \'cr1ebrnlc nu ~c modifică.
o
- O flexie şi extc1i;;1e cxi.!geriltii sugcreuză o liipownic globală.
- Fkxia limitară şi exagerarea extensiei semnifică o rdutivă hipertonie a
muşchihlr txtcnsori ai nihisului.
d) Flcxia !a1era/J a tnmchi11!11i $e face din d.::cubit dorsal, o mfină a
exnmi11awrului fixiind Oancul, iar ce;tlaltă, pri11z;ind gambde, foce o trnqlune bl:inJ[1
de o pune, apoi in panea cealaltă. Se \'a nota dacă Oexia la1crnlf1 ll co!Ţlului - j
. controlatcrnl - este exagerată sau se produce în mod a5irnetric. · l
Enlluarca tonusului activ. Ocppă un rol preponderent în ernluare, aceastu '
fllc~ndu-st prin pozifionări pasive, la ciirc: sug1md tr.eliuie să ră~pundă îutr-un anumit
mod.
a} !vlirnevra „ridicarea în şezând" apm:ia:di flexorii cnpului. Din decubit dorsal.
copilul esk ridicat cu blândcf e in pozitie Şl!zând. Ln început, capul cade pe spale,
apoi flexorii cnpului nduc capul in~inle, chiar :interior pozi1iei vcnicale.
Deplasarea capului es1e anormală când (dup:i 3 Juni}:
- capul rndc halant pe spall!, ,µpoi după trcc(;rea liniei 1·enicale - cnde
anterior; ;.
exist~ un dezechilihn~ 11:nnane~1 intre cxlen:>l)fÎ ~i tlex.ori. de ubicei în fo\'oa.rca
e.x1cnsonlor. ln acest caz. nici c:.iml Cllpduf esrc r1plcca1 111 fota capul nu cade antcnor.
b} l\·lancrn1 i1m:r$;·1 se face dî1j ~c:t.1î1H.l, aplcc•ll iw1in1c. fa;1minatorul face
proiecţia pe sp11le, !Înftnd copilul Jc la l!Îl'elul umc:rilor. Şi aici capul poale fi balant
(in funqic de grn\·irn1iel, sau poale a1·ţ:i o predominan1ă li ex1cmorilor, in cazurile
anormale. ·
La copilul normal c-0111rolul capului npare inrre două şi p:itru luni, incniincn~a
capului fiind pozilÎ\'[i, ducii capul c~rc 1inu1 în :1:1:111 corp1rlui mi11im111n 15 sec.
 J l2 Reeducarea nC"11ro-niotN1e

c) AchiziJÎa poziJiei şezănd cn aju1or trchuie să se facă pânii la v;irsla de 5 f

.- . . . l . lln1.
„.
Sugarul exerclla o tracpune asupra pnl1cdor ex:irnm:iioni 111, pc care acesta le a~e ::
in palmele copilului. Această mişcare volunlară a c~pilului e~!e w~11plc1 difţri~aaza ·;
„reflexul de prinde~e", in care se produce o contracpe tonică m 1011 muşchii fle~~
ai membrului superior. ·
Copilul este aşezat pe masă cu me111brele inferiome extinse şi <ibduse ln'9o• '
1 s1( notăm că 1~ne_?ri aceast~ poz!!ie riu poate fi !mită .din _cauza spnsm.ult~i arlduc-tori!o;
şi i~chioga~b1e:1l~r. Ac~şt1 cop11 - cu l~z1une rmnmdal:i - ş:u d: ob1ce1 cu membre~
1

inferioare rn tnpla flex1e {turceşte). ( opilul normal trebuie sa se mc-np1iă c:îic.

. .. •. . . ia
~ccunde cu spnJm pe ma1rn.
· În caz de nereuşită, copilul cade în fală ,sau pe spate.
Peste vârstn de 5 luni, copilul trebuie să' se menjină singur peste 30 sec.
Reacf ii le prim if ive (arhaice), rcflccii rit o rea o.HerHr11di11onsii şi refJe:rl'/
poswrnle fac par1e din cxaminnre~ 1wu-născu1ului: Ele au fost desc~ise în prima pan: . r
şi_ aşa c1~m spuneam - cons111u1e clc1_ncn1e p~rpo:isc de drngnos!ic, cu ajulorul lot
stabilind ş1 vârsta de dezvollare motnm: a cpp1htlui.
Pentru Le Metayer (90. 91. ,92). în afar;i de mntrici1a1ca J'rimrmi. dr~cri'>ă de
Andre Thomas şi colab. (2) şi pe care o considet ii onrogcncrică. consideră cil exi~ii ,,
apiiwdini,motrice fm1iiscute, definitiv programate, cnre se_ pot observa din primele
luni de viaţă şi in întreaga evoluţie: mNrice a individului. ln!rc acestea din urmă ~e ·.
notează mişdirile globale ale membrelor supcrioilre - copilul fiind în decubit dors31
-, cu timpul din ce în cc mai v;iria1e şi de amplitudini mai mari.
.. Autorul descrie la nou-născut - in de<"ubit ventr:il - mişcări Jr pscudorcptatie
(programare ~efinÎtÎVă), chiar Ctl p.osihiJită!Î de Jcp)as;irc. În jurn) \';J!f.lCÎ de 3 luni 'se
constată nexll ample ale genundulor.
În pozi1ie şezând, copilul este ridicat prin modul descri!; m;ii sus. Autorul
notează ca fapt patologic prehensiunca rn toate degetele. poiice!e fiind addus, mâna
în nexie. antebraţul în prona1ie şi înclinare cubitală. '
Dacă, în această pozi1ie, mâinile copilului \Or fi dirijale în jos şi in prcnaţic, :
până când umerii vor cobori, se "\'a observa un răspuns de mcn\incrc a capului, către '
viirs!a de !rei luni.
Pentru poziţia ~eziind - sprijinii chiar - Le Mcrnyer notează ur.nii!onrde l!!'prrfe .
patologice: .
' - predorninenJă a extensiei axei corpului ( dirlcre;i pe spate a c:ipului), relrnversie
a bazinului cu atitudine lombară cilOtidi;
- sprijin inegal la ni\·eltil feselor. in care caz şi strângerea
examinatorului nu se face în mod egal;
- hiperlaxitate articulară, cu postura .. de balrncim1 ";
·-unul SaU rii11bele il~ţmbre inferioare au picioarele Îll inversie, pOZÎ!ÎC .cRre Se
accentuează în momentul înclinării copilului !'pre spate (Fig. 53).

R1i.<p11n.mf ..in h"iun.<oar „ plGJcfi din po~tura şr73ntl. ~uţ"rn! fiind menţinut
.ntchraiclor, Se imprimă o inclin:ire htcrnlâ. in<fllilii de {> JlÎYe>tor.:- pc rcsa de <prijin. Mcnihru! inferior;
vpus inclin3riî se \'8 ridica de pc planu! mesei. cu niât mai repede: ~i cu Q mnplitudinc cu aliil mai mar(
cu dit ,·itera cu care înclinăm copilul este mai marc. Genunchiul se extinde pro!:'rc;:i1'. cu vârsla. La 8
12 Juni cxlcnsia grnunchiului cslc rnmpk1ii.
Răspunsuri p;itologicc:
- nn:mhrnl irifrriur nu se ridicii aniv. s>u c;lc in ,„1<111c!ic, snu în Hipi~ Oc:iir;
- piciorul i:c a0li in invc~Îc c~agcrală (Fig. ~.!), 1 !'
DC'sigur am tc!inut din obscn·a!iik pcrrinrntc ~k lui Id. Le- Mctaycr fo~tu! kinclntcrnpcnl ~eh.I
lui Tardic-u - c-cca cc ni ~-a părul dcn~ebit ?i original. C<>ntribuţia sa c•lc insf1 mai iniponnntă in rxamiua
rcaciiilar sugarului la s11~pcnsia copilului pc m:1inilc cxami11.1tornlui: ·
 Alte cri:crii de craiunrc a i111'1rmil5Jii r11owrii
J 13
' '\1 - RfiY{-'fl!11"/I}
N .. . I
. /io/(lnHlilf . fl·
"i· „rea l:i1rra I'a c1·1n
111
c 1fl· "d'
,cz•'nd produce 11 I·
•care n <le pc pl:i111JI••
mc·
1i1' 90• . mcmhni 1m 111-
~c1 3 • •• „
Io rilo; ,,crioT npU$ . inc 1mar11 ,
llbrcJ~ ·~ (dopă Le Mc1.1y:r, 9-1.
c:îtcv~ f
:r2

c.
le:re/e
l(
Parte
ul Ier 't-:
Oi'.-,

~ă de
:xistă
f t
iinele
nă se
I
i;
:oml 1r;

1taţie
ni se

torul
nânn ~:

F'ig, .14 - Rii.<p1ms11I in b1.1/un.rn"r

' lnl'cr.,ia c~"gcrntă a pirinnilui
!după Lr t.lctJycr, .9JJ.
·I
Rccducan:a nruro-mulur 1e
j ·------------·~---~-

i11 _.rnsprn.tie n·111rulă (pc mfiinilc oamin:.1„rulu1 l:

- ln primele şase ~âp15m5ni, cipul 'c ;.IE1 ,ub pi;uHJI 01110111.d. !rnnduul ~·
se extindă.
- De la 2 !~. 4 hmi capul se afla in axa truncl1iului.
- De la 4 ~a 8 luni. capul :;c rji:fÎcâ pt:~ti: ni\-eJui u1i.101H;1h.~i. c:de pt.drH
mişcări individualiza1c.
- După 12 luni cx1wsia i:51c compkră. in ;ier.ii timp. tnpiluf po;ilc ;1puca 1lin-;sc
se oferă cu miiinilc.
lntcn:inc re nexul lancbu spunem nm ("czi fig. 55 ).

::·,j)

,'f,-
„. } )-- .ln
• I.~· .. ) .r1«11,. I·;
i:~

Le ~h't;i\ri 01
1
'
. ··-1
\ fl
. ,[,

llii
.11:
Răspunsuri anonnuk: dîscorJ3n!~ intre hipo111nia oxi~l:1 f' sp:i<ticiiorc;i mcmhrrlm in!'
nsimctri:i răspunsului global; rigiditatea membrelor: ink1in:ir.:; >u.;:01ui lll3i m:irc de li! luni lli
obicctdc cc i se oferii sau 1inc pumnii inchi~i. u:
Î11 sw.pi:nsfr ,/vrsa/'1, pc palrndc ~x:iruin~h•rnlui, rn h;u:illul t>nZ•)lll<d, mctnl11clc inf,[
.• !1cc1cazil şi se ridică simc1ric.
<I
Răspunsuri ~nonu.Jlc; :t.s:i1nctria rc.aqic-i 1nt·mbn:lnr -i11knu~1rc. r...-;KJii cJc rsl~n:->1('. -i:u s
incrucişarca lor.
Îtr .suspensia },lJt:rtJ/J $C. \·~1 oh~Cf\.~.3 ~bduqi~t ro:1psci an.11;·1 in plunui supcnnr.
intcrprc1ca:z.ănurnai după 4-8 săp1.ă1n5.ni. cânJ exist{\ un t.:litHro! suf1i.: i..:nt ~d t.:~lpuh1i.
- După două luni, capul cs1c bine mcn!Înul. cn:ips:i se "l."111.:i.: n.::l.
- După 6 luni, trunchiul ~c \'cnicalizcJzâ, membrele iBfc-1io:11c se c;oint..I, m~inik prind
cc i SC oferă (Fig. 56).

Fig. 56 - În .stH'JU'1U.il' }ul

produce "bduqi:i şi llnia P;
infcrio1 :inai in pÎ;Hl şupc
L;;: 1' 1C1:iycr. 9:J.
 Alic criterii <le cr:iluarc a lllOIOr ii

- La lti·-12 luni. •!iduqia cslc a11i1 de ui;uc.

incâl mcmbciil diu plauul mfc1io1 s.: 1·t·nic;d11ca;ă 'ii
po:.1c lu;, conJJcl cu nw.>a.
Rihpun~un anorm:1lc: C:ipul poate cădea wb
ni,·dnl n.\ci co11iului; asimetric " rili>pun~ului mrn1brnlui
i11fc1 ior; cx1cn>ic bnfscil a membrelor superioare; lip:>•
abduq1:1 ((l:JfhCI drn planul suprrior: adduqiOJ wapsdor
}I du:ir 111c:n1n~arc;1 kir; 1nplJ llcx1c a mrnihrului inknor
din phrn :.tipcrior.
j" ;11sp<·11si1· l'l'rlicu/'1 (rnb:ixih1ri copilul 1rcbuic
sii :::c >uspr1â si11gu1 ş1 sÎnll~tnc din pnmJ s;lp1bm5nă
111i111mum 5-1 O >cc. Eszc c:frrnd rccii·fi1·1 111·i111i1fre 1lt:
01 {JJJl1J1inu.

Răsp1111wri urw1111Jlc: membrele supcrÎL>Drc se

mcu:in lipitc de torn cc: awnc11 ic la ni"clul n·n1urilor
scaµuhlfc; cxlcn:;ia şi incrncişarca mcu1b1clo1 inl~1iuJrc
(Fig. 5îi
În vr10,·1atism. cu 1)riză la ni1·cl11J trunchiului,
sp1ijini1 cu spaidc de ahdonicnul cxamin~10rul11i, copilul
\'a 1c;ieţrc>na la înclinările făcute inamic, in spate SJU
hncral prin redresarea corpuhn către vcriicJlă ~i upuncrca
la 11ct>lc mişcări cu mcnibrdc u1fi.:iioarc. :\ccsw r~aciii
;ip;1r la 6-K i>llptâmiini. ·
Ră>pun~urilc anomwlc cons11u în lipsa acestor
rcaqii de 1cd1csarc.
f11 pornou ghemuit, sustiuut de torncc. copilul Fig. 57 - În ,ţurp1·n.1i:."' ,.,·rth·oli:J dispun~
:;c mcn(inc icrm în pozi1ic simetrică, rcaqion5nd la anornrnl de iurrucii:irc a mcmbrclo1 tn·
i11cli115rilc diferite in mod >incron. Îo inclm~rilc laterale frriomc (Jupa le M~1ayc1. 9:!;.
rn111 l'izibilc orientările picicwrclor în c,·crsic sau inl'crsic.
Dcg•ldc picioarelor se lkc1c;izi\ la dcpl;uarca >pre ioain1~ şi •C tXIÎn.d l.:i cca >pre iu~pui (p1i1J;1;un"rc
dclinitiră), ca şi la mcn1incrcJ în Mlo5l~lism.
J<,iispunst1ri anormale: membrele rnfrrioarc uu r~;pund ,;imc1ri.:. nici proponioual cu i11dui.'.ink
cfrctUJI~. Rcaqia dc~cH:loc de l;,i pic,uJrc C!7.lC •1h::ic1u:t s;n1 V:tfo ...:u ii:ă.
Tuniunc:i ;.i~d corpului. ·
lu pmi1ic ~c-,iind.'1. se i111w11rc i11cc1 copul col'ilt1lu1 cu rirrJ 90°, Luund sprijin pc frsa Jr JCl'Ctl~i
pa11c. trunchiul'<' 1·a ro1;i prirllHl mişcare hd1roidal;i, 111c1ul>1dc i11i'~1io;irc 111111~nd llli~clln:;i, cu gcr11m.::J1ii
Dc.:rn1i. pic"iornl dl' p:i1tc11 fr1..:i iu ,,upi11:qic (Îll\Tl•t<l. ctl de partt:i c.-f,j iu prpn;i1i..: (c1-crsid.
IU1sp11t1sur i anorm:ile: 1runchiul şi mcmhrdc 1nfroo~1rc nu 11rr11~·"'il1 1ui~t.'.'~.H1.:~: <lÎHJpuu i\'j, mcmhrdc
iHforinorc se .:~1i11d la rol;qia :.iciil'll '"u pusid ;, c;op„lui.
H1n111gulîre.:i llîn dcculiit donai priu ~limularc la uil'dul 111r1111>rclar iufrrioarc.
Copilul fiind în dcrnhir dorsal. c~aminaton•I lkcrcazli un membru iofcrior şi ii extinde pc
cdill~h. imprimI111d o mişcare de ro1a1ic :1 tnmchiului de paHca membrului uifcrior CXlins.
·· Capul ~c va inrnarcc şi se va d~sprindc de pc planul 111csc1 p1in1r-o 1cdrcs<irc a umarului.
Rcdrc.surca v;i continua lu oi1·dul w1ului, i~r cdăl:ilt membru superior ,.~ lua >prijin pc mirn~
şi a111cb1a1. ·
- OJatii copilul aju11s in dce11bi1 r.:1111 :ii. di>pull>ul ,global se 11.:rmiuă ~u cxtcn;;ia trun.:hiului şi
a g:itului (1~ minimum 3 luni).
„ •• Răspuusuri .anonnalc: răspuns insuficient sau lipsa rotării .corpului; membrul inferior ~ţ intindc
i11 loc să r~mănâ Occtal.'adnd tcndin!ă la adduqic şi chiJr lu fo1frca1c; n:drc,;arc insutîckotiJ a capului.
f!.11s1<Jţolin~a din derublt don~I. sdnrnh11~ 1ll' la uh rlul c~puluL Din dccubi1 dor;~!.
cs.1111i11:11vrnl inh1.1rcc ÎllcL'l c;ipul «am .:u 9il'. L'.\~1nt:wJ "111ulw11 n pfd11111,· f'L' 'P:H.:k m11.i1ului rJr
pMIC3 ccfri. Truriduul ~j 111rmb1 ele infrriv:HC ~(' H>r rom: m,·111hrul iofriim de dcnrnprn SC \'a Oceia ~I
1·a lua co111ac1 cu masa. Apoi. copilul ~c sprijru!t pc corul mi:mbrulu1 superior drn pbnul sup.:rwr, in 11mp
cc mcmbrnl inferior ~c cxt111ctc (programarl' ddi11i1iv;il.
Ullimul 111omcn1 al rostogolirii. in dccuhi1 1-rmr:il. cunst:i din cxtcn;ia lfunchiului şi a cJpului.
cu ul.Îl m:1i ccuHpkt.ă. cu di 1-.'irs1a ,·opihtlui c~rc mai nwr~ (l'czi ~ltiodu 1J„b:11l1l.
Pentru 13.pwnsuri aoormak 1·czi m~i sus.
Schema uirnetricll dr turârr.
in d~cubit .ventral. cxamina1orul imo:ucc uşor c~pul. a>lfcl inâl s.'i·f :1ducii cu bă1bi~ tkarnpr~
.,."
tolltlui di: >Jirijin. Se dezvoltă (; ~dtcm5 ;1,ituctridt. o di1h•lf<" a inmchiului ~i o rouqic a membrului
i11fl'rior, U1111;wl de o triphl llcxic a membrului infcrror de pnnca fc1ci (pmi;ramarc dclinitl\·ă). Spre rârsta
de 3-4 Juni. J;CllUllChiuJ ll\C!l1brulu1 info1io1 tâ111a~ C.~IÎllS SC (lcctta:d Î:t.ilfal, fără Ocxia Cv~[l~Ci.
 Reeducarea ne-uro-motorie
116

Ră~punsuri anormale: dilicult:i!i in ohtinm:a ~prîjinului pc ml simuhan rn mcnlincrcJ ca

cck două membre infcrioarc rămân in extensie; orientarea pos1urnlă a membrului inferior cstt; inv
Rrdrrsarr h•lrrali nr sprijin pc cot. .
Din dccubil dots:il. cumin:itoru'I va nata uşor coap~n .:1:.nr:i ~i ii va imprim~ o u~o:irâ rni •
polîcdc mâinii drepte ii va introduce in p3Jma srilnţ5 a ropilt'lui. orc il ''" >Jr;Îngr. :iwnrnJ! (rrn/~
prdiensiunc). La -~~nprirmucami:dlrii de rot~!Î~
copilul ''" rol3 opul ~i.
lnmdm1l. işi
vn rid'.ca. un~~
sfiind şi se va spnJlnl pc cot ln 11mpul rcdrcs~nr pt cotul drept. cro~p,;;1 ~t;mgă ~c v;1 :il>ducc :ichv, piti"'~
se va orienta in cvcrsic (Fig. 58). llti!

I
I
,J.

Fig. 58 - Ro.ttogalirro -:- fl.lomcn!Ul $prijinului pr rol (rlnp5 Le Mcloycr, 9:!).

Cu mfina sa dreapta. prind de 'cătrc r(lpil. cx:nninJtorul in«>lrşlc rnc:1ngnlirca. î:irii ;;ii cxrrdic
irnciiunc 35upra membrului superior. O n~1fcl de 11aqiunc nr pron>o llni:< :i~1i\·ii n mcmhrului superior,
0
intrcrupi'tntl rcacfia de rcdrcs3rc. .
, inccpăn<I cn vârsla rk R săpliim:ini. mişcarea se tcm1ină ni ~rrijinul rr miin~ cu ntrnsin wmpk!â
a degetelor. Acest ră~puns nu poale li (lb!inut in lip~• unui conlrol minim al 1::1puh1i.
Răspun~uri znormalc: răspuns absml ~•u insuficient; cxai;crarca cxlrn;;i6 trunchiului: prorv1;ii
antcbra!ului de sprijin; abscn!a extensiei dq•ctdor mâinii ric $prijin; insuficicn\a sau nhscnpi abduc1iri,
coapsei şi cvcrsici piciorului· membrului inferior care c\'oluca;ii in pl~n ~upcrior. ··

· 'ANALIZA REZULTATELOR EXAMENULUI NEUROLOGIC

·' După cum am văzul există crili:rii suficiente pentru ::i pune în n·i<len!ii prezenta
unei leziuni cerehrnk şi lotuşi, interpretare<J rczul!<ilclor nu e:.tc totde:nma uş<1arii,
dificull:1tea p:;iid~nd şi în v<i1ia1iile indi\'idule apreciabile in dr.zvollarca şi oprimarea
tonusului muscular. ,
în primui trimestru de \'Îa\ă, anomaliile moderate - cele mai frecvente - se pol
gnrpa in două aspecte:
- hiperexcitabilî1a1ea şi
- hipoionia j111niită!ÎÎ ~uperioare a corpului, cu ncxori in~uficirn1i
rda:-:are e:xcesii:ă a membrelor superioare.
 1\ lic criicrii de cnlu:Hc a inlinnitii!ii mN<•rii
117

În llcest ~ladiu. lipsa de rclaxtire a mrmhrelor inferio<ire es1e neconcl d -

-l - • - 1· · . . u cn1a.
pentru c:i a :iceasla 1·arsta 1:1lll'.1rca extcns1e1 lor eqe firca~di. Numai probe din:miice
c0tn!1l:rncnwre _pol d_eccl11__ 1nam1c de 3 luni o asi111e1ric in re;1qii, care ar ridica
5usp1c1uneu uile1 hcm.iplegH spas11cc.
În cazul_ t~n_c! ~cz71ir1i rathr;de mai i;ral'e se11rnc Ic clinice suni de la incep 111
alarm;ip.l_e: po~~b_il1tap rcch1:<.c ~e con1'.1ct cu copilul, tulburfiri de deglutiţie, l.'ventual
convulsn, mobtl1tate redur,a, hiperlorne.
ln ~ursul trimeqrului li şi IJI de \'iapi, în r::izul leziunilor SNC vom intiilni:
pcrsis1enp1 rcne.\dor primare (lucru dco:;dlil <le impo11:1nt, pe care kim mai subliniat),
lip:,a dt> rda1:<.i1e ~1 lnnusului pasi\· al nmnbrclor inferioare, dezechilibrul 1011usului
n:..ial cu hipotonia exh:n~orilor trunchiului. Copilul îşi meniine capul târziu, nu şade
şi nu are reacrii de echilibru in şezând. Spasmul :idd11cturilo1 coap~elor, cu forfecare
(semnul \bjrn). reOexul tricipitul exagerat, cu clonus el'cnlu:il, ne po:.itc conduce J;i
d1agno.o;ticul unei diplegii spnstice f\cz.i Fig. 57)
lnvt>~s. un unghi tbchis :ii nddurtorilor şi oarecare liipotflnie pot sugera elemenle
trnnzitorii. ln luna a 7-8-a 1a ap5rea astazia. şi numai după S-J l luni se va ins1ai3
oarecare hipertonie, definind di;ignosticul unei diplegii :.itaxice.
Hernipltgia spasticf1, pc c:m: am suspicionat-o la 3 luni, devine manifestu c~tre:
5-6 Juni, iar la i:: luni o putem certifica cu toat(' m:1nifc~15rile usimetrice din mane\'lrle
lui Le Metaycr).
Ex;m1inarea neurologică :1 11n11-nft.~cut11l11i, ca şi n sug:irnlui în primele luni de
1·i;;ţi'1. este o prohlemii dificil;i, c;ire ţine de cuno~tin1ele neurn-riziologice, dar şi de
o :mnmitil cxpcricn!5 in nprecicrca rcnqiilor nonn:ik ale copilului. ;:i .tonusului muscular,
a unor .::specie partic11larc. uncie lr;mzitorii, dar <dtclc inciirc;1tc de o grn\'ii semnific:qie
r:itologid.
Vom încheia prin enumerarea c:îtcin·a c~x:i111t'nr paraclinice, devenite a~tăzi
rrqioa~c informaţii a~upra \ îitorului copilului.
cxmi1c
:upcrior,

INVESTIGATI! PRENATALE
•
rron•11il
bduqid ULTIUSONOGRAF!A (ECHO) melod;i ihofcnsid -, u1iliza1ă asliizi curent.
Un fascicul de ul1rasunete este dirijai spre zona de ~tudîat în impulsuri succesÎ\'e, iar
undele reflectate de diversele structuri sunt caJl.!ale şi proiecrn1e pe un oscilo$cor
catodic. Are valoare in diaen(lsticarea microcefaliei. hidroccfoliei snu anencefaliei,
după a 14-a săptămână putindu-sc determina şi diamelrul hip;1rietal.
IC Ai\!NIOCENTEZA constă în prcle\'arca prin punqic a lichidului nnmiotic şi
examinarea celulelor din el. Vom depim astfel: izo-imunizarea feto-rnatemă, existenţa
:zcn\a unor anomalii cromozomiale sau enzimatice. posibilitatea unor m:llformaţii, maturitatea
ş<>arii~ fetalii.
A i\li\1 OSC() P L\ cx:imineazft lichidul amniot ic cu ajutorul cndnsct'ptrlui, prin
\r;1n~luminarca rnembrnnt'lor la polul infrriu1 al oului. Ea este destinară dc:pisriirii
>C pot p1ccoce a semnelor de suf.:rÎ11!ă fetali
/r11·eS1igofiilc hiorhimice :iu dovedit creştcn:a scmnifir;1ti\·[J ;1 ol(a~(('f0-pro­
leinâor ;.imniotice în toale cazurile in care f:ilul li prezentat spÎn:l bifida. Accas15
il11i şi nlfa-fc10-proteină .poate li doz:nă şi în serul 111:i1ern.
lin·estigafii pr1radinicc 111 cn:11! co1>il11!11i 11â.i;c111 c11 .n~(i:ri11fâ .f1:1a/ă:
RadioJ;.n'.fia cra11ior11i sau '"'r/c'hralti. în cazul m::ilform:qiilor oso;i~e la aces1
nivel.
 l 18 Reeducare-a 11euro-11w1t>ric

Translumfoarea, metodă ce constă în a lumina prin lr~nsp;;ren~ă unele păqi <tic

corpului (craniu, de ex.), subiectul· aflându-se intr-o camera obscura. ·
Tomogra(ia compulerizată. ProccJeu n.Hhologic complex permi!.'lll<l cxa1r1i11:ire
pe seqiuni a diverselor structuri anawmice. Se trimite un fascicul de i:aze .r;a;a , X
t.><plorează organul în studiu şi se observ5 absorb1ia razelor X în fw1qic de dl'nsita1e: ..
1esuturilor înl~lnite. Coeficientul de ;ibsorb1ie este c;ilculat de un or<li1wtor, ce va
transforma variatia densităţii în imagini. pe un ecran ca10dic. Esie un examen pcrfe·c;
- la nivelul tehnicii de azi - pentru traducen:a anatomopatologică a lcz.iu11ilor cerebral•
decelate clinic. '
Rewnanfa mag11e1ică nucleară (RJvJ N). Aceasta csk o mctoJj fizică de Sludicre i
a unor structuri moleculare, constand în cercetarea în:cven1ci care face să imre în
rezonanţă nudei atomici identici, prezcnji în molecule şi prezcntâ11J un momeni
magnetic.
- in aplicatiile medicale se asociază Re2onan1a tlfogne1ică a protonilor din ap;
tisulară cu tomografia computerizată şi imagi.s1ica pe calcula!or. Imaginile o!Jtinuie
astfel sunt mai precise decât cele obrinute numai prin !omografia computeri:.;.ată.
Angioencefalografia este imaginea vaselor cerebrak Jupă injectarea in sistemul
circulator a unei substanre opace hi razele X.
VenJriculogra_fia este explorarea radiografică a ventriculilor cerebrali după · ·• •
l'
injectarea de aer. Este o imagine pre1ioasă
pentru verificarea întinderii leziunilor, i•.{~·. ·. ·

astăzi, însă, este în desuetudine, fafă de metodele mai sus ci1ate.

.. Într-o etapă ulterioară - în ju.r de S-1 O săpliimâni se poate apda la EMG, EEG, !i
punqie lombară şi examenele biochimice, necesare pcnlru decehue;i unei deficierne · ti
enzimatice (fenîlcetona) sau metabolice (diabet. creatinemia şi creatinuria etc.). · \
Examenele oftalmologice şi audi1ive la această viirsiă necesită ap:iratura specială
şi medici specialişti care să le inlerpreteze.
Mai târziu, după adunarea unor date cli11ice şi paraclinice suficieme nu se \'a
ezita pentru recurgerea la examen biopsic, in cazul maladiilor nwsculo-neurolo_gict.

L. . '
. „
• -· ••• • „. _, . .

-~ r.Jn"J.l-;~·Î'\"r:":...-_ ~n.· ':=;:~1 î-•-11t:t:.?-: . . ""'~?f:'-:.._„+7•r

"
 ce Va
ierfc·c 1
cbraJe

ud icre
ire i 11
)ll1eni
Partea a IJl-a
n apa
!Înute
Iii.
!emul HANDICAPUL
după
ni lor,

:'.EG,
1en1e li

cială

e \'a
;ice.
I·
 .„

; ·'1'

. i

CAP/TOLlJL 1

DESPRE HANDICAP

Cinsificarea inll'l'Jl(]fimw/iJ n lumdicap11ri!or

Handitapul rs/e rle:nr1111/0j1tl social ce rc;:11lui pr11/m 1111 i11di1·id, ea 11n11arc
a 1111d deficiente sau a unei i11capaci1ă1i. ,l'i care impicdică sau limitează ind1p/i111reo
111111/ rol 11or111al (in rapor1 cu vârsta. sexul, factorii sociali şi culturali) ( /04).
Noţiunea işi <ffe origine11 în limba engleză, în care ca semnifică îngreunarea pe
care o suportă un cal de curse. penlru ca şi ceilalţi c-;ii concurenţi sii aibă şanse egale.
·Astfel, la cursele de trnp, calul mai bun dă a\·aris celorlalJi cai 20, 40, chiar 120 m,
iar in cnrsde de galop se adaugf! sub şaua jocheului folii de plumb p;înii la câteva zeci
de kilograme. Noţiunea esle legatii de particularitntea mediului şi ea trebuie să indice
prin ce limitează sau împiedică indepliniren rolului nonna! al individului. Aceasl~
\•edere panîcularfi >.e den~ebeşte în engleză de „disahilirr" sau disnhlemc11t. termen
global, care de altfel iniţial privea numai handicapul psihic.
Deficienţa corcsprmde Îll plan medical. deci al siinărăfiî, oricărei pierderi de
.wbsra11f1i sau affN/'Jrii 1111ci stmrnwi. sau a 1mciji111C{ii/i::io!ogice. psi/,nlogicc i11c111.1i1·
(104). Deficienia. fie că este de ordin psihologic d-eoilitatca mintală de exempiu -
sau anntomică - redoarea de genunchi - poate fi de cauze foarte diverse. Există şi
'deficienţecare nu sunt legate direct de o maladie: defkien1e vizuale,' auditive, după
cum există deficien1e care nu crcea7â în mod obligntor~u un handicap: deficicnra
vizu~lă corectată, o amputa!ie de ganibă bine protezată. In aceste cazuri „limitarea
rolului normal" al individului în societate este .minim.
Deficienţa, ca şi h:mdicapul de altfel, se clasifică după natura sa .in:
-Fizică; ~::""" .. „. :···,-·:"
Srn:::orială;
- Psihică: întclcctuală şi caracterială;
Ed11cafimwlii (socială, profesion:i!ă).
Prefer5m 1ermrn1,1J de deficien!ă fizică, nccluia de deficienpi motorie, fiindcă
~ste mult mai vast. Exisifi ddic!cn!e c;m nu sunt implicate in ..limitaren funqîilor
motorii''. Aşa de exemplu scolioza, genu rnrum' chiar la S cm etc.
D'etlcien1a cdun:qinnnlă este astăzi o c:itegorie gener;.11 acceptată, atăt prin
nurni'1rul tlr:stul· de mare - mai ales la adolem:.n1i şi la tineri -, dar şi prin măsurile
pe care ~odeiatea le ia pentru cnmb:ucrca lor. Expericnia a arătat c5 un tânăr dependcm
de drog. inadaptat social, este un handic~p:i! mai nrnre -· în ~cn;;ul definiţiei ci1:i1e -
d('dt tlll nrnpu1:11 de conpsf\ sau un infirm 1c:J1l' se dl'pl:i~e:1zii cu cârje.
 !(n:duc:!fl'.;l !lC!HO-l!lOIOl IC
-~------------------

Delîcicnpi educ;qional;"1 poale fi împiiqi1ă în: a) c..:kca:i: nccc:>iră inie ,

medicală (loxicom:miilc:: droguri, ;ilrnuli~m). ~i b) cdc care llli ~l!fll c:i.wri ll1t;f\
<Jnalfabeti.-;mul, inadapiarca la muncă, rcfuwl soc1:d etc. . -
.Această clasifiG!fe a Jcficit:11!dur are w1 G!laela didac1ic. ln practic:"1 defi
nu apaqine de obicei unui singur organ. Cca uwi puiă Jctîcit:n!ă fizipi --pier
unui segment de membru - piMe pro.Jun.: un ~?c p~ihic, brncrârnl COllljÎl~~e
inferioritate. Sechelarul encefol~p<Hic e:>te un Jefic1em motor, dar adesea şi psilJ· ~
o;lte să fie şi unul senzorial. aiât în ceea ce pifreşte văzu[ şi a1m1l. {far şi p~oprioc't,~
p . l . _, - - . _, - l ,. - e111,
Tabeticul, alaxi~u 1r1 _genc~al_par ucf1nenp _moion, u;ir c1 st:n! t c lilpt th:llej;"'-.
enzoriali. Mulp handiczipup lizic suni ~; c.klic1cnp educapo11a1i. ~!
Clasificarea de acest tip îşi ue insfl 1mponan1a ei, căn~ ne r:fcrirn la speciali1;{ ·
5

medicală care se va ocupa preponderent de recuperarea funcpon:ila a :1cestor deficic fi,

DIFORMIT.-\TEA este forma .rn11 atit11d111ca anormalii. J><T111 1111 c111 .\ 1
necorectabilii ~>o/1111tar a unei pârti a urgm1i.1m1t!11i. Diformitatea este, de oh~I
ezuhatul unei deficiente frllce a aparatului locomotnr. De exemplu: parJr-'I
~ambierului anterior produce picior echin, scurtarea unui membru infrrior pro/b
;,olioză etc. Este iitsă ade\'iira! cii şi J1f0rmi1a1ca ptJ.:ite fi la răndu! ci cuu:.:u uUC! 1
. 1- ~-
dcfi..:ienţe, din d nu este i.:ongcmw a. !
!!'.:CAPACITATEA este, după defit:ientă şi hr.mJicap, a !reia dimensiune
actualei clasificări intermqioiplc. Incapacitatea corespunde „ oricârei reilirc~
(re:ulta11d dintr-o de~icien~Li). parfi~/,i smr wwlâ, a cupuci!Li/ii _de_ a indeplroi 1
uctfl'ÎUJ/t' i11 fcl11/ so11 /JI l:m11de cv11s1dcra1e ca 1101 male fJC!lfru o fim; a 111111mă "UOJ ,
J88). Vom remarca rdafia pe care u capillă incapacirnica cu ;;c1ivi1fl!ile zilnice,~ j
aspectele medicale, s~cial_~ şi psihologice. lviăsuriiroril_c; şi ~valuări!c dcfîcienrelor, I
forjă mu~culară, amplnudi~e a~ucul;1d, b1Lmţ \'l~~al ş1 1uid11J\:, probe uro<linmnici,
e!ectrom1ografie etc. treb,uie - 1!1 cazul 111capawap1 - lradu~e 111 efectele lor a~ufl!l
activiiătii persoam:i respectÎ\'e. ln ce rnă:,ură delirienp1 ,·izu:tlă ;1fec.tează orientam.
II
in ce măsură delicienp morili1ă1ii afrc1cazi'1 po:>ibilir;qile de alimenli:!re, de a se imbrăci,
de a merge singur la \V.C.. de a se comporta normal în socicwte etc.
Aceste date sunt reDecrn1c in examenele funqionale pe cart le-am pre:zcm:11.
pe dl! altă pane, aceste date, pe caic lc-;un numi cu un tt:rrncn general: fooqionai~
nu se referă şi la facrorii sociali şi culturali, care-; aşa cum am viizut - fac astăzi
din definiţia hnndicapului.
· Nu orice deficien!.ă devine o incapacitate. Unele pot f: prevenite; pre;;cri
de ochelari pentru defîcien!a vizuală, apareiere eficace ele. ·
Incapacitatea este noţiunea de hază în recuperarea funcţionalii şi a unei pa.
( din readaptarea psiho-socia.lă. Succesul recuperării foncţionalc trebuie judecat pe b" -
indici_l-Or funcrionali privind acrivitalea zilnică. , „_„, _
Incapacitatea poate fi asimil:ită JNFJR.\flT.-iTJ/ care, în definiţia ComiteiUl ·
de Expeqi OMS. e-:;1e •. dcficic11f.1.fi::icu diag11us1icu11i n:cJic;d, c111<.·d11cc 1:p1i1111/i
;,1Jii·idului
de a face fafii IU!l'oilor curente".
" . În noua clasificare a h;:mdic;ipurilor p:·opusă de OMS în 1988 (10-1, JS8) 1·
inregis1ra deci um1ă:oarea succesiune:
- Boală (Accident sau Anomalie) -7 Dd1cie11fli (Defect.
funcţional, Sechelii) -: hn:apacitare (restriqie .a ;u:1i~·it;'i!ii !'au ii
Handicap (Dezavantaj socrnl). ll
Minaire P. şi colab. ( !04) ne ofor5 un exemplu concludt:n! in ta bd ul urm· p
(tabelul IX). p:

in
 T.·IBEI.UL IX
de fie Drficior:J fnt'llf'JJCÎ!Jl/( JJ;,11J11·up
Pier
Limo•i De 1·01birc
ijÎlqe
Aud11ic De' auz ! Orii:1i1JIC
J~ihic,~
.
rioce/lf
' .~
Vedere
Lut:OUIOJji:
De v:iz
Sâ ~l' imhr:H."l'
f
Jd Jtit~~ Sa >C ltra11.:<1od
Jnd21w11dcnp\
Mers ~fohil11a1c
(iuli1ai' Psillologic5 Co111porta111c111 l111ci;1:11t: socială
•f . q
• ic1c11~. !
'll'111& .
.,. oh'lt'!nl 1\ceiaşi :miori (lfM) ne ofrră ş.i cxernplt: mai precise (1:.ibclul X).
ip
iaralii~ ?:·IJJUUL X
:~
prodijcr
~o
l:Lu U11~
~

1siune 1
ed11ccn
:pltni 0 ·tti
- Hcn1ipJ„~gi~ J)ificuha1~ de COlllUIUC:HC
D11icul1:n.: de ini.;1iJirc pc1>un:tl;i
Dil1rnh;11c• la 111.:rs
Diliculi~tc in folo>uca c1)qiului
~lohiltt;itc 1e<Ju.3
li1dcpcnurn1:i fiw:5
lntq;r~rt soci:llă pcmu·lJ01ă

1li1ic1tl15ţi cconrunicc
redus~

i "UOJ, I I Slinclcr urc11al iu;ulicicm ~ 1ubilltJ!~ rcJusii

llCe, Cu lll.
tn\elor. I
Dilicult:nc la ui.::rs 1\lobil11<11c i.oJu,ă
1llmic1,.
Dcfoc1 Jc inici.;wc sociclii
a~up~
·~ ~' V1f1cuh:11i .:conn111irc
:nt;iu,
nbf.Jca,
Această nouă cbsifican: a handicapurilor !Îllt m:1i pu1in s~ama Je incapacitate
şi se axc:1:tii pc actî\·it:lfi/e cme contribuie la it11cgr;.i1ca ~ucial{i a hi.!ndicaputului. Se
·z.::mnL
iau în ~camă: orientarea. mobilîrn1ca. independenţa liziâ1. ind.:pi:nJ.:nf<i cconomid,
iono1lf
posibilîwtta Ji: a folosi mijluacc de tratl&port în comun, de a-şi ;11·ca de gri.iii. :l·;>Î focc
:i pilrle}
nii:n:ijul şi cwnpărfllmilc; Îlltr-uu cU\·ânt ~c „ rnlitalL'li 1·i1•/ii ". St:: arrngc atenţia cii
acea~tă llprecicrc poate fi fu;ine diferită, în funqic tlt grnd de wlrură şi educrqie. de
sodcwtea respectivă, in cure handit:apatul este integrnt. de facilităţile pc: care i Ic
oferă mediul înconjurător. Clasificarea este in curs de imp/cmcntJre i11 Jlirile nordice
şi occ.:identalc ~i se speră că ea va duce l<l o 1rn1i 'buwi luare in e\·ide1qii şi sprijin il
lrnnd i ~ap:.qi lor.

• I~ • •
,; ··- „

CLASIFICARE ETIOLOGICĂ

Din punct de \'Cdcre etiologic bolile se împart în: coogcniwlc şi cf1ş1iga1e.

fiolilc co11gcui1.ale se clasilkii in:
n) Buii co11ge11i1ale primcm:. Acestea 1111 o et iologit genei i cii şi ;;uni cons.ecinpi
unei murn1ii sau abt:rlltii cromozomiale transmise e1cdi1;1r {11w~1c11i1e). sau sunt iriJuse
prin hazard. Peniru ar;samblul i;indroamdor cu ctiolugic gcuctit.:ii viabile. cunoscute
până ncum, se ;1preciazf\ că ri~cul este d~ l la I 50 de na~teri.
b) Bolile rn11gmiwle si::rn11dt1rc pro\'ill prin aqiunca unor focwri neereditari,
in timpul vie!ii intrauterine. Acestea sunt de fopt embrio- sau fcwpatii. Se cunosc
agenţii agresivi şi sunt descrise consecin\de pwtru mulle boli. Asifd:

·•'
 - Viroze (mbeola. gripa). infecţii bacrniene, parnziroze (luesul. loxophsn 1
0
- Factori mecanici (compresiuni. nlieoamni(>sul. lrnumati~mc): .
- Boli ale mamei (hipertensiune arterială. cardiop:i1ii. anerniiJ: h>li cnfintr'
dia beiul, hipertiroidismul. in~uficii.:np:i O\'arian;i. insuiîcirnja suprarcnal;î,r nl'.,./n~
astenică); · oq
- Fnclori alimentari (avitaminoze. carenic pro1t:inicc):
- factori tn:xici şi mcrlicamentnşi.
Înrre aceştia din unn;i pe primele locuri se ,;îiucazii nico1in;; şi :ikoolul ti
mediul loxic în care ar lucra mama şi din care f!!mcia ~rnvidă ar lfchui sii ,fi"' ·~c;~r~
înainte de 4 luni: :te!iirii (plumb), secţii de liicnir mobile (acetonă). industrii chii •ii
. . bcnzmc1, . . :-;u Ir:1 trra- de car bon, mercur ere.
. hi~
in care se lucrează cu denvaJ1
Dintre medicamentele incriminate. in af:ira 1hnlidomidci, ,·or fi prosc(
sulfamidele hipoglicemianlc. honmmii s!cmizi. chinina. ricina„ mcd1c:i1ia P'ihoirnis::
Exist:i o grupă destul de insernnatii dt· boli şi malform:i\ii nmgenii:ile Pi.
pol sii intervină atât cauze primare. d1 şi uncie sernncbre.
c) Boli cr~ cti~lo~ir in1mpartu~1. /\ :es 1e ho 1i sau diformi 1ii1 i np:1.r in c:izul 111111i
travaliu prehmgtt, dificil, cu eventuala aplicare a unor mancnc ohstnnc:ik ncfrritî
sau obligat incriminate: forceps; extracţie eu Yid etc„ care Yor produce: asfixik
hemoragii cerebrale cu anoxie. paralizii c1bslctricalc, fracturi s:rn dezlipiri epifi]." ~'
hematom !'temo-ckido-mastoidi;in ·cu tonicoii~. · "
1
I
Există apoi llflli pns1-porr11111. ce apar irncdia1 dupft nnş1cre. în primele zilt, I•
datorate icternlui prelungit cu bilirubinemie liherJ (ictcrnl lltk'kM) - .";rn in primdr
luni. Pentru •. paralizia i;pastică rcrrbralii". Dcnholf ~i Rubinauil (45) clasifică ace:i~Ji
etiologie in:
- - encefalite prin factori infeqinşi (gripii, \':Jricelii, rnhenHi);
- encefalite prin factori toxici:
- tromboze $3U hcmor:igii cerebrale (in spcci;d in m;llform:qiile car.
dio-\·ascularc ).
Bolile cii~tig:ite rqm.7Înt;i acc::i p;1lolPl'.ir, cm: sc insoh:,ac d..: ddiei..:n1t: can i.
. creează un defe~t şi ~care l:t~ii sechrk nrc,mi~e sau fut1ction;1l~. Pentru recu;i~rn;ei
I

funqională a acestor boli este bine sa i;e cla:;ificate după org;me!e s<iu sistemele pe
care le afectează. Noi am propus o asttel de clasi f'icare:
. a) Boli ale cre,Herii sunr acele boli care apar în perioada de crciterc, fiind,
legate ~~apariţia_ ş!. sudar_ca m_it.;lcilo~ (~so~î; a!lOfi7.Îlc ~i cpilizi'.c. s;w ~Ic crcştcrqil'
de apariţia puberrnţll {scohoza 1d10pa11ca }. foi m ilccns1a cmegone trebme d:isilica1e:,
dezvoltarea somaticii inc;uficientă, sindroamele mlipozo-g.eniîale s11u obezi!â!ik di
.. , . altă origine, sechelele de rahitism, picioarele ph:l!e pi. Un loc deo~ebit ca fre~ven~~
il ocupă Parommjîsmt'le: „stări morfologice paranormale Gi;11iinte, repn:zentiind 1!11'
grad minim de disnwrfis1)1, la fron1icra normaiitii\ii" (G. Sorrrnlinn. 156). (fi eiki
vorba de disrnorfisme, uşoare manifestări inflam:itorii, ca in cazul ccl0r mai multor/'
epîfizite şi apolizite, sau si:nple para1~orfls1rn~. ~cc~tca :constituie 1111 capitol de biologie ,
par:momtală; ele sunt anuramerelc rnlim111aplor ( J)6). :·
Pentru posibilităJiir lor infirmizanle. ca şi pentrn frcnenţ;i cu care se înt5lne>t. ·
merită să cităm: epifizita capului fcmurnl (bo:ila Cah·t'.-Legg-Penhes). epifizita'
vertebrală (Scheucrmann), n::~pecti' t:iftmi rezuhati\, scolioza idiopatică (esrn!iahî)~I
piciorui plai. , {1
. ~) ~ccliel~le po:~rn;01.1111aticc .rcr:ez_intă 0 catq;.Mit> m:m::. numcroasii, de itt:.
finmti\p ş1 hand1capun. Noi le-am m1pnn11 în patru grupuri:

..
 ,.
11-~·

J. Drjlcienfc cau::ulc de 1r1111111111i.'111 î11 mod dircc/ ·

- întrerupere.a c0n1rn11i1iiţii osului cu consecinl~le posibile: calus ncios
(unghiul:irc. srun<ire), calus hipcmolîc, pscudaruoz:I: ·
1: - lo·arca rr'.n co111pn:si11ne. clont:~!ie. s:1u î1111cruperea unui ner\' sau a unui
\\::

leznre:i mn.,rnlară (zdn•bîre. in1indcrc. rnplurii):

- Jeza1ea articulară.
ii u I, tlnr li
fie ţto 0 • ]. Dcficie111e indirrcrc r:1uzatc de fcnomrnclt: secundare ale 1raunrntisnwlui
„ li
.
ll ch1111itt
·r rC\'iir~arul >anguin. trnnsrndarcn pla>mei. edemul, care ulterior. cil urmare ;i proliferiirii
1esutt.iiui c<mjunctil' şî ;J org:rnizări1 :1rtstuia \'J produce aclt-rcnie fihrnase lu nin:lul
pro$Ctise· rna<.elor musculare şi n tendoanelor, cu r!'.trnqiilc resp.:ctive. La nivelul aniculatiilor.
ace5te procc~c stau la baza redorilor articulare.
'iho1rnpi:
Tor prin mecani,me de nces1 ordin sc'produce sino1•ita cronicii posttrnunwtici1:
le l<J,.,cnrr
vilom;~ (cxsudati\~) s;lll fJhro;1s:"1, ca şi :itrolia osoasă (0~1eororoza algică - Sudcck-
Lcrithc ).
azul unui
Î11cndrul ddicicnţdor indirecte ~.ă noîărn r:i,1mctul general al trauma! ismului
ncfrritîlt
ns11pra organi~mului (Îlc;11. rinichi) şi mai ales rnmponcnt:i sa psihică. in cazul
: nsfixie
traumatismelor grnve, infirmiznnle.
cpi rÎ7.•i·"
"'i .„. 3. DtJicien{e datomte imobili::ârif il!1p11.1c de tra1amc111. Între acestea, vom cite.
I
I
"1 .redoarea articularii. care uneori. b oarncni ma! in Yâr~t:L sunt foarte _greu de inYÎm
de zile, '
şi atrofia muscular5 şi 05u;1sf1 (dcca!cilierî). ln unelt: cazuri. m~i ales în ceea ce
1 primclr
priveşte 0~1coporon1. pot fi m:iri diricullii\i dt• rt:;cupcr:tre funcponală
:i acc"ilă
4. /îcficic11fc rlawrat(' 1111/rmtC11i1tl11i (ia1rogcne). Acestea pot fi d::nnrn1e unor
reduceri insuficicnle n frncturilor. unor 11rn11evre brutale (c::ire :idauj!5 alte
microtrnum:llÎSllle), sau i11tcmpc·~ti1·e. Oe :isemrnc::i pot fi da10rat.z unor imobilizări
sunrnre snu insuficicnk (osteuporoze in specinl), sau unor imobilîi:5ri prelungite, ca
i ilc car. i şi lipsei de supra\'eghere şi trntament a evohi\iei din 1impt1l ~i durii imobilizare„
I
I··
Deficicniele pos1trn11maticc s11n1 frcc\'Clltt'. 1<1 o;tmcnii in 1arstii: la 1incri şi
:n\~, c:m I' adul\i. ele suni irn:îrnplf1toa1c ~i drpind de !:'.r:l\·irn1c:1 tr:111ma1i~mul11i. dt.: i1i'c~rzit.:rt.:a în
:upernrea <1n1rdarca unui prim :1jutor c:diJical şi de corcc1i1udi11e:i 1rata111cn1Ului Jplicat. Ln
cmcle pe .:+
~~
'··;?
..
• copii, aceste sechele sunt din rericire rare ~i mai uşor recuperabile.
Aceste qeficienţe sunt de o mare din:rsilatc. de la sechelele unei entorse, la
:re, fiind I paraplegiile med1Îlare posttraunrntice, de la o frnctură de extremitate infrrioariî de
·cştcrqi I radius. ntilt de frec\'entii şi de bna:n. l;1 m:irilr:: polimrnmatisrne ale bazinului etc.
1silicn1e:, ·1
. !I c) Dcficic11(c prq1011dcrt11111s1co-11rric11/11rc. Ele pol li dmoralt· diferitelor anritc
t51ile de· (ostcmirtrîte de obicei), fie ele 1uberculoa~c. gonococlce. brucclozict'. etc. - as1i1zi, i11
·re~ven!d epoca antibioticelor, din ce în ce mai rare -, Île ai1rozelor rcunlD1ice (coxaT1roza,
.~;,. gonartroza, spondiloza). Tot aici trebuie să .enumerăm o serie de malforma1ii
con!!enilale: anomaliile de formă sau număr nle wrrchrdor. coasrcle ~urranurnerare.
spo1~diloli;;teziml, sternul infundal ~i mul!c altde: accstt:a nu constituie obiceiul
biologie recuperf1rii decât în momrntul c:;ind produc difonni1f11i (cifoze. ~colioze. lordoză) sau .,
dcficicn! e fonqionale.
Am !recul <Jici aceste mallnnn';·qii. spre ucoscbire de ahele evidenle de la
naştere, cum ar (i h1.x:ql~ c011gcni1:ilfl. ricioru/ .strf1111b, ampwaJii etc., fiindcă ele sunt
dingno~ticale muli mai târziu. uneori la o ''<irst5 adultă.
Acc11st5 !recere în rc\·i~t~ nu po:ile fi exhrrnsti\'!i. lucru p<:"nlru care ar t1ehui
purcurs un manual de orlopcdir.
d) Dejîcic11fe 1m7u111d1•ff11111Hm·11!111'<t. Şi 11n·stc:1 sunt di\crse. <le la 1cno-sinovi1e-
ln fibrozclc progresil'c şi ;ilic mio7ite.
 J\lare panc din această patologie cs1e congcnitală: artrogripota. wrticolîsut
?\liopatiile, ca şi afcqiunile ncuro?cnc congeni1;de trebuie - din punctul ·
':edere al recuperării funqionale - sii constituie o categorie ap;1r1e.
e) Deficîenţele prcpondcn:nt 11c11rologicc. Ace~iea se împart în:
- Deficienţe prin b0li ah: sislcmu!ui nenos central (hemiplegia, par;ili2.ii1
spastice infantile. boala Parkinson. boli <lcgcncratin:, ca şi afcqiunilc- care pri,e~{
întelec!UI, psihismul. scnzoriul central). Şi.
- deficiente prin boli ale sisH;mu!ui nervos peri feric (poliomielitn, tabesu} ·
polinevrite. compresiuni prin hernie de disc etc.). ·'
. . I
Această grupă de deficien1c foce obiectul deosebit al me1oddor de rceJucare I·,.
neuro-motorie.
f) Deficiente organice. În1elegc1)J prin acesiea deficienţe dulorate unor boli ~le I
ornanelor interne. Aces!ea pot avea un car:1c1cr acut, in care caz recupcrar.:a funqiouală
priveşte de obicei numai COfl\'alo:!>cenp sau un caracter cronic. După organele afectate,
ele pot fi:
I
i
1:
- Deficien~e cardio-vasculare {după insuficienţa cardio-v;isrnlarii, infarct I'
miocardic sau 2fec1iuni ale va&elor periferice).
- Dcfo:ien!e respirawrii (dupfi pneumonii. tlar mai ;1k:; în silîrnzc. as:m bronşic,
r
I
tuberculoză pulmonară).
-· Deficien\e endocrine {obezitalen mai :iles. dar şi diahe!Ul etc.).
- Deficienţe postchirurgicale.
- Deficien1e caracieristice biitrânc!ii.
Această succintă trecere in revistă se referii la .h:mdicapul fizic şi, în acest
cadru, preponderent ;iccluia cnuzat de leziunile aparntuluî locumotvr. Aceasta nu r
înseamnă însă că celelalte deficienţe, despre care am· pomenit mai sus, mai pu!in I
importante. nh trebuie să stea mai pu\În în atcn1ia recuperf1rii funcţionale. Dimpolrh·ă, :I
se apreciază că, la copil, deficitul psiho-intdectual e5te de 12 ori mai numeros, faiă
de cel motor.
,• Handic;ipul social-e<lucativ (ulcoolismul, <lcpcrn.knJa de droguri, analfabetismul,
inadapt;irea la muncă, delinc\'Cll!a juvenilii etc.). constituie şi el adeviiwte infirmitii!i.
El trebuie luat in vedere nu numai pentru că 11ebuie să fac:i obitctul unor progrnme
vaste de recuperare şi readaptare, dar .şi pentru că adc~eori îmbraci! şi aspecre medicale.
Noi ne vom limita însă în cele ce umwază numai !a deficienţa fizică.
Să încheiem acest capitol re<iminiind clasificarea in\'aliJi1<lţii după legisla!ia
noastră:
Gradul III - poate să muncească, fie cu program redus, sau în regim protejat
Handicapatul se poate autoservi.
Gradµ! II -. nu poate să muncească, dar se poate autoservi.
Grad~! I - necesită o altă persoană pentru a se îngriji.
Acea~tă clasificare constituie baza unor Jrcpturi prevăzute de lege. după cum
vom vedea.· ·
Din punct de vedere al in!egriL'iJÎÎ sociale. :ii readaptării, această cb::;ifa:;ut:
lasă însă mult de dorit. Astăzi, cu ajuwrul da! de dectronică, în special în domeniul
comunicării, al deplnslirii, al diferitelor obiecte adaptate, handicipmul trebuie privii
nu numai ca un 1)roducii10r potcn1bl, ci să-l \'edem inll'-o privire mai largă, mai
umană, ca membru ni sociciătii, din punciul de \'cdcrc al :;a1isfaqii!or pe care Yia!a .
i Ic produce. Acesta trebuie să fie sensul ,.Rendaptfirii".
tabesul,
CAPITOLUL 2
:e<lucare r

boli ale I I
,qioHalâ READAPTAREA HANDICAPATULUI
1fectate, I
1.

infarct I!

bronşic,
l<cadapU1rra c;.te un C01l1pkx <le măsuri nwJi(.:ak. i:dui.:;qionalc şi sociaie, c11
r <ijuwrnl cirnra handic:r1pa1cn cs1i: rnlusii la mini11111m din pttnL'I de vedere fi:tic. psihic
şi soci:il, in ~şi1 frl Îllc[ll handîcap:11ul ;;i1 fie n::d:11 unei 1·Î:;>!Î po1ri1·i1c posihilitîqilur
s:1le. F:Kiind 11imi1crN la ptÎll!ul capitol, acce111uf1111 scopul c:ilită\ii \'Ît!ii l1~11HJi..:apatului.
Pcn~ru llOÎ, „rcndaplurciJ'' cs1e corespondentul lc'.lll1c11ului angli>-5axun R(:'ha-

n acest bili{(Jtion. ln limbile latine, rcnbilit<uea este legm;1 de o ll\l!iuue pemdă. După frnn1~.
asta nu Ji:o.sebit Jc gri.iulie cu limba ~u. am adoprnl şi noi no1iuncnlc „rc;1Japtare", cu acela.~i
1i pu[in in!cies. Rcad:1prnrea cuprinde u1:'11 „recuperarea fllnqiunaL'I". dt şi ,.recupt:•r:.irell w-
JOtrÎ\'ă,
ciala"'. Rcrupi:inrc inse;imnfi în limba ooastnl: „:'\ rcdobiim.li, a rcc:iştigu".
'.
! . Rcrnp~rnrea funCfionnlă cuprindi: a:;pectelc nwdicalc. în ~p.:dul ulc 111cdici11ei
llS, fotă
Ji:;icc: fizioicrapia (hidrmerapie, t'lectrotcrapie, tcrmo- şi criotenipic, rnas;ij, kineto·
:tismul, terapie ere.), d;1r şi reeducarea (lie că ea este motorie - kinetotenipie, proti::i.1.1rc,
rmităţi.
eq,:otcr;1pic -, fit: t:<i c:.tc cduc:1~iu11ul~ p~illopedagogi~, i111 ;l!:illl•illl -, lit a \'Orbirii
:igrame
- logopedie).
;Jicalc. , ReL'l!pcrarca soci;ilă se f;icc prin invfiff1m;î1H. pro(c•sionaliz:ll'c. plasament în
mund. ~i ocrotire socinlă. Ifrc11p.:rar.::a llrnqionalil cSlc dl'ci o sferă in cadrul no!itmii
nislatia mai mari de „re~daprnrc"; in ~1ce;1stil r.:prc:<('lllilre logică, r1.:cduc;irc;i repre:t.intă un
" ' dom.::niu şi mai limitat.
rotejat. . in procc5ul de rc:idaplarc. a,·ârtd i11 •'cucrc ohiccti,·clc 111111i1ri1c. \'Olll luo in cnn~idcr:i1ic unn~hl>rclc:
a) Tip11/ de lc:i1111t· b1,;1ă handir:ipuri \ranzi1uri1, dctc1111i11a1c de lc1iu11i cc pcrmil orc s Ii I u t i o
"~ <l i n Ic g rum, d11p;i cum ulrd~ su111 Jdini111·c cele on1rologicl' 111a1 Jks ·. sau m~i !,!f;i" - cu un
prognos1ic rău C»oltnil' (n11op~1ia de ncmplu). ftecupcrarca funcpon:olfi. rcdap:ilarca, tn::buic să finâ
scama de ;1ccs1 a1pcc1 ma1or şi sli urm:lrca.ci iu c1>nsccinfâ >Copuri rc;il1:ac.
b) lnll·r~··Jut"t~u suu 1111 u .\frtcm11/11i 11et·1•os· centrtJI ne va inform.H asupni c.np;icităJii pacicnlului
dc l p:1r1iripa în mod ac1i1· ln procesul dl' rcrnp;:r;irc. l\1<>1i1·"1i" h;in.tic:1p:11ul11i a1c un rol 111njor in rcuş11~
rct11pcriîrii func1inn:1k
i fi<.: arc el !iplli <'a11<1i11111u1w/ ne rck„I1 ;11:i1 d~z1·olwrca /izid :1 h:111<lic:ir:11ului. ~cei po.,ib1l11a1c.:a s~ de
ncniul ;1{f;ipt:.trc şi 1c,1,isttof.l b cfun, cill şi t.":ifi1.itik ~;;di:- p!:ihicc, \'OÎuţ:i. p„~fM•\ „•fi.'nt.5:. H.i:t..'Ufk'r~u\;·;i funqion;dă
privit deprndc ncmi.îlocil 1.k pamcip:irc;1 ~11hicrtul11i. de dorint:i ~a tk :1 se th:p~şi.
ă, mai dl fri'cnci1utri1 /l'l/ftl1JJi.'ll//rl111. E.;1c de fa >inc i111dc' cil rcrnpernrc;1 funqională \'~ fi cu :itiit mai
uşo:iriî şi m~i (Rl'Mabihi. cu c:il 1rn1:1mcn111l c>lc inccp111 nwi dc1·1~111c. după im:i:ilar..:;i tlclicicn1ci •.1u
: \·iata
db~rh1;.ti1.:~11i:n ci. Pc di:,, p;trtc. Jci:st lucru \':t prc·~·coi atrnfillt n1u~cufJ.ri::. t1..•Jnrik :1rtlcutnrc. dcficicntck
niclab~ticc şi tulburările psilu~c incr."ltc inlirmită!ii. pc 1k lllliî p;1nc. p1oc.-;ul de 1cfaccr('. de corccl~rc
~11u de r..-cupcrarc funqional:i c;lc mai u~<'f in pri1Hclc fozc. La copilul mic în >pecia!, la l'ar.:: 1111 c~1>tă
Jncn O C,xpi,;ficnf.~ IUotufiC' - fie Otlflll;il;'i. ÎHlf~IUplâ d~ UO :1tC'lt.l..;Jll ~I.III O ho~1J.i - . ftC Jl~UOfogi~â. C.;lfC ,Să
!i Cl•'JI rcJk.\C a1101m;ilc, 'un ~1crco11p d111a111ic q1:1<1I, prccocil;lfi:u lllHll 1r;11;u11.:111 con·c1 c~l~ de o dco:.drnă
llllj•llfl;lfl!i1.
 Din punci_ul _de. vcd~rc ~I recuperării forn:ţion3:c. •cr;;ti• pot _li imphrjiţi d11pii. mm· unnc:iq.
a) Bn!nan d1mmu:i11. liz1~ $."IU tu ddicirn!e lllJJNC sun cnl!c m. urmJ rni_or nccnkn~c 53U ho1j. ::
care dupJ un lralamrnt ch1rnrg1ral, ortopcd1c sau rrn:rl1c3! ;i11 nevoie de m1,1!0:1rc f:11f>!n«.~ic ~
kfnctotcf"apfrc pcntn1 a·ş1• rccăpat:s
-
sau •>n1'"un;1to1Jt
>.. , , • r · l"
~rare~ 111nqtt„rrn ;\. _ C,11
b} fiolnnvi rorc - congenital sau din timpul ,·ictii oirnutcrinc - r<c7inl;i <> ddicirn!ă O:!Jhilî· .
,\ceştia suni beneficiarii reeducării ncuw-11101orii. precum ~i ai scr.-irii!or >p,·cialc <le in1·;i!~i:~Q.
P'ihologicc şi <le profcsionaliz:irc, p:ină la rc:i,!Jptarc:i ~oci:ilii. an1, ,.
c) Roln~vi cu dcficic111c C\·ohHit<.:, c:irr ,.m !rehui "i np«k«· b tcn1punrr~ ho1r1ionalo ;11 ·
regular ~au intcrmitcnl. Ne gândim la miopatic, de nrm1•l1J, tl:ir ~; l:i ~cd1ckk pt•lio111idi1ei ele. lfllld
Urmărind scopuri rcali7.;ibilc, ''a trebui să ~Jm1l!'m la un moment da1 şi limilcîe rccup~• .
>.14(' !-
funqionalc. . 11

- Unii dintre subiC'cli ,.or fi capahili .d indcplincnsd t> muncă normalâ. :;nu mai clc~rah·
~ClÎ\ Ît:tlc reumă ÎO Cor\-Ji!ÎÎ •pr:ciak de !ll\lllc:\ ~3!1 În a1t•finc pr<>tcjatc. <- ~. D
- P~ntru car.uri nrni grlfve voJn n51ui fio3r nitrc aulonon•ir, situ:qic in r:trc h:!nd1<np:iruJ !\ 1 •
po~t.'\ dcsflişura viata OC ZÎ C\l 7Î f:ir;i ~jUIDf!ll llnCÎ :t!lc pCI><>al!C {Hnali;•ii de gr:1i:IHI f)j ·«~
- AtJii, in sf7HS-it - cei rnai puţini -. ,-pi 2:\'C~ nt,·o·e to~l[i ,·j~qa dr ajuJorul coi\·:1. dn:ir PC!itru
actele cele mai elementare {in,·a!izi padui fl.

CADRU OHGANIZATORIC

Există astăzi n umernase mocfa Ii Iii! i de a ;;cord a a~ is1rnpi cfr recuperare

funqională.

la începutul rrlui dC' al 8-k:i deceniu. cirnl ..l'or1idul" a ,Jc,Cf>Jl<'TÎI r-ii in lumea r.:1pi1nli,rii sr far
lucruri minunate in mJlcric, toatii lumea S·~. dat dr ceasul rn<>riii s;i lac:i rcn•prrMc. :\ a,·111 Io< munci
o sesiune a •. Academici Române„. în c~rc >-au rcm~rcat luai1ri ca: „Rccupcrnrca fu11cfion:1lă a uknului
duodenal operat prin rc1.cqie de s101n:ic". sau· .. Rccupcr:irca functi<'nal~ ' l.it17ici''. ~:Hi· •. Pwblrmr ak
rccuper3rii colitelor cr<.>nicc„ (!). Nimeni 1111 pmca n>necrc d mi face lC'CUflcran:. d~câ •ş~ a tkcis
Partidul. Ori. recuperarea nu înseamnă vintlecarc3 unor b11li. crra cc c~tc !du! Nic5rui d<>n1<'niu dr
medicină. Rccurcrarca înseamnă folosirea unor mijloace specifice - li?1cc in can1I deficienţilor m1'torii
s:m ale ap:ir.itului locomo101 - În vederea rc<HlaptJrii. Ea se adrcsca7:0 deci unor dclicicnii. Uhflf hm1dicapuri,
ecca cc este cu totul nhccYa. •'

Recupernrea funcţională trc-huie sii incc;ipă în Clinica sa11 Scc!ia de ~pccialitnle

care a pus diagnos!icul şi a tratat pncienwl. Cum este posibil e<1 o :.eqic dr holi
contagioase să nu aibă un ser\'Îciu de „Recuperare fonqională"? În perspectiva celor
ce Je ştim astăzi despre boală şi ddpre precocitatea tratamentului. te îrmcbi: ce se
inrâmplii cu poliomieliticii. dar cu di\'erse c11cefoii1e? Aşieptăm siiptiirniini pănii să-i
putem transfera inlr-un Serviciu de Recuperare. Şi dacă nu sun! locuri? Dar o Clinică
de Ortopedie, de Neurologie sau de Reumatologie pot fi concepille filrii sen-icii de
Recupernre Funqion:11ă?
În unele s-pitale mari existii solu1ia unei S·~qii de Recuperare Funqională -
Divizia IX-a MEDICINĂ FIZICĂ, cum se numea in Spitalu! Brancovem::;c al anului
1945:..;·t:ai;ii deserY.eşte toate secriile {clinicik) spitalului (Spitalul i\1unicipal, Spitalul
de copii etc. Mă ţrânde$c la splendid;i şi inutila scqic ele mcc;inoterapie ;i Spit:ilului
Florea5ca de pe \'remuri!).
r
'{
j
„ .„
• ln i<kca de a „rctupcr:i„ timrnl pil'r<fol. ~-:rn n>n5lruil şi i.1110i dmi3 Spit'1lc tic Hccupcr:irc - la laşi ~··
şi l:i' Cluj-. spitale care au devenit curi1ml o n(luii formâ de S<:rl'icii ck orlopcdic, ncurnio,rir şi rcmnatoloţic. /
I
cu singura deosebire di posedă servicii de Rccup.:r;irc Funqiou:1lii mai mari şi mai bim-- dollllt:.

Sec1iile de Recuperare spitaliceşti ar !rebui co11s1i1uite pe ~redaiilăti. A~a cun1 I

este Scqia de Recuperare a Clinicii de Neurochirurgie de la Spitaiui „Gh. ~·farinescu''. ·
sau Sec1iile de Recuperare Functinnală penim copii. cum este Scctia din cadn1l
Spitalului M:irie Curie Sklodowska din Bucureşti, :.au Spitalul din Sihiu. Spital\fl de
Recuperare Neuropsihicii de la Pâclişa s;iu Spilahtl Viilcclc (pentru miopatii). Se
 Rcad:ipt3rca hJndic~patului

111 cr$e chia.r mai dc'parle, con51iruinJu-se Scqii de Rernpc-rare funqională rr:nrru
lwrnplegrc1 S3U pentru traumatismele genunchiul<!Î, ca sTt nu inui vorbim de· spirnlele
afectate pa·raplegici posttrnurnaticr sau scoliozclor.
Există şi 5fl'l'icii a111/111!0111rii. fie in cadrul policlinicilor. fie in cel ;ii Sectiilor
de Recuperare. Unele drnlre :iccs1c:i, cum era în fos111l Spiral Bninconnesc ~au ·c
. 1· . I . I . · · · um
este în PoI ic 1111cu
.. ancu Ui .drn l!ucurcşli ofcr;i scn·icii diverse de Rcl'upcrnrc , er·U1:M id
'1oatf1 paprn m13 1oacclor fizice.
S~1.1aloriil.e !rnl11c·nrc reprc?intă in !~ra n?;1s11.ă -- ca in 1na1ii Europa Ccntr;ii;i
- o 1_r'.1d/Pe. A.1c1, m. afarn scn·1rnlor Mcd1cmc1 fizice, handicap;qii beneficiază de
cond1p1 c!1ma1er1ce ş1 de lerape11tica factn1 ilor rniturnli: ape termale sau acatotermt,
mofete, nămoluri, 1nlasoternpie ele.
În p;irnlel cu nce~lc scn·irii de P.cr:urc:rnrc funqionnlii mcdic.:ilă, hanJicap;itul.
m;n nles cd tfoăr, trebuie sn bcndicicze tk:
Înd!f!miinl spccinli1at prnlru ddicitclc inickcruak (Şcolile aj11friroarc).
- Profesionalizare precoce în ,'lcoh speciale.
- Eventual Scn'icii rnr:n1io11alc.
Acensta în cee;i ce priveşte invfi1f!mfm1ul, deşi ~copul re:idapl<irii trebuie s~ fie
pcrare acela al intcgr;irii handicapntului - pe cât p<1sibil -- în $coli. normale. Scgrega!Îa nu
este o soluţie in nici un domeniu.
În planul proteqiei soci:ik, există sen·icii de nsi~1cn15 social5, cămine şi azile
i ~dar
· aiunci pentru infirmi, copii şi adulii.
lcrtului . O altă formă de proteqie o constituie atelierele 11rntcjnte, c;ire funqionc:nă J;::
'Ilir 3lt •• noi sub forma cooperatil'efor de ilJ\·a/izi.
i dn:is
niu dr Bincîn1cks că ·• nu numai la noi, ci şi în alic 1.i1i m;oi dCl,·oliatc ;.c pun rn nrniratr dlCl'a
rnolorîi in1rcb5ri:
caruri, - C~! de mari lrcbuic să fie scqiik de rccupcrJrc funqif'nal:i' in 15rilc de cuhur~ ani;ln-sax()n5
acrnc scqii rnnt mici. l:it5 dtc,·o ncniplc· Scctia de rrrnp.:rarc func!ională pentru copii a SpilJ!uhri
Columbia din f~cw Yo:k al'ca IR pq111ri ln grncr;d, ;cqiilc de recuperare funqicmnl~ ale Statelor l'nitc
ili1n1e nu dcpăşnc 30 de paruri. in ~for:i ln>lilt1tului Krnny. c011m11it de fund:iJia R0t'>>Yd! (al c5rc·i p11cjcnî a
holi fost prcşcdintrlc), care arc .~O dr p:Huri
- l\'ici în /\nQlia. Suedia s;w D~11cm:m:1 ncc-str m..,-idi m1 ~11111 mai m:iri. /\m ,·5wt in Florid:1
celor un Centru de Rccurc.rnrc prntrn [('pii. dotat cu iot re se pPalc im;igino. de la bnin cu apă cald5 ta
ce se camrrr de s1udiul Jimbii c11r,lczc, a biologici. J fizicii şi chimici, cu rcccpfÎ(', club şi t>n sistem ric scn·irc
i să-i a mrsri 1ip ..a111oscrvicc", cn1c a\ c:i num:ii 25 de Jocuri. Tr:1ia d;i1orit:i unei pJa111a\ÎÎ de portocali lcgnw!3
de o pereche de oameni bogafi, care îşi pierduseră copilul, un Înarc handicapat. ln Suedia am ,„âzul un
inică
Ccn!ru nmbulator, de fapl - un centru cu prl>grnm pc111rn o zi inlrcagli. cu subsianfial ~prijin municipal -,
ii de cnrc primea dolc 6 copii cu hnndic11p psiho·motor gta\', pentru câlc A-6 luni.
Se preferă in general Scqii cu o eap~citaic mic~ dt primire. Rt·cupcrarca funcţionalii csrc 0
dii - muncâ de mig:1Jii, care nu ini;ăduic aglomcrf11i i11u1ik, <işn n1111 "'"' Spitalele noastre de recuperare. Am
rnlui · viziinl !n SUI\ un rrnxi~ - deci unitate pri1·atâ - de rcrnpcrarc, care, c11 o ;;ala nj:.rc de lralamcnt l:i11~1ic,
folosea 11 kinctolcrnpcu\Î, dar rlc~crn~ iu acelaşi timp trri nilr ric bfirr:ini. un 'JlÎ!:1! şi parrial Ccnuul
talul de Recuperare pentru copii de care \'orbeam mai sus, lu Florida. :· , .· .. :
Iului '1111.1~•'1!•;· · Dacă cslc \'Orba de tmilă!i de in\'5ţârn5nr. rir pmfrsiona!i?Mc. ~3u uni1li!i \'OCa!ionalc, l>incinfclcs
d csu: 1wba despre alrrna. F.src cnul 1ini1.\!ilor balneare pcnlru copii, cnrc nu in1crrn1 un sis!cm de
in\'ii!5m~nt. sau n unor unitlili 1·oc~1ion~k (cunosc in Germania unul de •lOO rlr pa1t1ri şi in Statele Unite
.;.. unul de 500 de paturi) .
- (':it ele indcluncat:i trchuk ~5 frc in1cmn1ra"
Trn1amcn111l de r("~urcrarc fonc1ionali1 rstc \'ariahil. iri f1111nic dr '""· de r;ispuniul I" 1rn1arncn1.
·ele in1cnsita1ca 1ra1amcntului .1plica1 (de d1c ori pc zi~). de rnodul Jr ;icomodarc al handicapatului la efort,
<le crcn!un)clc lui afccriuni iolrrcurcnlr. În cunul unei Înlrrnjri ln:huic ~:i ~r oh1111;i de la racicnt m.ni11111m
rosihîl, txploa1ând l(l~IC posibili1ii1ik ~ole fonqionafc. Se wnsiJcrfi cii o pcrinadii de douâ-şasr. săplâm5oi
este nctcsar.ă aCC$1Ui scor pcnlrn cazurile o~i~nuitc. Ne referim, bincintclcs. la durata unei internări şi nu
la lratamcntul În sine. cure \n calc mai mulrc cnnui - cu intrnni1c111c - este necesar Wal5 viata.

- Sunt necesare unitfl!i specializate pe afrc!iuni?

Mijlo:icele de recuperare funcţionalii fiind ucclcaşi. în gcncr;il nu suni necesare
unilăti speciale. Există ~i excep\ÎÎ. i\51frl sunt:
 130 RceJucarea neuro-motorie

Centrele de tratament pentru paraplegia posrtra1111w1icti. În aceste cazuri tr

sii se adauge un serviciu calific.al de urologie, posibilitfi!i de prntczan: (curstte
orteze, fotolii rulante), ca şi sen·icii de ergorerapie, cu posihililă!i de n::profesion~t
Miopatiile. A. Grossiord considera că aceste afrqiuni necesiiii l!nitiij(s'pec t;
datorită faptul_ui c~ el_e se agravează în 1.nod inc~ora?il. f''.u:ie_n!ii, în spec_ial _coJÎii:f:t.
complexe de mfenontate comparăn<lu-se cu ceilalp pacic!lp, cu al!e ;ikq1uni, cil!~
beneficiază de tratament. _ t
ScoJioza idiopatică. În Franta. Germ3mi:.1 există 1mî1:"qi spccializ:Jte Pen
această afecţiune, cu evoluţie_.indelungară. ~n a'.ara. JH)s~bilîtii!ilur de ~ corn 1 i 1!1~
tratamentul de recuperare cu m1.1loace onopdice ş1 chtrurg1cale, aceste unllăJi Peri~ :u
invă!ărnântul sau menţinerea pozi1iei culcate sau în C\'Bdrupcdic. ~11
.A~m mai. :1.dăuga: Senicii. de recuperare f1111cţionalli a mii~11ii. Sc1:1•icii
111
orlOpllca, Serv1cu de rec11perare a bohlvr card10-1·asc11/ore CI<;., ca s;:i nu lllJJ 1·ort·1
de serviciile pentru d:ficic~ţele psihice. sau. educ;qim:a Ic. . ...
- Este necesara o tnere a cazurilor internate m aci:!> te sen•1c11 ! Nu. Fiec·
~~f / i
handicapat tre~uie să aibă posibili_1a1c~~dc a folosi scrviciil<; de_1cet1!1erare funqion;i;~e ·.-.
l
Sâ nu uităm ca recuperarea funqwna1a nu are şi nu trebuie :':a aiha un scdp lucnuii· .
încadrarea infirmului în vi:qa socială are un î111eles foarte larg. Orice a~pcct car; I
imbunătăieşte cât de cât viaţa unui h;rndicapar 61C un cii~tig peH!rn el şi pcmru !
familia lui.
Secţiile sau spitalele de recuperare funq ională trebuie să dispun ii de un arsenal
terapeutic vast, incluzînd obligatoriu, alături de kinc10ternpeuri: fizio1ernpcu1i. psiholoo
psîho-pedagog şi logoped, crgo1erapeut, protei.ist, psihomotrici;m şi - în cazuri speciak
·"'recuperator urolog, ortopiician, inginer elec1ronist eic. Recuperar.·a ./i111qiu11u/,i ,1 [" _.
exec1114 in echipă 1i cu ajutorul e_fecri1· al familiei.
ln sfârşit, trebuie să ne gândim că nu to!i handic:ip:qii par\'În de la o situa1ie
de torală autonomie, nu IO!Î handica1rn1ii au o familie care să se ocupe de ei. Cc~
I
1

întâmplă cu aceşti „oameni", pentru care s-au investit impor1an1e fonduri, care au
dreptul la o viată demnă. Căminele-spital, azilelt: 1cprezimă si1mqia cca mai tristfi, cea
mai inacceptabilă.

Să Începem prin a cita c.âtcva prevederi legale: :1 .,-1·

in Franfa, legea din 30 iunie 1975 spune: !f

•. Ari. 1. - Prewmirea fÎ depi.<tarea lu.11u!icup11rilor. iugrijirilc. rducatia. _f(1nu11rt•t1 ,<i orit·11ium Î • ~ '
profesimială, angajarea. gara111areo urmi minimum 1/i- ro11r.<t'. im,:i:rnrrn mci,J!ii şi iwn·.wl fo -'l'"m11i, •5 ' ij :~- )-·
Jo dislrac/iiie 1ni11orului şi <.ul11/t11IJ1i honJÎcupttfi fi=ic•.H:n:uriol .\ttti 1uiui,1/ cou.uilu:"i: o ubhi:t1fir -,, .f. ~ .'. ~.·
11ofionalii ". Apoi: _ · l
„F2miliilc, stalu!, co!cc1ivi1.:i!ilc locale, instim!iilc publice. ori:ani:"nclc de pwtcqic socil!ll,
asociaţiile, grupurile, organismele şi intreprinderile publice ~i pri\"alc îşi unesc intcn-cn;iilc lor pentru•
pune Îl1 aplicare această obligatic_ în \'edcrca nsigudrii pcrsoindor li:llldi.:apalc a întregii autonomii de
care ele sunt capabile„.
- "Art. 4. - Copiii şi adolcsccn!ii suni supuşi cJuca!ÎCÎ obligatorii. E1 nH ~aii:.facc ncco~tl obli~•!ii
primind fie() cduca1ic ObiŞllUÎ!:i, °liau O cducatic Spcci:t!â, dCICrt!llll:U:i În funqic <k JtCCCSll<ijilc p~rticula1C
ale fiecăruia dintre ci".
Îmr-o circulară din 1982, ~1inis1crul SiinL1j!ii şi Mmis1crnl Educ~!ici Na;ionak di11 fm•P
prccizcazl!: "Integrarea vizează să favorizeze iim:qia .>oci:ilă a copilului lw1dicap:.1t. p!as;indu-l di dr
curând posibil într-un mediu obişnuit, unde ~ poată să-şi dczrnltc pc"nn<ilita!•:n ~i s3-şi facil ;ici:cr1.ii
dîfcrcn1a" ( JJ 5).
in Spania, de :iscmcm:a Legea General~ J E.loc:i!ici din I.J :iu~ u:\I 19 70 prevede în ~rticoluf l9
obicc1ivul EtlucaJici Spcci~liz.a!c: „ Su prri;ii1cusc;i. 1n·i11 trm,111u·111 1·d11t "'"; wfi lu11„/ica1w1ii ş·i ;„„dap1u#i
pe11Iru o incurporare În l"ÎJJ/CJ Sl•i·i(lf1i_ pt: câJ pu.H.bil de !>utishlc1l1uarc· pentru _Ji..:carc· ca= ~·i un _,-jJ/l'll ·
de 11w11cii care să le pcrmi1ă sii .fie uu1~1wmi şi sil se simtă mili .wcicUÎfii ··.

Tendin1a generală este aceea de a integra handicapntul in socie1a1e în m~tliul ·

obişnuit.

..
 ,.

CAPITOLUL 3
,.
MIJLOACE FIZIOTERAPlCE
. Fiec:1re
1qioua1~
lutr<11ii:,
JCCl Cllft HIDROTERAPIA
;i pcruru I

.u Se folosesc băi tolitlc, purţiak sau segmentare .

l arsenal
Jsiholoo;,
I Baia poinc: fi: - rece: (sub JO''f c.:ildupi ti1,11re 30° şi 35"), fitrbinte (inrrc 37°
şi 40°) şi foarte fl(;rbinte (peste 40°).
~pecîale
Acţiunea hidrotcrJpici. cunosc1115 de mulii! wc111c. nu •c "·foră 1n11n:ii I;, modllidlrik pniduic
i!JILJ/1i ii
r " ;i~upr:1temperaturii 1cr1rnu.:n1dor şi a cirrub1ici pc-rifcricc. ci ~i zisu1>1~1 Olcl;il>oltsmulul.
tcniiunii tu t~r iak, sa.:t:1c1i.:1 coJocriuc ~j t1ii:.r asuprn p~it1it·u/ui.
~Ît.lcnwlu1 ncn-o~.

sillw1îc I tii<lrotcrapi• c>J~ Îll i;cn,·ql fulosi1j p~111rn:

i. Cc 'se - modilirarca unui procc$c cwnicc in(lamatorii;
care ~u
- decide s"Jc l••nicc t;cncrnk;
ist~. cea , if d~wmrac1urarc, prin .aqiunca sa scda1i1·ă;
- fo\·01_h:.i1ca conuaqici 111u:.c.:ul.:u.: ţuin l1ipcic11li':
"' I - lljurarca mi~c.irii pr111 cf~cl mcc.111ic.
i.n ;ifa1:. bf,jlor i;cnc1alc. b5ilc segmcnwrc pot li:
JmpuchC'1ări cu up•1 loldâ .H111 n·c1.• i\·ci1:1 tctWU· ~j c1ic1t..:r;1piot)
D11î .rnJ.µn·ul
wjcnturea J]ili seguu.·nlart at te111p1.·ra111ri ;Jcl1ift1b!J1oarc:. Acc~1ca se fulus.i:-sc pcnfs1J gimua5lÎC'2 \'U~tul;1ră.
Jj>Of'/JJ/'Î, în cdcmdc cronice sau 1ulbur~rik uuficc d~19rn1ina1c de o circulafic kncş5. l'cnuu cfrctu.arca acc:;t,)f hai
obligufir ~c cer două 1·a>c Ulliplulc cu apă, uuu) 1;1 tcm1•cra1ur:i de a111o"'imoti1· )9', cd51alt la a1irnx. I 5<. P.Jcirntul
işi imrnducc >CL!lllCntul de membru rcspcc1i1· 'mai in1~i i11 "I'" ficrlmllc, ..:itc~ 11ci 111in111c. otpoi în IJj)lJ rece
sodnll, pc11u~ circa 30 >CC. lll;mc1H se 1cpcta Jc !>· S v11.
penim a Duşi,/ sw1ii111 ahcmarca duşului dild cu rece :.. se face cu acclcllşi irnlic:1!ii.
nornii de
Hidrnki11c101crapia. Mişcarea în i1pă, deşi co111roversatii, es1e larg aplicată in
obligaJic reeducare'a neuro-motorie. Se folosbşre mai ales în leziunile nervoase periferice.
1rti..:ula1c
Pacien;ii rnnt scufund:J!i în băi (32-35°), fiind aşez.;1ţi pe paturi special amenajate -
I fnlllfl liamm:c, coJ;ici, saltele de c1111ciuc -, 11stfel înciit capul .sit rămână ;ifari1, iar trunchiul
I d1<lt şi rnembrt:!e să fie sciil<l:11c mai muli tk .1umr11;i1c. Se face mohiliz;1rc:i pnsivii, npoi
cccpwti ncti\'li dac5 este cu JHHÎ1J!ă. Se folosesc biiîlc „ in tri'.flti "care pennir l:ine101erapcu1uJui
să se apropie, să mobilizeze şi să supravegheze fiecare $ei;men!.
colul 49 Se poate face în apă şi 1111 program general <le gimnastică: înot, precum şi
1d11plt1/ii
siill'lfi ·
reeducarea mersului - bolna\'ul fiind suspendat paqi;1l l.'u :1jurorul unui ciipibtru Glisson
1
de un troliu rulant, sau sp1iji11i11du-se cu miiinili.: Jc barele Jatcrnlt: ale bazinului,
rcgluk la înălfimea core.spunz;110J1c pacientului.
netliul ·
Avamajul Jlidrol:ineto1crapîci c:;te dat de uşur:iwi grcu1fl1ii segmen1elor de
membru, care introduse în apă îşi pierd o g.reutale cguli.î cu uceeu a volumului de apă
înlocuit, conform principiului lui AihimeJc. Gimrwsrica în apă foce posibilă rer::ducarta
 '-'-

ac_tiYii a unor grup: musculare care în aer liber nu sunt ~n .sl:lre .mei să ~schiJe~e
mişcarea. _Pe d~ alta parte, prntnr 11111 :;;chii cu o:m:care forta. rntens1taica 1:11~~~rilor
execut:ite m apa este reglată de rezis1enţa pe ore o opune an:sla, conforiî1 pnnc!piuJ .
fizic dupii care: „un corp care se deplasează într-un Jluid i11tâinq1c o rczisten~
rrororţ_ională cu pătratul yitezei sale''. . -~
ln rccuper:irea funqiDnalii a afrqîunilor ncun.iloI;ÎCc sunt insi.i şi autori - CliilJ
ar fi Keony - care contraindică hidro· ki1ie1011:rapi;i, sorntind-o un element de
incoordonare a mişci"!rii şi un faclo~ de dcsrnrnj:m: pentru bolnin-. rnre în mediu
atmosferic nu este capabil să execut~ progre.,ek realizate in bazinul Cil apă. -
Contr:iindic:tfiile hidrnlrr:1piei ~lini: bolile dr- înimi.i decomprnsale, aq 11101
hronşic, bolile înfrqioase în $l:idiu) ;icu!, t:pilq1~ia, atc1n7;1, cczrnide şi pl;!~il~
deschise, tulburările sfinctnirne. '

BALNEOTERAPIA

Balncolcrapia este 101 o formă dr hi<lrnlc'r3pic. (~r~ folo<c~1c :irc de o ;111„mi1ă oli1a1c. din
i7'n>arc n:11Hrak, cu conccnlra!ii p;1r1iculnrc dr >finiri minrralc. Flrciul atc~wi lr:i1;11ncn1 r<•c rn111! lllai ·
marc atunci când 5C fai:e în sta1iunca ba!ncoclimalcricâ rc~pntivi1, în condiliik in care apa folosi!ii CS\~
clÎI mai apro:1pc de ~ursă.
În r.-cupcrnrca funqion:il5 ~unt folosii.: ~rdc $ărat« tic la Am:ir:i. Tcdii1ghiol. Lacul S5rJt. Gur,
Ocni1ci. Stn-ata. S11n1 recomandate in afcctiunik crnnicc MICf'-a11in1brc, în $crhdck pos!!r:HHnulicc, câr
şi in afcc1iunik nc11ro-m11scularc.
Apcic siirntc ~î iodura1c de la Govor~. Harn• ş n. sunt folr>.,ifr în :ifcqiunilc nonic<" acticubrr.
ca şi arde rnlfurntc dr la Căciulata. de "'·· apele 1.:-nnak si u~or rndio:>cih c de la I /,foj şi Riilr Feti,
:iu de ascnicnc3 o brgă aplicare.

TALASOTERAPIA
• Talasot.:-rnpia este o form2 spcciol:i de balncntc-r~pic F• nc!innca?1i osupra clfprni,mului :il•ÎI rtin
riiccnîii şi prin bogăţia în sare a apei de marc - ccco n: rnn,iituic un foctnr de shm11l3rc -. <51 şi prin
acţiunea rnccanică a '\·;ihrrilor„ ceea cc rcprt'7inHi o udc\·;)rat;i fonnă de 1na:::1j şi gi1nna.'ticii. Se rnio~csc
şi hăi calde cu apă de marc.

FANGOTERAPIA
Fangotcnipia este o altă formă H halncotcrnpici. N5molurik. fie provenite <lin dcscompuncrc2
found şi florei din anumite lacuri - cum este nămolul de la Techirghiol -. fie de urieinc vulcnnică. cum
este :CcH!c fa 1 Mai; sunt folosite în aplicaiii c.aldr- sau reci. '.:'ele calde fr pol folo;i, fie ~ub forinii de
biii de nămol, fie ~ub form!I 1k imr"chciări snu c:it:tpla~mc.
Nămolul rece se foloscpc prin ungc~i ale wrpulu1 ~'" :ilc .•q•mcn1uhii in:crc~~t. in ncr 1ihet. Se
la$~ nămolul să se usuce mb aqiunca rozclN ~olarc ~i apoi ~c ~p:ilă fie ~11b 11u~. !ic în opo l~cului de
oriţinc. 1'5.rnolurik aut> ncfiunc fiipcrc1ni,m1â, troficii n111$cubr5. ac1i,·:i103rc a mc1al:>alismu!ui ~; ~113Jgc1id.
De aici uliliz;irca cu svcccs a nâmolurilor in rccupcr:uca h>nqionalii.

HELIOTERAPIA

Hr.lio1qrapia foloseşte razele ulira,·iolcte, ca ~i cele infraroşii din lmnina solarii.

După lun~imea IN de und5 ~r impnrt in:

c
 .\lij!o~cr li1ioternpice
iţi:~e
ri!Qr UV·A (400- J 15 mmin) rare au pu1crc de pcnc1r,\ic in ud5ucimc·
iul~i UV-fl tJ 15-:'RO mrnicr.J rc,porisabilc de crilrmul şi ~Cllomrca pielii (raze Domo);
en1~
UV-C .(2SO- IOO mmicr.) cu pu1crc ~crrnicidii. ·

.Razele ultraviolete au o _imro:1'.rn1ii aqiune biologicii. Prima reaqie fa expunere

CilJ)J
II esle rniemul, :care npare cu atat mat '!lt~ns, cu c:it. ~xp~i~erea .a fost mai indelungată.
I de Jnr.ens1~ate11 cr1te111u.l.u1 es.te dependenta_ ŞI de faeton 111d1v1dualr: calitatea pigmenrului,
cditt

1nuJ
lI I
I
ol:irşnum1a expunen1 la soare, rcact1v11a1ea vasculară etc. O primă concluzie va fi
;ceea a ~nc1 expuneri r~!ionnle '.a sonre: .expunerea se va face gradat, începând cu
.I c5teva minute ŞI expummd pe rand întreaga suprafap't a corpului, mărind doz~ de
gil~ I
cxrune_rc de ln o. 7.Î la alin, a:.1fC! innîr sri diim limp orgnnisnrnlui s:i se obişnuinsd.
ln c;mil in care ~c produce 1111 cri!clll, uneori o arsură de grndul li, expuncrc~
trebuie înlreruplă pânil la vindecare. Ungerea corpului înainte de expunere cu anumite
.~ubst:lll]e grase, cum nr fi linimentul nleu cnlcnr snu a uleiului de cocos, por împiedica
Dpnritiq eritemului, grăbind npariţia fazei de pigmentare a pielii.
!n a doua fază, legum~ntele se pi);!menlează în brun. .
din ln afara nce~;tui efect de suprafiqă, vasodilatillor, cu :ictiunc :.isupra cîrcul;qiei
mai
53nguinc, se mai notează modifidri activatoare asupra glandelor endocrine şi de
C~\t
s1i11111l:irC' ::i c;irtil:ijelor de crr.şlcrc, fapt deo5chi1 de imp0r1a111 pentru copii. Dnr aqiunen
JUr:i cea mai netă şi mai benefică este aceea de transformare a ergosterinei din tegumente
. câ1 ' . în ritamină D1, adică acţiunea preventivă si cur:iti\'li ll rahitismului. Helioterapia se
brt,
practicf1 în clir1w1e bogate in ozon cum este litnrnlul marin sau altitudinea, la primele
"clix ore a.le dimine!ii, ciind razele 5ohire nu au încă o bogiifie prea mare de rnze infraroşii.

CLIMATOTERAPIA
To~lc aceste mijtn~cc fi7icc, dciprt rnrc arn 1·orbit mai sus. se prncticn în condi!ii dim:itologicc
specifice. Cfimu!olO)!Î3 rnurţ'C deci b foc!ori nnlunliÎ. in 'COfl lcrnpculÎC SilU :ii creşterii flOICll!Î;dului oioJ0gic.
Ex i,;tâ un , lima/ dr <T11/a„.-. cu Jifcrrntc mici de lcmpcrarur~. cum suni la noi în !ară regiunile
prin de 1k;1luri, p1'frrnbil la m:irginr de pfiJmc. ,\he dinrnlc ~tJnl cxci1an1c. cum este dimntfd "" ulli11tdi11r.
prin Prc»iunca atmMfrricâ ~i l!7111pcrn111rn ,;căwtc, umiditu1ca redusâ SJU ;1(\undcn1ă, bogă!Î3 radia!iCÎ ullrnviolctc
~csc
~onl dtr\a din cirmcn1clc c:11r pol inflt>cn1a st:1rc;1 lÎ7id şi p.~ihicfi. rr-rf111d11-i 110 efori de ndar1:irc.
s11lici1;ind rcac!iJ sa.
("/ima111! ele li1m"I maT"Îll MC în tarn noastră o largii ulilizarc, dale fiind condiJiilr gcoţrnficc
fo,·orabilc de cmc beneficiem. Prcsi11nca atmosîcrică des111l de crcsculă, \"MÎa)iik de lcmpcrnrurâ, iradiere?.
uhm ioklâ, brîw marină l•oga1ă· în ncro><•li de sodiu şi iod cnnslituir clemente in orc or~:111ismul, in
srecinl cel t.:iniir, poate sa dczrnhc t3f13CÎ!ă!i nebănuite.

ACTINOTERAPIA
Sub acest nume se În(clcgc mijlocul trrnpcu!K care foloseşte diverse radi3JÎÎ produse anificioL
. Pentru razele u!!raviolctc se foloseşte lamp~ de cuarj. Tratamc111ul. se, face după aceleaşi nom1e
Se c~ şi h~linlcrapia. inclusiv rrNcqb ochilm cu nd1clari fumurii. Tratamentul poale li local (plJigi atone.
de nc1·r~l~ii, bnli de piric) s~u g1·ncrol. in ~rrii de I S-'.'O ele şcdinrc; la copii se poale focc în grup. in 1imr
'ici cc copiii se jMc~. •
Cc„1trailldica(ii/e hdi(l- şi ~c1înotcr.ipici rnnt: tuberculoza pulmonară, nefrita crc•nid. cpikpsir•.
sliirilc tic ncr1·01i1a1c cxrcsivă.
l'cntru ..lbzdc infruoşii~ 1·c1.i „1crmotcrnpia".

:a. TERMOTERAPIA
Căldura are o·ac1iune rnsodilarntoare, produce o hiperemie wpcrficială şi adesea
o deschidere ll shunt-urilor capilare profunde, fiind astfel o puternică acti\·atoare a
 134 Reeducarea ucuro-mowne

circulatiei. În acest fel hiperemia profundă de $lază es!e înlărurată, :-e prod1.1ce u~,
efect antiinllamaior, amialgic, sed;ttiv. Este un a<ljuvant preţios al fibrolize) {ţesuttirilll
cicatriceale, retractile, devin mai suple). Este spas1~10liticâ, deci Ji::contrac!uran 1 ăe
Favorizează resorbJia exsudatelor şi transsuJalelor. fo procesde intfom;i!orii acti 1~
delimitează focarul şi c?ntribuie la cxprimmca lui. ·
Contraindicaţii. Jn afara celor mcn!i(male la hidroterapie, subliniem inlerdiqia
de a aplica această formă de tratamem în sangerări, Îll hemawame recente. Men1inând
deschise vasele, există pericolul măririi extravazatului sanguin. De la sine înj~les Că
in tulburările de coagulare, în hemofilie, reprezintă un adevăral agenl paiOlogic.
În procesele inllammorii profunde, greu de supra vegheat, se po;ite produce 0
activare a infeqiei, fără posibilitatea c0Hcomi1en1ă a delîmi1iirii, ceea ce poale avea
l ezultate foarte grave. ·
În afeqiunile cronice, articulare ·sau parai!f!irnlare, esie posibil ca rczuhatul sa
fie invers, să se exacerbeze durerea şi cumrnctura; în osteoporoza ali;idi să se măreasca­
decalcifierea. Este evident că nu se va con1i11ua trntamentul în acest caz.
Termoierapia foloseşte următoarele metode:
· - prin conduqie, cu ajutorul: apei, aerului sau subswn1elur riîu conJucii1oarc
de căldură; "
- prin conveqic, cu ajutorul: razelor calde, mijloacele !1ipe1 cmi.1n!e, prin curen1i
de înaltă tensiune.
a) Asupra băilor calde am expus câtc,·a dale in cadrul hidrolcrapici. Există şi 1riodalilăji de
aplicare locală, sub forma prişnij\Jlui sau a cataphtsmci calde. FNma cca mai cumpk'ă 0i cca m~j
răspândilâ este aceea recomandată de sora Kc1111y, pcmru caff facem 1rimi1crc b rncwth r<:spcni1·â.
b) Aend fociil=it cslc produs de o rqca de slitmâ înroşit.'.! dccuic. s~tl de o sc-nc de lh:cu1i
electrice aşezate intr-un spa1iu ii.1diis şi i2.ola1 (cuiii d.: knw de forme şi mărimi difccitc, ~<laptat<: Jl<:r111u
diferite segmente ale corpului).
Sauna finlumle::a este !ol o formă de terapie ~cncralii cu aer cald.
c} Dinlrc substantck rău condydlo.:irc de căldură se folosesc năruolmîlc. turba, oinchcrila,
parafina. •
Panifinu este cca mai la îndemână şi n!3Î uşor de a1>lica1. Se aplică în prnsul.lri şi imp:ichc1ări.
Ultimele se fac în s1rarnri groase, care se i1mwaic in 1crniosrn1c spcci.:ik, mulându-se apoi pc rcgiuuca
rcspcctiYă. · '
Pcmru pensulare, parafina se 1opqtc în Bain·M'1ric, imin:cin<lu-sc upoi p;: 1cgonkmc cu ajutorul
unei pensule de vopsitorie. Parafina se lopcşrc la 37°, deci 1rd>0ic aplicată de îndară cc se topc~1c. această
temperatură fiind maximum de suponabili13tc pcmru tt'.gumcnic, în spccfol !a copii. Se pcnsuicaâ până
la ob1incrca unui slral de 3-4 mm şi se mcnfinc >ub o pinuril 15-30', Jupă care ~c iulillurâ uşor, urmând C;
procedeele l:incriec, dacll este cazul.
d) Rti=t"le itifranJŞii sunt calorice. Ele au put.:rcn de p.:-nclr a1ic ce;i tnui marc inirc O. 76 şi n
1.1 gamma, !imit:; \·izibilită!ii roşului: În practicii se folosesc surse ar111ici~k; E1mpi cu fir de hingst.J.m re
sau rndialoarc electrice cu TC!lccwr ·-Solu>;, V1ta!ux Jnfrnphil -. Au o aqiunc scdart\'Îl şi hipcrcmianlil aJ
Şcdinfclc de infrnro}ÎÎ se fac gradai, modilic:ind lic surr.i de ciildură. lic dis1an!a. Accas1ă 1crapic se
trebuie sli-şi manifeste aqiunca benefică in decursul a 6-8 şcdin1c.
c) Alte fo•rmc de a produce căldurii supcrficîafă: s11bx1a111..le re1·1ilsil'e. JikFilc alcooli=au. 1•t1/a
1ern1ogr:nii au de ascJncnca cfcc~c hipcrcm1zantc! tc•;.ipcuticc suu ca 1nijfuc de j)rt:g~iirc n;~io11ată pentru
pc
proceduri kinc101crapcu1icc. ŞI

Ir~
..
lllt
CRJOTERAPIA
ex:
ru!
Frigul scade metabolismul tisular şi necesit:ite~i in oxigen, micşorează n:so1b1ia ob!
şi prin acelaşi mec;mism inhibă <lezvolrarea microbiană. În recuperarea funcţională
frigul este folosit penlru efectele sale decon1rnc1Urantc_ Se piH"c c;i irn:e1ineşte bal
conducerea nen'oasă şi sensibilitatea aparatului Golgi.
coa
 Pentru de1t1Jii 1•ezi cap11olul „Dcco11lr;1rtu1are;1".
~ucitirnfr. lulbur;J1ik trulicc:, pre2c111c de obicei, pot li uneori cxacc:rbate.
Bo!nav11 care suferă de 1uJlJ1Jrărî cirrnb1nrii periferice nu pol beneficia de acest
rra111men1. ~u se recomand ii folosirea tt"mperarurilor scăzute în re ei uni în care vasele
r~Îclia m:Hi sunt s1tua1c superficial. cum ar fi regiunea poplitee .sau cot~I.
linânct , Dc.ficirnp1 milre a metodei constă însă în ilCccu cii efrctul ti se pierde desrul
·~es că
IC.
dt: rcp~de şi cil 11u pOit!C fi deci dcciH o Jlle!Odă a_ju1~tuare a cdurf;:dte mijloace
terapeutice. ,
luce 0
~ avea

:tul su ELECTROTERAPIA
casclt
Elcctro!crnpia con~tituie.o rn~t•)(Jii foane veche, dncft ne găndirn că medicul
Scribonius. contemporanul împ5rntului Ciaudius, folosea ca sursă„. \Îparul dcctric.
'I oare
Dc~i C01HJOl'cr:>lllă, mai aks i11 lulllca anglu·s;i.rnnă, cltctrn1cr;1pia face servicii
de necon1es1a1.
iren1i Electroterapia folo~eşte currn1i de joasli frecvenlii (pJnă la ciqi1·;i kl!z) şi curen1i
de intdri.i frcc1'c:npi (de la l 00 OOO Hz la 3 OOO )\!/lz).
ilfi de Gah·:wi:i::irea foloseşte curemul continuu dt: jonsn frecvcn]fL
a moi Galva!lizarea produce o hiperemie imponnnră, de d11ra1ă. A qiunea i.:ste profundă,
\~.ă,

l~Cu1i
'ridicfJnd 1empern1ura loc;ilă, la nivchil electrozilor, cu 2-3°. Ca urmar.:, $unt tlc!:>crisi::
IC!lllU efrcre trofice constimd din imbunătă1irea mctaliolisnwlui şi n:gen<:riirii ţesuturilor
subÎ;Jcenre. Lu nil'dul sistemului ncnos, în $pecia!, se 1w1e;i:di u înriirirc u rc<tqiilor
şi a con<luc1ibdi1iqii nervilor motori.
cri1~. 'i ."·
i· Efecte lllll:•lgicc nC>1abik ~u fost inrc,ima1c l~ polul pozîtil', ;t1unci dri;J se produce o u~oar~
ct5rL l'J;;oi:onmiqic. u~c1ck dcoschilC lll cei doi )'<lli ,>tml bine ClllW>CUIC. lloltcr ~i Schcminsky au d~lllOll>l!al
ituica o t.Ji111iu11;1rc; a :d1c.\tilul patcbt în ca:i.-:td În c:m„· .;rnnduJ c~tc: ;J~~z;i1 b 1.·1.•Jfj ~j c;11odul ÎH rt~i1u1c;1 1;1cr.11ă
(ph:in1:ta1c a;c.:11drnt,\); dc.;1ul c>tc cu1111;11 C\JJ;c'rarca 1cDc:1ului 11.11uli:1J1 - dnJ dce1rozii rn11l
lorul aşc2~1i i11vcr.>.
cas1.\
până /\µ!icatia curentului poa1c să fie bipvlarâ, cu e'icc1rozi mari de suprafaţă, intre
11~nd
care se produc profund efectele gal\'a11i2ării, sau unipolarii, când folosim un electrod
6 ~i
mare, aşc:za1 intr·o regiuue indiferentă şi un elec1rqp mic, activ, eventual butonai, în
a.am regiunea care llC interesează. Galvanizarea poate a\'ea loc longi1udinul, în sensul
1ntă.
' axului longi1udi11al al rnrpului sau segmen1elor şi trans\'aSal în sensul grosimii, dind
apic se folosesc electrozi mai muri.
Dozajul curentului 1iuc de: vârs!ă, sensibilitate, Jczvoltarr: fizică. Li copii se
t1tlltl

n1ru por folosi l, 3, I O chiar 25 mA, in şedin!e de 5, I O, chiar 20 de minute. DeschidereB

·şi închiderea curenllllui trebuie să se facă inceL În general, intemitatea curentului nu
trebuie să depiişeami 0.3-0,5 mA/cm~ din supraL.iţa ekcrroJului.
Gtilvanizarea este folosită în special pentru rolul său în menţinerea troficităţii
musculare. Autori francezi au adita1 că, dacă se taie ncn ii scia1ici ai unui animal de
experien{ii şi se galvanizează zilnic numi1i unul din cele două membre parulizate,
tulburările trofice evoluează mai incel i11 mcmhrul !ralal. Efect.; favorabile au fost
1ia ob1im11c in sechl!ldc recente ale paraliziei infancile.
dă
Glll\'aui:tllfell dccontr:1cturillltii a fost dc;z\·oltat5 de şcoala romiincasdi de
:te baln1:0· fizioterapie.
Decon1n11.:wrnrca prin curent galrnnic arc la bază foptul cit neuronii motori din
coamele anlt.:rioare ali: măduvei spillării primesc sinapse inhibitorii din zone ct.~anare
-·
erale omoloage sau din zonele omula!ernle 5Hpraiacente, corcspunzăloar•
contro Ia l .. . . 1• ~ . • '
aturii stab1hza1oare. Exc11arca acestor zeine cu st111H1 1 s!"b1, com sunt cu 1 ai·
moscu l i galvanic. . .md uc m . h'b' . nc,urom·i or rnoton,. protIuc;11u
1 1J1<1 - I ~cm- Jnc<1 tonu~uii]'
curentu lu . „ . . . • I d l
• fib le musculare inervate de neuronu rcspec11v1. A site, e exemplu, musculat\ir•.
JO 1 re .. · f ·1· ·
umărului trebuie să s1~?1lizeze membrul s11pcn ~r pfien.tru :i. aci '.!~ aq1unea r!'1uşchilur
„ "
Jîlillllll- fl .. I
1
•. „ Confonn rela111lor reflexe cunoscute·< m 1zio 1og1e, excllmea ~laba a zone·
t> I .. d ' I
umărului poate d~co~trdacturfa e_xorn dcgehte. o_r. ,,cap1 e :ice~~ fel sunt inc5 multiple
. anism, jus11fican ast e 1 şi une 1e le mei a 1c ac11p1111ctun1. . .
m org Hufsclun1·d 1 (-~ ;_, /-6;'1 d.m "'unc
,, .. h„en a prezentat Ia,.::;·1mpoz1on11
. l I nlcrnaponaJ
. de
la Praga (l ?67) rezultate cxcelenle r:in aceasrii 11.1e1_odă. d~mon~!nînd cinem~l~g'.?fic
~i electromiografie decontract:irarea 1schw-·gamh1erilor p~m aplicllit11 galrnrnzarn pe
' musculară controlatcr;ila. Autorul rcrnnrca faptul ca rezultatele se me11tin ,j ..,
111 asa · . . „ r
"nă la JO zile.
pa fonoterapia (ionoforeza) reprczinlă o modalit;ite de a inlro,ducc in organisrn
. ,..mente prin piele sau mucoase cu .ij111orul curentului galv1rnic.
rne d ic„Printr-un proces d e d.1soc1ere· e lectrD 1·111ca,
· - Irn· l rngcnul, metalele şi unii rndic;i!î
. . li pozitiv suni atr:işi spre polul opus (cationi), în timp ce mct;iloidc!e şi l.lnclr
111 carca
. le (SO., de exemplu), .mcarcnJI - · ncca1l\',
· se depun la polul poz1!1v · · (;inioni)
r ' În ceea ce priveşte penelrarea aceswr substanţe in organism există astâzi· · un
a<UCU •· • •

t de opinie care neagă net aceasră po.<:ibilitatc. Penetrnrea se foce la nivelul

curen c: J •
ielii, de unde l:ir!Ia _10 os1r_e a n:eto d ei· •lfl d ermato l ogie: · .S ~l uţii!e.
·· · ·
1~d.1ferent de
P ntratie reprezinta numai mediul umed necesar trnnsm1tcn1 curcn1u1u1.
conce În Serviciile
' dc B a Ineo fi1ziotera~11e
· · se 1·o l0sesc ŞI· 1ono1oreze
· • suh formă de băi
totale sau pa~ruceJu1are. - . . . -
faradizarea cs1e reprezentata de folosirea curentnlu1 ;il1cmat1v rn scopuri
terapeutice. Într~ curentul altemativ_pro<lus de hobina de i~duqie şi v~riatek forme
folosite in 1crnp1e: cure1b1~ exponenţrnl. ~urent cu m~ptfi1J5un drrp1ungl_11ul<1re, curent
diadinamic este. o ~eose. Ire, cee~ ce ~ iacu'. ca ci sa _ic dcsemn:i~ prmtr-un termen
1

. general: terapie cu 1mpuls11n exnra10r11. Comrncţrn muscul:irn, care se produce

mai ceast1i forma- d e exc1taJ1e . . este d cpcnc l cnta- <.Ie 111te11s1lrifca,
. . .
durata. llmpul de
la 11 • d • I . _. d . d . ~ I . l . .
deschidere şi e inc ~1uere1 ec1 . e iornrn_ curc1_1tu u1_ a ternat:v (rnunghiul:ii,
dreptunghiular, trapezoidal). In teraprn moderna. grape unei apnrntun care ponte regla
te date (adesea automat) se folosesc toate aceste forme, alegându-se aceea fa care
aceS . b.
chiul răspunde ce 1 mat me. ·
muŞ Se foloseşte un curent cu o 1recve111a r. •• d e cca 50 f'·a:. Fomrn 1nungnrn
· '· 1·nră ;ire de
bicei un impuls de 1 ms şi o pauză de 20 ms. La fel de bine insii ;;e poate să ră:.:pundă
;i la impulsuri scur'.e_de 0;4 ms'.cu p<iun: mai lungi, de ·rn ms, ~au la un impuls numit
ihyratron, cu ? du_ra!a d_:, .·', ~llS}l pauze scurte de 15 ms. A Ileon este neccs;-iră 0 p:inlă
de intrare- -mai l_unga: ·: , ' "':'. '"·· „ . . . . . . . . . . p
lrnpulsunl: ex~rta!orn su~,t m?1c11te ~enlrn musculatura.care mm pfistreazii m;irnr
art,ial 0 inervaţie:_ m. atrnfia. de macl~\·~tare post~rcral?,ne s~u consernti\·ă unei
frnobili7.ări prelungite, m .aşa-zisa .,par.alm: de mstram~r~ _(\'CZI t>~e:~da Ken_ny), ca
H
si in parezele uşome. Aplicat asupra mu~d11lnr an!ngo111ş11; rn parai mile ·spastice, arc
' ori un efect rlecontraclurant. .
une . f d. b . . . li!
Tratamentul pnn curent ara ic tre me mcepul prmtr-un examen electric. care
~labili şi fonna, durata şi frecveri1a la care muşchiul răspunde cel mai bine. Se
~;!leii metoda bip~l~ră. cu elect~ozi aşezaţi ~e ori~inea şi inserţi~ n~u~chiului. Pentru
tratament anali11c se prefera metoda urnpolara, cu anodul mdiferenl ~i c<:lodul
;~nctîform arlicat în dreptul plăcii motorii. Tratamentul - cu 16-20 im;ulsuri pe es:·
în1
40
 \JijloD\c ft7Î01l'rnpice
O:tte
~i ai
ulijj
~-····--.-· ---, r----~,~ n
l\ftq.
j
, I
L_J l_j
"·1liur
Hlei
ip le
I
I
L _ . __--····--·--

I de l I
- ·- ~
---.----·-
I
.
/,) I
I
l fie .\ Gutvanix;ue Impuls dreptunghiular
pe I
:j 7
. . ////1 /\
s 111
_j
/ :\
; \ __ ' -
·ali
ek ,..
;
!
lan
.
'tal>
----- -·--
j

un
1111
de Impuls tmpezo;dal lnun9hi11lar

1ăi
li Fig. 5 9 - S1 hn1111 ,Jiferitrlor forme de (lue11I

tri
minut, la copil nrni pu1in - durează maximum 5-6 rnînutr; după aceea. muşchiul
ie
oboseşte (tinde să intre îu con1raqii 1ctaniforrrn:). dar tratamentul poate fi repetat de
nt
2-3 ori pe zi.
:n
tvlu~culafura tofal paralizară nu răspunde la această formă de curcnr. În schimb,
:e
un curent triunghiular sau trapezoidal de lungii durată (200-400 microsec) cu o
le
arnplîtudine mare crescândă în descliidm: rnre111 e.rpn11c:nţial poate să provoace
l,
i,n con!rncîurn acestor muşchi. consti111ind un mijloc prc!ios de gimn:JS1icii tlectric5 şi de
impiedicare a instalării atrofiei musculare.
·e
Curentul dindin:unic const:i din irnpu~uri de joasă frec\·cnţli modulare; este
vorba deci de un curent sinusoidal <le 50--JOO 'Hz de l O microsec cu p:iuzâ egalii sau
e
modulat in perioade lungi sau scurte. Numele i-a fost dat de stomatologul Bernard,
,, care i-a descoperit priorită!ile analgezice. ·
Fiind vorba de fapt de o comhina!ie de curent farndic şi galvanic, trebuie sii-i
punem în sea1Tjă şi calităţile hipcremiantc.
Este indicat în trntamentul contuziilor, entorselor, nevralgiilor pos!lraumaticc
.; ;.. sau
reumatice, ca şi în tulburările circulatorii periferice. .
TERAPlA OE ÎNALT,\ FRECVENŢ,\ foloseşte curenţi alternativi (10 OOO
Hz. adică J-300 milioane de oscilaţii pe secundă).
Curentul este produs de către generatori cu tuburi electronice: Aparatele de
unde Ultra Scurte, curentul ieşind din apar:il prin doi electrozi, rigizi s;w mulabili,
între care se introduce segmentul ~au regiunea corpului care va fi supusă tratamentului.
Cum nervii senzitivi şi motori nu sunt excitabili decât i:i frecvente până la
3 OOO Hz, în organism acest curent nu are decât un efect caloric local. Ace~t tratament .I
este cunoscut şi sub numele de diatermie. Undele scune şi ultr:iscurtc au o putere de
încălzire profundâ, temperatura segmentului respectiv putiind sa fie ridicată astfel la
40°.
 lJ's Hecducarea ncu10-11101u11c:
---~~·

Undele scurte şi ultrascune sunt folosite în: procese infrqioase. reuma(.

•. . . •1 . . 1~11]
cronic, inllama111 posttrauma11ce. ncYn!c, prncc~e 11 Jrogcne!JLT, p1ecum ~1 c;1 n1i·l
de încălzire a musculaturii înaintea p1ogr;rnwlui de kinc!Olt:1apie.
1
oe
Afeqiunile acute se lratează în t!Cncr:il cu un dozaj ~Jab 2-5 minuie zilnic . .
timp ce afecţiunile cronice utilizează un J:1Laj mai mare (raze ri.:ci), I 0-f 5 minu(~ ;n.
. . . a
in1ervale mai man. ·
U!rru.wnoterapia eslc folosită prntrn cfec!c_le sak mecanice, termice şi tl
difuziune (creşte perme:ibili1:11ea rnemh:am:lo1). 111 pl.in liLiolog1c deridc sune
1
analgezice, micrordaxanre şi hiperen1ia111c.
Aparatele de ultrasonoterapie ·îurnizează ul11 asu11e1c cu frecvt:1J!t: cuprinse intre
800 şi l OOO kHz.
Indicajiile acestei terapii se n::frr;·1 la afeqiunik reunrniice, lr;iumatismcle rninore
periferice, :m~iopati!: Fol~sir;a lor în ;ifeqiurnk neurologice ~sic disc~it~h_ihi.
Con1rarnd1caţ11le pnvesc organele 1mponantc:: cre1erul, maduva spmarn, fîc<Jtul
splina, uterul gravid. glandele sexuale. pl~m:inii, cordul, marile v:ise. . ·
Nu se vor face ultrnsuncte l;i t:opa ş1 aduksccnp pc zonele can!lagiilur d~
creştere, deci periarricular.
Jfug 111„10~/iu/l11.rul fulosc~tc câ-1npun 111:.JfO.:"ticc d,:" joa::.i1 ft.,;(\'i...·nt5"' produ:;.c d.: un curi:11t i..'h"'C!ric
sau Jc un ciimp electric \·:iriabil.
în ultimul timp, se alribuic o import~n!5 <koscbi!J cfrc1dor biolugiCI: ;,k "t:<:>i<.11 campm i. Suni
puţine don1coH în care sfi nu se fi. .in~crcat ~â :.c U~1vcd1.·:.iscâ cfec1dc sale ~•cncficc_ ~s-tc_ r~"curu.:snd:u in
rcumaiismul influma1or, dq;cncrall\' ş1 ab;m11:11l:ir. rn >Cd1clck pusura•ona11cc, indu,;iv ia JIJ;<Hh>llolii.
în afcqiuni ncuro-p5ihicc tncnozc. distunii nrnro-v.:!!ClJ1ivc}. in "fcqiuni c~1dw-\~~cula1.:. rcspiro1orii,
endocrinologice şi ginccojogicc. Noi l~anl lfllt>su Jn JOnnck ~tL"runc~ ~k p:Jr.„diLialur sp;uajcc ccn:hr;,iie,
cu bune rezultate.
. Con1raindica1iilc sunt numeroase: pur151orîi de peacc-inal:cr. anemii. kucozc. bolile infrqioasc
rumorile maliţ~c, insuficicni:i hc-patică s;iu rcnal5. sindro;imc endocrine m:ijorc (Basccluw, (u:;inng, Addi, 0 ~
cic.), 1ubcrculoza pulmonarâ şi cx1rnpulmo11:1ri1, p<ihoic dccompc11$:llC, .opilqhtJ, sa;cinJ.
Roe11tgL·n1crupi11„ in doze nlici ( 5-0-7S : ). la J-4 zile lntcn·~1J -i-5 ~..:Jintc. const noi;;: un i1nptH1~uu
focwr 3n1iintl:11nn1or şi fibrolitic. care poate .:ivea rczi..ha!<" fo:irtc bune în rccup.:rarca fonqion~U. E.xt'cut;it;i
duph control prc:.labil al săni;clui şi ;ub comwlu! unui b<111 >pccia!o:.i, llU c~tc -· ~~a cum se crede - un
mijloc periculos. „

f5tc indic:uă in special în rcum:ili~mul :ibarncubr: T'SU . .:_,o,ao:tc c:ilcam::cnc, sponJilozc şi

di.scopntli, dar şi in atrofii osoa~c~ $.Înon1c \*do.:U.t,;, ,;Jc;.iu îcc t.:hi.:h.iiJc rc1r:Klik.

ll
 ..

Inic, în.
nure la

şi <le
e suni
CAPITOLUL 4
.e intre

11inore
ERGOTERAPIA
ÎCiilul
LIGIA ROBĂNESCU
lur di:

c'krnic

i. Suni În iara noastră se foloseşte termenul de ergotcrnpîc, pe de o pani: clin cau:t.~

u<llt in influenţei tmllipologiei fnrnceze în Iimb;ijul medical, pc de altă pai te Jio Jip sa de
1>llofii,
(re)cun.oaşlcre a scopului acestei speciiilit!i!i.
r:norii,
c br:dc, Jn lumea unglo-saxonă se foloseşte h:nrn:nul cie „terapie ocup::qională", muli
mai adecvai confinurului uces1t:i no1iuni. Ergoterapia nu înse.<:111rn{1, aşa cum ar vrea
1ioasc, să-i arntc frqel.:sul, mun:ii terapie fuoqionalii prin muncă şi nici, ncap1irn1, p1egfitirt<l
d<li>Oll pacicnwlui în veden;a unei aciivitii!Î lucrative. În acest conţinut se găseşte şi ternµia
(· .~'~.
_}011au1
distractÎ\'ă - prin joc, „µlay 1/ierapy ", culturnlă, figurativă ele. Ea este, deci, o metodă
·cut;itS de rraiument a unur deficicn1e faia sau mentale, prescrisă de mecJi<.:i şi pusă în
: - un aplicare de cadre special calilica1e (invă!ăm{1111 încă inexistent in 1nrn nuamă), cu
scopul amt!ionirii 11Jlburiiri!o1 funqionalc, a performan1clor pacic:nrilor re$pecti1•i.
GZC şi
bgoternpeu1ul face legătura între persoana cu h1rndicap şi mediul inconjur51or.
punfwd bolrn:irnl iu siwa1ii npropiak aspi:c1clor vie1ii cotidieni: (\'ezi me1oda Cnrr şi
S~plierd), a pregătirilor pentru şcolarizare (vezi metodn Tardieu), s;1u a locului său <k
muncii. Bolnavul este reeducai prin ergoterapie în vederea ameliorării funCJiilor
deficitare şi a favorizării restructurării globale a personalitătii snk Se um1âreş1r:
~ez\·oltarea capaciriiţilor restante, propunându-se solu;ii piactice pentru fovoriZi.!W.l
imegrării sociale a persoanei. · -- ·
·"" Atelierul de ergoterapie trebuie să aibă un loc deos.:bit în serviciul de recuperare
funqionalii, fie el pen1ru adulţi sau copii, scc1ie geriatrică, de cardiologie, arşi.
nturologie, trnumatologie etc. În domeniul reeducării funqionale .şi al rendaptăr ii,
ergoterapia îşi \'a asuma urmiiroarele roluri principale:
a) E\'aluarea dificullăţilor pacientului din punct dt: vedere al nin::lului fullqional
global: .subiectul se poate lmbrăca, sp:ila, hrăni'?.„ etc.
b) lnmuirea gestuală în siwa1ii 1ehnice concrete, Cll· uju1orul ges1urilor din
anu111i1e practici !trlÎZl.lnllle: rampfărÎc, ofiirit, Împletit etc.
. c) Participarea la ameliorarea au10nomiei pacientului. Spunem panicipare,
dcoan:ce şi kinctoternpia propriu-zisi\ îşi asumă ll!>tăzi accst rol.
d) Analizarea snluJiilor pi Î\'Înd primirea pacicmului la domiciliu in condi!iile
de au1ouomie dobândită. Este rolul ergoterapiei să gtbcasc5 amcn:ijitrile necesare:
plan incli1rnt, baie în camera de baie, modificf:ri ale mobilierului, sau uit: us1cnsildor
necesare.
 140 Reeducarea neurc1-11101<1ric
·--------
e) Pregătirea racieniului pentm reluarea unei profesiuni, fie prin schini
\'Cehii r1.ofrsiuni pcniru a se alinia la noile posibilit;qi funqio1111le. fie pri1i aju,
ergonC1m1ce.
ErgNcrapeutul. .av;ind un bilanţ funqinnal al pacirnwlui şi o bun~ cunoa
a cnin!elor funqionale a diferitelor ac1ivi15ţi pr0fesionale, trehuîe si\ ţină eoni ş!'rt
opî111ile şi gusturile pa.cientului. Uneori' va fi neţcsnr s~ se schimbe m:.ii mufle acth~:t~
niinii la găsirea soh11iei 0ptime. Este rolul a cee;i ce se chcamii azi: c·1-r;oiei· "l1•
r· - • , •. OJli
vocafionalâ. . ' . · 0

in practică, principalele tehnici de crgoi:er::ipie - sau 1erapie ocupaJÎ'ftn<ilă c

am prefera să se numească - se rezmrni la 4 grnpc: ' ulli
I. Tehnicile de bază cuprind activilii!Î 11m;ine '.'Împlr, innfi<;rnfe, curn ar.·
olărit, ccr:wiidi, Jesu!, kroncrie'. liimpliirie. Suni în grncrnl ;ic1ivi1ii!i a!rac1ive ,1,i:
• ·ue 1

unde şi valoarea lor.

Jornl face parfe din aceeaşi grupă şi ocupă un lr>c clin ce 'n cr mai impQnni ' ~
nu numai în recnperarea funciională a copiilor.
11
•
2. Tehnicile complementare snnt act.ÎYÎlă!i mai r~ccn1c, legate de .dezvolt«r~
ştiintifică şi culturală, cum ar fi: electrotchmca, clectron1rn. fll!rul:itornl. 11piirirea (fi,
pe imprimante, fie pe'' Xerox, sau pe Gestctncrl. :iero111oddaj11l ele. ·
3. Tehnicile de adaptare şi de a11lo11omir sunt activităjile vietii cotidiene. Acestea
sunt destinate să redudi depen<len!:i pacien1ului.
4. Tehnici de expresie, utili~ale mai ales în bolile mintale, :m ca scop incurninre;
comunicării, prin evide111ierea pnsonnlită!iî (desen, picturi\, teatru, dans. marionete
etc.).
Se descriu şi tehnici :mxili<ire. Aceste;i folosesc aparnte sau tli<pozi1 ive. necc$nre
executării unor gesturi sau activilii!Î zilnice:
- Ortczele pelltru menfinen:a în pozi!ic rnreriii ~ m'.'mbre!Dr sau a coloanei
vertebrale. • ·
- Prntez:rk care inÎoc11i„~c un membrn sau un ~egnicnt de membru.
- lnstala\ÎÎ, aparate diverse, de fohricnţie relativ simplii. penni1i!nd bolmwilor
apropierea de alte persoane ~au de ohiectcle ~in jur.
Acc:<lc miJlo::icc ldmicc se pol încadra in mai multe ca!c~orii. în fonqic de rlc;lina!ia lor:
- mijl(lacc nccc$arc ,·icţii cotidiene (wcarc:i ;i cnhor5rca rHn pa!. imhriicn!UI. tnakta. ~limcn~11ia,
mijloace de comunicaţie. de distraqic. spori);
- rn[jloacc pcntrn deplasare (cârje. h>~lo.anc. rlcnmbulalt>nrc, fo1olii mlantc. ;m!<•mobik cit„
precum şi dispozirivc pentru facilitarea accesului); ' ·
- înlesniri tehnice penlru facilitarea menajului l~ O(lmiciliu {În!rctincrc. l>uciitliric);
- rlispnziti"c spcd~k pt"ntn.i ~m~najarca formei. {!Ttut5Jii ~i nwdului de acţiune a undldor din
diverse profesiuni (obicei iv ergonomic J;
- mijloace de ~julor lchnic pentru locuinţt indi,·idualc şi clădiri pubiicc.
„~~ j.:,,.~."'~.V.:. ·„. ,.._ . . .: :.:- . .„ . . . . .-· : •• i .......... „ . . ~ . . ; ~. : _. .. .- „ ._,. ".

ta
copil, er!!olerapi:i începe chiar în?in!c de viir~la de 4 ani. urmărind.
acbizi1ionarea independen1ei precoce: imkpqidcnp:i alimrn1arfl, cea \'C~limcnlar~.
controlul sfincterian. Jocul şi jucăriile ocupă un loc deosebit in trntamentul corilului
€11 handicap neuro-psihomDlor. Ergoierapeuwl, bridte j11cfirii nr avea J;i di:pozi1ie, \'~
ad<ipta si inventa mneu :'!ltele, fiecare caz adnd nhe cerinJe. De altfel. şi in cazu!
activităţilor cotidiene, adaptarea hainelor. a taciîmurilnr. a ohiec1elor de scris (rczi
fig. 135), re,·ine tot ergoternpeutului. Mobilierul copiiului po;i1e, de asrmenea, sfi aibă
nrvoie de adaptare, incrpfrnd cu scaunul dt' sutar. pfmă !a masa de scris sau de joe.
fotoliul rulant etc. ·
Se va începe cu stimularea activii prin j,1curi muzicale, jPrnri de ritm {cu
njutorul instrumentelor muzicale), jocuri cu obi•:c1e de formă, c~nsi~kn!ii şi culori
--
schi.
~.
. . l1l bar····
,;

· •.·. 1.11
·-~·----·-----
1nn nju, 1 ~'
difrrile. '.)fs0i~11r~reil rrngrnn111lui erg01crapic csrc rnm.li!iomir de rczulratele b.il;inrului
c;chr1m1nc,
' .
etapele 'unt marcalt ele. urrn[1rin·:1
. „ . •
o!ticrrin~lor
.
urrTilP"re·
• • "'
·i(·J 'z· 1·. d.C llOI·
· • · 1I l,lâ

n111nrn~tts1.ne gesluale, crrşrcrea rnp1J11<i!JJ şi d1caci1;qii gc~tului, amrliornrca tulburiii ilor

f1:nqii1'.)'. caehral.t<: _superioare. 1drgcrt:'~ unei dornînan1c latt:rale, achizi1ionarea, pc
cili po5tbil. a unui grud de rndepcnclcn1a.
. l}n ~ilt. obie~.tiv _inscm~'.1.1 estr ~011fcqion:1rca orlar:lor, ce pre\·in difonni1fqile
:-innl;i c~ "I şi menpn nr11culapile Jn pozq11 funcponale. Ergotcrapcutul va mai folosi şi celelalte
·' lli
1drnici :iju15,10are, în perspccti1·a f.woriziirii indt'f'C11dcn1cî btilnarnlui.
Clltn nr G: Err,oternpia \'a !Înc seilma in pemrnnen1ă de nnlura kziunii lmndicapnnte (dacă
·active d esle definitivii, d;icii nislă Şun:;c de amcliM:Ut.' s:iu de 1·indcc::irc, dacii este inexorabil:i
' e
elf t'l't')1q.ie' rea, cu degrndnre~ (1111c1iîl~r), şi de bilanpil pc ore trebuit• 5ft-I focă
i
1m PO.rtn11t. ! periodic. Jn cazurile severe, fiirii posibilîtfl(t de ::rmcliorare, ca şi în cele grave slabife,
crrotaJpia Îşi păstrcazti. r0luJ ~ău impnrt11nl, :Jf<ÎI În cd11c:qia gt·~1ua/1i, r;Îf ŞÎ în
czvoltarea implicarea llnor ~C'lil'Îliiti rn1îdil'11e cu c:irnctl.'.'r di~trncliv, culrurnl. Ca mijloace. în
5rirea (fir aceste cazuri, ergoterapia ofrr;j:
A. Acrit·itrifi 111a1111aie. Bolrw1·iJor li ~c Yor oferi obiecte c;ît rn:ii variilte. pentru
c. Acestea a le \'Cdca. pirf1i, mnnipula. rcaliziind f'orrna. cuin:irc:i. rugozi1:itca, rkqin:i\i:i. Aces1e
obiecte rnr fi asamhl;11c, 5f:' \'0f c0:1~r d(•u:i m:11c:rî:dc textile s:iu se \·or alf1turn <loufl
1rurninrea li
..;; h;irtii cu un ac de canava. Pirngr;i1·ur3 poale fi folosită, chiar dacă necesită o foanc
11arione1e ~tentă supraveghere a subieqilor. Accs1ci1 în abr;i nclil'Îl5\Îlor despre care am pomcnir,

. ncccsnre J~ ' " ln măsura în c:ire 5trnt por.ihile.

B. Jocul oferii u11 e<Împ de r1:pcrirn1f1 de 11cinlocu.i1, con1ril>11k la dezvo11nrea
', lL.·
I

org:inelnr de ~imţ, a st-nsibililii!ii. a intcligcrqci. afectivitfl!ii. schimhurilor sociale.

coloanei Jocul trebuie bine ales, in func1ie de grnvilalea cazului, El nu lrehuie să lic pre:-1 dificil
pentru posinîlitfqile pacicnmlui, dar nici p1ea uşor, ccc;i ce 1-:.ir plictisi. focul trebuie
sfi placă pacientului, s:i-1 preocupe, ,3.1 an1rcnnt'. mohilizfind pusîbiliti'qi nebănuite.
oln:wilor
'' C. /e~irile in <'Xlcriorul foc11i11/ci. O ieşire în afora mediului restrâns şi
arhict1n0scut al locuinjt'i s;rn al cflminlll11i hnndicnpn1ului 'e\·o.:r cons1i1uir un eveniment,
ţi~ Im: prilej de a de~coperi o :d1fel de Iunie dccăt cea im::iginnt;1 ~au \'{1zu15 la televizor. Va
olimctil~lia,
"
l'cni in cont:ict cu oameni c11 care ·;a comtmio1. \'a .oh~ep:a o lume cu bmierc de toi
1Dbik rtc.,
*"
'ii felul pentru el. pe care le va cunoaş1e, va obser\'a diveroe dificull:i1i. dar şi o lume
ngitată, în mişcare. Va fi un excelent mijloc de orientare 1emporo·sp:qinlii.
Jeşîrea în nntură, con1;ictul cu ~olul - iarba:· florile - posibili1a1c:i de a observa
drdor din insecte, mici animale, de a planta o floare intHtn ghiveci .şi d<: a o \·ed ea cum creşte,
!oale constituie surse de imbogăţire psih0-af'ec1iviL Prezcn!a în ca~ă - sau in atclierui
i ':; ; : 1.: ~!(Ε de crgotenipie - a unor mici fin imn le - h;imster. cfiine. un acvariu - p~rmite observarea
rmărind · lor şi mai ales - participarea )a îngrijirea lor, prilejuind o v:.irirnite gestuală (bine
11cn1~1i motivatiî) şi o experien!ă afectivă.
opilului În toate cazurile, crgotrrapcutul \'a ciiuta si\ se cornp\•rtt.' şi ~5 \'Orbe:1sc5 natura!,
' . \'~
zi1ie. ronfonn in(elegerii (1·1irstei) subiccrului rcspccliY.
in cazul Prcgf11irea pentru şcoulii (1·ai lllt'locb T:irdieu, 1'1·tii). c;1 şi pentru vi:.qa soci:ilii.
is (rCZI n·entu<d o îndrumare profesională. n.:\'inc tot ergorcrapici. DupD l.'\'aluarca posihîliră!ilor
~ii aibă funqionale şi ge~ru:ilf'. se va incerc;i ob!incn.':i nrnxirnului de indqicndcn]ă :;ocială.
ele joc, Hnndic;1ra1ul, adolescrnru!. fomili:i 1nr li conştien1i?.;11i in pririn\a valNil0r şi limilelor
capacit5ţilor rc~lantc. Viitorul :iccslor h~1ndicap:11i gr;1v pP:tlc 11 încadrat în două
itm (c~ C:llC'l!OrÎÎ'.
I culori • a) O exislenpi „socio-rulwr~lfl"' ru ncli1 i1:qi ~i rda\ii în mijlocul forniliei. sau
al unui centru specializat. Este nwdul de vi1q~ al unei per~oane cu h11nd!c:ip cqmplcx,
sever, dependentă în mod pcrma11enl de nju1orul unui inso\Î1or. ln acesl cnz,
 1-42 Rccducar ca ncuro-mo101 ic

ergoternpeulul va ajuta familia pentru modificările tehnice necesare în locuinjiL Î

acelaşi timp, se va preocupa de în1re1înerca posibili1ii{ilor ge>luak, dar şi tle activiiătif~
culturale, de disiraqie ale handicapatului. -·e
_ h) O existcnjă „s~c~~-p~ofesională", ~e ;ff pcrmik excn.:irarea '.mei ac1i„v.i1a!i,
chiar remunerate, la dom1c1liu, m cadrul um11 atelier proleJal sau al unui lqc de muiic· '
dotal cu unele amenajări. Este si1u'a1ia celor ce au un grad de indcpen<lcn!fi ce i~
dispensează de serviciile unui însoţitor. Aceste cazuri trebuie .să beneficieze de _0
pregătire pentru activităţile viitoare, un swdiu \'oca1iunal realizat in centre specializate
care să ofere, pe iângă motiva!Îa necesară \•iitoa1ei ac1ivitii!i profesion:ilc şi studiui
calită!ii gestuale. ·
În serviciul de ergoterapie se vor prezenta divase posibilitii!i de profesionalizare
concretizându-se şi adaptarea la mun~a în gmp, cooperarea, ini1ialÎ\'a, respo11s:1bilita1ea'
deci elemente de disciplină şî regulament ale muncii_ Senrimentul di este u1il cât d~
putin va fi in schimb extrem de tonic penrru handicapat, ajulându-.l :.ii accepte situaii:t
şi să se incadreze familiei şi societă!ii, care irebuie - la r:indul lor - sii-l consiti~re
un membru al lor, cu drepturi depline.

p
s
t

•'
iv.i1ă!i
~ '
nH111că ,
l Ce ii
~ de .o
iliza1e
;1udiui
CAPITOLUL 5
li zare ,.
it<Jtea:
cât de
tualilt
PROTEZAREA - ORTEZAREA
;iticre
LIGIA ROl3ĂNESCU

Prolc:zarca :1panint o~topcdiei, dar . în ultimii 20 Jt: ani - cn a câp.'itat o

i1npona11\â iot nrni mare în recuperarea funqioiwlă. Ac~st fapt se datcm:şte funqiilor
iot nrni mari pt c:ire nces1e aparnte le: iau, progrc:.elor td1nice 111 co11lcqiunarea lor
şi f;iptul că s-u 1''.t1;,i1 aJ:1pt:J1en u1wr lllJteriak toi lllili r<:zist..:n1e ~i in ;1ctlaşi timp m:ii
uşonre.

Sub lcrmrnul de protezare in\clcgcm astâzi „inlucuirca unui organ, a unui

membru s<iu a umti segment de membru cu o pie.>5 LJrtilicială", capabil5 sau nu să
inlo.:uiască şi funqia.
P HO TEZELE nu se limi1e:uf1 deci. :iş;i rnrn s-nr crede. l:1 acea apJratur:i mic
inlod!Ît:.~1e 1m ~Ct!lllc:nt de membru; w1 (1 piOIL'?.a es1.: şi oe Iii ul u1 tilici;d, si1r.ul sau
placa denlani. valva cardiacii.
Pn11ezde pol fi cl<Jsil1c;11t dupf1 mai multe crilcrii.
Din p1111c1 de refiert: morfologic. tic rcspcctii s:i11 nu rc:;pect:1 nspcctul ;mnlornic
normal. fd;inn, de exemplu, poare să rcprnducă amănunte ;inawmicc p5n5 la culourea
ei, sau poate să /ie înlocuită cu o unealtă: cârlig, pensa, menghină etc.
Din punci de vedere func1ional, proteule suni cstt:tice (ocltiul, sânul, „mâna de
parndii") sau lunqiomilc (plucCJ denrur:l, proteza mcmbrnlui inferior. dnr şi a membrului
superior, ciinJ c011w1Hla se face cu c;iblu: ci11ema11câ. sau cu u.iu1oruJ senzorilor
elccrrnnici).
Protezele func1ionalr. în spt:cial rn:cesi1ă o a1enrfl rccducan: în nderca folosirii
lor cu judiciozituic.
Din punci de vedere al momentului apareierii recuno:iş1cm:
A. :lpa1âe1w1pro1·1:01·i1:. c;xccu1:i1ă in gencr::il din gips sau din 11w1crinle simpl~,
cu ::copul de a permi1e mersul căi mai precoce. Exis15 a.stfel:
11) aparciercn im.:dimii, dupf1 ~ut11rn bo:irului de ampula{ic;
b) apMeierea precoce, după cicatrizarc:a brn11ul11i. dai fiiră s1ahilire;1 formei
deJinitiYe a acestuia şi
~ c) apareicrea ~lt: antrc:nam<:nl. r.:alizatii pe bontul ~t:1bilizat.
B. Apar«ierl!a dL:fi11i1fră. Jn ac.e:;t stadiu, un rol imporr:mt il deţine starea
bonrului, snu poqiunea restantă n segmentului după ;impu1:i1ie (umfir, şold, în cazul
marilor .daarticulilri proxiurnlc).
 Reeducarea neuro· molorie

Bontul condifionează fixarea, srriiinuJ şi mohifîzarea pmte7ei. Se pref, •

. . .. . f l er•
când esle posibil - un bon! d c mărime m13wc1e. fontu scurt sau prra Jun1: fll't .. '
. .
multiple mconveniente.
. ~~
<
La copil, se va pă,stra zona <liafizo-epifiz;iră a cartibju!ui de creştere.
Reeducarea bontului revinr kinetulcnipcutilor, incepiind rn bandajele r1a;· i
1
necesare reducerii edemului postopcrntor (maq_i inclusiv) şi continuând cu exerc:ji··c'
. . s f: . . .
de reeducare propnu-z1se. e vor ace excrc1p1 < e tom icre: la ni\'elul hontului111~
1 . (j .
, I
musculaturii care mobilizează bontul ;:ia corpului in general {dacă pilcicntul va tn~b ~
să folosea$că aparatură auxiliară: cârje axilare. fotoliu rulnnl, el <:re nevoie de 01 · ·
muscul;,l~;;ă bum'l la nivelu! cenlurilor sc:ipularc). 0
în general. este de dorit ca după nmpul<ljÎe pacicnltll sii he11eficicze cil1 m .
curând de serviciile unui centru srecîali:rnt de 1ccupe1are, pentru a oh!ine un ni\'e] da,
readaptare cât mai bun posibi!. un nivel de perfonnan!ă ridicat în utilizarea prote 7 / ~
Reeducarea amp111:itul11i de membru superior se face mai greu. nac~ 'f.!.
prehensiunea realizală cu ajulorul mişciirilor de pron:i\ie şi supi1w1ie nu pune problem
. . I e
foarte mari, în schimb, protezele cinem::itice. s;in ce e aqionate cu senzori electronici
nece'>ită progrnme de recupernre fu11qiom1l;i amiirnm1i1e şi îndclungnte. /\cc;;tea din
urmă nu vor fi prescrise decât la indivizi cu intekct integru şi nu inainte de vârsta de
14 ani.
La amputaţi. readaptarea socio-profesionalii constituie un cnpitol den~ebit
Orientarea profesională şi reluarea aclil'ît:'ifiÎ depind de:
- calitatea ap:ireierii şi a recuperării funqin1rnle, prnfe~ionalr si ~ociale:
- acceptarea de către pncicnt pc plan rsihologic a ampu1a1ic1 şi motivaţia
readaptării;
- cap::icităţile relevate în cursul readaptării (apriturlini Înldectu;ik, gestuale,
tehnice, psihologice).
Asis1en1a pe plan psihologic sa11 psihi;itric nu inter\'iac decâ1 in ca211riie cu
difi.cultăti deosebite.
P;ntrn reinserţia prnfesion;:il;i idealul const;i în găsiren mrni Jur ck nnmc;\ ndrcvat
pentru fiecare pacient în par1e, aceasta dupii efectuarea unei serii de biianJurî, e:xcrcitii,
observaţii în situaiia unor munci concrete. /\deseori se poate relua profesiuneJ e.v~rcitatii
anterior arnputatiei. Act>astii muncă revine crgoterapeululuî.
ORTEZELE sunt aparate ortopedice destinate pr<"vcnÎîÎÎ snu corectării
difonnităfilor corpului. Tot aici se poate incadrn aparn1ma aj utiiloare a mersului, ca
şi diverse modificâri ale ustensilelor pentru o mai bună folosire a lor.
Aparatele ;ices!ea ortopedice suni deosebii de nt1mer0ase şi felurile în ceea
ce priveşte forma, materialele din care sunt construite {gips, metal, piele. mllteriale
plastice, carton, pânză, ma!eri::ik trrmoronm1hik). di~rozitivele mecanice pe c:ire le
valorifică şi în ceea ce priveşte ~copul funqiona! şi terapeutic pe caic il mmiircsc.
Avem asrfrl:
a) Oneze de imobilizare. care impun rerausul articular, de obicei în pozi!ie
funcţională. Asllel suni aparatele m:topedice pentrn men1inere<J abductiei şoldului,
fi:: in iu.xatia congenitală a şoldurilor, fie în osteocondrita capului fc;nurnl, sau -·
pentru a da un alt exemplu -;, corsetele ortopedice reconrnndate IH1sîopcr:itor ~au in
unele afrqiuni inOamatorii. Pentru regiunea ce1\'inilii .,gulcrui ofi\ercsc" şi
„MINERVA". .
b) Orteze care se op1Î11 1111ei co111rar1111·i. Accslca au rolul de a invin!'.e :ireaslii
contractură şi de a împiedica astfel ·:ipari1ia unei difonnit;iţi. /\ceste ;iparate se pol
 ,.
-----------···-· ---------- --------- - - - · - - - -.. „ _ _ __
]45

puna permanent_s;i~ numai opanc din ':i sau nonple. Asrfel sunt alelele sau apurntcle
ortoped!c.e folo:.!le .m ret~m;:i11snHrl crornc .d:_formnn:. o:tezcle bm1ul11i şi antebraiului
in paral1z1a plexului brnh1al. or!czch- parnl1rnlor penfence, precum şi oneu·le f"olo~ik
lSiict
în formele f.fHJSIÎcc ale lnfim1i1ă1ii fl'lotorii Cerebrnle {fig. 60 şi 61 }.
:iliilt
ui, a·
'ebuj .
de 0

Jnaj
~I de
:7ei. „
1:ic5 .I
r111e
nici
din
I dt

bit
Fir. (i(I - A1clci rnlmorâ pcnlrn cXICn$h şi
nhd11c1in pGlicduî în hemiplegic spniticii

1!ia
de,

cu

~·at '
Fi~. 61 Apomr ortorwrlir c11 urc prn1n1
1' „ r~d11ccrca genu llr:-:um·ului "fHlStic. --)
Iii,
ttii

rJ
1
În J~fC 0rlc7dc sunt folMilc şi în sc."pul f~cilitării di,·crsrlor aclil i11i1i. in special a mersului.
rii lată. după Tardicu (167). ~i contrnindicntiilc (111czclor in paralizia sp;i;ticii cerebralii: ·
ca a) C;ind rxÎ$ta flllf'>urfiri locnmnlorii ulc lrunchiului şi g:îtului, aşa cuni ini51nim in formele
atcto1irc; bl idio;ia: c) i11 c~rn! i11 care copilul locuiqtc foa11c dcpnrlc de tm ;ccnlru ~i nu poate fi
:a wntr'1lat suficknl de de~; d) la ~uolcsccn1ii şi cnpiii m~ri, care şi-au adaptai <kjo o fnrrnii Pnrccarc de
mişc~rc: c} corsr1clc de tipul Phdps, de control 101111: ap,iratul corcric~1ii. dM cnpîlul nu se poate mişca
le în el
!c .:1
! Acc,tor inconl'cnicntc Ic-ani adăugA faprul gra\' al întinderii ficmiancntc al unor muşchi spnsrid.
',, ceea cc nu poate duce ca simplu răspuns fiziopatologic, dccâl la creşterea ip11~11ului. E!:tc cfuiul buclei
J;'1111f11ll.

e c) Or1r:e tic cnrrc1are a 1111ci d!for111il1ifi. Ele rcnlizcază:

- c0mp:esiune (corsetul Stagnara in cifoze. atela Snin1 Germaine în piciorui
S1r:imb congenital, atelele pcn!rll genii va!gum ele.,):
- clonga!Îe (corsetul Mi!waukcc în ~coliozc): (Fig. 62);
- dispozitive cu nrcuri !:Oli benzi eh1,qice (:;:.pnrat pentru con::clnrea contracturii
flexorilor degelelor în bo:ila \'olkmann, CNsrtul cu lm1rniqucl, bl"c;nea extensiei
piciorului într-o paralizie de gmnhin ;rn1c.:rior etc.) (Fig. 63).
Tot aici va trebui c:italngat su:qinătorul p13nlar pentru corectarea piciNului
plat.
 146 Reeducarea nct11Tr-r1wwrîc

d) Ortl':e de i11/oc!1ire ." 1_111ci fi11ict1;

pic1J111e. Se luloscsc de ob1ce1 aparate!
Hessing, alciiluite din bare laterale de d.ur~
aluminiu, cu sau fără posibiiiiăţi de mişcatei
axul normal al ar1icula1iilor anatomice, fixai:
cu n1anşoane de piele.
e) Î11călţiiwi111ea ortopcdiui îrn.kplineş 1 f
cam aceleaşi roluri m;1Î sus enumenHe. Pemru
a şi le îndeplini, incăl1ămintea onop;:dica
trebuie confrqio11ată din ma!eriale ·de foane
bună calitate. Ea se confoqioneazil după mulaj
de gips, strict pe forma corc:ctntă a piciorului
urmând ca prin diverse întărituri, supliniri sa~
adâncituri, piciorul să fie merqiuur în pozi1i~~
funqiun;ilă optimă. La incăl!ămin!e;i ortopedică
se a<laugâ. după nccesită!i, uparnle ortopedice,
sus1iniiloarc plantare s;iu ;in;uri, Cil re să 11ic11ţină
piciurul în po.zi!ie bună (vezi fig. 63).
Apiir:lle auY.iliare de mer.>. Acestea
fac parle din aju1oa1 ele tehnice ale recuperării
funqionale, mijloacclt.: de depbsare: fiind cele
mai imponnnte, în m:'isurn !n care condîtio-
nează independerqa h:rndicapatului. Ele cu-
Fig. 61 - Corset MiluYlukee: - cu sprijin pc prind:
crcs1clc iliace, pc oi;cipital şi mcntonicr cxcculă a) B,u·c paralele, rnâini curente„ rroliuri "
cxtcmia colo„nci \'Crtcbr.;lc în scvlio:âi. ·
de sprijinire în căpăstrn Glisson sau în h:m1uri
•' subaxilare.
b) Deambularoare sau cadre de mers (vezi îig. 64 ş! 65).
c) Cârje axilare şi câtjc canadiene. Aces1ea se fac din lemn sau - mai bine -
din tuburi de duraluminiu (rezistente şi uşoare). Că1jele canadieni:'. pot avea sprijinul
in pumn, sau antebrahial (Fig. 66).
d) Bastoane, care pot fi simple sau trîpode (vezi fig. 67). Eie pot fi folosite
Îlltr-o singură mănă sau în amândouă.

r
I
Fig. 63 - Oru·=e mluplall' lu i11ciil1u111i1f11• penim a impkJica pi<:iornl să caJă
in cchin in paralizia de g:i.mhicr :m1criur (Jupă Cri>pil:. Cit. ~i colai;. - L.:-!i
Cluwsrnres Or1hop/:di1111e.v, în Encyl. Med. Chir. -· Ki111:si1her:ip., \OL ::>. :!f. l 61 ,
JO'. p. ·I}.
(,
1 1
-" C'fii
r:nete
~
dur, Fig. 6./ - liur,· ;111ro/„/„ ( dup)
Th~vu11n·L~rn0111c !:. ;.• Sr~ul E.. 17.IJ .. ;-··.-.
<1te ln
fixă1e
i' j' •• : < .{'·

lflCŞie
rntru
<. •
.. '~.·

ediq
oa ne
nulaj
·ului,
·i s:iu
lZi!ie"' «

:di că
dict,
:itină

:stea
rării
cele
Î!ÎO·
CU·
În sfârşit, să citam 1ro1wmil rula111, ca niijloc de rccJucare a mersului şi fotoliul
li uri rulant. A.ceste mijloace auxiliare (.k mas pol al'ea un c11rnc1cr temporar suu definitiv.
miri Fotoliul rulaJJI pentru ionlliLi este as1ă2i un mijloc comun pentru lla11dici.tpa1ii
m1Jjori, de unde oblig1Hi1·ilillca posibilitfi1ilor de accts în institu!ii şi pe strndă.
Copiii care nu pot merge şi care nu \'Or mi:rge niciodutiî nici cu Ciirje trebuie
ie -
deprinşi de mici ~li mllnuiasc5 acest fotoliu: să se deplaseze, să-l blocheze, să treacii
:nul din el în pat s:rn la 1oa!e1ii şi im·e:rs. Dac5 nici mJinile nu .sunt valide el trebuie
propulsnr de o altil persoallii swu prin mijloace cleczrice.
site S:i n1ragcm atcn1 ÎJ usuprn cilwn·a reguli dcoscbu Jc im1k1r1~11tc pcntrn hauditupuJii care poaniJ
proteze sau folosesc onczc:
I. Aparolur;i 1rd1uic să fie puna1â în mod coniinuu, conform prcscrif'!i~i medicale. Pro1cza,
or!cza !Jcbuic ~ii ujungh sii focă pune mganicâ Jin d, să u foi·osca;cii cu m:uimum Jc po.s1bîli1ă1i.

Fig. li5 - Di(i-1/1,· d1w11/.11/<1J11tll!' t 17.1)

 i
1 r

b
a
Fig. 66 - Corje cnnadie11tt: a) cu sprijin pc pnmn şi />,! ni ~prijin pc :mtd:>r:>! şi
(/ 73) .

... -~·
'

a b
Fig. 67 - Bn.:!"'"'c: d) ~impie; /,) lripod; <:J cr.1b (/ 73)

Nu există nici un rnoth· cn ~<:cn~1ă npnratnrâ ~~ nu fie purt~t5 si ln şco~11â. rl:lc?i rr::Jt r:J
2. Portul protczd sau al unei orlczc trebuie surra"c~hcar medical. Se Ya urmări modul
aparntul este folo~;it, dacă ş1ic să-l mo111c;-e corect. Dacă c,·itii sa .J poarte $nu d~dî ;iparc un n11:•d
de a se mobiliza, defectuos. medicul rarr 1-a prescris \"a lua mâsurilc de cm·iin!ă.
J. În cazul copiilor, părinţii vor supraveghea zilnic tcgumcurck pentru a 5csiza ros51uri. 7.f!
b:itiilllri dalora!c aparatului. .
4. Aparardc cu rol corector vor lÎ SUJln!\'Cţhc:1lc frccH:nt. pc111n1 n urrn~ri modul in c
inrkplincsc rolul. La copii, cnrc cresc vni:ori fonrlc rcpcrk, 'c ,.a o\»cn·a momc111ul în ~arc c~tr n<
o nouă proteză r.au ortr;:ă .

. :.r.:
 f'rottZJrca - Onc1;,rea
l·l fJ
5. Tchnicbnul !rehuit ,5 dea 15mu1i 1 i ;i1n:inu11p1c a>urrn modului de intrqmcrc a op r iuhii: cc
3
piif!Î pcl li ~păl:1:c şi r_u cc:' l'ărj1lc rm trebuie l11:<11~i1c.' pic~rlc ~a1r lrdrnir„unsc şi cu cc. 3
Qţ 1mf;11, cc 1·;1r>1a o pnn111r. wp1lul llcbu1c tn\'11ţ;;1 sa <>1h~ 5rnţur J;fljâ de prn1e7;i i.au :1r:ir~11d
siiu, aşa cum i>i paic hainele \att i.;i h1\ln11qtc ~hrtdc. ·
6. Dacă apar drfrqiuni lrhnirc. d~r.1 SC rnr cabluri, kn~i da,1irc ~nu curele. dac.5 SC pierd
şuniburi, lrcbuic ~pclat la lclmirianul rc,pcr1w Nu trebuie i1J1prn1·i;:a1c rcp.1ratii, inccrca1r solufii 0~1ccarc.
Să subliniem c:i, .oriciil ai fi de corectă protezarea s;iu orlezaren, rcrnl!aiul
po::ite fi compro~nis fă~ă u~1 sustinut tratament de rernperare funcţională. Ceva ma~
rnult. dacii suni focme d111 grps sau ma!enal 1ennolnrmab1l. este rolul kmeto!erapcutulu1
să le confecţioneze, $ă Ic aplice, s~ le modifice clacii este cazul.
Să :lrătiim, de asemenea, că în 1ara noastră pnHezarea şi ortezarea sunt gratuite
pentru copii şi heneficia?.ă de largi avanta.1_e maidinlc pentru adulţi.
 CAPITOLUL 6

CHIRURGIA ORTOPEDICĂ

Chirurgia onopedică este prin în sfişi defini! ia sa „repara1o;ire şi cre•lloarc",

deci recuperntorie. ,
Există o grupă 'destul de mare de malforma!ii congenitale care .:iu nevoie de
onopedie şi de chirurg~e ortopedică ~hiar de la începui (.luxa1ia con_gcn!ta,Jii .de şold,
piciorul strâmb congenital etc.), dar 1n maJOrttati::a cazunlor, aceasta clmurgte nu va
inrerveni decât după epuizarea mijloncdor de recupe1a1e funqionala. Deci, chi1urgia
onopedică este:
a) Reparatorie, atunci. dind reface morfologia defectă congenital sau în mod
câştigat (de ex.: plastia pseudartrozei congcniwle, osteosinteza fr;1c1urilor, grefele de
piele, exereza degetelor supranumerare etc.). ·
b) Corectoare, atunci când se sfrăduieş1e să inJrepte o diformitate (de ex.:
piciorul strârnb congenital, scolioz.a, genu flexum spastic, piciorul echin, 1orncelc „în
pâlnie" etc.). • . ~ . . . _ ..
c) Funcfionala, atunci cand - uneon pnn ar11l1cJJ - se caută îmbunătăiirea unei
funtţii pierrlu1e sau diminuate. Pemrn aces! scop se por foce 1ransplan1Ziri de t.:nJoane
(tenoplas1ii), l:>lociiri ar!icubre !male (anrodcz.e), limi1{1ri ale mişc;iri!or anirnbre
într-un singur sens (artrorize), devieri ale axului osos p1 in usteotomie penrni modilicon:a
axului de gravitate, deci al sprijinului ele.
d) Creatoare, atunci când reconstruieşte organe sau .segmente abscnie morfologic
suu funcfional. Astfel ar fi refacerea unei anicula!ii, din ţesuturile cxisteme (artroplastie)
sau cu ajutorul unor proieze (acrilice sau metalice); sau, refacerea unui police cu
ajutorul unui haluce, crearea unei pense din oasele an1<.:bra1ului cu funqie de
prehensiune, în cazul amputa1iei mâinii ele.
Medicul care se ocupă de recuperarea funqională trebuie să cunoască temeinic
aceste soluJii - adesea de mare ingenîozit:lle - ale chirurgiei ortopedice, pentru a
imbunătăli sima1ia handicapatului, ::iiunci când mijlo:iccle fizioterupice şi onopedice
au ajuns la un impas, la o limită.
/\fomentul, ca şi lipul de in1CH'cn1ie chirnrgicală inJic:Hă, cons1iwie, în special
la copil, 0 problemă d~Jical~. La c?pil, unele interven.1ii nu se vor putea face inaimea
unei anumite vârste bi10Jogice ( os1l 1carea unor nu clei); iar pc de aliă parte, daiorită
creşterii, aceste corecrilri chir~rgj,cale ~o.t fi supuse permanem unor degradări. Chirurgia
ortopedică poate avea la copil şi. o acpune lrccătoare: se îndeplineşte acest net în mod
deliberat pentru un njutor funcponal trecător, până la v;ir:.la la cure rutcm desiivărşi
rezultatul prinrr-o intervenJie definitivii.

' .
 ,.
Chi1 urgia onopcdic5
15 i

Exptrien1a chirurgului ortopedist es1e

!:utărâto:m: î.n akgerea ati11 a 11wme111tdui, căr
şi a rnkrn::niiei celei mui potrivite. :\p1t:cÎcri.:a
jusln a potcniialului funqioHal, u \·ârsll'.i osoase
reale a copilului, a dez~'nltărîi sale intelectuale
(deosebit cie importantă pentru colaborare~
copilului în procesul de 1ecupera1,:) sunt fac1u1i
deo~ebiji pentru un brni rewltat.
Chirnrgia 011opedică arc şi ea ins5
limitele ci şi este o greşea/5 la frl de mare nceea
de îl npi:la Li j)O$Îbili1Iqilc ei în cazurile limită,
în carr.: ind1catiile nu suru fc:rrnc, înainte de
vârsta la ciire ş1im că puti:n1 avea rezultate bune.
Acrul chirur~ica! are responsabi!it1i1ilc s:de clin:
obligă J;1 o op1iu11c mimqioasă. Sfi nu inct~dirn
0

experimente!! Ce rost art să re foc cm alinierea

meml>rc:lor inferioare (grnu llexum, picioare
echine) la un copil care nu st: poate ser\'i de
membn:k s11perioan: (nu are re/Jex ,_pn.:gii111e<i
pentru .sfirilurii "), es1e deficient global şi despre F1_i;. 6S ., Alunf!irca tendonului ~hilian prin
care şrim cii nu este recuperabil nici măcar la clu.>•c• 1.kduhlan; in •• C.
nivel familial'! Mul!Î copii grav handicapiqi au o slart: generală precarii. Să nu uităm că
aceşti copii, chiar cu probe liiologice normale, se dezechilibreazii fo:111c uşor electrolitic
şi implicit i::rccaz.5 probleme deosebite postopernwrii. Este de mirare cii mni întâlnim şi
as1;·12i a~tfrl Je copii oper:qi în mod inutil, cu indica fii grcşi1t, şi filră nici un btndiciu.
Oare nim•:11i nu s~ giî11de~11:: chiar pe11!ru aceşti copii grav handicapa!Î - la suferinţa
lor, la riscul operator?
Adeseori copilul trebuie să suporte mai multe opcra1ii, care, efectuale succesiv
sau la in1ervnlt apreciabile, vor aduce rezultatul dorit. Actul <.:hirurgical nu este Jimiia şi
supremul olkiu. Recuperarea funqioniilă intensă trebuie si'l·i urmc:ze, punând in vnloan:
dştigul rc:ulizat. Astfel el îşi cap:itii rolul său imporlant, dar nu ddini1i1', in cornph:xul
proces al rca1bpt;frii. Pentru a da un simplu exemplu: o 1riimplanrare musculară necesită
reactivarea ei prin mijloace linc:toterapeutice şi even1uai tlectrotcrapeutict: la fiecare
6-l O luni, pentru a continua să funciioneze în mod satisfăcăwr; suu: o scolioz.ă l.lperată
va fi compensată, ca să m1 spunem corectată, atâta timp cât pacienta va avea un bun
tonus biologic, iar musculatura şah!uriklr \'ertebrale îşi va păstra o bullă tonicitate. Aceasta
înmimnâ
.
un progrnm de gimnastică zilnic ;
{Fig. 68 şi 6Y).

n b
Fig: 69 - Am·,,,J,·:ii " nriirnla1il'i rnh11x/rui;ulit·11e: ul cxlraJrticulatii (Gricc); b) intra:Hlicular~
. tL•1111l;ri1111!1i·Uuppc)
 CAPITOLUL 7

READAPTAREA EDUCAŢIONALĂ Şf

Scopul ultim al rccureriirii funcţiorrnle e~lc incegran:;i socialii. deci rcad,nprare~.

ceea ce presupune măsuri de educ;qic. inclu'.\iv de În\'ii!iim;·mt. de profcsionaliz;ire şj
măsuri social~. Aceslea s4nl valabile at;i! pemrn copii, dit şi pentru ndul1i.

I
ROLUL FAMILIEI

În readaptare, rolul familiei perHru copil, al „cdor apropia1i" pentru :id1d1,

joacă un rol hotărâtor, am spune indispensabil. Un rnfinn nu-şi p<1;i1e depiişi deficienţa
fără motiva\ie, pentru care, fomilia, anturajul. reprezintă sprijinul cel m:ii important
Fiindcă, pentru a-l cita pe Sfântul PaYd: ,.Dacă nu este dragoste. nimica m1 este".
Vom începe prin a acon:J.a un s'rm1iu mai marc C'0pilului.
Sun!em de părere c3 părin!ii copilului handirnpal trebuie infonn:iii exac< dc$pre
;1fecţiunca copilului şi despre rer~pective in co11di1iik unui 1rn1ame111 coree! condus.
Nu este loc pentru a da speranţe dincolo de posibilită!i. dar nici descrieri sumbre ale
unui viitor, pe care nu-l putem prevedea totde:nma cu certitudine.
Puşi în faţa realităţii, părinfii vor şti sii accep!e o e:-;isten{ă norrnalfi.pentru ci
şi să solicile asistenta posibilă pentru copil. Evoluţia unui copil infînn, paqinl sau
integral readaptabil, este in funqie de cadrul familial in care va creş!e. Armonia
soţiior, modul lor de a se in!elege şi de a-l ajuta pe micul handicapat este deosebi!
de important. Acest copil are nevoie de preocupări speciale (nu de fiecare momcnl
cum greşi! cred unii părinţi) şi acestea nu pot fi îndeplinite dacă nu exis1ă un ajutor
reciproc conştient. · ,_ ~

Ade$ea\ înlreagn a1mosferă familială se schimbă 0d;11:i C'U apariji:i unui al1 cQpil
normal. Acest eveniment face ln primul r:ind să se şteargă sentimentul de vînodţie
care planează asupra amândurora. Atenţin acorda1ii ;icrstui ai doilea san al treilea
copil face ca grija cu care micul copil infinn era sufocai să fie mai mică şi din necastă
cauză€! ~ii nu aibă de obicei decât de câştigat. Exis1e1i1a unor copii normali în f.imilie a
este deosebit de farnrabi!ă evoluţiei micului handirnpat. În primul rftnd fiindcă, aşn n
cum spuneam, echilibrează St<irea psihică a piirinţilor şi ii face s5 nu-şi concentreze aj
- în mod nefolositor - intre-aga ateniir asupra copilului infirm. În al doilea rând {s
fiindcă acesta găseşte în frarele. fra!ii mm ~urnrile lui. la început un m0dd pe c:;ire se
străduie s5-I imite şi apoi să-l ajungii (în ccr;i ce privrşie dovr1!1mrn rnutQrÎe), iar si1
apoi un ajutor moral şi fizic. El va beneficia de antma,1ul de pric1cni ai arcs\c1r copii. pe
foi
gri
 Readap1arra educaiionalii socială
153

anruraj pe care el nu şi-l poate crea. Va fi poate ajulut de aceştia la invă!filur:i, im

pen1n1 cazurile grave, va putea să suprnvie1wascii datorită lor.
_ lmpo:,tan~ esdt.e ca :repiat, pe măsură ce conş1i:n1a lor se dez\'oltii, frajiÎ şi
surori 1e 11nu1 astie.1 e c.ori! să inl'e!e să f111eleagă na turn infinnitfl!ii fratelui sau sorei
lor, sii -~ acc~cp!e ŞI să nu ;i1ba fa!fl de ~a curiozitatea pe care 0 au in ge11L·ral oamenii
'care lrn1t:->c in afora acestor probleme. lntr-un cuviinr: sfi 'inve1e sii se cornpone nClrmal
foţii de acesta.
Cum po<!le fi njuw1 copilul h<indic~pat fizic, hanciicap<1tul în general'? Greşeala
cea mai m~re es1e aceea <l<" a acorda o protec1ie exresi,-ă_ Esre adeviirat cil unii, cu
~lLĂ. niari di !icultă(i fiziologice au nevoie de o grijă pe1 manentit, dar este g1 eu de apreciat

---- unde această grijii este o necesirate şi unde ~e lnmsformă ln ohişnuintii: o debordantă
:ifeqiune, mate1ializiind parcă scn1irncn1ul de vinovii!ie. Pentru procesul recuperării
funcţionale ::iceasrii protecţie _excesivă este deznsrruoasă. Cum să facem gimnns1ic5 cu
un copil, când de ind;i1ă ce ii intonrcem pe burtă - chiar pentru a-1 examina - mama
>tare~, sare să-l mâ11giiie şi se ~perie rn:ii r5u dec:î1 copilul? Copilul înregÎ!>l!cazii imt:dia·
:;ire şi ace;1stă spaimă şi începe să se zbat5, rcfuz:ind orice mingere sir:iinii. Pentru o fiin!~.
i
I cu atfat mai mult pentru aceşti c0pii handicapnJi fizic, nimic 1111 ('.Sit' mai comod dc:c.:î1
I '·';!-_.'
acea srnre in care nu esle obliga! să focii nici-un efort, toiul fiind înfiiptuir de către
alţii. Şi ce bine învaţă mamele dorin!ele sau nc:cesitfiţile acestor copii. De: aici se
creenză o infirmitate mai gravă, aceea care chiar in situaţia în care 5e poale autoservi,
de\'ine un infirm complexat, nesigur \n posibilităJik lui, care <işteaptti totul de la al1ii.
1d11\i, '. liandicapatul devine astfel un singuratic, se \'ll considera un nedreptăţit şi va cere
1enţa ferm ca societatea să aibă grijă de el ncconcepiind d pcinte sii vadă singur de el.
·tant. Recupcnind funcţiona! tiîrziu şi greu, primind o educa\ie l::icunafiî şi o inviî!ăludi la
„
te care a fosr de asemenea ocrotit, ajunge un adolescent/indi\'id leneş, adeseori râu,
vindicariv, pe care uşor se grefcazii vicii de tot felul.
·~pre Prima necesitate şi cea mai imporrantii rii111âne aceea a lratarnentului şi dintre
dus. ronte cel nrni prc\ios răm:"rne 1r::it:imc111LJl kinetic. Ace,~ln i11sfi nu poare fi fiicul în mod
: ale permanent în iris1i1tttii specializate. internat sau ~rnbulator. fare necc~ar ra indi,·idu(
foniilî<-1 (mama in special) să înveţe ce are de fiicut şi să continue la domiciliu acest
li CJ trnt:imenr. Apari!ia unor elemente noi l'a necesit(!" ~chimoarea si:n1 îmbogă!irea lui.
sau Oriciit de obosiior ar fi, trebuie găsit timpul ca 15-3,0" să se execute:-- conştiincios
mia - progr:imul de gimnastică de două-trei ori pe zi. ln ceea ce pri\'eşte reeducarea
:bir neuro-nwtorie, esre important ca subieqii (sau mama) sii ştie de ce se face o anumită
1cnt mişcare şi ce se aşleaptii de la ea.
1to.r Programul de gimnastică nu trebuie să fie singura preocup:ire. Părintii lrebuie
·să se joace cu copilul. Jocu! este pentru el o necesitate, o manifestare cifectivă 1 dar
:pil
Şi un excelent miJloc de educaţie. Jocul trehuie sii wprindă neapărat modalitatea
tie
exprimării unor situaţii noi şi diferire, a unor poziţii speciale, pe care el nu le poate
!ea
lua singur, a îm·ingerii scntirncn111lui de frică, pe care ncpulinta sa i-l cri:cază. În
;tii
acelaşi timp, el trebuie să perceapă obiecte şi $ii încerce senza1iî, pe care altfel, cu
lie
şa
nepu1inp.i sa de mişcare, le-ar deprinde mai greu. Cu obrazul, cu mâna (e\'e111Ual
ze ajutai} el trebuie să simtă diferen1ele dimre moale şi lare, ne1ed ~i <tspru, rece şi cald :I
1d (să simtă barba aspră n ta1ăl11i. căldura caloriferului, vârful oscu1it al fum1li1~i).
;e Mai târziu, când \'a începe să se mişte prin casă, ci111d n puicii sii se servească !j
:ir singur. el trebuie njutat, pe de o pnrte protejirndu-l de evc111ualde cibitmi sau accidente,
1. pe de nltii parte focilităndu·i diferite nclivitiiţi. Va trebui sii aibă un loc unde să~poată
face !!imnastică, vor trebui înlăturate din drumul lui coifurile nwhilri, lampadllte, sau
grilaj~ de fier forjat în cme se poate lovi, surse de ciildurâ, Yase pe rnre le poaie
::I;':
'1 i
i:
'.
 RccJuc;ireJ ncu!O-llltl!of it:
------'
sparge. Poate scaunul lui trebuie ad;iptat cu un sprijin special, pomc \V.C.-ul are
nevoie de un alt dispozitiv pentru ca el să-l poată folosi, puatc 11cp1cle 1rdwie în!ocuj 1e-
paqial cu un plan înclinai pe care el să poaiă circula în fowliu ru!:illl, poate mijlucut
de închidere al uşii nu este cel mai potrivit, poate arc nevoie fa ma:;ă de t;idmur~
speciale. · . "
Jocurile foc parte imegrantă din educa1ic. Prin ele copilul ia cu1Jo;.ti11jă cel mai
bine de lumea înconjurătoare: înva1ă di frrite scnza\ii, îşi dczvoh;i apiî111dinik fizice
si intelectuale, descoperă prieteni ;;i reguli de componarc în colcc1i1 itJte. Ele sunt
( onna cea mai directă de in:egrnre socială. Jocul poale fi folosii şi u: siimukm
cunoscând faptul că, în timpul jocului. ~e pot executa acri\·ită!i. cnre in :1fora lu[ p:i;
imposibile. To! între jo~uri !r~buie_ aşeza1e ş_i sporwrîlc, ~are vor ~ alese precoce,
chiar dacă ele vor trebui practicate 1n cond1p1 speciale:. Există a;;tăz1 m;iri compe!Î!ÎÎ
inierna1ionale pentru handicapaţi, de;;fo:;tuatc in muhe discipline (curs;:o in scaune cu
rotile, înot, tir cu arcul, tenis de masi.i şi chiar sporturi pc echipe: l.J~sd1c1. hanJbait.
Între ele o adevărată Olimpiadă, ce an: loc in paralel cu Jocurile Olimpice.
Să nu uităm că Ling, părintele gimnasticii medicale, a fost un h:mdicap;i1 fizi.:;
el a devenit un excelent spadasin. Donald Scholander a fost in copilărie un sechelar
poliomielitic; perseverenja l-a tran~fomrnt în J 96-4 în dl~tigă1:lrul a paH u mei.falii
olimpice de aur în probde de natape. Exemplele sunt mult nrn1 multe.
Educaţia artistică este de mare utilitate. Un handicapat poale nu va dansa, nu
se va putea bucura de plimbări sau ascensiuni. nu va pu1ea nwnci. dai - educat - se
va putea bucura de satisfaqiile muzicii. ale poeziei. ;.ile picturii. Afrcli\·îw1ea gcnernnsii
a handicapa1ilor trebuie canalizată pe fiigaşuri \'aloroase. Educa1ia anîstică pomc fi în
acelaşi timp şi un auxiliar al kinetmerapiei. Se ştie di muzica es1e un bun relnxant al
mişd.rilor necontrolate (atetozice), desenul sau modelajul sun! excden!e mijloace de
exerciţiu pentru mâini.
Educaţia artistică poate constitui cu timpul un ade\'1lral hohby, un mijloc de
umplere a timpului, a1ât de îndelungai pentru cei care nu pot a\'ea ac1ivităJi diverse,
nu merg la lucru. De altfel, orice preocupare de accsl fel (coleqic de iimbre sau de
alte obiecte, radiofonie, aeromodelism. enigmistică etc.) trebuie incurnj.aiă. Dobândirea
unor succese în domeniul da~ va adăuga un sentimerll de încredere şi de mândrie de
care infirmul are mare nevoie. Chiar dacă vor fi necesare oarecare eforturi materiale,
ele vor fi din plin răsplătite, nu de profilul ob!inut, ci de echilibrul psihic pe care
această ocupaţie îl conferă. :
Trebuie cultivată dragostea de natură, contemplarea şi bucuria de a trăi în
mijlocul ei. Dacă nu se poate vorbi de turism, să apelăm măcar la plimuiirî în parcul
apropiat, fie chiar în fotoliu rulant.
.· Viaţa socială este o necesirnte penrru infirmi, chiar dacă apropierea de cei care
„sunt diferiţi" se face cu greutate, datorită unui sen1imen1 Je jenă şi inferioritate, de n
teamă de a nu fi acceptat. La copii acesle contacic lrt>buic 5tabili1e precoce. chiar dacă
c
alegerea adevăratilor prieteni se \~a face abia dupâ vârsta de 9 ani. Ciite\·a rel;qii de ai
acest fel sunt de neînlocuit pentru via~a ~i evolu1ia psihică şi morală a unui handicapai pi
fizic. 11(
·familia trebuie să intervină acri~, in această pri\·inpl. În primul riiud, prin
·c::s
educarea celorlalti membri ai familiei. a cunoscu!i!or apropia1i. Acest mediu apropiat
_ fraţi, surori în special - trebuie să in!elcagă r.alura handic11pulu1. iar ajllwrarea
St
acestuia să survină spontan. o(
_Nu obliga!i copiii - mai mari sau mai mici - să aibă i;rijă de fratele infinn.
Nu le creaţi obliga1ii în ceea ce priveşte hr:in irca, supravegherea.~ în trei increa cmă1cnici
rna
la 1
 155
are
--------------·------
JJle lui.. Iar, pe d~ iilrii_ fli.Jrte, 11~..ccn:!i copilului infîrfll să întlcpJ11 1 ească pcrformanrcle
CU! copilului sânarns, llllr-un $p1nt de compe1q ie.
ur~ .. ~rrcbq!t înnnaJa:e con1~1c1ck cunl!i copii, n·t:ntu;il prietenii s;w colegii cclorlulti
' cop!!._ rr:bu:c cre~rn !ll ca:a o amo1:rn1ă plăcură, care ,<;ă mragft pc ctilal1i copii .
1ni •Accş11a ~~ gaseasca un mt.:JJU pe gtblul lor: jocuri, muzicii, discu\ii adtc\'ate viirs1ei
ICc lor.
1111 Fa1n!liei îi revine să focă o corec1{J şi pridcne:.i<;cil iufunnarc ;isupra l'/('/11
lll, sexuale. !J\Ccarn·1 ed11ca!it trtbu1c fiicul.'i precoce, ja drsla lu care. 1ăspunză11J simplu
1Jr şi corect la i1n1cbl11i, se sati$f:ice u1rio:::i1atca, iii/ii nici-o emotit:. L3 4·5 ani se poate
~e, infornrn ;1:,uprn deosebirii Ji111n: sne; la 8·· IU ani se pou1e vorbi Jesp1i: ~a1ci11J,
!Îi de~:pre 11a~1cre, despre fiziologie sem ală io general; d11pă J 2 ani aceasui <liscu!Îe esle
::u „ mai grea, mai :iles <l1.1cil nu a fosr abord;115 in anii anteriori.
I). Exis1ii infinni!ă[i gra.n-: care L:1c imposibil;i ,·ia!a se:rnidii; în aceste cazuri,
liandicupalul 1rebuie prcgă1i1 din timp pentru n vi11!fi .solitară, dar care să nu aliei·c:i:c
nici să11iita1ea fizică, nici pe cca psihid, :;ă nu aJ;wgc noi 1raw11e şi wmpkxc la
:.ir l)i:ficien1t:le eximnie.
li

u
:e EDUCATIA ÎN ŞCOALĂ
I .

ii
n J\·l:ijoritatcu copiilor liandicnp;·,1i fizic pot li şcolariz;qi la viinaa rcglcmcmură
11 fără nici-un incon·„r:nit.:111. Accs1 lucru nu este in~:1 obligatoriu, nu se îmâmplă nimic
dacă şcolarizarea se va face l-2 uni mai tfu'ziu. Este de dorit, ori de: dte ori este: cu
putînpi, cn 11ccş1i copii să Îm'e!e ih şcolile obişnuire, al1i1uri de cokgii lor de gc1ienqic.
Ei tn;buic să crească alături de ccilal!i copii. să se: in1-..:1c cu infirmitatea - dificultil1ih.:
- lor şi sn-i obişn11iascii pc cei din jur cu ;m:stea. Oriciit de grea nr fi deplasarea la
şco;ilă. oridt de gruve ar fi ofe11sek pe care le primesc, ;iccasta este forma cen mai
bună de nhordare ll relaţiilor socink. Pcnrru copii cu handicap tizic, dar cu inrtlecr
normal, o educaţie solidă, o vasril c11l!ură, 1rdn1ie să-i inn:tc să-şi găsească în ei inşişî
resurse de vointă şi mijloace de s~risfoqic, peca1e infin11irn1ea lor ii n.1 împiedica să
le afle în mişcare, în rda{ii soci;·de, i11 munca fizică. O <tsrfrl de e<.luca!ic nu se poare
face decât alături de ceihilţi copii, în cornpetipe cu ti.
Totuşi, unii dintre ci. afcctafÎ şi 'Întdectual (Il'dC), for !rebui să unnezt şcoli
speciale :1jutii.toare - sau: „pe111ru copii cu 11el'oi speciali!", cum se numesc astăzi.
La fel cum esle o greşeJlă în a ne gnlbi să t1imi1em un astfel de copil prea de\'ferne
la şcoală, tot u!:tfel esle un m:ire ri'iu de a-l obliga cu orice chip să urme:a: o şcoală
nornialii. Există astfel de copii care se componă lamentabil într-o şcoală gcncrnlă şi
care, rr:msfrrn!i într-o şcoulă ajutiittlare reuşesc foane bine, fiind capabili să m:udi
apoi din nou în in\'ă\ămânrul rc111ru cq1>ii normali. După cum, se cunosc copii care:
piireau foarte buni lu îrn â(Iitudi ~i c.:arc, 1ransfrnqi dintr-o şcoaliî ajurăwarc i111r-una
normală, au wcut ade\·iJrnte psihozi:. Alegerea cdci mai bune forme dt: invă1ăm5n1 nu
t:src uşoară. Consulwrea spcci:llistului ncurops1hwu u este ncccsnră.
Pentru alti copii, în unele p:Jqi. se SUÎJ\'Crqioncază un cadru în piu~ pentru 4-
5 estfrl Jc copii incadrn1i în invă1~11iiinwl norrn:t!, sau. in cculrc mai mari, se creează
o cla:;ă specială de 6..-8 usrfrl de copii în şcoala gencralft.
· Exis1il insă copii, care din cauza !marii lor infirmită!i. nu po1 frccvcnw şcoala,
mai ales în mediul rural. f'rimck clas<: de irffă(iimânt pot (i parcurse în aceste ca:.rn1 i
la domiciliu, J;ică părinţii au o prc:g;11irc: s11ficic1uii pc1Jt1 u a-i p111eu, iiju1a, ceva mai
 t<.c:COtlC'arca 11t..urv __ •••. ~.

1~5:6------------------~-~~~--:-~,~.~-~~-~~~-~~-~---
!t decâl prin vizitele pe ca1e invăp:i1vrul ,,;ir ~i obligat prin kge ~ii le focii". f\!;.
rnu
• . d:icâ nu pot 1·1 d uşi·
Ia şcoa i a- ue·1 catre
- pann.1.
- · ' • •mcadrati în intern· n
t vor t1e1•lll
51
1arz1 u,. le Afară de cele de la Cra10\·;i ş1 J::i;;1 - pcrnru lctc - aceste mtcnwte
· . . . . · nu ·lte
specia . . _ . . t 111
· · de cîtlirntea la care ar trebui sa se ridice.
la noi pacă intelectul cop1·1 u l u_1. este norn_rn l ~1. co_r1·1 u I mai_11fes1~ . nptiiudini prntr.u .
. .- :iură orice efort pentru a-şi putea ct•nimuil s1ud1Jic es1e hrne wnit. E:xisiii exem
1
IJ1\ ;it:J • • " · · · . .
·. le de copii cu hnnd1cap fizic, care au deveni! t,iamcm ce!ebn (Toulouse Lautre ) PC·

. I t. mneni de . .
inu 11p
0
<;t11n1ă,
po i Jt1c1en1
· . . . (R oo~w
l I). . c'
1i1era,1, ' ' · .

PROFESIONALIZAREA

Profesionalizarea este modali1:11ra cea mai impo11a111ii de integr;;re sau re-

• e <;ocială de readaptare. De în<lntă c.: recupcra1ca !imclionalii a ·itins !iii - •
0 1
integrar · · . .
-. 'b"li'i se pune problema pentru 1ecuper.1to1 de a aprecia m'ism·I în c . · . · · · 11 a
' '
. atul va putea d-.;;1 reia vec1iea ocupn11c ~:rn va !re1J111 rcpre>fr~ionalint conr
rev1z1 1 • . . •' . . . '· ' ;:ire
han ic:ip
P : . ·- .' . · · ' ·• ,, . 1onn

1Pentru n ulţi copii handicapaJÎ fizic, o p~of~ionalizare precoce este indicată.

1
u d • e sale pos· 1·1...11iw11
noi L' funct1onale.
• ··-:-.st:-'r ·
c
În cazul lJ\·fC. cele 3, 5, ?1.a:e. pe care au re11ş1_1 sa le nhsGh_'e trebuie continuate cu
?
·e pe niliSUfLl pos1b1htaplor lor fizice ŞI llllCkClllZ!lc. fl~St'}'fC (175} ;irată c·
o .111eser Centru de recuperare pen1ru ,. ·.....1umai. 59'"
• l'I'. d.mtre copil.. au fost .in ~tare ~- a.
l 10
dintr-un _ · · • :a
· „ c~n~t11rne · · o pn~: l l cma· ·11~1p!~r1ant;1- cl 11:ir
ze scolarizare nom1ala. ' 0 ,.
urrne Alegerea
0 ' profesmnn · pentru c pii nonnali.
psihologi, pedagogi. ec~nomişll. crgonom1. mcearcar ~.;1. găs:a~c;i .cele mai hune metcidc
E
p:iill• exista• C cnlte Yocation~1e
(
. 'ormare
e 1!11' de examinare. de _ testare.• ln alte ,
' " , Cie
şi pregătire 1~1agma1 e~amene ie~ic,
< • • • • ' •
orientare profesionala. S-au mm11\ioase. prohe de 5;

jndemfmare. „var, cât d_e_ g;ea este acea_:~1a r:oblema pen:rn u_n deficient fizic. Primul
d ll'

rol revine desigur fan11he1, d?r: ace?srn u~pun: -. ;i copiluhn, a familiei_ 1rehnic $ă
în

ali~lii confom.1iî cu po:;1b1hlflţ1le fine. c ş1 mrnwle ale 15niirului.

Ci

1e re" · ,
„Secrerariatttl pentr~i 1,an.
_, d.1capa'.t. .„ arc ~rg;imz:ate
. numeroa~e şcoli profesionale „,
5f

_ speciale_ pentnl I:an?1capaţ1. rep:1.ruz:a1~ 1~ dn::rse oraşe ;ik ţării. Din păcate,
fi
di
. , rsificarea profesiunilor nu cupnnde ~nea arn ak unor necesităţi moderne: co
electronică,
d
!\ e inforrnanca, · - b.irouca, · • managerial. Ce 10'1 are as1az1 • · să înveţi sii legi au
ffC

- ·11
carp·· Profesionalizarea, rerro.fe5Îo~alizarc.:i irrhuic ;ijutală de rn:isuri ergonomice,
'
pe ""
!al
care )cgisl::l\ia noastră le favon~eaza 1eore~1c. Aceste probleme nu ~unt insii rczoh·::ite rlc
aci
~!c}. in)~ri m~~ „~~~:~olt~t~ de~~t ~ noa.';tra:. „ . dci
fos
cng

ROLUL SOCIETĂŢII
de·
r5 <
infi
Inserarea socialii a handicapa1ilor îmiimpină mari dificultă\i şi din modul in forr

membrii societăiÎÎ ii privesc şi ii primesc pe aceştia in mijlvcul lor. S-a ajtm$

n-i
· P

~:~âzi la un grad de c!vi!iw1ie nr;b~nui1

nici cu măcar
secol ir. urmn. u~ mai d~n ~e
_ de~te despre infinntt!lle cu rem1mscenic ale trecutulw. Un mod in1el i"em de cduc;i;ie r5n
~etli!f:::nească
gan , . •
trebuie sa ne
.
;nv~i:
_• . ,
ca in ;ic.est
.
t1om~nn1e .
;n·em de pl:Hi! dntorii, materiale Ioni
şi mor;ile, să
m: in.'·eţe
sa trntain aceşll
mimem ca_ ;1i ~emcni
care: conform noşlri p:in
normelor deinocr::iticc au dreptul la şanse egale. Md:1, cL1mp;1,iunc;i, !rndinpi de a - e:
mul
 .•
157

in<'ci':·:m sau de a izola :~..:c~ti h::ndic:1r:qi trebuie. înlocuite cu un st'ntiment de

cc".'ilct:ll'c. de În[t'h:grre, dt' aiutor.
Swdii :de OJd,S, şi :de U ~ E.S.C.O. prn·;id pen1ru ilnul 2000 0 crestcre
tr,11
jm:'nn:inlii n ncce~Îlii!i.i asiqcn1e1 di:: rcadartnre. care. penrru târilc ~Jab dezvol.iate,
ple.
r1r•:rn: ~i'! meargă· p:în:i la 5 7".t,, din pop11laţia l:ln;irii (incl1111i\' pentru ddicicn!c cdi1ca-
c),
1ionakl. Se cuno~c .re de nhâ parte a1·;1ntajclc cconor11icc ale rccupcriirii funqion:ilc,
a\':ipraj1tl <}c a plă11 un produc:'ilor. in locul unei pen~ii. Cu toate acestea, cu 10alfl
~olîcit11dine;1 legilor de farnri7.mc a ;1ng:1j:"irii hnndicaraiilor - c11n0sc1qi de: ;ihfcl ca
muncirori conşriincioşi şi stabili in criza foqci (.k muncii de astfizi, c;îml rata şom:ijului
dcpi'i~eşie l (.t<'/o în multe ;ări eurnpenc ilCCSI dczidcrm r.'imfine 101 mai iluzoriu. Pin;a
de muncfl - ne spune A. (lrenicr (70) este 101 mai prc1en1ioa~ii şi ITirii o su~!incre
„

r~ ... ~ul„stan!inlă din panea mllului, sn11 a munîcipalîtiiţilor, inregrnrea în munca a

i1~ handicapaţilor r5miinc o 1orhă goală.
1re
j. Atelierele spcci:ilc de rrrund prnfl'jali'i, fie ele cooperati\'c pen1ru Îll\'alîzi.
I
1l] I trebuie s1i ofere intr-ade\'iir sprijin. \:ornrnn:a nrnncii in ascmrnc;i u11i1ăii nu :m: ce
căuta. după cum nu ;iu ce căuta pcrsonnele cu lwndîcap u~or snu minim. care ar putea
lft. lucra oriunde altundeva şi c:ire. în :1rcs1 fel. rr1rnit un abuz.
cu ln uncie părţi (la Arnhcm in Olnnd;i, i11 l:rndele Aquitaniei) s-au org~miz:u
:ă. colonii: sate organizate special pentru infirmii mo!ori cerebrali. Ace,te comunifti!i se
~ii ;idminimenzii singure, asiguriind11-~i tnolc ~rn•iriilc de cnre au nevoie şi exer.utiind o
produqie de bunuri din c;1re sii se po:itii intrr1ine.
li, Rccml, :!4-~6 nclombric 1996 -, la
ic Biarrit?.. în radml zilelor frJnco->p;rniolc. A
le Grenier (70) !ii J<';mnc Solmniac I 155) P''"
7in1i1 c\perknp' coloniei de fJ\.f(.j~1i dinrr~un
ie
sat in 'La11dc. d:ir. mai ale~. rnulrntul
ul impbnt:irii a 2 l de cclib~1arî şi 6 cupluri dt
,;1 in(jrmi fll('ll0fÎ ccrcbrnli in ~ 7 de :1pmuinrn1r
cnn~truilc in CC'nlrul orn*ului 13nrdcau\. cu
le iprijinul au1orilii1ilor munidp:ilc. A 11r111:ir o
pcrlc'cl:\ intcgr;irc soci:dii ~ acc~lor h:111-
c,
dicnp:i1i. M11l1i comcrcia111i şi-m1 11mdi<>r:il
e: concfi!iilc de acccsibilir~tc: ncc~li h~ndicapali
~l nu fc•;I inrcgrnti in probkmck comunale. ;-a
acrq>la(· in1egrarca în res1aurno1c. la rc-
>e lXÎiMnc, la $5rbâtorik loc31c /55rb5touca
lnlclci. cnrnn,·:i!ul, ~ărbiitnrilc lunii a11~11s1
ie
rtc.) fi cc1·a mai mult, an g5<;i1 rit lnrru in
ncti,·it:iJi lncratiw: bibliolccă, informnticii,
dc>cn publîcitar, spornrri nnuticc. SolujÎa n
fost gfl~ită oprimă - după exemplul suedez şi
cnelczc<c chiar r.uti ~atisfăcâror din p11n<:I
dc-n-dc-rc al incn<lr.1rii. S-a dc1liom1ra1 a,;1fcl
c5 c:.:i,;:tă o $an~ă n intcsr~rii .sQci31r a ar.c::;10r
infirmi majori, cu condi!îa unei bune in-
n form:<ri a. crnecl5!cnilor şi dorin1a mircr;i d«
a-i primi c:i 111enihri cu st~llll :gal.

hident. intre solu1ia \'eche :-i

r5mineloHpirnl şi segregntia în co-
lonii. integrnrea :;ocialli deplinii cu
Fi~. i(} - .fr1·„)· r•c11m; lu111<lirt1pflfi. Semn intcmutit>n~I
panicip:ire:i lor la \'Îaja comuni!:itîi :1p1" oh<:tt
de nrţiHli!'nlck (.) "·'· t ....1 pcu1rtJ •tn J.1c:irc.o Incun·1 or .m
- e~te o inare deosebire. Oric:"it de c~rc inl'innii in fotolii mhnlc ~li :ic-re~ (ft~<cn~oarc, 1oalt1c.
mult ar diclttti stalul S<'lu muni- Jwh:lmi. lornri tic cuhur;i şi <lf'.WllC11l, in>IÎlufii etc.).
 cipaliw1ea penlru căile de acces. pcrnru educarea. pentru lrans;iortul lor, chiar cu
u.ixiurik. acestea sunt încă de pujină irnporl<:H!ii. dacă în comuni1a1ca re;;pecti••â nu se
creează un spiril de :icccptare a lor, de a-i pri,·î fării curiozilale, de a accepta prezei113
lor - nu lipsită <le experien1e in1cresan1e - fără <.focrimî11:iri (Fig. 70). '

ROLUL ORGANfZA TllLOR NONGUVERNAMENTALE

I

MARJA-MONICA STANCIU

La cumpăna dintre l 989 şi J 990 renăştea, odată cu mulfirne;1 de speran1e,

i:onştiinp1 ci\'ică. Începea din acel momenl un amplu prnci::s de schimbare a rapo11urilo1
dintre cetăţean şi instilu!ie, dintre in~1imiîe şi srnL Prin Decretul-Lege nr. 8 din
3 l uccembrie l 989 era ndoptală ho1iiri"ilc;1 referitoare ia c;idrul juridic pentru
inregistrar!!a şi funcţionarea pani1.klor politice şi org:rniza!iilor obşw;ti; apoi a fo~t
repusă in :iplicarc şi Lege~. nr. 21 Jin 6 f.::l:u u;;ric l 9.?.:J privind p<.'.1 so:mt:!c juiidicc,
a:;ociaiiunt snu fond:i11u111 .
„ Printre primele organiza!ii inliin!ale s-Ju num.Jr;i! cele a!e pe1soandur cu
h:rndîcap sau de sprijin al ac;.estora. Proct:su! Je co11~ticn1i2are de d11n.: pci;;uanelc cu
handicap a locului pe care-l ocupii sau ar tr.:bui să-l tKUpt: in comuHÎlalt:, :; drcplurilor
ci\'ile, a intldului în care pot infiinia voinp politici im:cpca astfel să se focă sim!il.
El corespundea unei nevoi profunde, îndelung resimtitc, una <linln: cdc net1copcri1e
de celelalte sectoare ale comunită!ii. Acesta eslc dt'. fapt rolul ge11cral accep!at pentru
geneza organiza1iilor ~0!1$.uvernamenta!G. Fap~ul di ONG-11r!lc jo;:că un rol ~:cmnificativ
în procesul democratlznm este recunoscui mat de Decbrapa UrnYersa!ă n Dreptunlor
Omului în articolele 19 şi .:W, c5r şi în Constitufia RomiiHici diu l 991, în art. 37.
Începând din 1989 s-au înfiinţa! multe ONG-uri, :icoperind o mare \'arieta te, atât de
fom1e organizatorice, cât şi de domenii de activiiate. o:~G-urile au d.1t.:va carnet eristici
comune: ·'
· L Ele nu aparţin sparatului de stat; pol inOuenta proces!Jl de consiiiuire a
politicii, p~I fi finanţate de ~tat, dar: legal şi or~aniz:atoric ~unt inJep:_ndei1te, P~in
statut ele ş1-au asumat conştient sarcina de a acpona rn deplin respect rnţă de legile
stniuJui.'~;i. ;·_·:~--~- . .
În 6 octombrie 1997 o Hotărâre a Guvernului stabileşte criteriile şi procedurilt:
de autorizare a organismelor private care desfăşoară acti\·ită~i în domeniul protec!iei
copilului. Pentru a desfăşura astfel de activită!i respectivele ONG-uri trebuie să
îndcplinc:ascii ciileva condiţii, iar autorizarea se face de către Departamentul pentru
Protec1ia Copilului sau de cărre Secretariatul de Sial pcmrn Persoanele cu Handicap.
2. Ele trebuie să fie difrren1iale de socic1ii1ile comerciale sau de alte or11aniza1ii
care unniiresc,profitul. ONG-urile s-au dezvoltat fie dintr-o m;l!"c mo1iv;qic a m;mhril~r,
fie dintr-un mare derntament pentru o cauză.
În România ONG-urile desfăşoară în principiu ac1i,·i1ăti fiini SCOj) lucrativ şi
ele beneficiază i:lc facilită1i fiscale (TVA cow zc10 smi scutire). În cazul în care o
on:ahiiatie desfăşoară o activilate economică, prin statul \"eniiuri!e ob1iaute sunt
orientate spre proiectele proprii, dar nu henefici:iz3 de facilitii!Î fisi:ale,
3. Ele trebuie priviie-·ca grupuri de intlî\·izi. care urm.'ircsc i111.:n:se comune, În
general, membrii suni implica1i in procesul Jccizional, ceea cc duce la :1e1ivarca
cclii!canului pasiv şi la transformarea lui într-un „homo politicus".
ne
 159

i
Ek se· c1rnc1erîteaz;i
'Î.
" . . . definitoriu
. . prin ac1i1 . itatc:a lor. activ 1.tal"„ d c·st7,1•~.'u r::i 13• cj,c
mc1.norn ~;111
sunpat1z:w11 1a l!Jltrbra dmtre sr;i1-;1 11iară Sj)fc d··ti"~t 111 ,, J··C .,ul! 1Ol lldl!.:L!
·
. . „ . . ' ' • , · ·' "'" '-
leg1t1ma a ppteru sta1t1lw .
. . ONG-urile t:;pnwii ccrin\c alt cctfqenilur {c.irc p;1r1icipă actii în cxprimu.:::i
lor) ;:1 coi1Juc·sp1c ndicarca n1vdulu1 di: Wn}tiinp:i . .-'\.c.~stc cainic pot tk\'<!lli imp.:r:iiin:
ţ1olit1ce. P~occsHI st ~cff~ct: inrr-un duolu sens: creşte ni1·dul g<-'ncr;.il de conşlJinpi.
hlr COlflllOJ!:Jlra conşI1l:'llfJ<'.tazii acele cerirJ!l: priorirnrt alt: unui !!rup rnînorit.'.lr si.lu
;tllat în dificuluirc. -
5. ~)ivi:rsi1a1ca ONG-llfilor incurajcaz1i i11 uccb~i 1imp Ji,·crsi1Jil:a op1iunilor
cct;i!cnilor. lq i1C~'.l;1~i spini. o orga111z;ipe încw;1jcază ~i di::t.rnlt<i e'iprimar;;:a dil'ct~elor
„ opinii ole membrilor ei. A se alitt11ra unei ONG d<."şi exis1ă şi :drele, ii-1i cxpri1mi o
opÎllÎc de.~i cxistit şi o alt;i, poate mar coacntă şi mai brne cxprirnalii, face pune din
exaciriul dcmocrntic, pe cme ficcan.: cctă!tan ar m:bu1 sii·l fad.
Unu din p1oblc111dc pcrmam:n1e ak ONG-111 dor este ucda de a găsi şi Jc :i
form;i noi mc111Lri. Acqtia piil coustitui 1wi.:kc de foci111:.1101i ai inii:gr:uii soL·iak ~i
politice, pcn!ru c11 :rn o 1na1c cxpeiit1qi1 in proi11u1;,m:a ~i 1egL1n.:il Jialogului in11c
cc1fJ1cni. au :.iccfr ~biliIJ!Î nc:cesan: punicip[Jrii J;i 1·i:.q:.i rnmuni1.i1ii. Ei ~urn in mmc~:
lor 1najo1 iuite volurnari ~i asupra rnlwllcl!l<llului ca o cur;1c1.:ris1icii csen{i:il5 a
ONCicurilor şi în :"daşi 1inip ca o nprimarc a rolului acestorn 11~ \om opri m:ii jos.
• ONG-lll ik rnnt fo11d;i1e de obicei în baza unoi 11el'oi cu11;aic1l!Îz<1lt de un grup
mni rcstrăn; sau m;ii la1g Je 0;1u1t•ni n1 in1e16t identic.:. /\·loli1·:qia ficdr(·i rcr~wani:
de a opta prntru un grup sau ;dtul c$tc rndi1 idualii, pe1o>u:111;i opuinJ in at:t:Jaşi timp
să acti1·cze volunta1, de bunăvoie: şi farj nici,o pla15 Cele mai multe astfel de:
01g;mÎz;qii .se b:m:-uză pe aqiunilc Jcd'i\şurate tu sprijinul ;1ce;.tu1 1 olunt;iri. c;ire b
rândul lur lti;buit să se mobilizeze pen!ru a :Hrnge şi alic pc1so;1nc Îll răndul 0\'G-ului
respectiv. Pcntiu dezvoltart'.a rcspons11biliî a :n:1îvi1rqilor. rcc1u1a1~·;i de noi n1cmb1i
voluntari trebuie sâ fie o ocup:-qic pcrmani::ntfi.
hJcmbriî activi al ONG-urilor. care doresc sii fie l'lllt1ll!;JfÎ au nc1·oie să fit
instruiţi, să dobâ11dcascii cuno~tintcle necesare despre Orgllniza1ia rc:spt:·cti\·j, dr:sp1"
scopurile propuse şi srniutul ei, di:;;prc: munca în echipL despic ~11akgîu şi prioritii\ilc
acesreîa. TrcLuie !>ă cunoască lcgawrile fuociionak cu J(ll11t:lliile rda1iouali: ale
admîHisrraJici, să înve1e cum 5e poate ob!inc fo11dur,ile ne.::ts:ire, cum se organizează
o îmiilnire ele. Estt foarte impor1:1nt ca fiecare Organinqîe sf;-şi cri:t:ze diferite canale
dt informa1ie şi Je educare a membrilor săi.
Prin activitatea fiecărui mtmliru, Org:111iza1iîlc acestea Non-Gu\'crnamenlalt
pot ajuta la democratizme:i socictiqîi. aces! lucru fiind propu.o; chiar în propria .strategie.
În primul rând, ONG-urile sunt, aşa wm spwH.:am. lc:gătura fin:a~câ dintre
grupurile de: persoane cu nevoi speciale şi Stal. Ele sunt mai ;iprnapc Je o:im.:11îi
respecrivi, le cunosc nwi bine ;1ccstc nevoi şî :isrfd pot tran:;mitc s1awlui ceri1qek
neci.:sarc precum şi soluţiik pcu1ni d1/cii1dc prnbkme. ONG-urilt: nu-şî pot o.suma
respo11:;abiliw1.:a Stalului (Jr: a-şi savi cctă1cnii prin prngran.1e n:qioualc, dar îl pol
impulsiona să ;1plice con:ci şi cocrc111 progr~unclc:: pillfHJSC. 111 acest punci O>lG-ul
po:11e deveni ckmt'll! de presiune asuprn adiniuistr:qici,
Aliituri de iufomiarcll corectă şi tuutUi :i membrilor ~;ăi asupn1 drcpwrilor pc
care le au legal, u modului cum pot sii le rc1·cmlicc şi unde, cmicrel, 0.\!G-urik
trebuie să informeze şi inrrcaga popuhqie ;:isuprn scopurilor lrn. asupra s1r;i1cgiei i
urmare în scopul obrinerii unor îmlnm5tă!in a ;;irua{ici sp.:ci:dc a mt:1i1brilo1 !or. Pentru 'I
c:1 h;1utlic:ipa1ul sii Jit integral social - dc exemplu - nu :;u111 suficic11h: legi~ csrc ii
neccs;1r ca intri;aga rnmunitak sfi î11!ckagi'1 ~cest lucru şi s:i in1·c!l' curn ;;5 se po;lflc.
 Reeducarea ncmo-mn10rie
160
:..:..----
Domeniul infom>'\i<i vo fi complmt "' Cnnfonw. Congtm. p„[,fotii, Afi,, '·\
tere tot ce poale sii :itragă alentia asupr~ proble1nci respec1ivc. .' '
pos În sfiirşit, ONG-urile se preocupă de acce.r;ul la educaţie şi profcsio11alizare a·
mhrilor săi. Integrarea socială nu este posibilii• fără „panicirare". Nu iOldcauna
rne o;;ibil ca membrii unei astfel de organiza\ji _:mă giindcsr la marii h:m1hcnpat~
este P . d . . . .. 1 . . ·,
• • c: ecial - să fie şi e 1emente pro uct1ve a1e comun11a\11, car, parl1ciparca se pu.ate
1n · r·rec;ta c;j altfel dcc11r
· •m d 0111en1u · I fiTOt111c11c1
· · dc 11unur1.
'- ·
111 ant pen;ni handicapaţi şi nu numai. aceste ONG-uri lrchuie ~ă ;iqinnczc pcnlr.u 1111
e via!ă mai bun. Să uşureze ilcccsul. dar ~i sfi umple timplll liber, organizâtid
d m:mifestăti
m.0 d se · cu 1tura l-d 1stract1ve,
· · cuI l1un.· ac11Y1llit1
· · · prac11cc,
· :11dierc. <for •1
·
d ver . ' · ,,
1 ~ii călătorii. tabere de vară sau 1ună.
c:xcur. Oricum.
, . d.1spensab'l
necesar, m . .
.1 ramane cont:ictH I permanent cu membrii săi
'"""""'" ncce'i.tă\iloc Io,, doc ş; mgoni"'" m;jlnmlo' pcnlrn rn mşti' '' pn'li
apela oricând la a.iu10r.

,...~--

:. ; •• „. 'J. :.::.

•'
 CAPITOLUL 8
,.

ASPECTE PSIHOLOGICE ALE

RECUPERĂRII FUNCŢIONALE _şi ALE
INTEGRĂRII SOCIALE A. HANDICAPATULUl
VASILE MARCU

Recupernrea şi integrare:i socin-profesionalfi a persoanelor cu nenli speciale

' !
nu este o problemii r0uă. Ea a preocupat ştiinla din totdeauna. Cugcta1ea teoretică
I priYind fom1area personalită!ii umane a orientat o seamă ele preocupări şi în dircqia
"'
creşterii. educării şi integrării acelor categorii de cetiiţeni care aveau nevoie„de o
preocupare specială. Aşa a apăru! psiho-pedagogia specială, pe cnre unii au denumit-o
„d(fcctnlogie ". Cel1 este faptul cfi „ab:1tcrile" de la normal. in sensul lipsei, a excesului,
sau a dizarmoniei !le apar ca ddii:ien!t:, J'ersoane}c care au llSI fej de abateri apar ca
deflcien1i, pe care astăzi le numim şi handicapate. Preferăm - pen!ru a nu jigni
1101iunile de persoane cu 11cn1i speciale şi, implicit, de p~ihopedagogic specînlă.
Există o gamfl larg~ de deficiente: sc:nzoriale, motorii. intalcctuale, df! com-
portament (vagnhondaj, de!îcven1ă. pws!Îlu!ie ele.). deficicn!<~ ~~nciate şi alte:- categorii
(psihopaţi, epilepsie, Landon D.own). Astăzi. s-au dezvolta! rnmuri ş1iin1ifice penlru
studierea fiec5rei categorii de deficienţe, dar cserqa rămfine aceeaşi: compensarfa,
adică „restabilii;ea componentelor afectate ale personalităţii deficieritului'„, ceea ce
impune restruc!urarea tuturor proceselor psihice, biologice, fizice, morale etc„ re
baw unor principii clare cum :;11nt cel al integrită!ii, af ac!Î\'Îsmulu!, al continui151ii
t-~ ;temeiniciei etc. (Fig, i) ..... ,. .. „ . „.„· .. „ , . . • • • . . „ . „
· · . ' - ·:· Atiit iii ştiiriji(cât Şi in 'c!octimeii1ek j1olitice.irnţionale şi internaţionale ie rune
lot mai mult problema g~sirii unor metode .şi mijlontc prin care să se realizeze o
inteJ:!rare deplinii socio-profesională a persoanelor cu nevoi speciale, conform
Dr.clnraţici Universali" a Dreptului Omului, conform Declaril!iei Universale a Drepturilor
Persoanelor Handicapare. În acelaşi context. ONU a .srabilît şi regulile siandard privind
educn!in' per<;oanrlor CU 11e1·0) <;p<:'Ci:dc. Pe pl:rn intern. matcgia pi i1·ind prokqi;1
ncestor cn1egorii de ccti1!cni pome~te de la an ,16 al (on~1in1tiei Rom5niei: „Pl"rsoa11c/c,•
handicapate se b111:11ră de pmta{ie .viecialâ. S1at11/ asigură rca/iznrca 1111ei politici
llafionale de prc1·e11ire. de rratamcnt. de rradoprarc, de inl'litămrint. de i11.w·11fi·e şi de

' Dorin Dama;chîn - Di:fi·ctologia. Edit. Didac-'1ici1 ~i Pcd~,!;(lgid. B11rurcş1i. 1973.

 !62

Prcdispozi! ic: nai.ală

Inllucnje din familie/mediu
Contlîcie din copilărie
Trăiri personale (}) +-+---+-.;-~-
Im:iginajic şi conflict
Educa(ie

Fig. i - relu/ia sodetute-fumilie-boalii. / ... lnflucnfc nlc bolii kmt.lic:ipu!ut :irnpra familii şi soor101u.
] ::. lnflucnrc ale bolii/handicapului pcrsonalit5!ii; :!u - Lq;âtura rcaqiilor se>fl1Jlu·ps1hicc asupr~ fumilici;
J - lnllucn1c :llc pc1sonali1A!ii asupra bolii h:mdicnpuluî; J,, - Rdafiik ~; rc:iqiik mediului m;ii rrstr3ns
(fomili?) sau mai larg (socic1a1c:a) asupra bulti şi ;irnpr3 rcrso11„lii;iJii [;ifr..·t;m•;i gcnt'r;1li); J - Tri\irik
din trecut şi rcprczcntilrilc despre boalăih„ndi.;~p <dncâ de c;<cis1.'.I); 5 - lnllucu]l'lc ucc;wr IIiiiri (·1} a'"I"•
bolii/handicapului. A şi B - l11flucn1c ak 'familiei şi ~Ic sodci:'qii asupr~ hulii şi asupra prr>onalit;ljii
bolnavuluilh:mdicapa1ului. (După Hindi hmin - f'5ziclmiog1;i :i b;:1cg21gynal - !.luJ3pc>t:i. l 98î).

integrare socială a lwndicapa{llor; respectând Jnpwrile ,ri 1-ndururiri!e ce rel'in

păritlfi/or şi ltftorilor". Această categoric are la bază o seamă de principii:
;.• Principiul prevenirii deficien!elor, incapacită!ilor şî handicnpurilor iire în
vedere necesitatea unei mari diversităţi <le aqiuni specializate in aces< scop, în domeniul
sănătăţii, al educaţiei, muncii şi în alte domenii.
• Principiul interven!iei educi:qionale precoce presupune ca evaluarea şi
inter-Venţia psihopedagogică să fie cât mai timpurie, în raport cu i<li:mifican.:a cerîn\eior
educative speciale.
•Principiul abordării globale şi individualizate a copilului cu cerin!c educative
speciale presupune identificarea, valorificarea şi stimularea tuturor capacîtă!ilor şi
dis ponibilîtăiilor co gniti l'e, psihomotorii, afecti v-reL.q iomil e şi soc ia l-ada1)rn1ive No
existente sau potenJiale la un anumit copil.
" Principiul drepturilor şi şanselor egale presupune ca aqiunea in forn~irc11
copiilor cu handicap să vizeze atât satisfacerea necesitiitilor individuale, cii1 şi
eliminarea obsraco.lelor sociale. Îlld
• Asigurarea drc-p1urilor egale implică faptul că necesilă!ilc fiecărui iadi\·id cu di fi
deficiente/handicap, precum şi cele ale !Uturor indivizilor, suni de imponanţii şi valoare lvfa
egale.
• Dreptul la educaţie pentru pcrso;.:ncle cu ddicien1c/han<licap este· un drept con.
Bau
uman fundamental, indiferent de fonnn, tipul sau severit:itea ddit:ien1ei/handicapului.
ilSe1;
 ..
Ac.pw~ psiholeogi.:c Jk 1crnpa{lrii f11ncpun:i/c şi ;1lt i1Hcgdrii ~oci:di: 11 16]

_11; D1:r1ul la panicipan; şi i!J1cg1;ire ~coJ;11·-sol·i:il;I ..:gaf<'i, n .copiilor cu d..:ficie-nie,

s: ri::iJ12caz?. rmn wcluderca lor fllfr·un m~dJU eduuqiorrnl c;i1 m:1i piqin restrictiv şi
ca! n1:n p1q111 scpnrar Jc cc1Jalp cop11, Jc aci:ea~i nirstil.
o Prim:jpiul i1sigurflrii unei eJuc:qii şcolare.: de o calirnie similară i.:u cea oferiră
~op!ilo~. Ji: aceeaşi v.arst~. în condîpi de org:rniLarc ,ţi11 mai :.ipropÎak de cele din
n1sl!lt1p1k. şcol:1re ob1ş11ulfe.
Oe altfd, acrstc prinLipii se rq·..'iscsc şi în s11;irc-gia 0rg:11JÎLării imăpilll:intului
special în turn no<i~lrii (1abclul A).

UflL"lL'L ,1

Mini:acrnl Fduco1ici N~1ionalc

Dircc!i.~ Gcw:rnlă Î11v;i1ii111u1!f · Prcunivc1si1~r

C01H1>1J rupon:ilii cur;wil;1111·ă pcn11 u

cdurnii" •••piilur cu prolllwic ;p~ci:ik

ra1cgo1ii pri11cipalc d,· prnbkmc Subcomisii rrinciplk Di1cqii pri11cip~lc de

t;
i; !'J'ccîak) cduc.~1i1·,· t- dup.l cnicriul _, dc:t"uh.uc şi rcfo1111â
IS

I. 1:duc:i1i;i şi tlcro1irc• in Cil;ck di: copii "· E,·alu~rca com11lc•xă J rnp1ilo1 ~' ccri11Jdv1
2. Cnpii cu rnlburliri d.: im·â1arc şi Jimha.i <k ,·,Jpc;qit·~col<iri~:irc
J. Copii cu lulburări soi:i1Hd~cti1·c }Î <k co111-
pilflaţ11.;ll!

4.1.:<lucaţi~ ~i şcolari:::irc~ copiilor >pit;ihzn1i

5. Copii. cu ddicicnf5 mintalii
6. Copii· cu Jcliticntc nudÎll\'C

1. Copii cu ddicicn1c vi<unlc

d. Orpniz:irca ~i adJp1nrca curriculumului
S. C,1pii cu Jcfîcicn1c motorii
9, Copii. cu dclicicn!c ~sociJIC, ser ere şi
c. /\f:inagcmcu1ul c·ducn!ici speciale
rr<•fundc

No1ii: După /\l:irfo lfodca - ""fJrli. didactică pentru i111·iqiirn:î111ul $pCCÎ<l1", Casa Corpului Didactic,
Or;idca, 1997.

A\ find în 1•tdere rnnrca tfin:1si1:.i1c u pcrsomieJur cu nevoi speciale. a ufcct.'lrii

Î11di1·idualc. a pcrsoualilii1ii fiecăruia e~1e uonnal c:i :1c6tc principii să se :iplicc
difercn1ia1. În exemplul care urmellzii, ne referim la unul dintre priucipii la propunerea
Mariei Badea (tabelul O),
De aici, în funqie de panicularit:i!ile psihologice iik fiecărui individ. reies
consecinte nicdico-pcdacol!icc distincte. Continuăm în Tabelul C exemplul Dnci f\farîa
Badea de lu Casa Coq1~11i;; Didactic di11 Or:"lea. Anali:dnJ c.\cmplul <lat, o si1un1ic
a~erniiniito:ire se creează nu numai penrru orice categorie 1.k h:indicapiqi, Jar şi pentru
orice indi 1 id în pa ne.
 Jb4
:_:_--------~--------~-

1;.tf!ELul li
,\dapl2rr2 pdnripinlui insn~lrii cnn)lirnft: şi ar!Î\T
:a C'UilOffÎ11ţclor in raporf rlc pa:r1ic\1i:ldtă~flt' {'Dpihrh1i dchif n:in:nl

,\f ăsuri de prn·rnilt: ~i tlrpii~irr

Dificultii(i intfi1npÎ'11.7ff'
Cerinfe implicate a sitrur{i,..-L
Î11 utili:11rra pri11t:ipiul11i
Crnuecit'ft" merotft.!ogicc

jNŢELEGEREA CLARĂ.
APRflFUND/ff,\
A MATERIALULUI
iNV ĂŢ1\T IMPLICATĂ ÎN:

L actul peree-perii (idcntifi- - carar:trr grNii. „rdifurnfiar - În/rlr·gcrt"fl ;ri ptt.:iucrurcu Clrffrâ

„. carea; difrrcn!icrca) al rcrccpffr:i; (daHirită sd<krii a noilor rnnoşlinft (prnlro c-ă ~r.
pragului difcrrn1i~! ~i absolut) sizcaz5 cu <lif1rnf1:i1c relaţii fr.
no1ncn-r.au15)

_analiza materialului de io- incapacilolc 11110/tltt P-.-.inv - comlta1rn·a 1cndinJt·i 1lt.' m<'~
2
văJal (delimitarea plirfilor frtiâi (p<n!rU ca. comp:>ra!ia mor11rc şi Înfcl1·gt-rc c.•.-rt-f.u.ţiv ·/f•t>-

componente) implici analiza) rnnicu (nu ci:clmk alg•:lfilmizarc•)

. comp~ Diferitelor dcmcn1c - idem - idem
3
cognitive
4 _sinteza păqilo1 dclimi1a1c
- raroctrr ne.ti.~11~nrutic. in~ - c\·itarcrt w:rba/itnut/11i ~·i pon::"rca
prin ;;nalizli (integrare) compfpt of .rin1e::ei. ril rr·cnm- intn!dcmmc dr la cm1crTt11/ nr.
p11n<•rii mijlocit (de !a ohicct)
S. abstrac!ic şi gcncializnrc - concn-11inwl ,;cin1liri1 I in~ari1- - rc·cutxcrc11 1<1 t:nn:1u:u·a1 r' 1Urijf1lii
citatC"a de a $C OC-$prind<c de o- (după dîfcrcnic <i :t~cmănarc)
biectul concret; ex.: icrnr hi:rnrca
ÎD!âmplliloarc a clcm. invăţn!)
- idem idem
6 _concrclÎZllfC
J. descoperirea legăturilor. - ...11rdczi·ol1arca Junc/ici '.tC- _,·rpafcrca in f!\·id1.·1;1ii u lrgii-
_ cauză-efect mioric~ tur;/or prin:
_ scns-scmnificafic - cafillliica m~!crialului <lidac1ic
- ~HhJinicrHe cu cretă CC'iorntă
- ~ub!inicrilc

ll. nplicarca creatoare a cunoş­

linldor insuşi1c
_asigurarea caracterului uni- - inclurlrreu vcFl:lui
9
tar fi de ansamblu a cu- <>comodiirii în prnt<'"ui
măniufui diriiat

!O. \'Crbalizarca rczultaldor ln- - irlili'::area unui fllln1ăr

\'ii!ăfÎÎ ~i a dmmolui urmat de sÎIHa(Îi-problemiî
ln rczo]\'&rca „situaiiiior - 1les/ăş111·arc-<1 ptvcc.Htlui ,{e inl'l'i·
problemă~ {1iuuÎHI J.1 nivelul ai J ckn1c1nc:
wnrref abstrnr! pr;icliră
~llm}ic --J> Cirniii[--+ aqiunc V:
MOTJVATIA INTRINSECA
Motiq::lc O.M ~uni cxlcrnc, lJc.:q1/iur;>u intncsuiui
imediate, lcgotc de moment ~i maJinl(iei in1c:.r11e
ni
nu de pcrspccti di
co
şi
)lil
 A~pecte psirwlngîce ale recupcrâriî funqion~k şi ale integr3rii sociale a handicapatului 165

T,-IBEL/Jl. C
Parlicul•ritii{ile dcr.,oll~rii p1ihkr ;dr drhilului mi~lal
Dthil~I- miniai arc :1al~şi 1rascu de dci,olt:1rc cu copilul norma)
~

E1upa dc;l'Oliării (J. Pi11grr) Purlirulnririi[Î a/,· drbil11/11i Consed11(e

mintal
'
0-2 ani clapa .f.en::orio~mo1nrir. aC"IÎ\·ilatra de Cl!OOll~tc-rc CSIC
..prizonierii" dalrlor oferite de
pcrrcr1ic
2-7 ani ct;apa rrcopcru/(1/'/(' ~1cn1ia wpilului se ronccntrcaz~ Dc/Ji/1tl t11il1/u/ .n:.- opJL·şte vici.1
pc o singură trii>ă'.11rii frapamil a Gândirea lui nu devine rn•crsibilă.
rcoli1~!ii Viilţa nfectiYă ŞI C(lf!· Gândire~ sa este
njti\·j HUII inel' in>iahilc. dis·
C(•rtlinuc. nHHt1c-n1Jr.c.

(n rat1~r1rris1ica· ireversibili·
~inccdi

global·ncdifrrcn1iJlă
Nu-i este ::it:ccsibil:l metoda rin:<-
I
1)
taica acluluî mintal litico-sintctică (• indfării
scris-cî1itu lui)
7-10 ani ';tapa opcra11ilor con· rcvcrsihilitatca gândirii rnncrctc La dt•bilul mintal toate orcra1iilc
crete E:c conscf'\·arca - cn111ităjÎÎ r;ăndirii su111
accesibile dar nim111i
- jlO:JfÎ2:a grcut!i[ii pe ba=1i de malcrial concret:
- !!(~ncra1i:?:arca ohicc1-imoginc minruhi
sinteza
12-l (>, IS ani clapa
(ornwfc
O/'l'raţiilor I (•prrcazh cu conc~p1c Dchilul mintal nu ajunge
la această etapă!
niciod~lă

Comccin!C mctodolo~icc:
- aliludinc difcri1ii folii de difrrilc tiruri de nandirap
- sarcini compensatorii, ohicctivc. pr(\grnmc diferenţiate
Dchilul min1nl nu este inapt de lo~id. Gândirea lui este - rnnrrc1ii
- elementară
Nu este bolnav rninlal. El c~tc ho11dicnpa1.
Handicapul miniai !nscamnă, de (apt, pvlil1ondicap - ntanifcsra1 rrin:- d1scn:iw1e gcnrlica (ex.: nu.
m5tll pc dcgcic)

= face paşi mici, alunecă uşor

înapoi
- carticteru/ l't. ,rlrtÎ11s
0
ul proximei
dezwiltări -. --· „ ·- -
= zonă mai ingustâ, paşi mai
mici

Probkm<1 este să factm <li~1incţic inrre p~ihologi:i trn1amen111l11i, r~ihologia

vindenirii ~,i t~i;ihot..:rapie, deoarece metodele kineticc de rcc11pcrnrc funqionalu foc
parte - după multi :1utori din melodologia ~prcifrcă psihoterapici (Figura ii).
Aceste delimitări suni absolut necesare mai ales prin. prisma aplicaJiilor
mijloacelor ldnetice, ale kinetorerapici. De asemenea. un ldnetolerapeut trebuie să
conFt:itc panicularităţile întregii ,-jqj p~ihice a individului cu ne,·oi speciale, p~ccum
şi a c1•0Juriei acestora în diree(ia recuperării şi a intt"griirii. Oare cum se manifestă
)larticularîtiitilc proceselor psihice (coguitivc. afcrlÎ\'I!, \'Olitin:)'? C11110:1şterca direclii
 106 Rctd1Jcarca HturcHndtoric

şi absuaclă este uneori l!rnv afectată. Uneori sen1imcnlele, emo!iile. di5po 2j 1·.
apar contradictorii; omul vrea să participe la propria-i forn13r„·.• L:i prop;h~
recuperare?! !•·1

Recuperare, adap.tarc, integrare

Reactii 1a unele compcr1amenlc familia1c

, Conflict~ subconş!ienl~
Urme psihice ale trn11rnci_______ 1 Psibolcrapic
Depresii mari 1

~-··--·--. -- ~ - --· ---- -- - - --- ---- - • M - ·-- -· --- L „. ·- - ·-- - - -.

Influen1e Psihologia
_.,.; Reaqii trediloare apărn!e
familiale
. în timpul tra!arncnrului
vindedirii
sau sociale
.
.,__.--+--·-------lt-1
Psihologia

J
Reacţii generale d~ durere
şi stare acută tratamentului

Fig. ii - f:,Silwlogiu tru1<mw11111/tti - psilwlogw 1imlecJrii şi J'.<i!w1n upia.

Conducerea bulrravului/hand ic;1pmulu i

Procese organice (fiziopatologice) Rczolv;irea (!ratan:a) mcdic:1lă.

Diagnoză Rezolvarea (tratarea) din partea personalului
-+
medical
Ap11ri1ia conceptului d.cspre boală în psihicul Documcnta1ca dcsp1 c boală, inform;:in; din
individului partea medicului şi a a5istemei medicale şi
sociale
Reac!ii emoţiona le (îngrijorare. frică, de- Legarea unor rclafii cu bo!nan;I mai 11/cs în
presie) -+Y.copul aju1or;'irii şi iu~rijirii lui
Aparifia senrinwncelor din rrccul. a unor ilu.zii
Nccesi;ii o ocupare rnai saio.:isii, ~·xplic:i!ii
Mec.anismul de apărare a bolnavului: nc:ir- clare şi eventual cu dovezi ştiin!ificc dare.
ceptarea bolii, apari1ia unui pozitivism (va pc in1clesul pcrsoan..-î rcspccli ,:c
!rece repede) etc.
Complica1ii psihologice mai grn\'C Con~il1c-n: psiholn!!ic:;I ~i .:wnm:i!.1 p~ilw-
1rr:ipic:
 ~-·-- ·--- -~--

12
i1ii1~ Acclc;1~i fenomene $1! pc·trcc în p1i1·i1qa î.H:lil'itiqiltir p~ihicc: li111bajul ap;'Jrr
lprlij,i o~rcc11m tkreriur:11 şi cu o rcJund:in!i'I spnrit:i. c·11 ri:întoaJCcrţ mereu :i;;upra proble111clur
pruprii; joc11l, În\'iipirca, rnunn1 uu cur;1tiL'rÎ$IÎci specifici:; crt':11i1·itille<t este
rn111raJittorii: ere. În coordonarea regimului Je 1·iat!1 ;tl barnlic:1parului sau al bolnavului
trebuie :r1ule în vedere „problemele pi:rsoanci rcs1H:cti1·i:'".
Apdfind Iii iMsuşirile psihice nle pcrso11al115tii, de obicei, afccwn::;i ncestora este
mai ·profun<lii. de lungă durată. Dr. WirJi L" con~idcră d i::l't:ctde boliiihandicapului
asupra ptr~on;.ilită\it sunt 1.ko~cbitc. dt trebuie lu;1rc în ~camii JJi:ă dcirilll s<i i:u11oaş1crn
ş1 să ~u01don:"11ll compurtarncntul pt!t:jOam:i >t:>pcc1ivt ( lîglll<t ii11)

Sfora conştirntului
,......
:::-
"EU"
Jntlutoţc .:::. .......
'oci0-cull urale
Notă : R~i1c!ii de apărare, de exemplu
ocuccept:uel.l realităJ.iÎ "uu poate", "nu c;:istă"
-

'§
r;:
-u
)...
oV:
t::
c..t
::; ::::.
::;

:3 ~
u.,...
u
'O

I .,..
::::

ll
I~

""
-
~

(J
Trăiri, crno!ÎÎ, scutimt11te CI:
-o
E ::u 1:-::
Durerea I..
o·-
...... ~ .::
t: ~ '-
- c ::s
;,
Tcamii., ingrijoia:n::, -
cficicuţi, depresie, cri;;pare
Ul
alii organică, =
::;
;;:;
nJicup .,
in '"'· Coordouarcn proa~tii a :::!

~. '~""'-.„.,_ .~~- L - - - -"'';";,;\;r"'

şi
'~ '·-...
~

CJ
'""' "' - - - - -J";h;"
--t---1 =
Ct

11
t:
o
~ Imagin<i\îi ~

i:
Couflictt:
· Rcaciii primitive, Coutradicjii
u
evcu!uJ] toxice ...
<ol(t----
L-~~~--~~~~~~"·---'

· 1· · „ 11· 1 ·ticc E<lil. lnicr1onic, Cluj·,

· \'. M.ircu şi c1ilab., J111ro,/11un· in 1/1·111111>1".~'" J'f<~ 1»11111111 ' '"' •

1995.
168 Reeducarea neuro-motorie

--
În aceeaşi măsură, suni afectate şi condi!îilc focilitaloare şi :-:timulalollre ale
proce~clor, ac)ivitătilor şi insuşirilor psihice: interesul, mo!Î\';qia, trebuin1clc. aienii-·
etc. ·"
Dar, ... întrucât in orice persoană „iace" un posibil infirmiholna,·;1i:rndic:ip:it ..
este necesar a întări ideea că „nu există infirmi .decfll semeni ai noştri, care se consider~
astfel datorită greşelilor noastre educa1ive''" .
•

•'

• Mar V. şi colab„ op. âT.

t ..
Ctă

CAPITOLUL 9

•,',
CATEVA GÂNDURI DESPRE LEGISLATÎA
DE PROTECTIE A HAN Of CAPA TILOR
ÎN ROMÂNIA
MARIA-MON.ICA STA.NCIU

În socictiijile primitive tic ele democraţia llleniană sau strălucita repubiică

romanii - există o atitudine clară de respingere fa!ii de persoana cu handicap. Sâ ne
amintim că în oraşe Cil Spana, Aten3, Roma persoanele handicapate erau, într-o anumită
perioadă suprimare. Ce sii nwi rnrbim de societătilc tribale sau comunitii!ilc primitive,
dintre care multe subzistă şi acum?
Atitudinea negativii a societii\ii fa\ă de acesrc persoane s-a transformat puţin
dte ptqin, mai ales r;ul' innuen!e religioase, într-un sentiment de milă, de unde
promovarea caritătii, a fllantropiei. Încet, încet, societatea, pe măsură ce s-a organizat
şi s-a structural, n devenit conştientă de ohlir-a1iile sale iniliind diverse forme de
ocrotire şi asistenţă penlru persoanele cu handicap. Dncă acesr sistem a marcat un
'' progres în raport cu trecutul, eficncitatea lui s-a limitat adcsc<1 la asigurarea subzistentei.
Societătile 3\'lmsate, democratice în adcviirat1il sens - nu demagogic - consideră
însă că asigurarea egalităţii şanselor tuturpr membrilor wcîctătii înseamnă mai ales
preocuparea pentru minorită!ile dtzav;.mtajate. Acesla esle sensul preocupărilor
deosebite pe care aceste colecti\·ităfi le au pentru membrii săi .cu nevoi speciale,
pentru integrarea lor socială.
· , La J noiembrie 1990 a fost crnisii Hotărârea cu privire la atributiile, organizarea
şi runctionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi. in 1998, printr-o altă Hotărâre
Gu\'emamentalâ, Secretariatul ~-a reorganizat şi şi-a schimbat denumirea in Secre1aria1
de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Acesrn este organul de specialitate al
ildministn:qici publice, anat in subordinea Guwrnului, tare re;ilizcază coordonarea,
indrnrnan:a şi controlul 11rlÎ\·i1;iţii dt' prolcr1ic a pt"!'soandnr rn hant!ieap. precum şi
nsigurnrea integrării sociale a acestora.
!medial după crearea sa şi în coliihornrea cu ONG-urile pC'm1anelor handicapate,
Secret11riatu! s-a preocupai de el:lhorarca de acte normnli,·e cnre să realizeze aceaslă
protecţie .speci~l:1. Legea nr. 53/1992 privind Protec1ia Specială a Persoanelor
Handic:ipntc a fost pronrnlgatfl de Preşedintele R!1mâniei la I iunie 1992 şi a intrat
'în Yigo:ire 13 3 septembrie l992. Ea a co11,1i1ui1 o no1Jt;ite pentru iara noaslră şi a
 170 Rccc!uc:u..:a nrurn-mo!Orie
---.

necesitat un timp de acomodme, atât din partea persomilului Je specialiwte, ci'it şi a

-------
beneficiarilor.
intre atribu!iik Sccre1aria1ului de S1;:i1 pcritrn pcrso:.melc rn Il:mdicap, J lot;ir;i~c;
Guvernului prevede: ,
• Îmreprinde împreună cu orgirndc cenJrale şi locale iniere;;;ne aqiuni.com~ine
sociale, de educn!it specială şi profesională în vederea atenuării, limifoii sau eliminării
consecinJelor h::mdicapului, precum şi pentru reinseqia in acti\·italea socio-profc~iuna!â
a persoanelor care şi-au dobândii capacitatea de muncă.
• Aqiom:a:di peHtru dczvollarca ~i diversificare<l sistemului de prorcc!it spe;,;iula
la domiciliu pentru persoanele handicapate, a dirnr ocro1ire se po:Hc'. re:i liza fără
cuprinderea lor în sistemul institu\ionalizaL
• Anaiizează factorii de risc', de mediu, carentinli gentralori de c:itegorii de
pe'fsoane handicapate in vederea stabilirii măsurilor adecvate de prevt::nire. ,
• Ac!ionează pentru dezvoltare<i fonnclor n<::Îns!Î1U!ionalirn1e de ocroiire wcială I
a persu:melor handicapate.
Numai din acesie pu!ine pre,·edcri sclectnle se poale ved.::a .::c datorie a acuniulat
respectivul Secretariat.
Intrarea în vigoare a Legii nr. 53 a necesitat o activitate complexă din panta
lnstiru1iilor inves1i1e cu r.csponsabilitil!i în aplicarea ei.
• lv1inisterul învăţământului - stabilirea normelor penlrn pregi'H irea şcolară Ia
domiciliu a persoanelor handicapate nedeplasabile (An. 6, li1. bL Nici astiizi acesi
articol nu poate fi aplicat, dată fiind aglomerarea cadrelor didactice, pe' de o parte,
şi lipsa unei pregătiri speciale necesare, pe de ultil par!e.
• Secretariatu! de Stnt pentr~1 lbndicapa]i şi Ministerul finan1dor - avizarea
normelor pentru pregătirea la domiciliti a petSll:rndor lrnndicapaie ncckpbsabilc,
siabilite de Ministerul Învăţământului (Art. 6. lit. b), 1
• Ministerul Sănătă!iî - elaborarea criteriilor de încadrare a copiilor într-o ~
categorie de persoane handicapate care necesilă proieqie ~peci ală (ArL 16 ),
• Secretari:irul de Sttit pentrn Band1capati - încheierea de comcn1ii cu ahe
ministere pentru decontarea serviciilor ncorda1e persoanelor handir:ap:ite in briza ::icestei
legi (Ministerul Sănătăţii. Ministerul Transporturilor, Ministerul Culturii, Minis1crul
Muncii şi ProtecJiei Sociale, Minis1erul Fin.antelor). Este vorba aici de:
· - Gratuitalea asistenţei medicale în unitiilÎ sanitare şi staţiuni balnenre, gratuitatea
medicamentelor, gratuitatea protezelor, ortezelor şi a dispozitivelor de mers pc111ru
copii şi unele persoane handicapale (venii lunar mediu mai mic decât salariul minim
brut pe iară, indexat),
- Gratuitalea transportului urban (pentru gradul l şi II) şi 12 călălorii pe au
interurbane pentru h:rndicapa!ii gradul L
- Scutirea de taxe vamale pentru prolczc, oneze şi mijloace de deplasare.
Prioritate 1a insralarea postului 1eiefonic şi gratuitatea CllSlului de instalare; 50-l 00 de
impulsuri gratuite (400 de impulsuri pentru nevăzălori).
· :_ Scutire de plata taxelor de abonament Radio şi Tv pentru invalizii gradul t
, - Indemnizatie, echÎ\'alarca vechimii în muncă pentru pcr:;oanck cc llU !n grijă
un' handicapat gradul l etc„ etc.
Într-un sondaj social tăcut de ASCfH-R în l 994 reieşea că 36,9~1~ din persoanck
chestionate nu cunoşteau prevederile legii 53. Au existat desigur şi imilte abuzuri,
generate de necunoaşterea instructiunilur pri\'Îloare la aplicarea legii, dar şi din rea
credinf:i

'
---a
şi
I 7I
-----
1r~a
. j
Dificul1ilri
, .
;;u lllai L'u111iou;it
.
sii fie şi. în Jcgii1urii cu c~mstituirea Fondu)u·J J e floC
·,
. ~;1 le Accalc111, c;1re ru11s111u1e baza matcn;dii pernru plata di,:pturifor prt'\·iizute. /'dulie
J/Jlrcpnu~rn, Şt a~a dJ1oa1e c:i1_rt: Stat, :>t: t:~chi1·ează de la platu u.:c!>lei tlbligaiii .
1ne
lrii Dincolo de: .pi:mul1um1nle ex1s1rme, de dîficul1<ijile i111â1npina1e, arest aer
illâ normali\' t:.\ÎS!ă şi ln;buic aplicat în lilern şi spirilul legii. Cec:1 ~·e nu se poale afirm:i
tk..;pre ceabllii lege, Lege<1 nr. 57/1992 prÎl'Înd încadrarea în muncii n ptbO:Jnelor
ulii hJnJicap;ite, care s-a blt1cat prin îmuşi sis1tmul ei de :.iplicare.
lră 'A n•h::lc legi au fost şi ~unt în con1inuare conte~li.!te. fle au con:~puns unus
mu111c1i1 '" ~um in cominuii rnudilicare. Au apărui pe pan:ur~ On.lonan1e. cure au
de modificat aspecle ncrcglel!lclllillt suficient. As1fcl, la J 5 august l 997 a apărlll Ordona111a
.„ m. J6 p1i1·i11d aconfarc<i Je uju1oare pentru procurnren de dispuzî1ive mcJicale necesare
1lil I corecliirii ~i recuperării deticienjclur organice sou fuuqiolla!c, ori coreclărîi unor
Jdicic111e fizice.
l;u Pre1·ederile i1c1t:lor llonm1tive ar trebui să n:)!leme1lle2e serviciile de s5n:it:.iit.
de cduca!Ît! şi cele soti<J/e, c:1 aces1ea ~fi 1·ină în ill!Jmpinarca 11c\'oîlor copiilor.
~a
tinerilor şi a familiilor ocru1i1oun:. La o evtnlual<i amcndan: a legilor 53 şi 57 1·a
trebui să se accentueze colalior:irca dintre mînisierck rcspo11sabile şi .sii se lixeu
la prini:ipii th1re <lintre coulucrnn.-;1 Sem:tariatului de S1a1 penrru Persoanc:lc: cu HaoJicJp
S! şi Org1rniza1iile Non-guvcrnarnenlale de profil. În ncc:st sens, anul 1Y\18 a fost declarllt
.:, de: Secre:tnria1ul de Stal JH.:ntru Pcrsoanc:le J-iandîc;ipmr: un „an de solîdari1a1.:" intre
Scc1etaria1 şi Or,ga11iza1iiJe Ncgul'cmamcntale. Secrewrinwl a şi inchciat o Corm:rqic:
:a cu ASCHF-R de informare reciprocă de c0Jabor:11e în vc:dcrca îmbuuărăiirii serviciilor
., I peniru persoana cu handicap, de col:.!borare iu vederea s~liimb:iriî :iliruJînii ~î
.I mcrnali1:.'qii pri1·in<l pOlt!!lfialul :.u.:csror persoane. Este o dovadă că existii intt:r!:'~ pcillru
·' irnbun;itii!irea calira1ii vierii u persoanelor cu han<lic;ip, Accsl inkres lrebuie sa Se
o ij
bneie pe efortul concernl! mâ1 al institufiilor guvi:ni;1m.::nHde, ciit şi al ONG-urilor,
c:1ri; împreună por realiza. pe de o pane cum1aş1erq indcapr(jjipe a uc1·\iiiur pe1so:wdor
cu h:inJicap, iar pe de altă parte clulwrn1c:u de solLqii pc::nînenie .

.f
 ,.

Partea a IV-a

METODE
. i{INETOTERAPEUTICE
A

IN REEDUCAREA
~ · ~1 ·' f\IEURO-MOTORIE
A

ŞI IN RECUPERAREA
FUNCTIONALA

I '~

I .; .
' JI ~
I_
- .
•'

••• !. „

·~
,.

CAPITOLUL 1

GIMNASTICA MEDICALĂ

Acest capiwl, ca şi cele ur111f11oare. cm: illchinat trnci priviri de un~:iml>lu

i.!~uprn
inttodelnr <k lr:1rnmc111 prin mişcare fk111.:•.1·is ·• 1hcro;•l'i11J. pc: care a~1ii;:i le
numim clasice. Metodele sunt derivate din pnndpiile g.:nernk de giuinasrică ale lui
Ling. motiv pct1lru care accs1 fel de gimnasticii ~·ll numit rnul1ii vreme şi „gimnastidi
s11edez<i".
Pdir llering Ling ( 1776· J 839), socotii părintele gimnn~ticii mcuicalc modeme.
n fost ofqcr suedt;:. Rnni1 la un brat. şi-a retiipiitat stnrca :in1..:riollră prin gimnastică
niedicală susţiourii. Entuziasmat de această cxpe1 icn!ft personală, şi·:J Jedicm intreagu
1·i;qă ritsp:indîriî nwrodei salt: in Jara sa, socotind c:i în acest fel \'a contribui şi la
ri;duceiea „reklor $Ocialc" - 2lcoolul mizeria - de care sufrrca Z1lu11ci Suedia.
1

Î11Jii111c:a:di un lns1i1u1 Regal i11 Siockholm şi în ultimul '111 al 1 Ît!ii publică la Upsala
c:it1e::i sa despre principiile generali.: ale gimnasticii. Gimn.1$tica 1w:Jicoli1 a fost
dc~iil';irşită c~ rnewdă de căire fiul siiu, lljalniar Ling şi colabornit>rii săi.
De la GaliL·ni şi Fra11ci~co Fuller (,\frJicin11 Gr1111uwii.·u - I 705) la diferitele
,, şcoli moderni::, gimnasrica rneJicală a a\'ut şi are promotori ri:numifi. Cn o cunozita1c
s:i cităm azi pe Don Amoros. marchiz de Sotelo, autCJrul unei metode cu vădiie
ttndin1e militare, caie in clasiflcarca sa fiicc:a loc si l'Îmnasticiî medicale, aliituri de
cele: a) ci\•Îlă şi industrială, b) rniliiară şi c) sct:nicit- suu funnmbulică. În concep!i:i
acesrui înaintaş ( 1817) gimnastica medicală, ill!emcÎlllă pc o bază apntomo-fîziologică,
urc comporn:n1c igi..:nice, 1erapeu1ii.:e, analcp1ice sau Je CO!l\'Ulc$Ct:ntă şi orw-somaiîce
(corectoare).
Înca de l<J sfiirşicul secolului trecut, gimuas1ic:a medicală reprezintă un mijloc
curenl în 1ernpe11tică. in special în Jările indus1rîulizn1c; Germania, Frnn!a. Anglia,
Austria, lt:ilin. Pentru o pri\'ire de ansamblu mcrir:.i ac l"OllSl!l!a! cdc 4 volume din
Ll'ltrbuch dcr Kr1111ke11gr1111111S1ik publicate .!J Heidelberg ( 1959). sub prestigioasa
red;.iqie a fo:\1u!ui profesor de ortopedic K. Lindcnw11n {!li). J.:i11,;si1herapie. 101 in 4
rnlume, u uuor cadre de J:ine1oterapie. publicată /:i Flammarion in J 983 (94). ca şi
reccHtlll trnrat american reduc1a1 de Catherine Tro1nbly { 176) şi - binein1eles şi nu
la urmă trnlil1ul doctorului Tudor Sbenghc {:!OJJ. ·
La noi in iară· s-a folosit foane mullit nemc şi :;c mai foloseşte un ba1fo1ri$ll1,
lcrmcmd de „Culrnr:i Fii".Îcă l\kdiculii". Ttnnt·rwl <1paqînc epocii prok1cultis1e şi
lrcbuie ~li remarcăm cfl a.stilzi chi;1r ~i in Rusia se r~nuni;i la el. Biroi.:ra1ia no~stră se
mişcă mai ureu.
 Recd11orca nr11w-m0lNie

~-
- arte nu vedem cum metodelor moderne de reeduc;ne ncuro-rn .
010
Pe de a l la pticheta. de g1mnast1ca
. . - mn11:a · 1-a. ,,. _, Ie mo d crnc nu prea rc~·Jlc •ie,.
'I etoue
ale pune c . . .d cta
li se PC:. h .. gimnastici medicale ~1 sunt 101 mm <Cp;irte de wmplexcle de exerc:·,„
. 'pHle vec li _ . _ ,., _ • . 1.1 1
prinC 1 ·baza acestora. Iata de ce nr se pare corect sa auoptam tern~1nolon'
care '.
stau 1a · t"
• ,j anume: Kinerotrrapic, r.incfotcmpeut. llHJ oace (HJet1ce. ··r J · · .„ia
rnatrona 1a ' - · - · · - ni -
jote Nu putem inchei_a a:e_asta scurta 1~:cAedn=. m re\·1sta ~r~ nusme c. ce or ca:e au
1 l
imnastica medicala 1:1 !ara noas:rn: mm 1o~cscu ş1 "'~a. trng.ircscu-K 1sdiî.
jntro~us g dăugat alti mulp (Rob(lv1c1. u1du. Bncw. I'nnu şi dr. T. Slirnghc). ,C:
Lor
h s-au a. nna<;lică - . . - f l . I. .
sportivă situate in varu 1erar 11e1 monurn1~. r11 o şenală d
_,. ' u
„
ec11IP· e de _ ra păcat ca aceste va on sa nu 1e puse şi rn s UJ ni san<11:q11 oniufuî e
gH · l · · fi · · I ·1 · -„·
•na Jtă clasa,_ .. e · . . il
1
erafll· f l d I d · ·
recu P Adrian Ionescu defi~ca asdt e _meto ~ e e g1 1_nn~st1~a '.n:.( im a: „co:nrlcxe de · i · 1-
.
···
„ ·
·111 "' pr" ' .
1
nccdce pracllcatc ura anllffil!C regu l ŞI pnnClpll Ct~in\lilC, ll1 Vedere'
· 0

e:xe~Cli ' final, bine preciwt„ (80).

1 c;cop · ·· d' I . I
unu . rriodpiile gimnasdflCll !'l.{' IC;!. e I h - J - A - J
Ol rinerca unei a apt an monmc 11 o se cma u;:i!a. ccnsia at1;ip1:ire m;ixiină '
• \e r:căpfit;iren cât mai urgentă _a .'.unqiilor imlisp~n$nbile - prehcnsiunc'a şi
urrnareŞ. • special _ cu pre\ ul eludam :ispcctclor part1Culare nk c.\ecuiârii lor
1oco.mopa . inuşchiJor afectaţi• pnn· fi mct11 · ·1e aseman:itmire
- • a Ie a l!or muşc 1a· este •mcurajalii·
sur ll n1rea
· r e
m · I !
d ată Se pune tot mal mu r accentu pc re uarea aclJVlial
uc ·
l · · · ·1r.or 71·lrncc
·
· S·
· "
şi c 111 : d · 0 metodă de tratamcnţ globală.
prefera epci pondeH:nfa mişcării acrfre.
2. re·adarea tratamc/1f11 I u1. se iace
r. •
um1anc l cur h.a c 1a<:1ca
. - a e10r1n,u1,
r ' • •
m cursul
1. G1 l 1 I . '- . I - I . I .
·. i în timp. Pentru a respecla < atc cc asicc 11zm 0pce. cq1:1 cc grmnastid\
i c;ed1nte ş • - . • • . d . - •.
une ' _ bti'ie să fie 1mparpta 111~ o parte miro uct1va. o parte prc!!a!1toare o parte
. ala tre • . - '
lne d ic ia· si 0 parte de mchc1cre. Jaques Lesur (96) ne propune următo:ireo 1'
fundamenta ' i
'ăşurare:
Luarea de contact 1/pn.ff
. rn mam • •. rl
. J. c;ire se •1mpar1e -m exercqu e rn1·inc iI
d es 1 ~
. aJiiise en place) şi lt:~rca d~ contact psihic (mis<' c11 nmdition p.~rchiq11,·). /
suitJCC Exerciţii de inc5lz1re (1111.H· cn trm11). •'
~? S~udierea poziJiiJor funda111rntalc Şi con~ficn(j7;m:;i (În f;qa oglinzii) a • •

1:
I

. . d'11ilor corecte. .
autu
1
d)
Exerc!t!! fund::im~nlale (confonn planuhH lcrnpentic urmării). ', .
11

e) Exerc_1t.1.1 de rel~>.are. .
Exerciţii de ordme (mise en place). :
~ineîn!eles. a~es'. p'.an est: dedicai 1~ai ales lucrului în grupuri mici, organiznte. ,1 $
ex afecoum şi loc:ilizare (daca se poate). ,.
v: ..~~rî~' c~ea' ce p~iv_eşte. g:adareaefortului în tir:ip, se respect~ in general l_egile
.:'._'. _ :·,· wlui sportiv, pnand se:ima de modu 1 rn care org:rn1sm11l respectn· se I
an
trcnamen I l . . . .. I .
• la efort şi de fe u ş1 vJteza cu care m1şcurea, exerclţrn se au1omai1zeazll.
.
adapteaz.a_ Nikitin <>Î Pribilov 009) cele şapte principii ale acestui , antrenamenl":
• dtJpa 1 ' • l I .
J~ti. u<:or la greu; b) de la sunp u la comp ex; c) <le la cunoscut la necunosrul;
13
a) de 1 '„ lucru deprins la un alîul nedeprins: e) de la ceea .cc este obişnuit la
de ,a u„ d. l . . . . . I
• d) . ·r f) de la spora ic a s1s1c111at1c şi !!) respectarea sinctii ~i in ordine a re or
. neobişnm '. - '
• te mai sus.
iirata. R pectarea grndiirii efortului in timp se face nu numai prntru antrenllr~a
.. :ă~ ~ apzratelor circula!or. rc~pirnlor şi a mu~cul;11mii in;;lişi, dar şi penfîd
judicios._ sistemului nervos ii trebuie răgaz pentru inviipnen, deprinderell
{aPiui ca . ·1 • d •
·~ rea rni~ciin or mtr-un mo car mai coree!.
automa11,_a ,
 Gimnastica mcdic;J)ă
177
Jtit
:c15· 0.
.î~ rn.od practic, mişcarea poatr. uşura fă sau ÎTlgreunată în funqie de:
:i1ii a) p0zq'..a drn _care se cere .execu!:ll exerct!11~l; b) frecvcn1a (viteza de cxeetqic); c)
gia durnta ŞI numaru! lor (ca ŞI nomarul repet1!1tlor); d) caracterul şi precizia cerută in
e,>:ecutare; e? r~m1e.n1a opusă. Astfel, la .i~.ceput, exerciţiile se vor face din pozitii
au naturale, odihnitoare pentru bolnav; exercrpile se vor executa într-un ritm lent şi vor
'h). fi rutine la nnml\r. rcpct5ndu-se numai de 4-6 ori; pentru corectitudine, unele dintre
C'u aceste exerciţii simple vor fi asistate (ajutare) de către kineloterapeut. Pentru îngreunarea
de exerciJiil0r se vor alege poziţii mai dificile, se va cere ca acestea să fie menţinute un
• il iimp mai îndelungat, se va in1rodoce un număr mai mare de mişcări, repetate de mai
mulic ori şi într-un rirm mai accelerat; se va recurge fa exerciţiile de amplitudine mai
dt mare a mişcării, în care suni anlren:tie mai mul!e segmenle.
ca „ Din punciul de vedere al pozitiei de plecare, mişcarea poate li ingreunalli prin:
' ~ I

: a) lungirea brarului de rezistcn!ă al pârghiei;

11
l b) descreşterea buzei de SU$fÎnerc, sau făcând ca axa de gr:avi1atc a corpului să
!

1ă I
cadă in ufora suprafejei de sprijin;
şi c) scunarca lungimii ini1iaJe a muşchilor cfcciori;
Jr. <l) alegerea unei pozi(ii de plecare mai complicate, care aduce în lucru mai
lli ~ mulţi muşchi. ·
:e Efectul terapeutic esie şi maî \'5di1 în alegerea acelor exerciţii, care sunt cele
mai apropiate cerinţelor de ad:ip:are şi de antrenare a organismului lezat, în vederea
îndeplinirii functiîlor motorii indispensabile vietii.
·1. E1•irarea oboselii. Aceasta inseanmii inclu~iv controlul frecvent al funqiilor
vitale (puls, tensiune nrtcrîală, ritm rcspiraror, capacitare viială•etc.), pcnrru a verifica
adap1:ma bolnnvului la efortul cerul, dar şi pentru a preveni oboseala şi eventuala
i dccornpenf.nrc.
I 5. Eviwrca d11rerii. Actul kinetotcrapeuric, pasiv sau activ, nu trebuie să provoace
e i durere. Voni eYita mane\'rele sau amplitudinea art)culară care provoacă durerea şi nu
i
'i I
mm persevera. Dncă totuşi, în învingerea unor obstacole, trebuie să producem durere,
1·om fi foarte atenţi şi vom cere şi colaborare psihică din partea pacienrului. Durerea,
în general, dii naştere la rcnexe a111algice, care· por perturba total swpul terapeutic
urmărit.
Aceste principii asupra gimnnsticii medica.le ~uni desprin~e din observa!ii
fiziologice ll$Upra omului sănătos in antrenamentul sponiv. Reeducarea neuro·motorie
aduce, in~ă, numeroase crilici: kinetoterapia modemă n.u se multurneşre cu o ndaptare
funqională; ea caută sii obţină resritujia mişcării normale, sau cii.t mai aproape de
normal. Se incurajea:r:.~ fonnarea unor noi l:mturi catenare, dezvoltarea unor noi căi
reflexe, specularea unor stimuli de ordin varint şi care, eventual, nu au fostinf1uenţaţi
de leziunea respectivă. În aceste condiţii, nici mi~carea activă nu este preponderentă,
uneori - cum vom vedea fiind complet interzisă. Reeducarea se ince'pe în riiod ·1

pasiv, prin mişcare asis1a1ii, iar mişcarea liberii. activă, nu este permisă decât atunci I
când HIU refăcu! modalitătile motorii întrevăzute de metoda re~per.tivă.
O altă serie de criti~i se aduc principiului gradării efortului. Să precizăm cii
este vorba de gradarea efortului într-o singurii şedinfă şi nu în cel in timp, asupra
ll
!
căruia legile fizioh,cice !!urernc:izii .suveran. Cercetările acrualc tind să arate că: f
curba ef~r1ului con~'Îne -adapt5rii orgr111ismului. dar nu consrituie cel mai bun .ji.,,
an!Tenarncnl neuro-muscular. ~ · f\
·I.:
Se cunosc. efectele 12eneralc ale efortului arnpra diferitelor nparate şi sisteme,
$e cunosc partial aceste- efecte in stflrile de antrenament, de oboseală şi de
suprmmtre11ame11t. Se ştie că prin antrenament. pe care l-am d;:Jini ca repwirea
 1\~cuucarca n.:1110-nw1onc

·;·:..
sistemaiică a unor aceleaşi mişcări (în munci sau in spoii), se Jezvo!Ui nu n
capacitate.a cardio-vascularii şi rc:.pir<ilurie, d;:ir au loc şi schimb1iri la lliYclul ceJuj ,
nervoase: se •produce o ;ictinu e a sin<ipsdor, schimbări llh::Wbulicc, în speci,/1ot
· acizilor nucleici (imponanti prin funqia lor de a codifica şi 1e1ine e,-;pcrienjelc repet' •le
în ceea ce priveşte muşchiul, există in literatură o mai \'.:che~ cumrov-eilleJ.•
autorii mai vechi .su.s1incau că prin amrenameni se produce numai o. dcz<'olt;irrsa:
fibrilelor existente ..Morpurgo arată, ~e :eqiuni microscopice, că ci1ca 77% din c~~le~e:
în volum a muşchilor este dai ora ta hipertrofici fibrelor act:stora. Penrru al11 au 10 .
creşterea în \'olum a muşchiului s-ar datora creşterii arborizu(iei capilare. Va'n Lin'. •
1

Ş i Denny-Brown arată că creşterea valorii f1mqion;il c a mu.~c li i ului pri 11 ;;;n 1rernuuegt
este efecwl formiirn.. unor noi. fib ·1 I
1 n e muscu are. · n1
Măririi de volum a ~·~şchiului ii corespund şi măriri!c: dcpoziîel?r. de material
c:nergetic necesar contracpe1: azot, (Helander), m1oglobrna {Vcrbolov1c1), glicol!e
(Jako\'lev şi Jampolskaia) etc. Creşte~ea arb~riza!ici capilare .es1e legară şi e;1 ~'J:
posibilit5!ife sponte de aport a~ acestui _maknal _drn alte depozne. _
Este un fopt de observarie curenia acela c;1 musculmura se dezvolta mult mai
repede şi mai bine prin lucru in!cns {vezi conrrac1iile izometrice din cuhurism); Sieben
arăta, încă în deceniul al treilea, că antn:namemul duce la hipertrofie musculară l!u
prin cn:ş1erea canlităiii absolute de lu~ru efecwar, ci pr_in cantitatea r~fotivă efecttmra
într-un timp limitat. S-a adiiug:it acestui lucru creş1eren ritmului m1şciir;lor şi încărcarea
efortului. Antrenameniele sponi\'ilor americani au demonsmH aces! lucr.u, melouele
lor fiind preluate de sponiviî din imreagn lume. Sprin1crii r.e antrenează astăzi cu
papuci incărcaJi c~ plumb, :ăriiorii în iniil!ime !i.dică h~lle~c, bicîclîş1i!. pe~;ileazii pe
biciclete ergometrice cu rotile blocate de greut~•l' aprccrabile, co1iir~1qn!t: izometrice
sustînute sunt la ordinea zilei etc.
· Prin antrenament, muşchiul îşi poate .dubla greutatea şi tripla for1a, dar nici un
antrenament, oricât de intens, nu va provoca \'ătămări definiiive, epuizarea de efon
tifnd o stare reversibilă. .
Acestea sunt câteva dintre dttde care pledează penlru a cere organismului mai
mult, ca să obtină mai mult. Sunt deci me!ode care nu respectă gradarea efonului,
după cum nu evită nici oboseala (Kabm). Biucî111dcs că trdrnie nvute ;muinitc rezerve,
care ţin de starea bio!ogică a individului, de rczistenia organismului său în general şi
de boala respectivă. ln mod special, la copii, lucrul intensiv esie contraindicat
a) când, la spastici; oboseala produce o creşrc:re deosebită_ a spllsticităţîi;
b) în scolioze, în perioada de stare a bolii.
Exerci;iile de gimnastică medicală au răsunet împonunt asupra 1u1uror funqiilor:
au fo~I descrise efectele efortului asupra dez:vollării musculare, asupra sisremului
nervos. Ele acţionează asupra articula,!iilor prin mărirea gradului de stabilitate şi prin
creşterea amplitudinii de mişcare, în cazul în care aceasta este limitară ca urmare a
bolii. Asupra osului, coniraqia musculară puternică şi sistematică me111 ine troficitatea
şi previne decalcifierea \osreoporoza).
Asupra funqiilor cardio-vascul;iră şi re.spirnlorie. exen:i1iul, antrenmrn:nlul le
măresc capacitatea şi eficacil;tfea. A.ccsrn esie un efcc1 normal pentru a compensa
ne\'oile crescule dt: material energelic şi mai ales de oxigen. precum şi de eliminare
a metaboli!ilor rezulta!i. Pentru a face fo!ă acestor nevoi inima trebuie să-şi mărească
volumul sistolic şi să-şi accelereze ritmul co111raqiei. Aceasla duce la o creştere a
volumului inimii. În acelaşi mod şi muşchii respiratori sun! supuşi unui efort din care
va rezulta inlărfrea lur.
 ,'

179
lU n ---------------
lini~·
celu1w' Nu în ultimul riind. Vl.lm ;ublinia aspcL!tll psiho!ogit. Esit rorhn dt' un i:fr:CI
ecl· 1 ut . · <lin<Jmizant, de o întărire a mo1ira1ic1 utu1H.:i c:înu pacii:nlul r.:uş.:şk să îndr:pliui:as6i
. a ale
epe1~1e. un cxcrci1i11 mai greu. Psihiauia şi ps1homoltiL·i1a1ea l~ilusc~i: c.\t.:tci1iul lizic nu în
r l„ scopul to1iificrii muşculiiturii. ci penim motil'atic indi\ idualii. peutnt ~t)nŞ!ÎtnlÎi'.ilft:a
0\'ClSâ·
uitare ~ schemei curpora!e! s~u pentru wlul ~;lu :;1imu!:ttil' şi sociul, uttrnci cimd $t: execută Îll
:~cşlere, grup. . .
•.nt101j Excrcitiilc Je gimnastică se mui imp:di i11: excrcifii globule. care nn11i:nca2i1
11 Ling~ muscul,:iturn jntn:gului <.1rgani~rn :;;i c.ri:1âţii s;-_-;111011111<', t.:an: por fi limit:itt pC1nă la
mi11ku1 antn:narca conlri.lqici unui ~ingur muşchi (gi1111w»liul 1111oli1icci).
}dî;;dtrik pot să fie ex.cculate pasÎ1'. cu ajutorul ki11cttllcrnpcutului, siw aCJit-.
1.a1eri~1 ldişcărilt libere. la rândul lor, pot folosi aparate de gimnastică, fixe. mob1k or:
ic ogen portative sau pol fi făcute sub 1ais1e11\fi; nwnu<ilă, tu Jivc1~e dispozitive sau sulJ
e;1 lie auwrc:zi.>ten{ă.
Gllnnastîca medic.aln se poare face în grup şi indi\·iJual. Reeducare~;
1lt mai t1curo-11wt0ric recurge rareuri la gîmnasuc·a îu gnip.
;ieben
lf'ă llu
CIUată
·:carea :,>
odele
zi cu
z.ii pe
:trice

ci un
efon

mai
.1lui,
rve,
~l şi

lor:
1!ui
rin
:a
ca

le d.
sa
re
"i'•
;â
a f
e
 CAPITOLUL 2

KINETOTERAPIA PASIVĂ

Se in\eiege prin kinetoternpie pa.-:ivă acelc pozi1ionări şi mişdri c::ire se fac

f;iră participarea activă a pncientului, .fără .solîcirnrca c0ntraqiilor musculare_ Ea se
adresează in special .sistemuly.i osteo:1rtirnlar,; cuprinziind toate tehnicile in 'care
pacientul este un age~I pa~iv: .masajuL.:noh.il~ziirile articulare, pos!uriirile articulare,
trnc1iunile, suspendănle, şi chiar agenp1 fizici.

GENERALITĂŢI
Postnrnrea pacientului. Pacien111l trrhnic a~ernt în mod confortabil. sprijinit
cu perne şi suluri dacă este nevoie, în condi!ii optime de lcmperntură. De obicei
partea sau segmentele supuse ace.stor tehnici trebuie să fie dezgolite: pacien111! să
simtă mâinile calde ale kinetoterapeutului. Acea.sta ii dă un plus de încredere. Din1re
posturile cunoscute, pentru kinetoterapi:i pasivă se folosesc:
- dcruhifusul dorsal
- decubitu.ml vemra!
- decubitusul lateral (Fig. 71 ), 3/4 i·c11fm.lâ sau 314 dorsalii (fig. 72).
- aşezai şi semi-aşezat.
..
Fig. ii - Decrrhiw.r lolcru(. Sta·
l>ilitnlca pncicntului C>!C a~igurn!ă de
mcmhml inferior de dca~upr;i can: ~Ic
flcc1a1 {după l'idgcr şi Gtnot. Kine-
sithi:rapic. voi. l. Ed. flammarinn,
!?RJ).

Există şi poziţii deri\':Jtc, în care. în fnnqîe de ncccsiUi\Î, unul din!rc membre

snu două pot fi flcctate (vezi figurile- de rnai sJs). ·
Pozi!ia kinetoten1peu!nlui trebuie să fie comodă şi eficace. El "" fi 11proape
de pacient. de partea segmentului cu care lucrează, acesta fiind aşezat pc o masă' de
kinrwte-rapie. in aşa fel încât kineroternpeutul să nu trebuiască sii stea aplecat. în
acelaşi timp el trebuie=-~ um1ă1casd'i pe fop1 pacientului eventualele rcaqii la rlmere.
Vilez:a de exernfic a mi~dirilor pasive - ca ~ia celor active de altfel - re~pcciă
câteva mod:ilită!i. Astfel, dac~. T1 este timpul de ducere, T2 !impui de menJinere a
 _,.,.,, ·''
· Kinctolcrapîa pasil"ă 181

fig 72 - Dccuhi111.c 314 laterc,f.

Se idaugii flcxia membrului su-
perior $prijinnl f!irâodu-sc in
coiul accşluia (aceeaşi sursă).

pozi!iei ciiştigare, T, timpul de înlrmcere şi Ti timpul <le repaus, atunci cel mai
adesea T = T?"' T1• iar TJ"' suma T 1, T,. T,; sau, dacii ~e accentueazf1 pe meniincrca
1
rac unei posturi T este mai mare dedt î"„ cQre csle mai mare decâl T„ iar T, este
2
se variabil. ·
1re
re,
TRATAMENTUL POSTURAL

Se în!elege prin acesta poziţiile rlc decuhit sau reclina1ie pe care pacientul esie
tÎl
obligat s5 le menţină un timp cili mai îndelungat, în scopul combaterii apari1iei
ei wntraclurilor rnusnihtic. Aceste pozi!ii pot fi njutaie de diferite dispozitive: saci cu
să .. .:.·~'
~:
re

Fig. 73 - Tratam~nl poswral. Mcn1incrca pozi1ici

futlejionalc a picioarelor.

!·
Ic
ic
nisip, perne, scânduri de lemn. Pasivi1n1ea acestui tratament esi.e rclati\'ă: arlicnrea
1, unui plan durla nivelul plantelor men1inc unghiul fiziologic, dar stimulează in acelaşi
Îin1p cor1fr'ac1iile n~cesare'()'fiostatisnmlui (Fig. 73). " . - „ '" .„„ .•. „ ·

MASAJUL
.. .j
M:.isnjul este unul <lin mijloacele 1erape11tice cele mai \'echi. Adrian lonescu ii
define11 ca: „A11sa111b/11{ de aqi1mi sis1ematice, 111r111111ile sau mecanice, cxcrci1a1e
a.r.upra părţilor moi ale ca1p11l11i, capabile sti pruducu cfcctc.fi:iologicc şi f<'rapC'111icc
urile orga11is11111lui" (7'J}.
Această tehnică pasivii are o acţiu1H.: trofică deo~cbit5 lndcoscbi asupra maselor
nrnscu larc:
 Kecducarca m:uro-motoric

... · ..
- pe de o parte imbunălăţcşlc circula1ia sanguină şi limf;liică,
climin;irea hiperemiei pasive şi 'imp!icil a calaboli!ilor;
. . - pe de ahă panc, srimuiează con1rnc1ia . fibrelor musculare, miirÎlidu-le·
. e~.
tab1l1talea. . t1.
Ac!iunii resorbtive i se adaugă_;iqiunea de asup!Îlare, în care elerncn!tl~ fib
gcne1ice pot fi modelate, elas1ifi.1te. In acelaşi sms poale fi un factor de mobilii~
. I ~ Uft
a depo21le or graso;:ise. .
Masajul es1e un mijloc simplu şi efic;ice pcniru incfi!zirta mu~cliiului inai
de efort, dar şi pentru îndepărtarea oboselii. ~ · "ti
În recuperarea fuuc!ională masajul <:~te indicai i11 special ca un mijloc .
stimulare· şi tonifiere in atrofiile musculare c~uzare <le: imobîliz:irc:i indelunRa~
suferinja .articulară cronică, paralizii periferice, posttrnumatice sau virotice, 'rio;'.
debilirante generale, în con va Jescenji\. t
Pentru efectele s::ik asuplhatoarc este indicai in afoqiunilc care produc in<lur"1i·
fîbrozări, cicatrice retractile, cu con<li1ia c;:i tehnica s.'i fie sulicic11! de il\'ÎZ1Hă în a ~ '
1

p~oduce noi traumatisme genernioare de modilidri asemăn;i!uare. u

În insuficienţa musculară, definiră ca obosea!ii musculară, inrâlnită jn spccil!l
la vârsta pubert~tii şi ca.re se ~!_'.o.ciază i~suficientci n:r!.::lJ1:ile (cifoza <1doksctnţilur),
piciorului plat şi altor d1fonmtap, masajul arc un foarte bun efecl. Uneon poate av~
efecte preventive asupra instalării unor <lifunnitii!Î (atiwdini \'icioase, comraciun
antalgice, tulburări de statică). .
Masajul este contraindicat în: boli infrqionse, procese ini1arnatorii acule, tumori,
afec1iuni ale pielii (eczeme, infecţii).
Masajul se practică sub formă de: mângâiere (dkuraj), \'ibra{ii, fram5ntare
etc. Asupra acestor 1ehnjci facem trimitere fa litcratur;i Je spcciali!ale (7, 79. 97,
J 76. 202).

MOBILIZĂRILE ARTICULARE

anicuhH,:ă pasivă trebuie să respecte şase principii generale:

Mohilizarea
a) Mobilizarea trebuie sii se facă în axul şi planurile fiziologice :i!c articula!iei
respective. Aceasta presupune cuno:işterea perfeclă de cf1tn: kiueto!i:Tapeul a anawmici
şi biomecanicii articulaţiilor. ·
b) Mobilizarea nrticulaţici pe întreaga amplirudine a mişcării. D:ică această;
mişcare este blocată sau limitată la un anumit număr de grade, recâştigarea imregii.
in.işcă.ri, depăşirea obstacolului (fibroză capsulo-ligamentară, cic:acrice retrnctită) se va·
face treptat, cu blândele, până la limita suponabilă a durerii. În nici un caz nu se va
ambi\ion3 împotriva unui obsrncal ·'
osos.
c} Sii nu se pro\'Oace durere.
d) Mobilizarea se face folosind
o priză mobilă şi o contrnpriză fixl\.
Aceste prize au rolul de a mobiliza
articulai ia respectivă cu ma.'{imum de
efic:icita!e. Co111raprizu va fixa un ,'
supra- SJu subiacent cu sco1:11 ~ ;
~.

Fig. 7j - Dispo:ilfr pentru ubfimn:a c.rtmsici gwmi- punct

cltiului. Coolni spri.iinul este 1lc;isupr.i rowki {dură Ncigcr de a inlfitma even1ualde coinpi:nsan •
şi Ctool, Kini-si1/1ert1pir. rnl. I. Ed. Flamm:irion, I 9XJ}. prin mişciiri în aliă ar1icula1ie.
 Kini:totcrapia pasivă 183

t) Să nu se mobilizeze o ar1icub1ie prin inrcrtncJiul unei al1eia (vezi mai sus\.

fi Mobtlizareu va li do1a1ă: c.a ritm, dup~ $<.:hemu expusă in gr:ni::ralilii!Î. ca
fuqă ş1 durată în funcţie de rezirn:nţa pacientului şi de raul1a1ck ob1i11ute.
Mob'ilizarea a,rticulară rnai n.:cunonştc:
- Mohifi:.area prin 11tâmare, in cure a11icula1ia işi miircşri.: ampliwdinea (fatora!ă
g1cutfi\ji segmentului <lista!. Se poale ob1i11e un raullill mai bun prin ingreunmea
5
.:gmennt!,ui care atârnă cu o greutate (dacii pacientul o suporln). (Fig. 74) .
. Mişcqrea articulorii 1111Hi1116, i11 cure articulai ia este foqll!ă în amp!irudintll
1ijloc Qe. maximâ posibilă (lîmiimă anawmic, dar mai adesea de dementul dwcre).
lunga1i Mişcarea de s1i11111/are ( \'ezi 11H:!oda Keirny).
ce, boii

i<lur;l\'
•
i'
.I,
01 nnu

spcci~l
Fi~ 75 Jfobili:urr (Jrtic11/:.uă au1a~p,ui1·ii cu ajt;lorul tHrnÎ ~c1îpc1c. J\fîşc1.1rca csic in
:n1ilor), cc~ m:1i urnrc palie p;isil'i1 prin foq<J J~ cj.lcrc u unuia umtrc m~1ub1dc ~uµc1 iv:irc (Jupa
te avea A I. R<ldulcscu şi C!. f.lae1u, 1J I).
lrac1urj

tumori, '

15ntare
1
9. 97,
Mobilizarea aniculiir5 pasivă foloseşte:
a) Gral'ifllfia (vezi mobilizarea prin atârnare);
b) Mobi}i:.ll/'111 artiwforă awo-pasfră este executată de ciltre pacientul însuşi
fie:
- prin mobîlizarea activă a ar1iculaţiilor inveci1w1e;
- prin mobilizarea manuali!; •·
1la1iei prin folosirea unui sistem instrumental, cum ar fi acela al unor scripqi.
omici c) ,\1obili:::area arliculară de dure kinetoterapeur;
d) Mobih:.arl'a articularll pasi1•ă i11s1mmc11/tllâ (Fig. 75, 76).
:eastă
tregn •
se va
;e va
ta co!

~re.

1sind
fixă.
Î lizU
11 de
un
ipu~
;;iin
Fig. 76 - .\to/.ili:urc u111t1p1J>ii·u /11 scripete. Crnd mişc ~rea ~n: loc in scn.>ul
~~i,:c1ii c~1c rnrli~ de o mişr~rc ani"ă sub rc:ri>tcuJ!i; in $CO.<UI opus ,este o
• n11jca1c pasn·il, .;ub 1ruc11unc (<lupii Al. lli1dul..:.>cu şi Cl. lfaciu, J'.I lj.
 184 Rcc<iucarea neuro·motmic

-------~.
~m~~~~~~~~~'::m-mm. A re:isră fom1ii se rnai nurn„
A!ECANOTERAP/E şi ea !(ilo:.e<:t~ ~-~le~
· - · ' . "i'~rar
fixe. Ea esw folosita a1a! pru:ru rrmin .t
. - • . o <1St1e
pasiva, car şi
peniru cea activă. · a
În primul caz, mecand!erapi{ •
.
reaza - m1şc<irea,
. . ·1 ea caz se uşu•
-m a I <101
·-mcarca- 1ucrul muscular p'i0 Pune
e f ortu Im, .
anu Iercn
. .
m1şcar11.
„ •
•
•na k
Dintre a1rnrntelc fixe. cel •na' 1• n
. . . . ' ' ' lUlt
folosite sunt d1'.'p0zn1vrJe cu scrin ·
. I
F(1 l osmr - . 1· 1·Cl1
greutal! ( rn. m::t;tl, cu valori fj~·t·
cunoscute, sau saci mnrliqi cu nisi'
aceasta CS!C forma cca mai simplă r• I
. . . Oe
k rnetoterap1e pasivă. Când greutar.~
antrencaza
- -
mişcarea segmen1ului iCSj)CCt;
-a
. . . rV
se e I ectueaza nuşcarea pasivă, iar când
segmentul de membrn respeciiv· mobj.
Fig. 77 - E:r1eruie pusfrii a ge11unchiului, cxcculală lizează greutalea se' efrcllle:iză mişcarea
prin 1rac1iunc cu membrul superior (dupii Ncigcr activă (fig. 76).
şi Genot. Kinesi1lrirapie. voi. I. Ed. Flammarion, Scripeloterapin pai;iva poare mări
1983).
amriî111dinea unor mişcări şi prin mişcarea
ac1ivii a ahui membru (vezi Fig. 75, 771.
Aparatele de mecanoterapie sunt de mare diverJ;itate. Vom reveni asupra lor În
descrierea gimnasticii active. Sii spunem numai di astăzi există aparntc electro-mc.
canice, care imprimă mişcarea pasivii cu foqa şi ritmul programat. Ele sun! aparate
cu deplasare lineară sau muhidireqi<mală.
Mecanoterapia, fie ea şi progrnmală, este tnlt!şÎ o metodă de nerecomandat.
Greoaiele aparate (Znnder) fac mai 11mll rău dcc:ît bme. Experienţa ne ara11i di aceste
aparate {nu ne referim la scripete) sunt incapnbile de a doza în mod rrqional şi util
efortul. In lerapia articulară aqioncază cu orutali1;i1e, constituind un pericol prntrn
funcţia respectivă. Nici w1 1i1ijloc mecanic 1111 rna1r inlocui mişcarea gradată.
inteligentă şi pricepută pe care o face ki11erorerap.e11rul. Numai acesta esle capabil să
dirijeze mişcarea, sen~ul, direcţia, coordonarea. ln bolile de origine nr.rvoas-ă, mai
ales, mecanoterapia este !? metodă care trebuie proscrisă.

~ . . . TRACTIUNILE
, ARTICULARE ..
-· -„ ......... , „ .. -··~"'-···-- ....... __ :,_...!..
~·- -· • ~ IÎ .

Prin extensie :!supra unei anicul:J!ÎÎ sau :i unor segrneme pltrriarticulnre cum :ir
fi coloana vertebrală se urmăreşte:
- decomprimarea suprafe!elor articulare, cee11 ce ajută lroficil:!te11 rnrtilajului
anicular, asuplizează ~truclurilr. periarticulare, diminuează durerea (fenomen indcobşrc
cunoscut prin elongajiile vert~,brnle ). favorizează mişcarea pasivă;
- i111inde1ca unor elemente fibro-tendinonse rclracfate. Prin ace11s1a, 1rnqiunik
articulare devin şi factor de
- corectare a difom1i1ătilnr.
Trnqiunile articulnre au loc in axul l0ngi111din11l ;il segmentelor, cu crcrp!in
;:irticulatici scapulo-humerale şi a celei coxo-fcrnurale, unde trnqiunea este preferabil
să aibă loc in axul colului.
 18.5

T.rac\Îunile. se r~actic.ă '.li:continuu, in cursul şeclin1elor dt'. trarnmcnt kinetic,

sau
. contu11w, . • • 1.mu1 ca11:i,tru Gli~srm
cu aJUIOfllt · · 1·v„~ "peci.ale
· · · a unor dispo21·1 , , a scn
· ·pe ·i1 or
1
aşa cum se practica 111 ll aum:11olog1c- pe cadru f:J6hler. '
ia uşb. 1
Extensia continuă se aplică direct, cu ajutorul unei broşe ttccute 1)r 'n
• • r . • . J OS
opun~ (c:11cnneu, extremitatea rn1enoara a femuruhn, calota cr:mianii, in scoliozel sau indirect
)ftnii ~ aplic;rlă awpra tegumentelor cu ajutoru! ben;ti!or adezive (Fig. 78). ·' '

11 ll1111t
ripqi.
·i fixe
nisip'.
1lă de
!latea"' I --i~~~~~~~~~.....J

:I . I
i)CCIÎV
! Tissu rnousse
când
no bi. p
carea

mări Fig. 78 - Erti·nd!' <ontinu.'i intiicrt·i'/•Î (cu aju1r>rnl unor benzi adcl.Î\'c).
tarea
Traqiunea articulara, direc1ă sau îndîrcclfi. îşi găseşte o largii aplicare. Să dăm
77).
<le exemplu genunchiul llectal din poliartrita cronică c\·oluti1·ă, sau şoldul il,ectat din
or în
poliomie:lilă, cotul Oeclat posttraumatic (Fig. 79). Toi o fom1ă de extensie este şi
-me·
arate
cor:;etu! Milwaukee sa11 Lyonez (vezi Fig. 62).
I
~/!
\dit.
:este ( /
util
ntru
ată.
11 si
I ,/ I
I

mai '
i
Fig. 79 •· Tracfi1111c a.wpru or1iwla{iilor me111hr11/ui
.wpn'ior. Grctlratca ,.a ft a!cnsii ln foncţîc rlc cforrol
. ma, im pe c.rc poale sii-1 surmnc micuht\ia cca mai
I
. st~bli (dupii Ncigcr şi Geno!, Kit1,;si1lu;ropie, voi. l,
·· Ed. flammarion, 1983).

I :Jf

ilc

SUSPENSIA
ia
,jl Suspcnsia este nită formă pa5Îrii de uşurare a 111îşciirii Fie ifi căpf1stru Glisson.
în hamace ~au în dispozi1ive cu scripc!Î, stl'.prnsi::i are rolul de a uşi1m mişcarea,
eliminiind gravit:i\in sau foqete de frecnre, pe care un grup mu$c11lar slăbit, sub
 186 Rccducan:a rn:uro-motoric

:'aloarea 3, nu le poate învinge în mod obişnuii. Suspensia se poate aplica la

sala de lrnl.ameni sau în apă {Fig. 80). .
.)~'
Suspensia poale fi înlocuită - în ceea ce priveşte frecarea - prin ·•
' 1
supra fetei de sprijin sau folosirea unui rrosop care sfi fa vori:.ccz!' a lunecare , ~„

Fig. SO - Swpmsia ge„

a dind Jrcpl scop U}ur.:uca •
C:\lt:Ibic :• coap>C! (dup5 Al n
şi CI. Baciu, n'fi_'
i'

1;·'
I
POSTURILE OSTEO-ARTICULARE

Aceste tehnici se adresează limitărilor de mişcare artict1brii, datorită alt

structurilor periarticulare: capsulă, ligamente, muşchi, simn·ială. Se face de 0
deosebire între aceste posturi osteo-articuJ;JJe şi tehnicile de întinocre muscul
dinoasă.
Posturi le osteo-articulare respectă
articula1iilor, inclusiv evitarea durerii.
''i Ele se clasifică astfel:
„ -
manuale, executate de către kinetoterapeut;
- aut9-pasive manuale;
- auto-pasive instrumentale, folosind in special o serie uc scripet!.
Aceste din urmă tehnici folosesc şi sarcini aditionale: lraqiuni prin
ms1p, prin. arcuri sau benzi elastice, sau contragreulăji, a1aşa1e la pârghii cu
variabil {Fig. 80).
În sfârşit, există posturări cu ajutorul unor atele sau aparate gipsate,
materiale termofom1abile, mulaie pe segmentele şi an icu l;:;~ia n:spcctivă.
aparate au rolul de a men~ine ~radul de ampli1udine a mişciirîi ob~înut,
viitoarele şedinţe, când, prin ob1inerea unor noi succese, se \'il confeqiona o
orteză.
În aceeaşi grupă poate fi clasificat şi corsciul cu rurnichet
corectarea scoliozelor.
Există şi posturări netesare marilor fuuqiuni.
Astfel este poziţionarea semi-aşezată a marilor bol n;n·i cardiaci, sau
declivă laterală necesară dr,enări,i unui lob pulmonar, sau a unei bronhii, sau po
declivă pentru uşurarea circulaţiei venoa:>e etc.
 STtMULAREA ELECTRICĂ

Stimulaii:a con1raqit:1 J11uscula1c cu :iiuwml cuirnlului faradic, simplu sau

expcinen\iaf - ;.1şa cum a fo~1 Jcscri~:1 imr-trn c;ipiwl <lllterior - repruim:i wr o form:i
de gîrnn;is1icii pasivfi '(;1ccas1;1, ;nunei c;iml uw~chiul art o 1·aloare O ~uu l, cănJ în
·mod na'tunii 11t1 csle apr dc conrr:1cpc spolllană). Acesti: ~timul<iri ;1u rnlul de a rnerqine
1rofJL'ÎlJlta muşchiului şi a-l p1cgă1i pc111ru muJ1li.::ntul în care \'a fi rtincrv~I şi-şi 1•;i
purea re.lua ;1cJiviwtta.

\i.

:ate,
Î\'ă.
 CAPITOLUL 3

KINETOTERAPIA ASIST,1\TĂ
ŞI KINETOTERAPJA ACTIVĂ

Acest capitol se ocupă de acea p::irtc a kmelolernpiei care foio~eşle mişcarea

voluntară, deci tratamentul prin mişcare voluntară, ca să parafrazăm definitia lui
Auguste Georgii ( J 847). Sunt, totuşi. şi aici de fli cut câteva corecturi: . t~"
- Tratamentul sla\1ilizării corpului în diferite posturi, al cchilihrnlui, nu determină
nici o mobilizare, se produce numai o conrraqie a muşchilor mitici.
- Cât de voluntară poale să fie considerată mişcnrea pradusă in mod rcnex >au
prin stimulare electrică?, ca şi mobilizarea unor segmenle cu aju<ornl reflexelor
primitive la copilul foarte mic.
Deci, această gimnastică medicaiă actÎ\'li trehuie definită ca: .. punerea fo
activitate a fibrelor musculare prin collfrac/ii m11sc11lare. ana liric sau giobal, mhmtar,
automatic sau reflex, cu scop terapcuric. local .ra11 general". .

•'
POSTURILE KINETOTERAPEUTICE ACTIVE

Gimnastica activă se poate foce din to:ită gama de po~1uri ak corpului 0mcncsc.
În afara celor pe care le-am men1iona1 la gimnastica pasivă să mai enumerăm: şezând.
fn genunchi, suhid, srând pe un si11g11r pici01; srâ11d pt· mâini. mâmaf, spr·~jimt.
Din aceste posturi principale se por alege numeroase v::ri;:;rlic, dintre care sli
~ităm: Şezând pe călcâie, Şezând pe o parfe (adică pe o singură fesă, fie pc bancă,
fie pe sol - Fig. 82), Jumă1a1e fn genunchi (postura ClY:tler), fn patru labe. Stând cil
picioarele îrtcrllcişote, sau cu ele depârtntc, Fandat. Cu mriil1i!1' JI<' c<1p. l'c rcÎl:f;il
picioarelor; Attir11ar ridica! (Fig. 82). A1ânwf in cruce şi multe. mult<? a/Jele.
in aceste diverse rosturi. memhtde superioare şi inferiome realize:JZă la11{11ri
cînematice deschise sau incliisc. după cum exlremit;Hea esle lîbaă {în anmrnre, in
scris, în lovirea mingiei cu piciorul}, sau amhele extremiti]!i 5unt fixe {mt>mhrele
in(:erioare în poziţie stand, memhrcle s11perioarc în po7.Î!i:i nl:irn:H}. De :iicî, c:îtcl'll
principii logice:
- În lanturile cinematice deschise, muşchii rnrc intră in ac1i11ne iau pune! fix
central şi aqionează a.supra capătului periferic, in 1imp ce în lanţurile cincm:itice
 189

DO
"

.I
r ._:{J

carea
c
.,
r
,., „ (t
\

11I 'l
a lui

rnină
oî !

' ~au
telor

.
'lj u b.-::·.::ci
0 ------o
;

- --- ,._ ..
b::==~d" c
b
fig. 81 - Dfrcrsr po.rn1ri: a} Sprijin in miiini (ln \,arc paralele); fi) At~nial: c) Sprijin în mâini (pc ml).
!n toate ateste po~turi membrele ~upcriD;:irc nctioncază in !~n1uri cinematice închise (dup5 CI. Baciu, JJr

' .' • l .; i , ·. , .' I '~.

in ,f
ele
·~
:\'n

Fig. 82 - Dirrr.ti" rn;r111i· f.1) Şezând re I) ~ini;ur~ rc~â; l•J A1~m~1. Cil ((l~ldc fiC'Cl~rc,(<lup5 Margarrl
lln)fo.fra<1icol E.1·erd.1c· Tlu-rar.'" lllncl:l-:rll ScicntiJîc Publ.. 198 I).
 190 Reeducarea neuro-mUlL>ne

închise, muşchii care intră în . .

.... "'· ' - . !le
iau_ purn.:1 _11x pnn capii~ul pci:ife
acponeaz3i asupra. cclu_1 cenim1.
. - ln hrnfunlc ~rntmatice .:
cl11se, musculatura agonistă se .~
!raclă izotonic, in timp ce în la c~I}.
cinema
. i·1cc -rnc Jnse
. · ~ . .·1'.
se pot co u1uri1.
. . . . ntra~,
1zo10111c sau 1zornetric, su?cesiv ·c
/ --~
-t..---._____:._.
. . ·,
în ambele forme. '.sa~ ,
- În lan!uri!e Cinematic .
Fig 83 - Poswra în pairu l.•bc (Jupă aceeaşi au1oa1d
chise. pârghiile osteo-articulare ae in.
ncaza- -m genera I ca parg1111
. L" de CjJ(J.
5
..
- l ·1 · ·
(gradul l). În lan1urile cinematic7 deschise, parg 111 e os1eo-art1<.:l!lare aq1oueaza . Pn11a
general. ca pârghii de viteză {gradu! rn ). "1n
În ceea ce priveşte gradarea efortului cele men1ionaie în capitolul l al aces1ei
păqi sunt valabile şi aici, sau mai ales in acest caz_
În mod clasic. mişcarea acti\·ă poate fi:
a) Mişcarea asisrmă. în care kineiot<.:rapeu1ul ajută 111iŞc:irea. de obicei de for·
slabă, şi o conduce să se producă corect. Ea es11: o form;i de trecere între mişcar:
. - • . . - a
pasiva ş1 mişcarea activa_
b) Mişcarealiberâ_
c) Mişcarea liberei cu ff=isrL•nfă uşoarâ (muşchi valoare J-4).
d) Mişcare liberii cu n·=istcnft'i purcrnicii {\·aloan: = 5).
Această clasificare reprezenta ah:idată şi un mod obligatoriu de dezvoltarea
mişcării active, inclusi\· masajul şi gimnastica pasivi\, cu care se începea. Astâzi nu
mai ţine nimeni seama de aceste rigori. Chiar in leziunile nervoase, dacă mişcarea
activă esle posibilă. se trece direct la efortul m;L-.;Îm pi! cnre-l po;ilc depune pacientul
· În ceea ce p1freş1e re:.istenfa. aceasta po::i1e fi: .
a) A11toreziste11fa. Cu ajutorul mâinilor, dar şi al picio11rclor, se poate opune
rezisrentă la orice mişcare. Rezisienia poaie fi impusii ~i de un plnn fix: perete, 0
mobilă grea etc. Autorez.istc11p1 foloseşte in speci;il cGntrnqia i20mc1ricii şi este 0
fom1ă curemă de antrenament în culturism. ·
b) Re=isten{a manuală este realizată de ci\tre kincto!empeut Termenul mamwl.
este generic, deoareci;; rezisten1a ia unele mişcări se poate face şi cu bra1ul Slltt
antebraJul, sa11 cu pieptul (genu·nchiul flecrat, pieptul kinetuterapeulUiui se opune lf
extensia piciorului). Acest mod de rezistenţă este cel mai profitabil:
- Kinetotenipeutul gradează această rezis1en1ă, ştie când să anuleze mişcarea
în contracţia izometrică şi să alterneze contracţia izotonică, contraqia izometrică şi'.
rcpausuL ·.
- Kinetoterapcutul ghidează corec1i1udinea mişcării şi observă
11
parazitare.
- Kineloterapeutul apreciază focul unde se aplicii rezis1e111a. în funqie de~
muşchiul care trebuie reeducat, acest „:imănum" fiind foarte imponanl. ,
- Kinetoterapeutul 'observă C\'entuala durere şi ştie când muşchiu! a dereniL;
epuinit prin oboseală. .: ac
c) Re=islen{a mecanică foloseşte: · ': lll
-Înctircătura directă legată direc1 de segmentul cll!'e se mobilizeaziL Aceasli · şi
încărcătură se adaugă forţei gravitaţionale şi este ataşată de obicei cât mai distal - la
pumn sau la gleznă - pentru ca lungimea bratului pârghiei să îngreuneze mişcarea. tre
lllll
 F inc101crspia a> ist;11ă ~i I: incloltTllpia ;1ni\·ă
~·~·-~~~~~~~·-
)91

Accasiiî îndircă!ură f10i11C fi: s:ici cu nisip hal1t.'1·1· t111 br··r d · cu·· ni l " • - .
. . · ~ ,. , • o · · ., ; .. ·., . . _ ' "- .u. ~ fih il CJICI p;Hlt:
rnob1~,1 ~~Ic _1n"'1t:u11„t.1 LU discuri de: ftllltJ, sau: casu1 pentru cap--, <.:rn!luă că Jiu Îlii
cu placi de pi 111l!b pentru tnincl1i. 1 ~

- Î11clirciJ11l!'C1 iw/irec1J Se foce cu <JjllIOru) unor uispoziti \'c - aparate sau

scripe1î, mai ale-s.
~cnjwlotcrapia poJk fi: penJu!ară, :ixila.~ii. lntcr11lii, prnximală sau in<lifm:ntii.

MECANOTERAPIA

:lfcc1wo11:rapia foluscş1e o apara1ură, care are unrnri prestabilitu amplitt1dine<1

mişciîrii, îngn::unan:a ei şi chiar vireza. În genaal, ;iparatul este adap1a1 pcnlru o
anume articulaţie. D;1c Ii este u_n ap:m11 cu pârghie basculanru, cânJ gra1i1a1ca <1qio11caz5
al aces1ei se produce mişcnrea pasivă; înfrângerea
acestei fuqt' se foce prin 111işcare activă. ' .;
Se recunosc:
i de foqi - .-lparu/i' simplu. Acestea suni ·-,~
,,
mişeii/ea /, '· ' ......
constituite din Ot'llZi dus1icc, exrt:nsoMe
metalice sau diferite resonuri. <O
- "'---
Aparule c.:0111µ/exc. Accslca
sunr :1para1e dc rnec:motc1 apie. Îngreu·
volture a n:1rea mişcării se face prin: frânare me-
lStiizi nu canicii (contrngn::uwr.:: apreciabilă sau
mişcarea un .si.stclll de discuri s;iu de şuruluui cure ·Fi.~· S-1- Pb1ou L'~n;itlian pc111ru :w1r~11ilmcn1ul 1Jnic1
acien1ul. se pot strânge Jupă durirqii); frânare Jcgc1~l01 (dup.i ~c1gc·1 ii G~nut, up. ci1;i1).
electromagnetică; frânare hidraulică.
e opune Repn.:zenta1ive $Unt: bicicleta ergometrică (Fig. 85}, bacul de imtrtnamen1 pentru
1eretc, o canowi, v(;lanul de incqie friinal şi - de ce nu - 1ro1unrul rnlnnt.
i este a Co1Hrncţia i;.wmctricii. Când rczis1en1a opu.să unei mişcilli este egală cu foqa
contrnqiei musculare, mişcarea este anulată, co111rnqia este izorne1ricfi. Acc:ista esle
manual . ; o me10Jă curentă de gimnasticii intensil'fi pentru rnusculawra unwlui sănătos şi Lolniiv.
11ul satt, Efectde ei suh1 cunoscute bine din u;11trcnamcntul sportiv, metoda folosindu-se şi în
pune b reeducarea neuro-motorie.
Unii sustin că foqa de c6ntrac1ie izometrică este maximă la unghiul de mişcare,
1işcare8 la care ea se aplică de obicc:i în mod normal. Rash şi Pierson ( 133) arată, prin studii
~tricii ŞÎ\ electromiografice, că :iceastă foqă este egală peste tot Din punctul de vedere a!
reeducării mişcării globale, precum şi al stimulării renc.\e a an1agoniş1ilor nu este
indiferent locul (din amplitudinea mişcării) lu ni1·dul c.'huia .se .'..lp!ică rc:zis1enp.1.

qie de'.
l<INETOTERAPEUTUL
Jereni1 • Kinttoicrapcutul este cel care organi:zeaz•i ac1iviw1ca de gimn<istică medic:ilU
actil'il. În func(ie <le datele foanc bine cunoscute asupra boltw1·11lui, inclusil' a bilan1ului
muscular, articular, funqîonal, d s1nhileş1e programul. progn~sdc propusl'., pe ernpe,
ceasia . şi foce 1·erificarea periodică.
al -1•, Kine101ernpcuiul trebuie sii ştie sfi-şi apropie p:icicntul. care r la răn<lul său -
trebuit! să aibă o deplină incre<lere. sii acceple disciplin:i impusă şi sii colaboreze cu
inaximum de efort, de care este capabil. Această conrn11i1<1tc de interese se ob!inc cd
 192 Reed11carea ncum-motni ir

-
<
_., '~- .

l
lI
f I
rI ·1

!I
I ·1

I I
I .
I 1

Il
i l
mai bine dacă kinetoterapeurul ştie să explice clar şi pe in!elcsul pacientului ce
unnăreşte şi de ce face un lucru sau ahul.
Gimiuutica medicală (kinezirerapia) arth'ă se poate erect1rn: la plllul holnan1lui
(în primele stadii postoperatorii sau de convalescentă), in săli de lratamenl individuale
{pe mese de kinetoterapie, sau la diverse ins1ala1ii de scripeţi sau ap::irale de
mecanoterapie), în săli de gimnastică (mai ales când tratamentul_ are loc ln grup, 4-
8-10 pacienfi), în bazine cu apă caldă sau tcmialii (vez.i Hidmkinctolerapi;i), pe terenuri
de sport.
Sala de gimnastică medicală trebuie să fie prevăwtii cu un numiir de spaliere
egak cu capacitatea maximă a sălii, câteva bănci suedeze şi obligatoriu o oglindă
mare, pentru controlul posturii corecte. De asemenea, materialele nece;;Me felului de
gimnastică care·se face acolo: mingi medicinale, hahere mici, mingi mari {pentru 11

reacţiile de echilibru), dar şi mingi mici uşor dezumflate sau pastă modelabilă penim c
gimnastica mâinii ş.a.m.d. ir
C<
.i'.He.'. ~ 1 Ţ~~en!Jri.1~...de. spo~. ~ac. !!~lăzi parle integrantă. din_ re~upcrarea foncţionnlă_ a
5(
hand1capa1ilor, ceva mai mult. s-a ajuns fa perfnrm;inle deosebile, care justilidî ·
şi
olimpiadele şi concursurile i111erna1io11alc. Acesre terenuri vor fi însii adapi::ilc la
posibilităfile şi necesitii!ile handic:ip:iJilor: tenisul se prnciică pe terenuri m:ii mici,
se
înconjurate cu plasa metalică înaltă, cu fotolii rulante special adaptate, coşurile de p<
baschet pentm practicarea ai:estui sport în fotolii rulante sunt aşezate mai jos ele. m;
Gimnastica medicală se practicii în grupuri mici sau in mod individual.
Reeducarea neuro-motorie, ca şi handicapurile motorii grave se preteazii num~i la
de
lucru individual. Ea ponte să fie nnahrică S/IU J?lnbnlri rxerciţiilc impuse vor căpăta
un model selectiv, în funcfie de scopul urtniiril: focili!are, relaxare:, reeducarea
târ
echilibrului, a coordonării etc.
pri
car
 CAPITOLUL 4

APLICATU TERAPEUTICE
ALE GfMNASTICll MEDICALE

GIMNASTIC . OFILACTICĂ
~: .',
I . • ,;'•••

O numim gimnaslică profilacticii penim a sublinin rolul ei deo~ebit în întreţinerea

~t:irii de săn5tate. De fapt, însă. ea est~ o înşiruire simplă de exerci\ii alese şi conduse
ce conform gradării efortului. Se nsimilcdz.'i deci gimna~ticii profilactice: gimuastica de
im·iornre (exerciţiile pe care fiecare li;./ace la .dcştcpt:m:), gimnastica din pauzele de
~
ului lucru („în producţie", cum se numea), gimnastica şcolarii ele.
uale
de
'4- REFACEREA FORTE! MUSCULARE
nuri '
Prin ace~! tip de gimnns:ticii se unnăr<'şfc redarea foqci musculare unui muşchi
icre
sau unui grup muscular.
ndă
f\fctodcle dinamice folo,esc exacitii cu inciirciitură foarte mare şi un număr
ide
mic de repeli!ii, spre deosebire de metodele care folosesc un număr mare de repetări
11n1
cu sareini mai mici. Această din urmă metodă creează mai degrabă o ameliorare 11
11n1
îndurării, a rezistentei la efort susfinut. Se foloseşte mai ale; o 'serie de câte: l O
contrac!ii repetată de l O ori. Conlraqia cuprinde 4 timpi: comniqia concenlrică ( l
ă a sec), 111c111ini:rea sarcinii (J/2 ~ec), rcvwirca lii pozijia aşa-1.is5 de repaus (I 112 sec)
şi repaus (3 s~c). Între seriile de l Ocon1racjii $C acordă dte un minu1 repaus. Exereiţiile
la se pot foce cu ;,arcini crcsciitoarc, :;au cu ~;m:i11i dc.~crcsc-i:i1oarc, plcc;ind de la max imurn
ici, posibil (Tehnico O.t(ot.I a /11i Zinori,:f/).
de
Metodele >larice folosesc contrac!ia izometr\.că, rezisten1a opusă conlraqiei
musculare fiind de cel puţin 50% din foJ!a maximă. Confracţia durează 6 sec, urrnatii
al. ·de un repaus de 6 sec. exen:itiu! repetîmdu-se de 50-100 ori, de 3 ori pe zi.
la Indiferent de metodă se va folosi forţa maximă a pacientului, lăs:ind pentni mai
)ta
târziu indur:mţa, vi1cza, coordonarea. Se v:1 Jine eoni de eventuale contraindica1ii care
c:a
privesc: patologia pacienwlui, specificiraica muşchiului (fazic s:iu tonic), modul in
care p11cicntul foloseşte acest muşchi în mod obişnuii.
Pentru completare a se vedea şi tehnica de focilitare neuro-prnprioceptivă
(Kabat).
 ·re 1n1· c :a
de rctn>.adiune rnioekctrid (J_1iofrcdb:1cl>''J, loliJ•;ts!c un'c 1
. .f . . . . . · · '
~I 1 · lecrri·c inu seu' Jar, care
. . ap1a •··
pemnte imn:. or,n;:ire.i Im rn stmna! <0 •1 ai. ·
•or Să.
0

" semnu 1ui e ,

vizuaL . f l . d.
. f dback - ul este deci:.. „te h nica
10 ee . o os11i 1ns1rumrn1e ckctrice în ·>co PUI d
: b
a releva individului unele ev~nimente 1~tc;ne ~11o~mak ~au anurniak) snb forni~ e
B
semnale vizuale sau uudirive ŞI
de <lctcnrnnare a mJmJul111 :;j 11:oililia ;icr$lt: selll 0_de
1
prin manipularea semnalului percepui (ilasmaji:rn 15) (fig. 86). " c,

Fig. 86 - Biofeedhack şi formt:lc sal~ de ieşire. forma animal~ (lrcn clccllic. mo:irii de \'lHH, wbol
· etc.) cs1c folosnă pentru copii (.Jupă !fosm:iji;in, 15).

· Culturismul este o
fof!U~ de_ ~imn~s1îcă (un spon), care 'urmăreşte mărirea
volumului muscular şi al. forţei, 1~1plic11 pnn coniraqii sw1ice - izometrice. El po:ile
fi folosit în reeducare funcponala pentru creş1erea foqei musculare, dar - ca orice
metodă de creştere a forţei musculare - n.u poate fi urii pen!ru alte scopuri terapeutice.

GIMNASTICA DE RELAXARE

Există numeroase moduri de reali.zare a rchixilrii prin exerci1ii. Vom cita

antrenamentul autogen al lui Sclrnh:z: ( l 908-l 9 ! 2) şi mc1otl:1 Jacohson. ~labor.Itil cam
în acelaşi timp în Statele .Unite al~ Americii. Prima este o tehnică de autosugestie,
ac;;ionând pe ansambl~! s1ste~ 1 ul_u1. neuro-vegetativ, cu efecte :isopra: muscula1Urii.
vaselor sanguine, inimll, respirape1, urganclor abdomrna!e şi ;i capului. Din această
metodă derivă tehnicile de opera!ii fără anestezie. :i naşterilor fără <l~ircri. Mewdn
 ,~.plic;qii 1crnpcuticc al~
I 95

Jncobrnn fol(~se_şie txerci1ii _rnin~11iuase conJitîonate progresiv cintstczic şi tonic, în

l'cdai.:a rdax:11n musculare
. .rn pr1nc11i;il.
. .fvlai rece111 • 1•1)Jll c1·1'•1 r·l·i „ .
c , .x<11ca i· · · I ·
l rnarn1ca a w
Cayced1.i, rnetoda()rl1c (115), euionrn lui Genia Alexnnder (1) bîof·-'db k· l J ·
· . fii {" · • 1;,_ ac u , <nr ş1
J1\'cr.se 1 oso •ll orienta
. •.
1e (Vedismul Hinduismul [:i11Jisr1111f ''µril b
• .' ' • L."' . , aza t e rn
• · J
specia
pe cnntempli.1\li! ŞI .m11osuges11~ .. l\fa1 cunoscute sunr excrcitiile Yoga. Acestea nu fost
p1d.u:11c la noi c:1 ~;unplc txt~c1p1, lucru loial ncinterc~ant, mai ales fa copii, dac.'i $Ulll
lip.Siie de .supw !iii lur mcl;i/ 1z1c.

MASAJUL HEFLEX ŞI ALTE METODE OE TERAPIE REFLEXĂ

Fiind \'Orbn de tehnici de suµrnspecializare m: vom mul1umi .$ă cităm câteva:
m;1s1~jul 1esu1ului conjunctiv (Dicke sau Teirich-Lcube). masujul zondor reflexe (Von
Pu11L:tllll"r, K(Jh!rnusch), masajul chinezesc, masajul p1mc1eloi nervoase (Cornelius,
tdttcrl\'ald), rn;i:;ajul plantar. Pentru si:>1crn<ili1.arc şi bililiogri.lli..: 1rimitcm la J. Bos>y
(57).
În :1cceaşi ca!egorie trebuie incluse: pn·sop1111u11rn, ost~·uputia, arnp1111c111ra ~i
„ eh:omp1111ct1li'il.

GIMNASTICA RESPIRATORIE

Telmicile de reeducare respiratorie sunt importante nu 11umai'pentru recuperarea

pacîentilor cu boli pulmonare, in speci~l post0perntor, dar şi in ufeqiunik curdîace,
Î!l stările de diminuare fizică şi am zice că orice program de gimnastică începe şi st
sfărşeşte prin c:xerci1ii respiratorii.
Am ptltta sii scheinatizărn acdtstă gimnastică in: cxcrcÎ!Îi posturale (uneori
acesre po~turi sunt îrnpust: de nwlic pr.:ntru necesi1ă1i de drenaj), exc:rci1ii locale sub
control voluntar (pacientul c>:pcrirnemeaâl. toate fon;.iel<:.: de rcspi1aţic, la toate nivelele
- in .spt:cill! cd deficitar-. cu ri!m va1iauil), 1cinfoqarc;1 muscuhiturii respirntorii
~I
(folosindu-se şi opoziria kînetolcrnp.eutuluî, grnd<1tă, în funqie de posibilităple
pacientului), reeducarea coordonării rcspirntorii, adnptarea rrepti.itii la efort, masaj. in
cazurile grnn: se recurge la asistcntii vi.:nlili.itorie, de la masca de oxigen sub presiune:,
irea la plămânul mecanic. ·
Jale
Această gimnastică presupune un control şi o supraveghere continuă. În afara
rice
exumenelor clinice: şi rndiologice se 1·or controla perimetrele toracice, spirografia şi
icc.
e\ entual: dozarea oxigenului şi a bioxidului de carbon în sânge, pH-uJ sanguin, probele
de efort. Aceste date, corobornte cu starea clinică a pacienwlui ne dau date obiective
asuprn valorii rccdudrii kineticc respiratorii.

:iia GIMNAST!Cl4 CORECTOARE

am
Se :1drcsc:1ză atitudinilor \'Îcioasc şi difum1it[qîlor, tinz;1nd să le înJrcpti; cu
rii,
ajutorul mi~cării şi a pozijioniirilor ac1i1·,c. sau cu ajutorul a di\'cr:;e orteze. BindJlJcles
515
că aceast~ gimnasticii urc şan!>e de >1icccs dacă se adrtscază p:iqilor moi (pÎt'.le.
da
muşchi, structuri pcrianicul<1rc) şi i:ste lipsirii de ~cns atunci când ;:m.:m de-a face cu
structuri osoase. · ,;
'ii
lr1

1!!
'i''
I~'
11:'
\,,ij
 Re('dt1can:a nt>uro-mntoric
J96

in mare, această gimnastică urmiireşle: a.rnpli~area /e.mt11rilor. Întâi·;

care se opun diformită1ii Cin cazul ~coliozelor: musculatura şaniu•;Po
1111
Hchilor
'
, rtebrale, dar ş1• muscu I alura a bd omina
. 1·a ŞI. muscu Ialura r:1az1cii
. 1
a spa!elui: rna" (Ir
I
~ 0ersal marele 'dinţat, romboidul), recducarrn posturilor corecte şi imindcrea trcp;e ~·
eler~entelor retractate, de obicei cu mijloace ortelice de extensie. · flla
a Dată fiind importanţa şi răspândirea· acestei forme de gimnastică, ii închinăn;
capitolul urmator. . . ~ . • _ . . _
Alte forme de g1mnas!1ca medirala se adresean ap:ir;i1u1111 r;irdrn-·vasqi!
deivohării mo10rii a_ c?~i~lor mici'. :ârstei a .1reia .. exc~sufui po~d~rnl (ohezir'ălii)a~
unor anume spec1aluap: ob.o;tcinc<I, urologie. clmurg1e abdornrn:Hă. nncolor,ic .
sau . . „
. . d. I: . . •
· mitor bolnavi: arşi, hemo11 110, 1a 1et1c1 ele„ ca sa nu mai vorbim de reeduca
- . ~au
anu . • . r . . . . rea
rreuro-motone, rn diverse a1ccjmnt neuro 1ogrce - c:ire va face ob1ec111l capitolelor
următoare.

~ I
I

Jo,
oe
"'
cn
ca
Sal

un
fon
tiro
pud
cili<
le c

de Sl
Cele
t\'oh
kinet
puţin

şcolR
demo
'iÎl'irpO
!U6lor
marele, .
CJllat(j

hin5~
,.
;cnlar
'Iii) ~. CAPITOLUL 5
e, ~au
1c:irea
olelor
~IMNASTICA MEDICALĂ DE CORECTARE
A DEVIATllLOR VERTEBRALE

SCOLIOZA

Penrru P. Sta~nara şi colab. „ Scolio:a idiopatică apare ca o boală rnu/1i-

foctorială. al cărei suport ar fi n 111ar111·nrie annrmaiă a si.11cm11'11i 11en·os cenrral. i1
genetic derr:rminar, asociată 111111i dezechilibru al schclc111/11i axial prin d{ferenfe de
creŞlere ale di1 ersclor ele111c11te 1•crtcbra/e, şi asupra cârora ar acţiona a/fi .factori.
1

ca factorii chimici şi 11e11ro-m11sculari. despre care este greu de spus dacă sunt cau:a
sau co11sccinţcle" (158).
Şi pentru Al. Rădulescu. scolioza idiopatică este o boală, ce se instalează pe
un anumit tip constilutional; care are o predi~poziţie p:irtirularil (genetică?) pentru I.
fonna gravă de scoliozâ. Acest tip este astenic, cu faciesul alungii, cu tulburflri
tiroidiene, cu membrele fine; psihic, sunt firi închise, nesociabile, studioase, cu o
pudoare exagera!ă. La unele tinere s-a constatat displazia irisului, leziuni ale corpului
ciliar, sinechii anterioare, leziuni care amimesc de boala Marfim şi pe care Ponsctti
le considera prologul obiectiv al unei scolioze in evolu\ie.
Mă asociez observa1id lui Stagnara in ceea ce pri\ 1 eşte multitudinea formelor
de scolioză, complet diferite de scolioza idiopatică intâ!ni1ă în sen·iciile de ortopedic.
Cele mai multe scolioze. fie ele srarice. posturale, anralg:ice. conge-nitale etc. nu suni
evolutive. Ele pot fi men1inute in limite rezonabile - 10-20° - cu simple mijloace
kinetoterapeutice. Însă, alunei când evoluează au o rapiditate dezamrnntii şi eu - cel
puţin - nu cred că pot fi totdeauna oprite nici' de tijele I larring1on!
Bogdanov, într-o foarte \·eche lucrare arăt.a că l 5% dinrre copii de vârstă
şcolară p;ezintă o atitudine scolioticii, dar sub 3% fac o scoliozâ adevărată. S-a
demonsrrat experimental, pe om şi pe animale că pozi1ia vicioasă imobilizată - chiar
6 Juni nu provoacă scolioza. Ceea ce nu inseamnă cii nu există scolioza gondolierilor.
de exemplu. P.e 50 OOO de radiografii executate în starul Ddaware, Eisberg ( 1955)
întălneşte scolîoze în l ,9%, dar numai 0.5% peste 20°. Autori polonezi int<îlnesc la
5000 de copii şcolari 2,56% scolioze, dar numai 0,08% cu curburi peste 30".
Mai nou, să cităm după G. Mollon (107) teza lui Ph. Clarisse, care, studiind
Ptogno$licu! evolutiv al scoliozclor g~$eş1e că 65% dintre scoliozele uşoare (10-29°)
nu suni erolutive la primul lor examen. Th. Fustier găseşte chiar că, !n cursul evolu1iei
.. JYi'i Rccdurnrea ncurn· mowne
---------------------·--·--------
de ia 10° la 45", în 57% din cazuri cxi~lă o perioadă de 1cmisic spon!anii prqlllbc
(„vii~sta fericită" a scoliozelor, dupii Stagnara). foi dupi1 Ji<:cla~i autor (107), P. J\I
s1udiază două grupe de copii, cu \<Îl51ă medic de 11 ani, prczcnHind ~rnlioze :>ub'
'l_Jna ~in ~fU_PC 3 făcut lra:ameiî! J..:inetic corector,_ alta llU. În pri~Ba grnpii .SUI)! 5g~·
ameliora11 şi 37% agravap, faţă de 28% şi 64% rn a doua grupa. .:
Momentul în care scolioza idioparicii se agrarcaz;i şi începe să evolueL.e esl
hotărâtor pentru mijloacţle noastre krnpeu!Îce. ldărwri~esc d am inn~rcat :i<le5q '..
descopăr o etiologie mul1umitoarc: posibila contractură a p!>oa::.ului iliac,dezcd1Hibsa
în forţa musculară, cJi,iar C\'ersiunea unui picior. cu rotaţia consecutivii 'la llii'eire
şoldului, au făcut obiectul unor .siudii publicate, dar... nu $uni male acesteu consccint;;
Această necunoaşrere a noastră delennină şi eşecurile noastre terapeutice. '·
Se ştie incă din secolul !recul c.â scolioza evoluează ncga1iv numai atât tim
cât ?~r?ază creşterea osoasă. Riscul ~11are '.le agravari: s~ g:"i~eştc intre m.orneni:i
apanpe1 semnelor sexuale secundare şi terminarea cn:~tern, pe care o aprcc1t:ll1"flri
sudarea nucleului osos al crestei iliace (semnul Risser pozitiv). Acest risc este şi ina~
până
1
mare la inslalarea unui ciclu menstrual regulat.
În această perioadă, in care suprnveghcrea mcdic;.ilă lrebuie să fie tleosebil dt
atenlă, defomiarea coloanei vertebrale se poale produce rapid. lliscul tlebuie raponut
şi la inăl1imea pe care cop'l'la o mai are de câştigat până la ddini1iv;1rea creşterii. Va
trebui deci să facem o apreciere cât mai justă a vârstei osoase (r;idiografia carpului
după tehnica Greulich şi Pyle) şi o raponare a acesteia !a carac!erele sexuale secu11dare
după cotaţia Tanner. '
În cazul unor scolioze gra\'e, evolutil'e, avem drepiul sfi intern::nim şi endocrin.
fyf icşorarea perioadei pubenare, 1;egularizarea ciclului menstrunl sunt demente foarlt
importante. Acest lucru se poate face însă numai cu două condi\ii:
- Să existe maturatia gonadică (prezenia sesamoiJului intern b pulice, cota!it
Tanner minimum 3 ).
- Să existe o creştere apropiată de cea previzibil finală.
Un alt semn de malignilate, ;1supra căruia a insistat S1eindlcr, esie iranslatia (de
obicei .şpre stânga) a toracelui,, adică decompensarea celor douii curburi. Cu c~
inegalitatea lor este mai mare, cu atat mai gravă va fi evoluţia :;coliozci.
Bineînţeles, nu am urmării aici o prezcnt:ire clinică ll swliozei. l.m soco1i1 insâ
indispensabile aceste no}iuni asupra evolu\iei scoliozeî.
" -'~ · Kinetotcr.upia în scolioze a fost multă vreme cel mai important mijloc •
luptă şi corectare a acestor difom1ită1i. Astăzi - fără sii ştim mult mai mul! d
scolioza idiopatică - avem la îndemână metodele de coreciare ortopedicii (Ries
Coterel ere.), corsetele de extensie (Milwaukee, Lyonez), tehnica chirurgicală a
Harrington şi Luque. Mai are rost să vorbim despre 1ratamcn1ul kinctic al scolio
Răspunsul este afirm.a!iv.
Tratamentul prin gimnasiidi medicală es1c in<lical în silllaJiilc um1ă10arc, cu
limitele sale:
a) Poate stabiliza un fond cu potenţial evolutiv şi sii împiedice npa;iiia formelor
idiopa!ice în: atitudinea scoliotîcâ, scolioza pmturală. statică sau con.!_!cnitulă.
b) Poate bloca o scoiiozii idiopatică_ Aceasta inscamnă că poate s~ 0
compenseze, să diminue curbura principală şi să transforme astfel o fom1ă e\~olull
într-una srabilizatii, cu rezult:it funqional şi estetic mul1umitor. D:.ir, .„ nu wttlcn
c) Ajută unei bolnave supuse unui tratament ortopedic ~ă-şi meu1ină o
tonicitate musculară, în special a musculaturii vert~brnle şi a trunchiului.
 G:m1u,;;ic:1 m~Jic.!!:i dt: wrcl·1:i1.: ~ J.:1·i;,1ii!ur \'crl.:br;ilc
--···--~~~~···-···~--- 199

JJ P1cg'.iti:;.1c u s.colio1;"1 iJiopatid p~n11u f1;1t;J1nentul cliiiurgical. Ridicft l(lnusul

grnc1al al bolnavului ŞI crqt.:: c:1p:ici1atca şi ampli1udi11e:i sa IL:SpiratoriL·. :\supli:icaz.1
colu;ina 1•t·r1rb1al:i. ·
. ~) F:1ce po!ii~il;~ r.:rnpt.'.rilrt.'.a funqion;;/.i a bt1/n:i1-ei care a suftr ir 0 in1c:n·rn1ie
diirurg1c;ilu, o arma Sll·Şt n.:1a un !'Jim nonnal <le viată.
Din p1mc1 de ycdc 1t.:hnic sunr de urmărit trei obiec1i1·e irnport:inte:
0

J. Asupli:area culua11ei rcrtchrall'. Aceastli asuplizarc lrcbuic urmfaită :uflt in

plan fron1:.il şi sagitul, dt şi în dt'rot:irca <.:(irpunlor 1·c11cb1ale.
Vom enumera aici: masajul, bnczitcr:ipia :uwl11ic1i, donfl:.qia venebrală,
mobilii:irca t.:lcmt:nrdor gibozît:lpi. /\supliz:irca urc Joc prin en:rci!ii cl<isice. dar şi
prin m;u11.:nc p<isive cu njuiorul lll<lillrnl al l.i11i::w1cr;1prniuluî. Gimnastica rc:spiratoric
poate fi J.:: folos.
2. j11ui1in·o mu.1c11la1111 ii. Aceste e-xerci1ii prin.~sc musculurura şaniurilor
vcncbralc. rnusculaturn trunchiului. d:1r şi nwscul:11urn abdominală. Ca în toate
tx..:rci!iilt: f<..llosi1c în tra1~u11e111ul scolio:u.:lc1r, ~1ceslL'il .sunt sirnt:1ricc şi mai ales
asirnctrict, în care st lucrc;u.ă mai ales pcn1ru 10nifii:rea musculaturii deficitare. În
osebit dt
!raportat mod ajutiirnr se folosesc şi ;;1imuliui dtctrice ale rnuscul:11111ii parnverkbr:de ;i
ştedi. Va
coo1·c.\Îtlqii curburii scolioticc. Al1i1 prc.:fr15 ca aceus1:·1 ::;trnlltLm: sfi ;iibă loc lu <li~tan!ă
de wloa11;i, pentru efrctc mai globak.
carpului
~cu11dare,
Sti11,111/,1ti:a eli:ctrică se face - dup5 P. Sibilb timp de 15 şedinţe (una pe zi)
a câte :20 Je minutt:, cu o frct:n:n!:i de I() s1i111ul[iri pe rniiwt. St fulv~c~t.e un curc111
sl;1b ( !-2 mA) faradic.
~ndocrin.
Întărirea musculaturii este strict ncces;irii în cazul Îll cnre pacirnia p0:ir1ă un
ite fo11r1e
corset onopedic, în pregătirea pentru openqit:, cât şi îu m11anic:111ul pustope1:itor.
3. Reeducarea JWSt11ralâ :;c face conşllcntiziind dectcle cu ajutorul oglinzilor.
Ea se face în pozi\ie şez;rnd şi în ortostatism şi cuprinde:
- Stimul:iri m;rnw.de, facilir;ind pcrccp1ia reducerii curburilor şi gibozită!ÎÎ.
- llfentinaca posturilor impo1ri1·a unei rezis1e1qe.
- Dezvoltarea reuqiilor de cchil1bru.
Meo1incrca :ttitudinii corîj:nc în cursul dcplas5rilor.
- Tra11>ferul :ic~stci reeducări în vîap1 ck 1oa1c zîlde.
Kindutc:n1pi11 puatt: prc1inde 5~1 inlluen\cze consecinţe, dar nu $ă elimine cauLa.
Important este de usernenea siî ob1inern o hiprrc::lensie a culoanei \'enebrale.
Pe o coloana cifotică nu se va putea niciod:itil stilpiini proasta evofu(Îe a coloanei
dorsale. Numai pe acele colo:inc: la care s-a reuşit să se formeze un spate plan se
poute objine compcnsareii şî sl•1bilizari:a. •
Şi acuma, iată, pentru exemplificare, un program de gimnasticil clasică:

io partea introducti"ă:
I. ~dl'rs pc vârfuri cu cxlcnsb culo.111ci \'Cl!L'br;dc. riJîca1..:a lir;i!dor Jca;upr:i capului. 1cnsiu11i
la ficc~rc ;:l doik;i pas.
~- /\k1:> i11 .:.:hilibru pc b;',rn;i bi:1ucii Mrt'dc:t.c, cu punul 11111Ji "ac Jc r!i>ip tk cău.:n1 kilogr:rmc (in
funqic de gr;iJul Jc1n1hi1ni ii de ;mtrc·namt·n1) r~ crql<'lul capului.
3. Mi~dri rlc tlcxic l~t-:i:dâ a tnmcl11ului, cu 1c1rsiuni Această mişcurc >c va face de panc~
CUll\'C>iÎt.iitii.
(.a Şi pentru lllfC 11\ÎŞCfirÎ :1:iÎnlCtricC, din panca fondalnCOl~(;l, mc111bn1( i11foriM de aceeaşi panc,
:;au. opu> poll!C li: lkC!Jt, ahdu,, >au .:x1in~ - inJÎJJIC, lat~r:1I ~au inap11i -. dup[1 cum HCm sil obtincm
o co111pcnsarc lumLar~. o in1m1krc a p>o~s1rlu1 Iliac, o s1at>iliza1c srw o corc.-1~1..: a col(la11ci \·cncb1alc
loml.mrc .
. Î11 p:Utca funJ:uncntHl:'i: .
4. J\!:ina d1.:~ptă uşc;a1â pc panc:1 1:11cralâ a 1or:1cclui (de part~a ~ibuzi1~1ii). l'cJăna Sl5ngă ridic~tă
dc~sup1a capului. Tensiuni lm.:1alc la dreapta {Fig. 87, 11).
 Reeducarea ncuro-mcnone

,,!'.

o b

m
ci

pri
est
dr::
po;
vcr

c-nn
III\'!
 Gimnastica medicală de cprccme a de\·iariilor vcnrhrJk
:WI

TEHNICA NIEDERHOFFER

• I~entrn E~idy Niede'.h~ff:r musrulatura care st1sjine coloana vertebrală se împarte

m: lnng:tudrnaln (superfi~HJla şi profundă) şi transversalii. Scolioza eqe după 1
- 1-i · · ·· . . • au oare,
cl nrornta s n J1cwnn muşchdor tra11S\'ersaii din conca\'itatr:.
' Tehnica repr~zint5 n înşiruire de e.~erciţii - asistate de kinetoternpeut - care
f~c să lucrez:_ aceş1: muşchi. fiecare exerciţiu se repet ii de dte 1rei ori, seria pu1ilnd
sa fie repetnra. daca bolnava mr nhoseşte. Şedinra durează 40'.
. Exerciţiile sunt complicare, deşi particip~rea pacientului este uneori numai
r.el~tiv activă. Treb~îe să treac.ă C<Île\'ll luni piînă se obscn·~ apari1ia unor contraqii,
fapt ce descur;iJcaza multe paciente. lară -câteva argumente care au dus la folosirea tot
mai puţin a metodei.

METODA R. KLAPP
A fost fo:ur e la fllll(iă în rkccniul 3 şi 4. dar şi ast:Jzi sunt sanntorii unde ea este
practicată.
Klapp se bazează pe obser\'ati;i că animnleie cvadrupede nu foc scolioză. C:hiar
şi scoliozele prnvocnte experimental 1a animale nu îmbracă nici pe, dcpane caracterul
acestei diformîtă!Î la om. ·
Principiile lui Klapp au fost schematizate de către A. Burger-Wagner ( 4 2) în
modu I urmiltor:
I. Orice poziţie care men1ine coloana vertebrală paralelii cu solul elimină
ac!iunea nefastă a gravillqii asupra dcvi;qiilor coloa1rei Ycrtcbrale.
2. in pozi1ie cvadrupedă colonna ver1ehrală se mobilizează lateral mai uşor,
decât în poziţie ortostatică. ..
3. Lu nivelul lordozei şi cifozei fiziologice mişciirik coloanei vertebrale pot fi
mult amplificate în această pozi!ie.
4. Din cvadrupedie, dccontrncturnre;i mu~cul<11urii şan1urilor vertebrale şi a
nmscul:iturii susţiniiloarc a colo:mei este maximii, cu cxceptia pozi(iei în decubitus pe
un plan tare.
. 5. În această poziţie şi c;xpansiunea c1Hieî toracice este mai mare, ceea ce
fa\'orizează corecinrea difonnită1ii toracice. ·
6. Existi'i un rapo!1 strâns 'şi consrant intre innexiunile laterale ale coloanei şi
np11ri1ia IHJN rotajÎÎ nle corpilor H'.rtehrnli.
7. Există un rnpon constant intre vârful curburii scolioticc ~i direqia prealabilă
a planului spatelui în raport cu solul.
Acest ultim principiu. mai ales, are o mare importan\5 şi credem că valoarea
metodei nu :;l:i mâr in.roziţîa anormalii pi:ntru om, pc care o adoptii pentru tratament,
ciit în legile de raport intre vârful curburiî şi pozî1ia planului spatelui. lată aceste legi:
l. ln wluanclc Jardnz~lr s.w cu spa1c plan, ~~u l;i rele cc ~c f1PI h1rdo7n in 1in1pul tratamentului
prin gim11:1;1iră, cor<·c1arca curlrnrii scolî!11icc i111c1csca7.;i vertebre cu ;11â1 mai in:1it sinrnlc, cu căt ,corpul
Cl'IC mai aplcrat. Aslfcl, in poliţia În genunchi rcdrc~11l, lo1dol~l, rnişdrilc d~ hitcr~IÎlillC au ma\imum
de nmplitud111c asupra 1·cncbrdor lomb'1tC. tu :ilât nwi jos si1u„1c. cu dl redresarea c>rc mai marc. ln
l°'O:Ci!ÎC C\'adn1pcdă. nr (('.i<'arrn paraklă '11 Ş()fU!, )ord1>lnli\ ~au pbmî, C(ICC-Ctnrca maximii interesează
vcnchrck D ,„-D u· · ,
2. În rolmmdc cifoz~lc, ~;m c:1rr se pN' cifow la nivelul :;wliozci. in timriul rratamcntului,
c-nrrrlJrca. inltTc~ca?.ii n11d1rc ru ~1{11 mai in;ili si111:11r.. cu c;i1 pmifiil mmchiolui c~tc m:1i j<1 ~1ă, deci
i111·1·rs dcdl la cnlt1:111ck lnulu7.JIC.
 R.:cducarea neuro-mo101 ic

Corectarea unei scolioze lombare, deci, se poale face prin 2 pozi1ii, in ~are
mişcările de lateralitate la acest i1ivel îşi au un maximum de amplitudine:
- fie în pozi1ie pe genunchi· redresai, când coloana es:e lordozillă;
- fie î11 pozi1ie cvadmpedă joasă (sprijin pe palme, bra[ek îminsc, sp:i_le lungi'
dind coloana este cifozală. . „,
Cum coloana lombară este aproape totdeuuna lordoza1ă, se va adopta desigur
primul fel de lucru.
!ală şi un program de c:.:crci1ii pentru o scolio2.â lumburâ lordoz;itii: „
1. re gcmmc:hi rcJrcsal, mâinile pc şolduri. indoirca trnnchiului latcia!, in semul r;orcciârii
scol io;:ci.
2. Aceeaşi pozitic, cu _genunchiul ~1img aYan~ll {srnliozii drcilptă ).
3. Aceeaşi pozi1ic cu mers pc genunchi. înclinare la stânga, de tîccarc di!lă dind av:mscala
membrul inferior sting. ·
4. Accca}Î pozific cu extensia mcmbruiui infrrior d;cpL
5. Mers pc genunchi, 1runchi rcdrc~al. cu înclinări lati:ralc sprc s1iinga ll1 fiecare doi p~~i. aiuncj
dnd genunchiul st.ăng se găseşte inainlc. ,

În cazul in care coloana lombarii este sau poare să devină cifotîcă, se foloseşte
poziţia cvadrupedă joasă. Dăm, spre t!Xemplu, uirnătoan:k e>.c:rcijii:
6. Pc genunchi m5inilc mult intinsc inainic. Ridicarea membrului inferior drcpl (îmintlcre<1
psoasului-iliac).
7. Aceeaşi. ioaint3rC prin n\uncc:irc:i bra!clor pc pndcn şi deplasarea foanc mică a !Zcnunchilor.
8. Aceeaşi. lndoirca trunchiului lalcral ;!5nb3,
9. Mers pc genunchi in pairu labe 1-:!; b 3~ întinderea brn!clor mult spre stimga; două nrcuiri.
lO. Br.11ul sr:ing intim, sprijinii pc cot, brn!ul drcp1 5prijiml l<ini;il corp. M.:mbrni infcri<•r J1cp1
extins, rolat în J1foră, 1
I J. Aceeaşi, cu mâinile sprijini1c pc ultima bară a spalierului (fig. 88, $9).

Fig. SS - .\frrs cvuJru,oedic pc g1:111indti u) - rcdrcs:il; /.) - foarte joas5. Extrnsia mcmbrnlui şi
inferior arc rolul Jc a in1indc p;oasul iliac. t\ccas!.l cxtcn5ic ou 11d1uic :;,', ;icccatue1.c curbura
lombară, <l;;c51 la i11ccpuL
D.
de
Metoda are maximum de efidc;itate in i;co!ioza de tlcbut, cu o curbură dei
predominant lombară, cu o .>:urbură dorsală mai mică şi nesimetrica, eventual cu 111 Li
tr:msla!Îe la1erală a trunchiului. · . . , par
Pentru ~ei_ care au văzut rezultatele în lns1i1111cle !'.pccializutc, acestea au constituit "'
o surpriză. Se pot obtine mari coreqii. ceea ce nu înseamnă că accs!c rezuhate se ave
păstrează. veri
igie
snu
 Gir11n:1~1ica meJic;dă dr cu1cr1;11c n Je1 iJpilur \'<.'!
~~~~~---·~···-·~--------~.

..
ârii

a;ră

nci

;te L
·ca

or.

ri. c
pi
~:., 1-"ig. 89 P":i/iil~ t1'111lr11p<'lfid: /.!) -· foa11c j(•as?t, pc p~lr11c; hJ - joasd.
pc c·oarc; [) - J1t pulru labe; ;~/ - .\CltlHtd1.:;;11; <:I - În j!~lllflldri.
t; :: .

METODA FRANi;OISE MEZIERES

Metoda frnnroise Mezieres, plcac:1 de la com·ingi:rcn d lrcbuîc corecra1i:

lordoza lombarii şi cervicală, n:spectîv: rt.':lrnC(ia psoarn!ui iJi;ic şi ::i di::ifragmuli1i
pentru prima şi a truptzului şi a lungului g;ltuJui pc:1llru ceil de a Joua. B:iza !Cr:lfll!Utid
slii în îmi11dtrca nwsculururii po:slerioare şi a to!i!lorilL>r, prin lucru .!:duba!, în mare
măsură izometric.

METODA KABAT

Metoda Kabat cornponă mai ales rotaţii ale trunchiului executare pe diagonnle
şi sub rezistenţă. E.-;erciţii!e se foc în pozitie de decubîr l:llcrnl suu în pozi1ie şezând.
D5 rezultme foarte bune Îll scoliozele inţ:ipicme, cons1i1uind 101oda1:1 uu mijloc excelent
de tonificare a musculaturii spu1clui. ,
Meroda este ins;i gn:u de n:comandar, pe Jc o pane tiindcă cere un efon
deosebit din parrea l.:inc101ernpeutul11i (este 1·orbu de copile de J l l 5 ani şi de putt:rnica
musculatură a trunchiului). iar pe de altă parie fiindcă c.:re cunuştinţe Jc,).>ebi1c din
panc;i celui care o prnct icii. .
Corsetul ortopedic. Asrăz:i. in foţ;1 unei scolioze care se de1::rnde;iză, nu mai
avem \•oie să ne li11iî1iim la kinc101en1pie, Vom pre:;cri:;e u11 corscr <le clong:qic
vcrrcbrală, pc care tânăra sii-1 poarte tor riml,ul. şi nnaptt!a, în af;1ra ccrin1dor de
igienă şi a şe<lînfelor de tnilament lizic:il. Se prescriu corset ll!ilwaul;ee, corsc1 Lyoncz,
s:iu Boston, Maguelone, l:lerck etc.
 Reeducarea ncuro-mnloric

. ·~iărn
- mai
Corsetul adeziv Swnislas Ma1och. care presupune şi }0/4Q d·
i- .'
sa ci '
educare poqura il, Şl
ere r.i di: r<'. - cu 3 valve Ch. f11ca11ll şi G. Diana (J976) care SI! adres~a . .
j!ltit clastica ·.<':a
r!1 orteza hare de debut (sub 20~}. . . - . . " ·. . . '
. ;ei loJTl. - tratamentul kinellc ntL poate sa realizeze m ~rn1107a 1diop;ni •
I I l. . ra
se oltO fste ev1den! sn aca
ca . .
.
.
.
.
_ f;· • trntamen!UI ortopedic ş1 cu atat 111a1 mu t ce c murgical, d;ir Iii .
. . . t1
1
e pol! te se poale dispens~ t.r: :in 1 1nr11 1 i;mmast1c11. .
cac ede~nu. . .. I 1· I . .
ce 1; 111re ac ·. -re conduc tratamentul kme!ic a sco 1oze or, 1mport:rnl este;
ul 0 cei C•" .
tJfl pcntftl ă lirpitele ;ic!"stm tralâmen!.
__Sa - cunaa~c . . b . . .
ă n1 omenwl m care tre me .sa mccteze „a spera ş1 sa apeleze 1
„ . -
Siî cunoasc. . a
- . utcrnice. . . . . . . .
„ ce nia1 P ă tiiwl ps1ho-somnl1c al c0pde1 cu care are de-a face ş 1 s~. 1 ·
idol! s· cunoaf.C . ·1· - . ,1
(fi) _ •a . . funcţie de posrbi llap. · i
un in 1· . . d . - . - - ~ '
opUflÎÎ SC~!îl P să stabiJi7.ălTI s:o 10za .at1 1~1CI can<l ex1sfia Un ~rg~rns_m _::.da:1:::i1:'~. când i
pt . p_cuşr. 1
. .e pentru mişcare şr p acere a c ;i o ace. canu ex1s!<i 1sc1plina de
• _ pre d1spOZljl · .. . 5 programul ş1. d ea repeta zi'J r.ic . acasa- partea r.iun d a mentală,, când
sta 0 nctnncio
e:<I· ta co .,. . tat de repaus, yrnţa orc onala, eventua I ce
. - l - l rne d.1capc . . tonifiantă ,
ll e:v.·ecu . 11wI e.sie aJll·nsrnleazii norma I şi. e.'te aJUlilHl . - 5a- cvo Iucze norm:i I. '
Df!!ll 111 : 10ertille? :ec~nd avem•de a face cu un copil di fici f, nerezistent, r5sfăfat, leneş
citr1d P,,,, 0 reuşin' anic -, indiferelll, sau a1nnci c~nd, pentru molive necuno!:rnte în
P . l sat! org . - .. - J.J .
ier1a ' „· bun corset,. n1c1 . . .
cea 111;:1 ptl1ern1ca tija 1arnngwn nu reuşesc :,.1
rlJC • • cf iJl„ l - . .
/ cil 111 c1 c „ drum spre prahuşire.
;.ent. . x0rah1lll 1 . I l . . .
rre · ~cli ine,. rinc1pi1 pe care e-am rccnmam at m lratamentul bnetic al
o r,,a. . 18 ta
. „j 0 r:
cateva P
lioză care urmează un tratamenr kinetic trehuie \'i.izută dE către
.~cr
1ioi- o. re sco
J. r1~ jsl cel puţin 0 aia pe una. .
d - l -
. . .
. I $j1~-cial.: ei astfel de copile trebuie av1zap asupra grnYelor comecmţe ale
Ji1ed1ct1„ părin!ll un
. ~ii.
fecl'Ll r,,a pnlllll .
. I ~emn al decompensării :;ii apdi'1m hi mijlonce maj0rc ( cor~cl,
!I 1.
ie1· , . tă cifoză şi nu are tendinJc l;i reducere, dacă :;unt .prezente rulburiiri
c11r·n1rl!-4. Oil ca e.xis' nar sii se norma l'izeze, se rec0man d-a .mrcr\'cnpa c1urnrgiral3.
. .
r
are nu ,. . .. ·1 ·
,., je, c a si decompensarea unei scollClz:e, un psoas - 1 rnc contrac!a! ~au
ffflo•· 3 . formare , .
•J10 ~. ln ·. a un rol 1mport;int. .
"r poate 3ucl, jnetic al scoliozclor r;îrmîne un mijloc important, cbr el nu poale
,.el fllctllrr11ta!I1cnlll • K
resursâ a •mlregu.ur 1 · · arsena · l ternpcmic. · I mo.n l ·1·1smul coneeptua I
rlll dcC • ca
81
„,0
1e tot • d e d"aunator,
atat - ca ş1 · ten d mţa · d c a opern once · ic r I de
(I ~cce;01 ern~ci 3 sac~· rnlo:nea tijei es1e cu atât mai mare, cu cât intervenim mai
111 ll~ol ă. in 11eea aeste dependentă de aprecierea exnctii a momentului în care acest
~co 110Z e 'va' 1oarc11 5nu numai• c:a- nu mai· es Ie "•o I n<:Jlor.
· I ·rnccpe sa• de\'Jna
rar · - d"a una- tor. 90
• coc . 1~ment ! . . .- . . I
pr' Jc 1ra oale sli fie a pnrna vizna s<iu
p n1c1u( ală.
1
1110J îJlorricn p
;..ce>I
hali
CIFOZELE
ncc<

• ele suni dehcieiî·!~ fizice de~sehjt de _f~ecn:nte. mai ~ile!> '? a~olescefl!Î;
8CC':l

'~ (;
cifoz I r dcpil~csc neaJntmil cstc11e ş1 ca pate; un prognos1 ic serios m cce:i ce
. fi:Cllrea
. ...11
°'
· viitoare a coloanei. Cele mai muilc cifoze: sunt atiiudini vicioa5e
11!0 1og 18 „ d . ..
•.t~f~,efŞ'e. f'·n0tonîei muscularnm e suspnere a coloanei \'crtcbrale, dar şi a muscubtunl
•. p.jl~1lli-· .•
 205
------~-~ ·- --------···-----··---------
abdornin.a!e. A~e.srea se i111;îlncsc ;idc,ca i11so1i11d picio:m:lt pl;1ft' ale puher1~1ii. fii: j 11
rndrul hiporpn1e1 musculare grncrale, fît ca 0 cnmj'1en,:qie >t:iticii.
Pe ac(:S! fond .~:li! independent, la puhrrtale, se poate instala o epiji:11â l'Cllc/wa/â
(boala Sche-uennann)., cu sau fiiră liernieri ak discurilor inlcn'enebrale. pe sub bureletul
ntiră
marginal. s~u chiar în spongioasa coqrnrilor vcnchrnlc (nodu!i Schmorl). La a1i1udinra
. lJiti
vicio:1să se 2daugă acum: dureri. $cn?.:t1ie de ohnsealii care obligii 15niirul sfi $<: rn!cc
frecvent. modificările rndiologicc cmJclcris1icc.
Dintre mulliplele form(' de cifoze cxiw·nre, fie ele organice (iribozilJtc;i
Morhului Polt, spondîliia anchi!npoiclică ele.). fie funqionale (cir~za miopilor. cifoza
profr$ÎOm1!il, insuficien\a venebr:.d~ Duchenne - a 1inerclor fe1e, apărută din pudoarea
;i.şj disimulării aparilîei siinilc>r etc ); trebuie $ă amintim şi cifoza persoanelor în \'iÎrstii -
ca să nu sp11nem senilii.
iind "'! Cifoza celei de a tr~ia Yiirstr esre de obicei funqionalii. Ea încerc prin
I de ~Ji'ibirca ararnlufui IJlllSCldP-ligamrnWr de SU~{Îllcre, d~r Cllriind ;1par fibroziirÎ şi Tl'lraqiÎ.
5nd Mai t5rzi11. în formele grnrc, rad1ogr:ilia \'a deceln clcmenre osleoporoticc (ostcopom:a
llă, u11i!ci) şi chiar osrco11wlacice. ceea ce presupune tulhuri'irî :ik homeostuzici {calcil!
51 fosfor) şi ;i)e meiabolismului (carcntial) .
.f.:i1101aopia are in cifoze o largii riplicarc. Ea 11miiirtş!e, în mare:
@Corectarea atitudinii, sau dimirrn;uea diformită!ÎÎ (dacă e~te po.~ibi!). Aceasta
c11prinde, la rănd11I său: rnnştienlÎ7.area rlcfectului. deprinderea unei ;11iwdini corecte,
plec5nrl de la roziiionări !'impie (dccuhit \'cnirnL şcziind, pentru a ajunge ln onostatism).
al
Tor aici v:i trebui sii siwărn n:cducarca pom1rnl:·1. ceea cc presupune şi arndiornre~
rc:icţiilor posrurale, rceducilrrn rcaqiilor de echilibru. întărirea rcaqiilor tic redrc~arc.
:re :1., "' Asuplizarea coloanei \'enebrnle dorsale - mărirea amplitudi11ii articulaţiilor,
:' ca şi
.le
~ Cre~ferea forţei musculare a m11~c~la1urii ş:in1urilor \'ertcbrale şi a spatelui,
:t, e>re bine să înceapă numai după ce a fost pomii primul dezider::?!. al coreqiei (milcar
'ln intenţie po,i;1ur:1lii).
n o Girnnastica re~piratnrie foce p:irrc clin program, chiar dacii nu există deficit
respirator. Creşterea capacitii!ii pulmonare de ventilaiie presupune exrensîa coloanei.
u
lată riotc,-~ cxcrdtii spcrifirc, rnai frecvent prescrise şi care vor n alese confomi ki;ilor de
gra<forc şi progrcsiunc a cfonului: •
l. Mers pc vârfuri, cu ridicarea in sus a hr~!dnr. sau cu un ha-.;fon intre sp:11c şi brn!c (Fig. 90. (/).
2. Ridicări nlc brafclor în sus mi in ubductic, cu lcnsiuni {combinate cu „mc mic"}.
3. Mers pc bara băncii rncdcz.c, cu o grcu1a1c pc op şi controlul rcc1i1udinii spalclui.
4. F101;iri.
5. Din culcat pc sp:>I~. rididiri ale membrelor infcririorc şi,ak lrunchiului (~paiele drcp!) - (Fip..
90, h). Acest c~crcitiu arc rolul lonificrii museulalurii abdomin~lc.
6. rolri>irca CXICOS<lflllt!Î C'U ~rturi, !illtll În folâ - hta!Ck i111insc -. $aU În $J13IC.
7. Culcai pc buri.ii in f;1!a spalierului şau in p;11ru Iaht;. ţht'mui1, prinderea barelor de jos •k
sralicrului. din cc in cc mai su~ şi ll'n~iuni (Fig 90, c).
8. Excrciiii rlc ~~1c11sic a roloanci din: t'ulc:i! pc hunu. i11 fCllllflClii. sau in picio:irc, cu: h;isio~nc,
hallcrt, minge medicinală.
Pentru ca actiunca corccro~rc a cifozei don:alc ~:i fie mai cfic~cc ~i şJ nu r:.r inso1c~~di de o
ncccntuarc cornpcnsaioric a lordozei suni de recomandai cxrrciJtilc care ~c fac cu soldurile flcctalc. in
ac~~t~ pn:riţit ha:>inul c~tc rcclinal po;lcrior. p$onşii·iliaci suni 1da\afi şi lordn7.a cslc redusă, chiar dud
~~ face cxlcnsia foqa!ă a coloanei dor~alc.
9. Ex ~rciJii de t'Xlcnsic ~ cnloanci in pnli!ic şc7ândă.
HI. ln f!Cnunchi. pc palm l3hc. sprijmul pc mcmhrclc supcrio3rc $C face pc coaie. in pozi!ic j(la!.â.
ll!~rs ru 1cn~itml I~ ficcnrc 2-:; p•ŞÎ.
l I. A1iirnat la spalier, bratele rlcr:1r1a1c. şoldurile nrc1a1c (l'ii;. 90. d).
 206 RccJuc;:irca ncuro-m,1101 ic
-------------- ·------~-

d
Fig. 9(} - Ki11Cfllft~rupic În cf(o.:e.

Aceste exerciiii se execută în cadrul unei .,lecţii de gimnastică", cu exerci!ii de

încălzire şi
relaxare, de trei ori pe săp!ămiină, dar es1e necesar ca programul fond:imental
- 5-6 exerciţii, în conformitate cu gradul de dezvoltare şi de anu cnament a! individului
- să fie repetai zilnic, de J-2 ori.
Există şi numeroase metode, concep!ii, particulare_ Bineîn1eles cii pentru
Frani;:oise Mezil:res tot lordoza lombară şi cervicală esre cauza primară şi 101 în
. -
această directie trebuie actionaL Îff aceslc sens, întinderea îsdiio-i!•1mbierilor, astfel
.
incât să nu se accentueze lordoza şi să nu se producă un picior echin, este un lucru
esen~îal (Fig. 91 ). •'
Mewda Kaba1 îşi are .şi ea programul său pentru cifoză. Nu am pulea spune în
ce măsură intervine aici facilitarea propriocep1ivii, dar sigur, lucru sub rezistenţii
maximă produce o fortificare a musculaturii spatei ui. Exerci1iile se fac mai ales in
pozitie şezândă şi in genunchi_ Ele cuprind:
- Siimuliri, cu llplicarc:a de rczis1cn1~ la mişcarea con!r31 ic comandată; pc frunte, pc panca
postcrioar.'i a craniului s;rn pc p5qik laterale.
- Presiune m:inwl:i de sus în jos pc crcş1c1ul c:ipului. Pacientul trebuie să-şi mcnpnă sp~rdc
drept (Fig. 92, a).
:... Stimularea ccmurilor $capubrc pc diagonale. apoi a cuplului sc:ipulo-pd\"in.
- Opoziiîc: pc fa!a posicrio:ir.ă a craniului, pâH5 cc paciculuf se ridid de pc bancă. fle.
\Fig. 92, b).

Epifizit:a wrteb mii. Dacă ::iceustii bo;,ilâ a adolesccn1ei este confirnrnlă radio·
logic, se impune un regim de erupi re, miirirea număru lui orelor de odihnă {pe un pat
tare, înlocuind somiera sau arcurile cu un plan tare de lemn, peste care se aşază o
salfea nu prea groilsii). Se va recomanda de asemenea un 1rn1amen1 tonifiant: vi1aminc,
săruri minerale şi 'o alimentaţie bogn1ii în proteine; viaţă în aer liber, curii heliomarină.
 Gimn;iSIÎCJ medicalii ik corcct;irc a 1kria1i1lor 1·ertd>rnlc ?.07
-------
J} }'/_~ I; I - 'Tcl/I/icu ,\f<;:icrtJ - iu1iuJnca
r i~cl1ia·g~mi>ic1il!H. Cu :1ju1orul pi·
cio1ului ki11clf•lnapc·u1a ~1111icnă lor-
,lo?a, iar cu m.ina i111i11dc llÎrrpsul s~ral
~i ;111tdl';iză Ociia g••uunchiuluî (<lup:I
Eflhc1 şi l'rau, :11.'J,

ide sport (inot-crawl. \'olei, baschet, gimnastică, scrimă). Prin educ1in:' perseverentă, se rn
ntal impuue meniinerca unei pos1uri con:1.:1e. Se vor core;w.1 1ulburiirilc de srn1ic.( în special
Jlui sus\incre:i corectă u picimtrelor plate .
.„~.:~'
1tru ·'.','..ţ

Îll il1'
't
fel ~:;
;J
:ru ·~/

în
iţii
in

'C3

:le

c.

I•

1!

a
Fig. 92 ld1:wdu Kubat in ci(c:c (dup5 Ef1hcr şi Prau, 5S).
 208 Reeducarea ncuro-moiriric

. Se va y:res:rie - '?i~ pun~t de vedere med.ical - r:iasaj al rnusrnl;:turii spaier:

raze mfraroş11, gimnastica medicală. Acea;.ta dm urm;i v:i an:a 11n cnrncrer usf ~'·
faza acută, dureroasă, ca mai apoi să urmeze caracteristicile de mai sus. · 'lt 1n
Cu scopul calmării durerilor. prevenirii nc:ccntuiirii cirozei. dar şi a incer. „
de corectate a acesteia se va prescrie un corset nrHlpcdic. · :•%
Cifozele srnile trebuie să suporte aceleaşi prr~crip!ii. indusi\' corsetul onopcdi,··
atunci când cifoza se accentuează. Poate în plus, va fi necesar un 1ratan1 '.'·
medicamentos al osteoporozei sau al osleomalaciei. f\1 ai imporlanl Îll~ă c,;te un ex~~;1
clinic şi de laborator riguros, care să punii iu evîden!fi rvrnlualcie wre organi'n
(rnlburiiri de absorbJie, de excrqie. dezechilibie hormonale, fenomene de ~clcro::.
«1
ere.).
Despre posibilit.ăţile de rnre.ctare r:
c:ne unele aparate 0rwpcdicc _ tip
Grndehalter -, cu trac!nme pe umen. cu apasan: pe slern. le-m avea ne expriinfi
îndoieli. Oricât ar fi crezut in ele promotorii 011opediei. orie~! <le corect ar fi exe~ ;;;
1
este greu de crezut că ele pol să aibă acest rol şi în nccli15i IÎrnp s:i lnse o libertm;
suficientă pentru activitatea de toate zilele. Un efect nrni hun ii au rorsetele car:
e.xecutâ o clonga!Îe (Mîlwaukee. Lyonez ele.). dc~i. lincrii din zilele no;J!'!re. fie ei;
fete, acceptă greu acesle mijloace. oricât de conşticnfi ar fi de urmări. ln ceea ce
priveşte pe cei bătrâni, corsetul trebuie foarte bine nd;ipl;it şi sfi-şi !ndeplinea~că
inl~-adevăr rnlu!, măcar în ceea ce rrh-cştc uşurnrca clmcrilnr. ·
!mobilizarea gipsalii este uneori necesară: alunei ciind exiwi leziuni organice
_ epifizită, cuneiformizare a venehrelor prin oslcomnl:icie. Recomandăm procedeul
Stagnara pentTn confrc!Îonarea aceslor cor<:eie. pPn ace~t proredeu urrnărindu··~e şi 0
coreciie a cifozei ( 158). !mobilizarea gipsal;i ar trebui să lie pun:ită p;înă la vindecarea
leziunilor, apreciate radiologic. Cum acea51ă vindecare se produce cnm in 8-12 luni
ne vom mulfumi şi cu jumătatea acestui inten al. >chîmhând gipsul o dată - de douâ
ori şi urmărind mai ales dispari1ia elemenhilui durere.
În sfârşit, să nu uitiîm·cii trntarne-nllll unei cifoze (funcţionate) compon:i in m<1d
Clbligatoriu un examen oftalmologic şi corec!area cventtwlelor deficicnv de vedere.

. ... .. ~ -:·

e;

se
r1 i nccrc•.„
."'' '
I ortorcdi: ,.
I rn tan 1 e·~;
un e)::imen
c organit, CAPITOLUL 6
le ~clero;:ă,

dicc .- 1ip
expnm;11l! REEDUCAREA NEURO-fv'IOTORIE
exe~tate
o libert:it~
ct ele car; Metode anafitic-e
re. fie ele
n ceea ce
:pline:i~că

organice
METODA KENNY
1roccdeul
:h·$C SÎ ll
Sora Eleonnr Kenny, kineloterapeut de origine ausrrnliană. şi-a des;ivârşit metoda
indecarea sa în al cincilea deceniu în S. LI.A„ unde prin grij~ preşcdinrelui Roo~Ycll i .s-a ronslruit
-12 luni. un Instiru1 în Jv1innesota, rrprodns apoi în multe !firi europene. Ea imroduce în
· de două trntmnentul paraliziei infantile - poliomielitei - o mcwdii revoluţionară, bazată pe: o
concep!ie cu totul originalii asuprii acestei boli. În J 9-19, dr. John F. Pohl contribuie
ii în m<'d ln f1rndmnenwrea teoretică a metodei. publicîmd împreună cu sora Kenny „ Tl1e Ke1111y .~
~ vedere. Concepi of h!fa11tih: Parazrsis „. Citatele noastre din oces! capitol sunt culese in
intregime din ncc:-istă lucrare (124).

FUNDAMENTAHE TEORETICA
Concep!in •. clasică" :1s11pr:1 p~r;ili7iei infm1tîlc, bnzntii pe c0115idera1ii mai aks
anntomopntologice, poate fi re7u111111ii dupii cum 1irmea7.fl:.
J. Muşchii afectaţi (parn!îz:i1i) suni hiporoni şi Dascî (atiîmii ca un hamac intre
punctele lor de inserţie).
2. Lipsa po5ibili1ii1ii de contraqie D muşchiului (parnlîzia) este datorată
distrugerii celulelor motorii respective din coamele anterioare :ile măduvei spinării,
fopt dovedii de prezenţa electronomicroscopicii a rirusului poliomielitic in alpha-
ncuwn.
„ 3. Pacientul păstrează po5ibililatea normalii de c0111rnqie a 1u1uror muşchilor
neimere sai i.
4. Orice reluare a contrnctilitiiţii muşchilor p::irnliza1i este cu totul spontană şi
ea implică \'indecarca celulelor lezate din miidll\'îl srini1rii'.
5. J\fuşchii 11111agoniş1i, nt:al'cct;qi, po:;edii un tonus crC$Cllt, djn care rc:r.uhii
scurt:irea lor.

• Aici autorii cxai:crc;mi. fnnccr!ia cl"ică nu su~iinc 1·indccarc~ celulelor mntorii, ci rc11.1rcrca
fcnomcnclN ~uprnadh1plc: edem. st:iz:i 5:mrui11it ele,
 210 Reeducarea ncuro-mowrie

6_ DiformităJile reprezintă dezechilibrul acestui 1011us muscul:ir,

muşchilor nonnali depăşind 1onusul sl:ibit al antagoniştilor par;ilizJ!i.
7. incordarea nu este o cara.ckristică a bolii.
8. Spasmul muscular nu este explicat.
opozi1ie cu această concepJie, Pqhl şi Ke1my enunţă:
fo
1. Muşchii afecta1i de boală sun! dureroşi, hiperiritabili şi în spasm'.
2. Muşchii flasci, care par paraliz;qi, suni deseori norm:ili. Lipsu posibiliiar·
1
lor de contraciie este datorată disocierii c'mllrnlu!ui pe care si:>ttmul nervos Îl t:Xctci:1!
r. . . I a
asupra 1uncpe1 or. ·
3. Cantraqia voluntară a muşchilor absen!i funcţional po:ile să rc\·ină nuiii.
după cedarea spasmului antagoni.ştilor, ciind. cu încetul, se rcstabilqk co1nim1i 1 ;11 e~1
fiziologică a conducerii nervoase inapoi către muşchi. ~
4. Paralizia darorară moriii celulei nervoase din coarnele anterioare esie posibilă,. '
dar nu este o condiţie obişnuită. Această pn:supusă slf1biciune este t.Litora1ă sp;;suiufu·
şi nefunqioniirii muşchilor antagonişti celor in spasm, disocia!i.
1

5. În cazurile netratate se adaugă Cil timpul incoordonarea muscularii;

6. Difonnităţile nu trebuie si.i apară. Acestea rezultă din folosin:a \'cehilor
metode de 1rn1amenl, care neglijează spai;mul musnd:ir.
Pe scurt - spune Pohl -., descoperirea d-rei Kenny consră in aceea di în paralizia I,,
infantilă tulbur.arca funqiei sistemului nerws este mult mai imponamil deciit leziunea
arhitecturală.

CARACTERELE SINDROMULUI CLJNlC

rI
În .ace.astă concepfie, sindromul clinic al paraliziei infantile se car:ic1erizea1.ă
prin:
I. Spasmul musc11la1: Acesta este cel mai precoce semn ai bolii. 1'.1uşchiul
interesat (antagonistul celui considerat kz.at în concep1ia clasicii) este dureros,
hipertonic, hiperiritabil, spasmul fiind o condiţie involuntarii a muşchiului de a se
contracta şi scuna. Spasmul poale să intcrcsezc orice muşchi s1ria1 al corpului. Deşi
...
apare in mqd predominant în muşchii posteriori ai corpului - ce;i fii. şanţuri \'encbrnle,
ischiogambieri, gastrocnemieni - el poale sii intereseze şi muşchi anteriori: pectoralii,
bicepsul, abdominalii. Spasmul poate să aparii inrr-un singur muşchi, dar de cele mai .
multe ori afectează un grup de muşchi~ caracteristic unei mişcări articulare sau unei ·
acti'~ităJi a corpului. · · . .
Pentm a uşura durerea şi tensiunea musculară, pacientul îşi ia diferite a1iwdini, .
care permit scunarea muşc11iului aflat in spasm. Aceasta este originea difonni:iiţilor
care se instalează în paralizia infantilă. Autorii atrag a1enţia că, în cazul în care,
paralizia se instalează fulgerător, spasmul poate trece nebăgat în seamă. ·
Spre doesebire de spasmu! muscular inliilnir în alte wlburări ale sistemului
neuro-muscular, spasmul din paralizia infantilă nu cedează sub anestezie &enerală.
Dacă nu este tratat, el poate să distrugă 1esurul muscul:ir, ducând ia scleroza muşchiului.
De aici: - „deşi pare logic să afirmăm că sp<.1smul poate fi ini!iat în sis1emul nerros,
deoarece anticipează paraliziile-, concluzia că un proces concomitent se dezvohă în.
muşchii înşişi pare de neinlăturat. Acesta poate să fie un atac direct al muşchiujui de
către virus sau de către produsele' sale la ni\'dul joncţiunii mioneurale, sau prin
circuitul sanguin~ dar, oricare ar fi modul de producere, d:1că sp;1.smul este nenarat, , :

• Mio1.ropismul virusului poliomic!ilic a fost t.lcmonslrnl ullciior.

 11 I

:cl:tdtat ul, final c;ti; fo;.u le <H.bc;: o mt•di 11cun: scrioa~ă a sub·~wniei rnusrnlilfc" (I].:/)
li: '.ic~a;;1a 1di:c, :a:l<iru a11 nnt1c1ra1 cn!.'el{11Î ultcrio:irc: drusul poliomidil!c a fu~!
.!;'i.!W lfl lllll?ChJ ŞI. lH nll\ICîJ[(], CclCctiirÎ J1i5tologice illl ariital că f>l:icÎlc lllOIO!Îl pol fi
tnlL·res:.!le ş1 pnmmv„

>îl itij[ii
. Conrrn~·wra fazei de co111·alcscerqf1 1111 rcprc:cintă ;drce\'ll dcdl re:rnl1arul fiuul
al spa~mului muscular 11err;i1;11 ~i indicii fop1ul că 1nu~d1iul c;1e scurt;H pcrmt.111rn1.
Xerei tă
fiLwznt. Pc'. de .alrii par1e, muşchiul opu~ c:;tc atrofiat, pi..:rz5nd, in func1ie de l!riJ1·i1;.i1e,
im num:ir \'a1'ÎDbil din tlcme11l1~lc s;dc wmrac1ilc. Scunarcu mu~chiu !ui Ji1~1inucază
0

11UJlJ;ij
posilJiJi1ă1ik sale funciionalt: p1i11 ;icei::a d d nu se 111;.d poate co11trncta din pozi!i:i
1111;11 c11
lui de ltrngime m;1ximi1, $JU măcar Jin pot.i!ill l'unc1io11alii. in sfiir~it, adt:sc11, un astfrl
i de 11w~d1i pierd.:: din calitalca sa J.:: li ~e cornractu km, grai.lat, funqio11iind ca o
1
sibila,. singurii unirn1c.
J11ului ?.. Diwcif•n·a 11cur11-.11111scrililrb Actaslll t:>lc 11dburnn:a function;.i/;·1 c:m: apare
în iJntagl)ni~1ul mu~chiului ln ~p:isrn. c;m: esre considerat p::irnli:w1. Prin 111.:funqiou;1re,
ace::1 muşchi „se fferge din n111y1ii11/a p11cir11111/11i ", dc\·i11e .. i11s1râi11tJt .ruu d11'Ul'{t.11
chilor dt:' centrul siiu cortiail 11101or". Este ceea cc m11orii numesc „ 111i:'11tal alic11a1io11 ".
I Să n:p<'liim că sora 1-:enny nu considaa parnli;::ia propriu·:.:i~ă - prin k1a1c<:J
·alizin I
" ccluldor Îlervoase din C'L1arnde anterioare ale mfidu\•t:i spinării - ca imposibilă. dar
wnea arlîu.1 că iu <Jccste ciauri purnlizia csle ge11trnliLată, se: întinde şi la ;wtagunişll, cslc
ircl'crsihilă şi c:ste mai rar intiilniră.
Pentru explicarea foiologică a disocierii, aur6rii 11e ofoă pairu mccanbme
posibile:
'.ea?.ă
ll) Inhibarea funqici lll\J$CUlare prin ren::.\ dureros: Jll'.fCep!Î<J durerii SC aJlj in
mu~diiul scuna1, care este in spasm. ·
~\~· -:
1:hiul b} În1iuderea muşchiului disoci11t: „.Muşchii normali se conrrnc.tii dintr·un
eros, minimum de lungime s1auil1t. Elongiqia permanentă a muşc:l1îului dincolo clt:: lungimea
a se sa normJ!ă, datornii scunftrii anwgonisrnlui, se intcrfcrcnii cu abili1111ea muşchiului
. \~
de :i răsp!lndc ~timulilor şi :i:;tfcl de muşi.:l1i pul fi e\'t:lllUîil abanJow11i Jc dltn: cc nu ii
Deşi
ralc, motori" (1 :04).
,„ c) Efoctul mec:rnic <le impi1,;dit.:are de ciltre muşchiul în spasm.
:aill,
d) ln1erven1ia reciprocă a muşchilor. Conform :iccsici legi a lui Sherringion,
•rnlagonistul muşchiului în :;pasm nu 1H1m;.ii că uu \'a prirni irnpul,suri pentru contrac!ie,
dar va primi impui.suri con1rarii, de relaxare.
111 wncluzie. disocierea neuro-musculară este un proce.:; funcţional, consrând în
întn::ruperea căii motorii între cenfrul siiu cortical şi muşchi. Ducă rraiamentul este
insrituit la rirnp, calea mowrie puate fi rr.:siabili1ii şi paralizia vin<l.::c:ită.
3. fncoonlontm:.a. Această a preia carncreristică a paraliziei infantile este şi al
lreilc3 motiv al dezorganizării sistemului neuro-muscular. lncoordon;m:::i este un efect
1lui
al actiunii bolii lu nivelul centrilor lll.'tYOŞi <;j al căilor nervoa!i:e şi se munifes1ă printr-o
ală.
sc11i1;1bare a din:qiei impulsurilor nerl'oas~. M uş~liii se comrnc1â flîră u1ifitale şi fără
lui.
ca aces! lucru >ii fîe dorii de elitre bolnal'i. Exl.'mplttl cd mai obişnuit t:stc oferii de
contrnqia ischio-f!ambicrilor. atunci când bolnavul vrea s5 Întindă genunchiul, cc:ea
ce rcprc:dn1ă o pi~dicii în plus pcnt;l1 reali:.:areu mişciirii .. ,Fări1 îndoială că pre:zen!a
durerii şi a spasmului în unii muşl':hi tinde să incurnjeze stabilirea incoordoniirii,
conditie care. netratată, persistă şi dupii dispari1ia spasmului şi trebuie considernră ca
o tulburare a sistemului ncr\'OS, pn1babil a arcului retlex ~enzitivo-nwtor de paneo
lezmă" {i14).
Incoordonarea nu lrebuie în nici un caz confund:ită cu .rnb.rtiwfia 11111.1·c11/a1ii.
Aceasta din ·urmă reprezintă o 11qiupe \'Olun1ară a pacientului, prin cme încearcă sii

.„
 111 Reeducarea ncuw-motorie

înlocuiască funcţia unui muşchi rarn!izat prin funcţia altui muşchi. cu ac!iune
asemănătoare sau apropiată. De exemplu, cvadricepsul pJralizat poale li p:i.qial înlocuii
prin tensorul fasciei lata; în acest caz, p:icienwl merge cu membrul inferior mult rotat
inăuntru, contracţia tensorului fasciei l:ita blocând e.'\lcn~ia genunchiului in mers, in
pasul de sprijin. Alteori. mai frecvent, blocarea ~e. face în roiai ie externă. prin muşchiul
croitor. Pentru deltoidul paralizat, conrrnciia trnpczulu:î sau a suprnspinosu!ui constituie
0 funcţie de 5uplinire, în timp ce contracţia pectoralului m:ire, pcnrru a fixa capul
humeral în cavitatea glenoidă, cons1iruie o incoordo'n:ire ·
în legăwră cu inc.oordon~rea. ~sa cum o exp!ioii Po!il şi Kcn.ny, J. Simon alrage'
a1en1ia că termenul este nnpropnu aplicat. lncoordonarea. in acceppa neurnlîziologică
repr~zintă 0 modificare a analizatorului motor, dctcnninală de lrzitmi aie clemcnTe Io;
proprioceptive, ceea ce duce la dezord~narea sau ubolirea stereotipului dinamic: aşa
se întâmplă in tabes. Leziunea medulară generaloare de con!rnqii dc:rnr<lonate ..-an
chiar de contracţii ale antagonistului (cocon!racţîi te mmieste Dobnth în par;i!iziile
cerebrale} trebuie denumiiă diskim:::ic snu ronfraî/ic dcfi.'ctil'(i. În acc~t caz proieqia
medulară es1e lezată parţial; asocierea leziunilor g;mf'.li0m1rc gencrcazi\ co11d11aihilitmc
a.rir'rcmnă. Tennenii aceştia au core<;pondcn!c clinice hine delimitate. '
Incoordonarea po:Jte li prevenită - ~pune sora Kcnny - dacă pacicn1ul este
tratat din stadiul precoce al bolii.
4. Pamli::ia muscularii. Lezarea celulelor cornului an!erior nJ m~duvei comti1uîe
un fapt e''Îden_t, cu consecinţele sal: cunosrnle. Acea5!1i c.-vidcnţii. rcprezen1:înd ~:

fundamentul teoriilor anato111opntolog1cc cl;i<;1re. nu po;ilc fi lăgiiduit. Sora Kenny

atrage atenJia di procesul <k vin~lecare spot:mă, oricare ar fi d, depbde 1oruşi d~
starea muşchilor, de \'indecarea ~pasmului. dr felul în care mu~cliii ~unl c:ipahili să
reprimească fluxul ncn•os 0dată restabilit. Dacă muşchii \'Or fi men1inuţi în !>lare de
di~ociere funqională, impulsul nerrns nu ·•a g:isi terenul prielnic pentru ca să ;iibă loc
I
f

contrnctia musculară.
în stadiul acut. mu?chii paraliza!i nu ~e pol dc1crrn. peniru cil nu putem face
încă o deosebire între adevărata paralizie şi disocier<?il ncuro-mu5cufarii. De unde .. 5(
corolarul: toîi muşchii de acest fel trebuie trarn!i ca şi cum ar li di5oci;qi.
fi
În concluzie, noutatea teoriei sorei Kenny constă in imporllln!a acordl!lă
le
antagonistului în spasm, posibil l~zat in mod direcr de către virus şi în explic;iţia dată
d<
disocierii neuromusculare. • llt
că
MIJLOACE TERAPEUTICE pe
. Se pun~ un accent deosebit pe confortul holna\'ilor (poslUrnre, im\ibili:rnrc,
temperatură, ambian1ă, lumină, zgomot), socotind că cele mai mici ahateri de la aceste zil
prescriptii sunt conditii care agravează spasmul muscular. îm1
Tratamentul postural. De im.lată ce spasmul cedează p~qi;if. dupiî 48- 71 de de
ore, pacientul va păstra pe toată durata convnlescenjei o pozi!ie corec1ă. „Prin aceasta obi
nor
se in!ekge cii exrremiliifile şi capul 1rrb11ie să ia cea mai naturală pozi1ie fa[ă de corp,
ca atunci când individul stă drept in picioare" (i 24). I'ozi1ia este perfect ;;irnetrică,
de
mâinile se od1hnese cu palmele_re cear~af. mcmbre~e inferioare sunt întinse, apropfritc.
f('C(
dar nu lipite. Picioarele trebme menpmnc in pozqia lor fiziologicii, la 90" fa:ii de
gambe. Pentru menjinerea acestei poziţii. sc aşează suh plante un pbn tare. ::;ufi~ient
elec
al ir
de înalt ca să depăşea~că \':Îrfol degetelor de IJ picio;1re şi paralel cu rn:irţ.inen inferioară
cim
a patului. Acest lucru e>le necesnr şi stimulfirii ~i re~1;1hilirîi rrnexu!ui normal de
IJU a
st:iiiune, a tonu~ului cxtcmor de po~turii; rnntart11! :.olului cu plan!r:le prorn;id
lllOtt
 Reeducarea ncuro-rnoto1 ie - Mctodt

contracţii alt" ltlluror muşchilor care corllrihuie la sia1iune ,j a ·ută

, .1
in i!C"St fi J t •
· · 1) · l · · , e res a urarea
func!iFeL <t c1)cnlt1 esre instrui! să apese din când in ciind cu plantele pe acest plan rare
(1ez1 tg. 73 . .
. . Sc:1imoJ1;~a llCC~le'. f~OZÎ!Îi n~ :sic JlCll~lÎSă dcdt penlru c<iteva ore în timpul
ztlet sau .il_n(!p!1J. Da~a p:tc1c1;tul_ oia 111 decuhtt l'Cntral, el rn fi instalat cu picioarele
peste nrn~g,rnea s_altelc1, astfel 111cat ele să fie menţinule în poziJie funqională chiar şi
rn necasta Sllllafll:'.
Spre ,deo~e?ire de conccp1iile cl11<;ice, auronrcn n:~pinge folosirea ortezelor
pentru_J1.1e~1inerea p_ozi1ici c?recic a membrelor. Aces1c atele-· ;pune Kenny '-produc
tulhuran c1rcula1orn. compnmă 1nu1il muşchii şi favorizeazii sp::ismul. Dimpotrivă, ea
~ere ca nici un obiect ~ă nu fre in conlact c11 pielea holn;ivului, cu excep1ia planlelor.
Jnvelirta .se va foce cu cenrşafuri aşeza1e pe cadre de suspensie (coviltire). in mod
excepţional, un sul din cearşnf snu o pernă se \'or opune lendinfci de rouqie externii
a membrelor inferioare. ·
, O grijă deosebita esle acorda1ă pacic111ilor cu tulburflri respiralorii datora1e
lezării cen1rilN nervoşi (pt1rnli2ic bulban'i) .~au pnrnlizici muşchilor re~pirarori. Accşri
pacicnfi con~tituie o problem5 aparte, de multe ori o problernâ de vi111ii. Considerând
că şi nici C'f'te vorba de~pre un spasm muscular, au1oarca se în~cric impo1riva folosirii
i pulmoforului.
Tratamentul spasmului se face prin aplicilrea impuchetărilor•calde. lată modul
de a proceda: peste regiunea respecti,·ă (a muşchiului în spa~m) se nplicii impachc1arc~
umedă consrimită din um1iitorirele straiuri: .
l. o în,·elitoare În!emii umedă. făc11tii dintr-o flanelă dublă;
2. un strat impermeabil din gutapercă sau nylo1);
3. 1111 singur simt de flanelă;
4. un singur strnt din bumbac sau pânză.
Învelitoarea umedă este fiartă (evenwal inrr-1111 fierbă1or de in~trumenie) şi la
scoalerea ei din apă este stoarsa foarte bine. astfel inciit sii nu rămtină pe ea pidlluri
(ierbin\Î ce pot produce arsuri. Sunt preferabile invclitoarele vechi, pentru că nu au
1endin!a de a se strâmta prin fierberi repetate; sunt prefernbile materiale din liină purii,
dar sunt satisfăcătoare şi acelea cu un conţinut de 70% lână. l\1aterialul de bumbac
nu cs1e recomandabil, deoarece irită pielea şi produce arsuri. Lâna menţine bine
tăldura şi se mulează foarte bine pe orice regiune. Nu este necesară ungerea pielii
penim pre\•er.irea arsuri lor. .
ln cazul poliomielitei compresele umede se schimbă la fiecare ceas în timpul
zilei, în perioada acută; apoi, schimbările se pot face. la două ore şi mai rar. Aceste
împachetări sunt continuate zilnic pc toi timpul convalescenţei. Vindecarea este indicată
de recăpătarea amplituditiilor nonnale ale articufoţiilor. Spasmul dureros cedează de
obicei la 2 siiptămiini, iar la 6·-3 sflplă1rnîni nrnjorit:itca p;icicntilor recapălă lungimea
normală şi relaxarea muşchilor afectaţi.
Împachetările fierbirqi (38-39~) ajung la lempcratura corpului după 15 minute
de la aplicarea lor. Căldura este păs1ra1ă roruşi şi pesle două ore. Sora Kenny nu
recomandă Întreţinerea acestei r!tldurî cu alte mijloace: sticle cu apă caldă, pfrnă
electrică, ner cald. inci'tlzirea regiunii sau a inrregu!ui corp nu reprezintă unicul scop
al impad1e!i'irii. Cflldura, nlternfrnd cu rJceala are un tfcc1 mult mai hun în rt'slabilirca
circulatiei şi rt'vitalizn.rea \c~uturilor regiunii afectate. Dupfl m11o:irc, cfl)dura usclltă
nu a ariHat aceeaşi dicncitalc, indiferent de form<1 ~uh care a fo~t :iplicată.
Rccduc:nca nruro-motnric - sti11111l:irea m1ucul;1rii. Reeducarea neuro-
lllolorie inccpc prin înlăturarea >Îtu;qici de di~ocicrc (111c11/a/ a/ic1101io11J a muşchiului
 214 RecJ11c;;rea ncurn-mowr i~

~
aşa-zis paralizat Această reeducare inccpe de indată ce condi\iilc generale ·"
pacienrului o pennit şi spasmul muscular a cedai mult din intensiiatc. Âcest hii> .•le
intămplii de obicei către a 4-a - a 5-a zi de boală pentru p;icien!ii trai<l!Î corect d~ Se
început „Calea aferentă senzorială răm:ine inractii în paralizia infantilii şi ea 'la·
aceea car~ ne fumizează posibihtatea de a ne apropia de subconş1irn1 şi-eventuu~l·
conştient, penrru restabilirea asocierii \~oliiional..: nonn<ilt intre c;culru. şi muşc!.:
(J 24). Aceas1ă formulare este confuză ii nu locm;ii confurmii cunoşiinţelor genera;'
dar ea exprimă ideile autorilor_ · e,
_ Procedeul de r~ed1~care este stimu_lurca. ~~r~n cure se exci\ă mecdnisniul
propnoceptor al muşchwlw şi 1endunult11 disocia!. Stimularea este deci procedura 0_
exc_itar: .a rdlectivilă!ii propriocep_ti\·e. Ea s~ exwuii cel. mai bii:e_ în .tinipu~
sclmnbanlor compreselor umede, deci de 6-S on pc z1. Exercq1ul consta in mişcare
pasivă a articulaJiei în sensul exact pe care l-:ir <kt<:rrnina co1Jtr;1qia muşchiulu~
parnlizat. Mişcarea se face sac:llfat. în J-4 secunde, unna!ii <le p:1uză, după care mişcarci'
;
se repetă. Număml şi frecvenţa secuselor mişcărilor de stimulare, ca şi amplitudine•
lor sunt variabile şi vor fi crescute. pe mlisură ce se inregi~trează progrese şi spalirniil
cedează. Se cere să se ţină cont de următo:m:le precauţii: '
a) Anta_gonismul in spasm nu trebuie exci1a1 prin producerea de t.:nsiuni în
ace.st muşchi.
b) Stimularea, ca şi mişcările pasÎ\'e mai ample îrebuie· sii i:i în considera!ie
lungimea nonnală de funqiune a llluşcliiului respectiv (vezi pmag1;1fde următoard.
c) MenJinerea corectă a pozi1ici întregului curp. I
<l) Se va mobiliza numai articulaţia asociu!f1 cu tendonul muşchiului stimulat.
e) Pacientul trebuie să fie relaxat şi nu trebuie $ă depună nici un efort mini;il ,\
sau fizic în timpul s1imulării. El nu trebuie să se gândească !a nimic, pentru a-şi
con.serva energia nen'oasă. Participaiea voli1io11ală a pacientului ar putea produce
substitutia unui muşchi adiacent, defarnrizând procesul de vindecare.
În unele cazuri, stimularea poale să fie făcută şi alrfel decâ1 prin mişcări pa~ive
aniculare. Astfel, pemru stimularea extensorilor degetelor de la mâini ;>Î de la picioare,
excitaţia poate fi provocală prin presiuni repelnle, in ritm rapid, :isiipra tendonului . ,
·extensor la nivelul anicula;iei metacarpo-falangiene sau ale celei metaiarso-falang.iene.
În aceste regiuni tendoanele au o poziiie superfici:dă şi pot fi palpate. Kînetolcrnpeutul
va pune policele pe tendon. iar cu indexul va prinde fopi palnrnrfi sau planwră a al
a11icula1iei respec1ive_ kî
Un ah mod de stimulare se aplică penrru ischio-gambieri. Originea lungului pe
extensor al degetelor este situa1ă în regiunea inseqiei acestor muşchi, astfel incăt, prin -'
stimularea acestui muşthi se eicită ischio-gambierii. Bicepsul femural se reeducă prin
stimularea extensorului degelelor IV şi V, de câ1e\·a ori, în succesiune rapidă (genunchiu!
pacientului uşor flectat); iar pentru semitendinos se foloseşte în 1H.:elaşi mod degetul est
mijlociu.
3!U
CLASIFICAREA ŞI TIPURILE MUŞCH!LOR tr~I
, me:
Jmponania ncordală cl:isilicării şi tipurilor muşchilor în proc<.'Std stimulării şi
miş
al reeducării constituie aliă !aiură origînal;i a merodei Kcnny. După cri1criul lungimi!
iim:
de func1ionare sub care muşchiul se contraclă noim;.iJ, muşchii schcktului pot Ji
roo
impăqifi în două grupuri ntnri:
a ten
Grup11! J: muşchi care se co111r:icră t>plim sub luni;imc:i lor de repaus: irarczul. romboizii să ii
in1crcos1ali. abdominalii. iliocosulii. pă1ra1ul lornhdor. dd1oiJul. suh:;capul;1rul. subspinosul. micul wtund,
:ile al
llcru· e coruco-IJ1•!iiJluL b1ccp"ul. brJhialul amr'r~or. rndialii. prona1orul '01u1HL 111ardc pal11w, cubitalul ~nlcrior,
Se
~t de la . fkxurnJ
?' . -,
comu11 al Jcgcadur,
, . • , •
lorn!>nc;il11
, • '
k,1,·1111 111ic rq llHJio.:rn
_
n ·oa•ul
, ,.,),
il ·, " · · ·
„ ' Jih. • fUtOf 1UIU llltCflll llJ C04.1p.~tl.
ea e;i~ . !cmor~J f;;;c1c1 laia, 1>ch1o·pmt:1crn,. J:!Jtlll>Jnul J!llcno1. h1n;:ul pcrnmcr. ga;m,rncmicnii ~i solcJnd,
11.:~unl J_::gcklor; /llilrclc fcs1er 1'.1 11:\arnc.1 sa principală o.le SIJb111z:i1or al f.:nwrnlui (;lfă de uJ:tin.
IUi1I d~
_<,11,pul "'. ff.fru: tŢHl}~lu c~rc. !r~buic :1duşi b lu1ri;in1ca lor de rqi~u;, penim a pruducc o
H1şcl1i'• ronm1c!1c opwn5 HI aqwncu lor pnnc1p;ilă .'\rq11 nwf('hi >c con1r:1ct.i dinrnl ~1 prnr (llrnculo) de
nerale luni.;tmc;i lor de repaus: p1clo~11I. pcctor;ilul marc. m;11.-J,· dui;:d. 11111 1t111i p1qwil"r 1·,·rkhrak, 11iapsul
'
bt.ahwl, .sup1n:t1oru u11tcbr:qulu1, l'\JC-n!H.Jffl pun11111lui ~J ;11 d._· 1 ~t.~h·l~irj „:.uld11tt<•1ii t:oi..lp~cj. rut.durii :.:\tc1111

nis11iu) ai tu,1p1ci, n~d11rcpsi1J, g;1mb1c'rul po:.1,·11111, :.cimul /H'fl•fllCI, e>dc1mi 11 i Jc~ddt•C

1ura de
Regulile de comportare in s1imulare şi reeducarea ;l(e:;1or rnu~dii ieie.:; chiar
timpul din caracterele lor.
şcarea
:hiuluj Tirul .i include mu~cl11 ru o sini;ud origiuc, o sing111ă im;cqic şi una i;:iu dou:i ~qiuni. Rc.:Juc~rca
ş carea acc:>lllf 111u~cl1i nu ptmc pwbkmc· dw,chur, tk;~1 cd mult iu cu11<1;1~tcrca pr.;,·j,; ~ ~qiunii lor ;ccunduH'.
.1dine,1 c;u,· nu trl"l•uic >ii fie ro11fundali1 Cilu IJli)<·arc th: ~uh,;111upc. ,\~a 1kinc'111plu, f·•wb1nul ~111.:11ur .t.\CCul5
,lu1•ilkrn1 pic·iurnlui. Jar poale in ;iccfa~i llmp >ii facă }I '"J'•nJjÎa lui.
a~m11I
7î1•11l li rcprciim5 1111 p1up J,· JllliÎ\'hl cu ur1gi11i sc:p.irJlC, i11>cq1c cornu11ă şi jCjiu11i muhiplc;

uni în
! >lcrno-ck11Jo-m:1sioidiJnul. dclwidul. irkq1sul ;unii ele.
lip11l C '~sic rcprczcn1a1 prm 11111~du cu origini scp.1u1c. i11scqii t.lublc ~i ~qiuni 111uitiplc, cn de
c•crnplu: C\'Jd1icqisul.
era1ie În c.uurik lipurilor ll şi C. ;;rija r~~duc:11onilui trcb111c s;i iic ;1cc.:a Jc u olJ>tf\~ C(li1!1acpa ci;ab
u originilor şi i11scq11lo1. astfol CJ rnu;>d1iul s.â ;c cunuac1c în 1u1uhiuw. Se ,., ub:>cn·a, de :ii.1:1ncncJ,
oard. -~r
rccd11carc~ 1LJ1uror ncji11111lor rnufchilor rc>pccril'i, inliuudnd ;1s1ld p10c~;;dc: 111;doritc i.Jc ;,uş1iiu1ic şi
I iocoi>1d011arc.
nul ar. I Ti1•11l D iodud;; muşchi >nu grupuri rnuscul:1rc ·cari; swbili2~:1zil o po?.i!ic ohJi11udi prin ;1c1i1·i1a1cu
11int•I ;iltor grupuri muscubrc. r\ccşll 11iu~d11 '" <<'11lruc·1;i sul.>' lu11gir11ca 101 norm:il!J J~ rcp;iu>. E\cmplc: mareic
J a-şi do1s"I i11 aqiunca ~a d,· s!JbilizaH•r :ii un~hiulu1 inforîor :d umopl~1ul11i i11 motn.:nrul Jl>duqi.:i uniărul111,
iducc 111ordc fcsi.:r, pil11:i1ul lombclor, 1c·mornl L1;cici l~l•L

a~ive
oare,
nu lui REEDUCAREA NEURO-MOTORIE PROPRIU-ZISĂ
:1ene.
eului Dupii inlă1urnrea spasmului muscular prin comprc~e licrbiri!i şi dupii stimuliiri,
iră a abia la 3--'I săptămâni de fa debutul bolii pacientul va fi rranspuWJt la masa de
kinc1oterapie pentru reeducare. Se apreC:iază la 32-35 de zile perioada de contagiozitate.
~ului perioadă în care copilul trebuie să tie izolai, preferabil într-u s<~qii: de boli infrcto-
prÎJl 1.,'0nlagioase. În ;1cest timp orice efort poate genera .spa:;în şi l!Utorii sunt atiit de
prin riguroşi în această privinţă, încât socotesc inutilă şi periculo:isă chiar testarea valorii
:hiul musculare. După trecerea acestui interval, chiar ducă mai există (.'Outraclură, nu mai "
·1•.
~ctul este vorbu de un spasm dureros. ·1

I. Restabilirea „co11şiii11fei mint~le" a 1;wşc11ilu1; începe prin a învăţa pe bolnav

anatomia-· în special proiectarea inseriiilor - şi funcţia muşc.:liiului respectiv. „Paciemul
trebuie să capete abilitatea de a intre\jedeu acest punct de inseqie şi cfe(.'tul asupra
ii şi , membrului când muşchiul !rage de acest punci, astfel ca el sii poară urmări in minte
mişcarea efectuată pasiv" ( 124). Pacieinului nu i SC permite nici un efort ac1iv. atârn
i111ii
1t jj timp dit imaginea kinestczică nu i:stt: pcrii:ct rcsrnbiliti'l şi nu se remarcii o aqiunc
roorJonal<i a tuluror librdor mu>cul:ub. P:1cicnt11! 1rcbuic s:i fie co11;pk1 n~laxat. cu
a1en1ia l'ie şi nedistribuită. Dacă all'rl(ia· bolmirnlui începe să obosească. este mai bine
oi iii să întrerupem şedinţa.' '
und,
in mod practic, pacientul se concentreazii asupra mi~cării. in timp ce kineto-
ternpc;utul execută strict mişcarea rcspcc1i\'ii, de câ1e1·a ori. Este bine unwri ca
.,
 kinetoterapeutul să fixeze cu un deget pe tegument locul inserţiei. penlrt1 a aji.!1a ri
această excitaJie exteroceptivă restabilirea conştientă. ~
1. R~stabilir~a conrdrmârii sau. mai bine zis. comhalcrca incoordon;irii, aic
loc concom11ent. Kmetolerapeutul va controla permanent:
a) dacă muşchiul rcspec1iv începe să se con!raclc de l;i inserţie şi COn!iaqj
- . .
progreseaza spre origine;
. · .a
bJ dacă nici un alt muşchi nu încearcă să efrcturze volunlar mişcarea respectivă··
c) dacă muşchii antagonişti nu se rnn!rac!ă simtiltan. '
3. Reslabilirca fimCfiei mmndare. În cazul in care tr;itamemul, bine condu~
dă rezultate, după câteva zile sau săptămâni \'Om incepe sfi observăm contraciii
involuntare în timpul stimulărilor sau al mişcări IN pnsive /\ces1e comraqii sunt li

considerate de autori ca un semn al reluării control1.1lui central asupra muşchiului. În

acest moment, este pennis să se înceapă şi efortul activ: după două mişcări pasive se )
va permite bolnavului să efecrueze o mişcare activă, mai _apoi, el Ya efectua activ şi 1
cea de a doua mişcare, iar, la unnii. toate mişcările active. ln lot timpul acestui rroce$ ~ j
de reeducare se va uimări îndeaproape aparitia oricărui fenomen de incc>mdonare. ca
şi executarea corectă a fiecărei mişcări. De îndată ce apare unul din semnele expuse
mai sus, mişcarea activă se suprimă şi se reîncep mişcările pasive. „Pu_nclul culminant
al reeducării este desăvârşit în ·mişcarea volun1:11 ii, conş1icntă. Jn sfarşit, prin
antrenament aceasta devine snstinută, ritmică şi efecfrvă"' (J 24). .
În tot timpul tratamentului se dă o alenJie deosebită eventualei apari!ii a
incoordonării. Din aceste iliotive, metoda proscrie cu energie următoarele mijloace
ale arsenalului „clasic":
a) atele gipsa1e sau oneze;
b) masajul (acesta nu este îngăduit sub nicî o foimă, pe nici o parlc a corpului);
gr
c) înotul şi reeducarea în apă. în general;
să
d} într-o fază mai târzie, folosirea cârjelor axilare, skeeting-ul, mersul pe
m:
bicicletă.
mi
4. Sraţilme(I bipedă şi mersul. R eeducnrea nccstor importante funqii incepe
se
numai in momentul in care nu mai există spasm mu~culnr şi incoordonarea mişcării.
la
Pacientul va fi ridicat şi învăţat să meargă chiar înainte ca toţi muşchii membrelor ·'
inferioare să-şi fi revenit, cu conditia ca alinierea segmentelor crnvului să fie bine
fac
men1inut~.
cor:
Reeducarea aceasta se face gradat încerând cu o jmn:itale de oră pe zi şi
crescând treptat până la două ore. Mersul poate fi ujutal de cii~jc de tip cnnadian..
Reeducarea continuă apoi ambulator, fie in fiecare zi, fie de trei ori pe pen
fiiră
săptămână.

aSUJ
INDICAŢI! METODICE · va fi
Pentru a nu ne repeta ln mod inutil, ne vom muljmni cu o prc7cnwre sumară, care
care să scoată in relief loa!e indicaiiilc importante ale metodei. Vom rcd:i. spre unei
exemplificare, detaliile reeducării gmpului muscular anterior a[ gâtului, oprindu-ne
apoi numai asupra elementelor deosebite in ceea cc prive;;tc ceilalti muş<.:hi. ce ar
Exerd!ii pentru muşchii gâtului. Grupul anterior. Ace$ta esle alciiwir din dat, ~
muşchii s1erno-cleido-mastoidic11i, muşchi ce ap:-iqin grupului J şi tipului B (muşchi 3C!Îi'
cu o singură origine, insertie duhlă şi nqiuni mul!iple). Aceste :ictiuni suni 11c~ia
capului şi rotarea lui, ciind se contractă muşchiul rk o singură pane. Cirupul muscular
trebuie să se contracte egal de fiecare pane. înccpfind cu punctele de insenie pe
ap0fizele ma$toirliene, pentn; a produce o mişcare 1i1mică.
 Pentru reeducarea acestor rnuschi pacientul va fi culc~
.. . . . ' . ' .
dorsal. Umeni pnc1en1ulu1 atrng (0!1unlc mesei de tralamcn1 Cai u/
1
- • d
" pe masa 1n ecub11
· d
·

·· · · I · . ., · cs 1e rn_1;1111u1 c
111:11nile kHH'lolernpculu UJ, rolic:cle urcslnrn fiind a~cz·i1e iie ,11 •1: < ·<l l b ,·
1
l ·
. „, .. . . , „ · ~ 1.11 ce o na1·u u1
(punct de dirijare al c.ontraq1e1 mu$culnrc) (Fig. 93).

I \
~
lu~,
cţij
unt
În
se
' şi
~c~ ~

( j ,,
I·.

a ';j

ce Fig. 9.{ - Rretl11wrr:11 .<lcmo-r/cido-111a.11oirliu1111!11i. l'ozi1îa pacicnlului

şi priza kinc101cfopcurului.

i); a) „ Con.)tiil11a 111i11ta/ă ". Se cere padenlului sii se relaxeze şi sii lase întreaga
gmnate a capului in mâinile kincto1ernpeu1ului. Pacicn1ult1i i ~e explică apoi ce urmează
Je
sii i se facă, expliciindu-i·se funqia sterno-clcido-m:isloidi:rnului şi punctele sale de
inserrie. Kinetolerapeutul atinge uşor fruntc:a pacienrului pentru a indica începutul
le mişciirii de flexie, asigurându-se că pacientul nu va mişca torac~le, dind va începe sâ
i. se pnidncă contrnc1ia muşchiului. Se va urmări ca mişcarea să înceapă prin contraqia
la ni\'e)ul oricinîi.
)f
1e '' La inc;put, j se cere pacicnrului să trnniirească mintal mişcarea, fără insă să
focă neun efort fizic. Mişcarea pasivii se focc in serii de cfite trei ori. Când reapare
contraqia, mişcarea activă este la început permisă numai <lupii dou:i mişcări pasive.
b) Coordonarea. Mişcarea acrîvă vn li a1ent ~upravegheatil chiar de la i11ccpur,
e pentru n urmări coordonaren (contrnqie egală de fiecare pane, cu ~'lebut la origini,
fără suprapunerea altui grup must:u!ar). Kinetotcrapeutul \'il observa unnătoarele detalii:
- Contrnqia egală a ambilor srerno-clcidv-mastoidieni produce o senza1ie egală
asuprn ambelor mâini ale kinetolerapcutului. Dacă contraqia este inegală, pacie111ul
va fi incurajat să-şi concentreze atenjia asupra apofizei mastoidiene de panea muşchiului
care rcncţioneazii m:ii s!ah. Sp:1smul muşchilor postcrinrl ;ii g:itului poate fi şi el cauza
unei ccinrrnqii inegale. În acest caz, trchuic tratai. corect spasmul.
- Se vor observa comisurilc buzelor, cart: nu ~rcbuic sii fie lra~c În jos, ceea
ce ar trăda intrarea în }oe, prin ~t1b!'ai1ujie, n pielosului g:îrului. Dac:i, ];1 un moment
dat, se observă aqiunî rlc incoordonare. i se cerc pacicnt111ui să intrerupfi orice efon
ac1iv şi se coniinuii numai cu mişcări pa~ih?.
c) Ftmc[ia 11111.l'rn/a1ă. După rc>siahilirea conştîin!ti şi 11 coordonării, i se cerc
pacien111lui să indeplineascâ mi~carca de rkxie ii cnpului.
Acţiunea sccundură a muşchiului (rotarea capului) se reeducă in acelaşi fel.
Dacă contraqio este nest.itîsfăditoare, se va verifica spasmul in grupul posterior sau
trapez.
 ..:10 Rcnlt;carca ncur(HllOlunc

Grupul posterior al gâtului se reeducă în decubî! vernral.

- Capul va depăşi marginea mesei <le 1ra1amcn1, fiinJ ţinm m n1iiini.le
kinelotaapeutului, ca şi în cazul grupului ri111uior.
- Dacă exisrfi o interesare !l romboi:lilor. ~e vor <işaa .-,ub umeri perniie sa
saci cu nisip, pentru a apropia omophqii de linia mediană. . .u
- Picioarele, pentru a se afla in pozi1ie Jiziologid, rnr !rebui să dcpăşcasca·
masa de tr~lament şi sii fie ridicare prin a~czare;i ~uh g;imbc a ur:ui sul gros (fig. 94)._

Fig. 94 - Radw:ort'a 11111sd1ilor poHaiori ai g,i111l11i. Pozitin pacientului şi

priza i:inclolcrJpcHlului {Jup5 AL R~duh:scu şi CI. B:iciu, !JI}.

Reeducarea musculaturii g;itului rqire:i:intii, în conccptia acestei metode, un

punct foan~ important. Mişcarea de fiexie a c;:ipului reprczinră primul gest în actul de
ridicare din decubit s;iu din şezănd in ortos1a1is1_u. Autoarea chiar susti11e di aceste
aqiuni sunt adesea in~posibîle din c;1uza lipsc(flexiei capului, deşi muscuiatur;i
membrelor inferioare este integră sau 1ceduca1ă~ Corolarul acestei :ifirma1ii este
necesitatea de a trata foane coree! spasmul mu$cubturii grupului JiO.'!crior. Stemo-
cleido-mastoidianul aparjine grupului l şi, aiârn timp ciit el se aflii elongat, nu poate
să se contracte efectiv. Au1oarea crede cil, in ceea ce priveşte s!emo-deîdo-mastoidianul,
aproape îniordeauna este vorba de o disociere neuro-muscularii şi foarte rareori de o
paralizie adevărată.
Exerciţii pentru muşchii umărului.
Trape.ul se reeducă în decubi1 dorsal. Asocierea la aqiurica sa a muşchiului
ridicător al omoplatului nu .este socotită o mişcare dăunătoare.
· · N.B. Se va ave.a grijă să se împiedice scunarea <1ces1ui muşchi, care este de
mare folos chirnrgiei onopedice pentru restaurarea funqiei umărului, când deltoidul
rămâne ·paralizat.
Abductorii şi :uldudorii. q
g;ijă deosebilă se va acor(fa scurtării uiiuia din
muşchi, 1inând seatn~ de faptul că scunarea unuia \';1 împiedica funci ia anrngonislului
său.
Pentru reeduc:irea dehuid11{11i se vn !Îne scama de Spllsmul posibil al bicepsului c
brnhial şi al coraco-brahialului. ln acesle cazuri, reeducarea se \·11 face cu uşoar~
flexiC' anterioară a umăruiui şi a cotului. pentru ;1 rd;ixa at:cşti mu~dii. b
Rotntorii umlirului. Penim· res1:1bifirc;1 cou1rolului conştient a.supra acesior d.
muşchi, a1cn1ia pacienwlui nu va fi dirijatii asupra inscniiJor lur profiindc, ci a.supra
extero- şi ·proprioceplorilor din rcgiune::t corului. Rolarea umilrului nu se poate face
rară Slabiliznrea cotului. P:iciemuJ asociază de obicei renex ace:;1.: nctiuni. Deci, se
impune concentrarea asupra regiunii interne a cotului pentru mişcami de.ro!ajie imemâ
~i pe fa!a externă a cotului, pentru TOl:l!Îa cxlcmâ a braJului.
dis
 11curn-uw1uri~ - /vfrrodc analJricc
219

. NB. Subsrnpularul, principJl11I /Ol<Jror inkrn c:s1e un muşclii

Ci.!re nu se wmrnci!i
dtocoJo J~ lungun:a Sil dr: repau:;; deci, din rotafiu exrernii p<ină
i11 pozi1ia inrermcdiară.
IoliJ!Ut :.efor:: de catre rnuşd11ul 1nardi: pec1oral, asupra căruia trcb ic ~;i se conccnueze
:llc'nj1J buln;:11 u/01 pe :tccastă perioadă a mişcării. 11
CilSCâ.
. ~1a_":.le fi micul rumLoid Sllnt greu de rc:educat, din cau:;:a uparijiei
111coordonarn pnn con1raq111 concomilcntă lie a pecwralului, lic a trape:cuJui
. 94)„

;vs. Hceducarea fi.icându-se in '(.kculiit ventral, tit:buic: urmârit şi e.xplic::11

pac:icnru'.ui di presiunea asupra mesei de tratamenr llc'huie t'Xcrc:iia1ă
cu pieptul 1w şi
cu LlllltT11. flh:toda cowlamn5 imobilizarea u111ar11lu1 in abJuctic auit dt fren·cm
folosit{! în mttodde clasice. În act:isrn pozi1ie, ddwicJuJ şi 1r;p~zuJ
se scur1enză,
dezo1ga11iz;îod fur'.'.:ia :1dduc1orilor şi disociind romboidul Cu ase1i1.::11ca premisc de
incoorJonare, r.:e?ucrirca dc1·ine irnposibil.'.i ~j tulburările se permancn1izeazii.

EXERCIŢII- PENTRU MUŞCHI/ BRAŢULUI,

ANTEBRAŢULUI ŞI MÂINII
llîceprnf şi lrictpsul brnhî:il, muşchi 11111agoJ1i.>1î, cu mişcări ~incronizak, s::
recdud c011rnmi1en1. Rt'educan.:a se focc 111 d.:rnbit do1s;1l. FJexia nu se \'a e>.ccut::i
dincolo de unghiul drept al coiului, !În;ind scama de faptul di.peste această
limiui
un bicepsul nu ~e rnaî contrnctă .::frc1iv şi po;Jti:: i1pâ1eu irn.:ounlonarea. în ac:e.s1 timp,
antebraţul se \'<J găsi în supîn:.qic.
de
Ptnlru pro11a1ori ,r:i s11pi11111uri, d11J n:cducnn.:;; f.iron;1ţid se face cu coiul in
Jlexii::, se cerc pacii;-nitiluî să se concentreze 11supr:1 inscqiilor rn1trndului prnnaror şi
ste
1rn
sle pătr:.i1t1JL1i
!JJCcfhtd11Î brn/Ji;d. l(ccducarea CU Colul Îll L'X ltJlSÎt CCJ c COill'Clllf:JI ta ll!>Ujlf:l
prou;.110r şi ;1 lungului supinator.
Fll!.Wrii şî cxtc11surii dcgcrclor. Se face reeJucan:n ~cparntil pcntru fiecare
10-

deget. Se înccpe lotdcnuna cu mişc:1n:a Je cxtcnsll:. <lupii cure >c focc lkxia. i::trânJ
lle
ul,
p:.icientului s5-?i 1rn1i:.fr1c: alcnri:i 11supra inseqiilor flexurilor de pe f;:lja \'ohmi ;.i
o dcgt:Iclor. ·
To[i ccilalri
principiilor un1raie.
muşchi :ii pumnului şî ai mziinii ~e reeducă scparnr. conform
ui

le EXERCIŢII PENTRU MUŞCHII TRUNCHIULUI

Jl J!io-co.r1alii se reeducă în pozi!ic ventrală. Deoarece aceşti muşd1i, când se
contracră singuri, se co111rnc1ii sub luugirnc:a lor de repaus, lrunc/iiul va fi menţinui în
n extensie. DaCil este vorb:r despre un adult. c~·1e necesmii prt·2en11.1 a doi kinetolerapeu!i':
I unul cnre să mcnpnft pieptul şi un :ihul care să ridice membrele inferioare. Şi in
reeducarea _grupului sacro-spinal, ;ilt:n!ia \'U fi acord<llii IOI grupului ilio-cos1aJ, chiar
ci1nd intregul grup :;e nflă ~ub tra1ame111.
· P:ilr:itul lombelor cs1e considerat de at11ori ca 1.1del'iira1u/ ~t;ibilizator al
bazir111fui (nu fesierul mijlociu) Astfel. semnul Trcwlelc11burg (1·ezi Fig. 36) s-itr
dniorn insulicicn1ei pă1rn1~lui lombelor ('). În procesul de n:~·duc;1n' ~e 1·a tm11·ări să
nu 11p:1d ini.:oordonurt·u prin cobori'irt':a 11111iinllt1i Je c:i11c murele dorsal.

EXERCIŢII PENTRU MUŞCHII MEMBRELOR INFf.RIOARE

P:soarnl ili:1c: recflucarea se fo.ct· in dccubit dorsal. Dacii muşd1iul c:;1e complet
disociat Sllll efortul pacientului de concemrafie este minim, muşchiul poa1e li :;1iniubt
· prin procedeu) urrnâlor; St: sp1Îjină m..:n1flru/ inferior ncctat la 90~ şi Se Împrimit O
 220 Reeducarea neuro-motorie

-----
flexie accentuară, ln timp ce paci<"nl11l 11.ect~ază capul. cl_ir!fân~ asrfrl imrulsul srre
originea fibrelor rmiscubrc 11ic ps!1:i511lui. ln 11mpul P~cducarn, bnclotcr:ipe1111JI ahdtii:~
uşor piciorul şi arasii pe partea inlcrnă a genunchiului. Se va unniiri sii nu St'. producă
0 contraqie inutilă a croitorului sau a adducwrdor. , .
Ciind. se restabileşte „conştiin1a mîn!alii'.' asupra p~oas-iliacului, se Ya explica'·
pacientului acţiunea coordonată a :m:~lllÎ muşchi cu marele oblic_ Cân.d se contraciă
psoas-iliacul. contraqia marelui oblic \'a stabilii.a bnzinul şi trunchiul. ln 1imp11I unui
pas psoasul ridică coapsa, in timp cc oblicul fixe2ză ha7inul. Cc>nrrriqia sm1t1h•1n'ă a,
acestor muşchi esle necesară. .. .
Extensorii coap~ei. Reeducarea ace51ci funcţii trebuie 55 înccnpă in inorl
1
nemijlocit cu reeducarea bicepsului feniurnl (Fig. 95). " ;

rer
sau

h·le1
sem
! de {
I! pa ci
flCnt

i
'
l de ir
se fa
Fig. 95 - Rccd11carea exlnuici rnapsd, Rccduc3rc~ ~c face cu ~cnuncl.iu!
semi- flcct~l ( dupii A I. R.iidukmJ şi CI IJaLiu. !31 }, I medi

Reedncnrea cuprinde o prima pnr1e care ~e execută în dernhi1 dnrsal şi in care I

mi'>carea se face alternativ cu mişc:irea de 11exie a coapsei. O a doua par!e se execută .1
. în 'decubit ventral. Membrul inferior se află miinrnr la ma;ginea mesei (dar nu în
abducfie), cu şoldul flectal la 45°. genunchiul pacientului ~prijinindu-se pe genunchiul
kinetolerapeutului. Se execută exten~ia conpsei, cerând paciemultii i;ă-şi concemrezr
ateniia asupra inserţiei bicepsului femural. Odată mişcarea a.iu!isii la ni\1elul poziţiei
fiziologice, se cere transferarea ateniiei asupra marelui fesier. ln ncesl c;iz, pacientul .
ratează coapsa în afară şi foloseşte fesierii mic şi mijlociu şi nu marele fesier. Dacii ·
se pennite această mişcare - spune autoarea - paciemul va invăja să meargă cu
membrul inferior rotat'"in afa1ă (?!). , . .
·-· .Cvadricepsul. Reeducinea acestui muşchi \·a ţine seanrn <le faptul că el este un:.
muşchi din grupul 111 Ii-lea. care se contrnctă in mod sa1isfăcător dincolo de lungime~
sa de repaus. Contracţia cvadricepsului cu genunchiul în extensie· - aşa cum se face
in iratament.ui postoperator al rezecţiei de menisc - trebuie combătută în' trarnmentul
paraliziei infantile. /\cest fel de wntrnqie - spun a11torii - produce genu recurvalum datelor
şi. mai grav; duce la disociere musculară. Conş~iin\a pacientului esle astfel greşii amerio~
diriia1ă nsupra punctului de inseqie rotulian, in timp ce in<,cf!Îa muşchiului se tennină suprnad
pe apofiza tibială anterioară. ,.Pacien!ii astfd lrat\l!Î sunt capabiiî :;ii mişte rolula. dar \·irus11lt1
nu pot extinde. c:omplet ;g!!nunchiul ~eclat" (~ ].f} {Fig. 96). D;icii exi~tă scunarcn căire, Pc
grupului muscufor poslermr al ~o~rs;:1, contraqrn cv;idricepsu!ui nu ~e reiate prwlnrc. \!
Dncă există scurtarea 1cnrnrulu1 fasc1e1 !ma se ,.a {)bscrY;i ~ă mi se producă disocierea a.
portiunii mediale a C\'adricepsului. b
~ubstii
 Rrrduc;irca ncuf{l·n1otoric - Mcrodc un3!i1ice

-~~-J--~~
t·'l ~
,/
(~~")
l'}r)
. I '-.
"' ~ i j '

i "', __ . .'.... ~
\ .--···"1
-t
I
' -·--=~- . . . .- -
\ /~.,,,. r •. 1'
„ I
l I
J I

l
I f
..-""'"! t
'<::.::,_...-J

Fig 96 lfrcd11rnrea rra1lrirq1.w/11i Conccnlrarc~ :ilcn!ici pncii:nlului

trchuic să aibA lt>c »upra 11p0fi?Ci 1ih:dr ~i nu asupra rotulei.

H.nlaturii coapsei. Pentru concenrrarea bt1ln:ind11i se pot fixn ca puncte de

reper unn:itoarele inserţii: troh:1nttnil 11111re şi· re~pc.c1iv spina pubdui (pcnrru arlductoni.
sau ~· mui hi ne - ca la umăr. fe!ele interne şi ex1erne ale genunchiului.
· N.B. Sp:ismul fesierilor poale împiedica ro1are;1 internii.
il1uşchii gambei. Prnlr11 tricepsul sural p:it'icntul este :i~c?af în de-cu bit dnr~al.
lvlemhrul inferior al pacientului este sus1irrn1 de către kinetotcrnpeul, genunchiul este
semiflect:it. Palma kinetoterapeuwlui sprijină pl•mta pacientului. cu indexul şi mediusu]
de o parte şi de alia a călciiiuluî, pentru a preveni supina!ia sau pronilJia. A1en1ia
pacientului este îndreprnlii asupra inseqici solearului. Reeducarea se focc apoi cu
genHnchiul extins. nten1ia dirijî111du-se asupra apofizei pnsterio:irc a calcaneului. locului
de inseqie a tendonului ahili;in. Pacientul trehuie să inll'k:!f'.5 c5 extrn::ia piciorului
se foce din ioatc cele trei corpori ale muşchiului 5i c;i lrcbuic să aillă loc î11 sens strict
median (Fig. 97).

Fig. 97 - Rccd11wrca 1rircp.wlui .mril/. Pozi!in r:1eicn1ului ~i priza

ki11c101cnpcutului în prima ,fazfl a l1:i1.1111cn1ului.

l < f ! • ::~· ' I • '' !".-•,. . ···::·.

- . 'ASPECTE CRITICE
• Metoda Kennv este într-:1de\'ăr orieinală. chi:1r d:icii nu cs:tc .tocmai conformă
datelor ~natomo-pniologice. At11oarea nu n;.agn c:i:iste111a leziunilor celulare in coarnele
amerioare ;de măduvei, corcspun7ăloare muşchilor p11ra/iza1i. dar se cuno.~c şi fenomene
supnrnd~ug;:ite (n."versihile). după cum este cunosculii :ist5zi şi localiznrea mi0ilrop5 a
virusului poliomielitic. Este posibil ra !'pa~mul ~ă producă fenomcpeii: descrise de
către. Pohl şi Kenny, iar probn lor terapeutică esle convingătoare. I
· Vom re\ine trei principii pe care se ~prijinii metoda: ,
a) Participarea co1ticaliti\fii· în rfi:ctunrca mi~cfirii.
b) Neccsit:itea de a supm·rghca şi împiedica c0n1inuu apari1ia incoordonării şi
~ubsti1u1iei.
 222 Rccdrn:ar.:a nrnro-moto1 ic

c) Luneimea de contrac1ie urilă a muşchilor.

Este ad~evărat că metod~ are şi exagcră1ik ci.
Ideea contraqiei singulare a muşchilor p:irc a~!5zi o forni;i dr in!rlcgcrc dl'Nk ~­
Pentru produqia contraqiei urlui singur muşchi, a unui grup de fibre -: cum ,';:~­
autorii - esre nevoie de un aci sclcc1i\' de conccntrnrc, un efori, care nu ştim în?
1
măsurii este
• •
indi~pensabil reedudrii. Se 1in<lc w1 mai mult c:1 rccduc;irca ~:i fie _g:Îndii;ii
în gestun, m acte. . .
Substituţia mw;culară apare cd mai freCl'cnt ca o nevoie <le adap1arc .
ornanismului şi nu credem cii
....
ca î111pictc<.iz5 în :işa man: 1n;i:;urii asupra unei
'
cor„c··i"
.... t
·
r.:cduciiri. Cel pu!in,.după trecen:a unei anum_iw pcrio:idt: de timp. actast;i subs11tutic
trebuie încurnjlllă. Altmin1eri, ce rost nr mai arca întreaga chirurgie onopl'dică de
transplantare musculară? '
În această categorie discurabi lă iniră şi toalc rnntraindicJ! ii ic riguroase pri 1 ind~
balneoterapia, înotul, cârjele axilan:.
Cri1ica privind limitarea ·metodei prin descreş1cn:a în proporţie ;mpre:.iona 111 ~
a frcc\'enlei poliomielitei este relativă. McioJa :irc nedenşi intlic:11 ii şi n.:zuliJ1c si in
alre leziu;1i ale neuronului motor periferic. ' ' '
Este cert că me1oda a imbogăp! cunoş1inţde noastre fiziologice cu d1cva
noJiuni de mare importantă. Metoda s-a bucurn1 ~i se bucură dt: unilnime ;1precieri,
rezultatele sale practice •fiind dinire cele m;1î \';iloroase.
'·\

METODA PHELPS

Numele lui \V. M. Phelps este legat de reeducarea şi de tr:11;1mcn1ul ln general

al paraliziilor spasticc i::crebr;ilc. S1dlucit reprczent;:nt al chirurgiei onopedice
americane, e! şi-a dedicai aproape întreaga :ic!i\·i1;.:1e micii.ir infirmi mowri de origine
cerebrală. Bogata sa experien{ă a fost i11globa1:1 in metoda care ii poa1 Ui numele, el
fiind printre cei dintăi din lume cm: s-au ocupai in mod prc:cu111p;1niwr de <Jccaolâ
problemă .
.'fv1etoda Phdps nu este însă o tehnică originalii şi cxclusi\·isiii, ci mai dc:grnliă
un mo<l de a privi boala şi de a încerca să o amelioreze ..Am in1rodus-o printre
metodele analitice, deoarece baza tratamentului lui Phdps este rcc<luc;1rea fieeărui
·' muşchi in parte, cu urmărirea progresului realizai.
Metoda este o îmbinare de tehnici sau modalîtă!i, pe care autorul Ic recomandii
eclec1ic, în func1ie de forma clinică a cazului, de grnvit:i!ea lui şi de stadiul de
dezvoltare psiho-mmorie. Autori diverşi, încercând să sistematizeze ;iceste i11dica!ii,
au găsit până la 15 tehnici recomandate de autor. Dintre- acestea \'Otn cita: masajul.
mişcarea pasivă, mişcarea aclivii, mişcarea sub rezisteniă, mişcare<J co11<liţio11:i1ă,
mişcarea automată, relaxarea. repausul ere. Să mi ui1fim că Phclps a fost chirurg
ortopedist şi că prin:rc mijloacele sale principale :.c situează cck ;de SJh:cialitiiJÎÎ sale.
În linii generale. metoda· respectă progrcsi;i <.'fortului: 1.k la simplu la mi.;;rări
mai complicate, mai ample. de dura1ă mai lunga ~i rn un efort mai mare. Se 1rece de
la mişcări pasive la cele asistate şi active, de la mi~carca unei singure anicula\ii. la
a
mobilizarea simultană două sau trei anicuh11ii.
Pacientul este invătiH să se rclaxoe, iar pentru p:icicniu! aletozic Phdps.
înaintea so!ilor Bobnth, remarcă pozi!iilc rcflt:xinbibiio1 ii, <lin care mi;.drilc se pol
face cu mai muhă uşurinţă. ·
 -----------~·--·----

. $i '.1cum. _c:ueva cuvin.r: de,;pr~ mijlu:1n:k·• orii;inalc ulc lui Plit:lp~. mijloace pt
. C<lfe 1..:-.a imbogapr cu scnl!1il1L·;q11 !JL1Ppa1ulo1~icc noi, de<:i cunoscu1i: în bună p:ine
pă~i1~.
'" ş1 inai11tea lui. - '
I ~Jitii! '
!\tişrnrra c.011dl!io_ua(;i este poa1c cca mai inl!.:ri.:~ant;i contribtf!ÎL' a lui Phclps
în te la rcc<luc:irc_a 11curn"ll;o10nc in l/\IC. Au1ornl \OCOtqrc c5, în lip~:i unor stimuli norm;ili
5ndi1~
prnp1'HlCl'flll\'J. trebuie ciiut;Jtc: alic cfii de con<luL·cn.: u irnpul~ului :1fi:11;nr, cart sfi
dckllliine o mi~carc 11cintîucnpJli1 <le tonusul i.:n.:sclJ! din muşchi. Ct1 ;drc cu1·inte.
Jre 0 .
!1cbujt s3 r~cduce alte căi :;cnzori1ilc. CondiponJrea cs!c i11v;'1i111<i dupJ prinupiik lui
JfţClt
f'avlov, in scopul J.: a ~1;;hil1 i:f1ile fund;1men1;1k J,~ rnişt.:are ;.iuto11.1;itf1, d1~;1i:_:;11c dt
rtu!ic cupilui 1111rmal. Se foluse~c dou;1 di:
:ii <le
a) J\fişcarea rcciprncă 1·ul11n1cmi poate fi in1i"qau1 prin repell11e mişdri pasive.
în mod reciproc. Această tehnică C$IC folosită în hemiplngiile spl!Slice, în care
11i11d"
p1oprioctp!Îil normal[! a membrului sirnf11os 1·a ucbui s3 rnl1uen!e2L' fornrnbil şi sG
irnprirne o 111işc1m: norm:llii membrului kz:u.
1'1111~
!v1işe5rilc se fac leni. ritmic. rn caractn s1inwla1i1· şi perfrc1 ~ime11ic. /\lişd. rik
şi în
trebuie ak$e din grupo! mi~c:11i!c11 co1111:11c, de Ji1cctt1 u1iliw1c, lc:~;.ilt ele necesitfqile
fiziologice cele mai simple.
llCVij
b) Plit:lps a fost printre primii c;1re at1 inicks obscn·uiiile de mart' insem11ăliltc
:ieri,
nle lui Egel cu privire la înfluen!a muzicii ;isupru mişcărilor. E_gel a ar5tat că nw;,:ica,
la un ;rnumir ri1m, varîubil de la individ la indi\·îd, este cap:il>ilii să elimine rnîşcărilc
În\'olunlare ale copilului a1e102ic. Plielps reia i1t·ea~t;l mcto<lj şi adaug;i muzica riimid
mişcării ncliv!.! reciproce, ca un coudi!iona111 audiriv. Chiar dacă r5spunsul nu csie
condiţio1rnt, aşa cum ii în!eltgca Phclp:,, sri111ul11I ;1uc.li1iv inrcrfrreuzii cflik
proprioceptive. Şi altî :111tori uu p11blica1 n:;rnltutc f'al'orabile prin folosin:a muzicii în
crai rer:duci1rea lhlC, in spccbl în formele altlOzice (JJ, } 7).
li ce l\!.i~c:1rea :rntom111ă (co11/î1sio11 teclwi(/lll') reprezintă un ::dt apon originul al
!ÎllC lui Phelps. Aceasta consl;J din iced11curea unei rni~ciiri pierdute iota! sau p;rqi;:il, prin
, el 111işcarea suh n:zi~tcn!ii l;1 un al! 11i1·.:L Astfd. pt•n11u rcecJucare11 mişd1ri1 <le Ocx1e &
l:i!Îl picior 11!11i $c c.\ecutii fk>.ii1 >ub raisl«n!fl ;i gt:nu1Khiu)ui s;rn a şold11!11i. (:\se \'cdc<.i
mt:1oda Kabat.)
abâ !'ro11::11rc11. apai eierea onopeJiciî (or1ezareu) - mai bine zis - a reprezentat o
1tre ' ~. '
allii prencupurc n n1itorult1i, cons1i1uind un domeniu în care a u<lus'n11meroase co111ribu1ii.
.rui El a imagin:u m1nH:roase <1parate cure sâ pcrmi1ii mcr~;ul şi s1u1iunc;:i acestor pacien\Î,
sau ceva mai muli, să asigure menţinere.a unor poswri· n:flex-inhîbitorir.
i<lu Din vasta sa exptriciJ!fi chirnrgicull1, l'hclps ne-a lran~mis ohstf\'DJiilc $Ule
de ;isupra unor rezulta ie re1•iizute d11p5 rirnp iuddungat Concluzia autorului ern că, dintre
ţii, toate opcrariile prncricate in parnliziik spas1ice. rczulw1cle cde mai conswnt bune şi
ul. durabile .sunt furnizate de anrodeie.
!ă, În sfi\rşit. spre dco~cbirc de al!i autori (!'!6). cnre indicii în acc:s1e cazuri un
1rg tratament intensiv, execuwr de dtn·a ori pe zi. Phdps consideră i:ii reJ.11ltatde cele
Ic. m:ii bune se ob1i1i cu tlll îraranH:nt kinetii.:: exi.:cutat o dală la duuii zile.
"iri )}

.?:
.le •'1•

lo ··r I·
''('

\·'.' f
'.•~
·~i;
s. .i:. •.'
:>I
 CAPITOLUL 7

REEDUCAREA NEURO-MOTORJE

Metode globale

METODA MARGARET ROOD

Jvlargaret Rood. kineloterapeu15, şi-a de7.\'olla1 mt'!(l(la sa de Ir alnmrnl ln

Universitatea <lin lnriianopolis {SUA) în anul 1940. Me1oda se :idre<;cază parnliziei
spastice cerebrale. Deşi metoda se :idrcsează St'krtiv prin inhiharc şi ;ictiY;irc a unui
singur muşchi. ea nu este una analitică. siimulii fiind giindi!i in modele tk poslur~
globală şi mişcări comple:xe. Paralel cu dcz\'ohnrea ftmc1ici motor ii se pune un accent
11
deosebit pe dezvoltarea func\iilN viia!e şi sen7flfÎ:ile. p
Funcţiei motorii i se recunoaşte o compone11ii mobilizatoric tfa:icirl şi una b
stahilizatorie (ronică). Reeducarea nebuie f;icută în secvcnp dezvol!iirii fi iogeneticc c;

~I1
srnzo-motorii: (I
Trcnptu 1 - Mal>ili101ra - t'S!C rcprt7cntJ!â prin p>imck lrci mnât'k:
a} Modelu! fkxicî dor~ak (moddul postmii de rnptl. prin qnl,ilirca dniin se fnirgrcni:ii ;:ub
control ccnm1l n:nc~dc tonice cc-rvipk. pcrmi\:ind eliberarea mişcărilor bil:Hcralc aic cxocmii:i!ilm.
·i ·
'î:; P1
bJ Rostoţolirca. • ca
c) f;-;tm~i• Intalii („po;tura păpusli").
· Acca~tă lrcartă corc;puntlc dczrohării copilului normal de ln (l 13 J luni. se
Treapto a !l-a - S1ohi/i101eo - este rcprr::cntal:i rlc: Pr
a) f'ozi1ia .. in patru lahc„. IO'
b) Ortostatismul. . m<
T~a{>tu o lff-a ·.• Mahili1u1ea rlc::rnlla1â f'<' 51u/,i/i1at<' A iri se inlc~rcaz~: mersul. :ikrg?.rra, ·
prdu:n<iunca şi orice af!r actÎYÎtâ!i compkxr prcsupunimd o buriii tO<>rllf>lmC intre pos1urii şi rnişrnrc şi ClC

dczvoliarca sim!urilor de oricnlarr in >patin. ad1

Treaplrl a } J.'-a - fndcmilnorctl
mii
Mijloace terapeutice
mu
Mufte din tchnicilr de trnf:imrnt lui /I.largare! Rood ;m fn~r :i<;t:1:>; prrln:ile de
;1lr mu
ahe metode (vezi metodele Boba1h, Vojla). A~tfd $Unt: r0<:t111ik rehn.inle ~au foci- Efr
)ilaloare, stinrnlarca reacţiilor de echilihru. trecerea activă dintr-o p0s111di în :i!la ere. efe<
„ Originală ni se parc „stimitlarca rrnprinrrptfră fo tratamr.nt;t/ dis.fimctiilnr ". aqi
Astfel avem: lura
toar
 Rccdwarc~ n..:Uf()·11101orîc - !lkiode globale

l . .Stimulări la nirelul trg11111rntdor:

a) Pc11xr.ilar0a. Se folosesc pensule moi cu mângâiere rnpidă în zonele culanate
rnrf(Ptlr17fttoare muşchiului în cme vr..:rn sa focililiim con1rnqia. Concomiicnt se
produce inhibar'ea spasmul11i in muşchiul antagonist. Stimularea se face 5-15 sec,
dcctul put~nd aven ·o laterqii de ptinfJ la JO', Tehnica necesită o bună cunoaştere E
inen'ilJÎei .şi a dcrnrntoanielnr cnrcspunzătoare.
Exenipiul cel mai hun e~tc constituii de pensularea m;ileolară extcmfJ. care
facilitea7fi c,ontrncJia gambierului anterior şi relaxează tricepsul ~urai.
. După autoare, se contraindică pen$ulările in următoarele cazuri: genu ne.mm
::pJ~tic, la copilul ~ub 6 :mi, pc coaste (contrnc!ia muşchilor respiratori), în regiunea
rcrian:ilă (po;ite produce tulburfiri miqion:ile).
h) Sri11111/1i1ile c11 ghcofă. /\celcaşi efecte se pol produce prin frecări dure (de
3-5 sec) cu o bucată de gheaţă. Autoarea spune că după aceste stimulări pacientul
•poate dc\'eni c:1p11bil sfi excrme cnntraqii izometrice. S1imolarea pe nbdnmcn intiircşte
func!in lonicil a cvadricepsului; aplicate pe partea drenpt<'i n torncelui (~uperitir)
(rin1rizează respiraţia profondă; pc buze şi pc Yârful limbii nc1iveazii inghi1irea şi
'orbirea.
c) Mângâierea 11şonr1î (.3 min) pe ccafE în zona C2 - C5 produce rela:rnrca
d) rlpârnH·a artic11/nrii are scopul de a intări stabilita1t:a prin stimuhue11
proprioceptorilor articulari. Api'i!>area se face i11 axul lung al corpului sau al unei '
I

extrcmitll!i, cu o greutate mai mare decât a segmdntelor sau corpului rcspectÎ\'. Aceast3
tehnîci'i. pe care noi nm numit-o srahili::are AI. Rond t"Sle panea cca mai valoroasă şi 1
mai fundamentată ştiinţific Acellstă presiune srinrnlţază proprioceptorii aniculari şi
foci!irc:iz:i contrnqiile mu~cl1ilor cu funcţii post11rak. Astfel. prin apăsare pe cap. sau
purtarea unor greutilţi, se focilite;:iză ex1cnsia (muscul~tura coloanei vcrtcbrnlt·). Com-
presia pe şoldul nectilt in axul femurului :>1a- •. ; ~;'
bilizeazii pozi!ia „în p:itni Jane". Compresia pe '.:: ~i-
~~;;~i9~~~wîzcazfi flexia dorsulă a piciorului etc. ~~!~t:, .~
.., I . 1- . \ '.i: ,·"
-... :\ k st1m11 an: ''F. '·
a) Cinrânirca câ/câi11/11i şi a altor repere, ''"'::
Prin ciocănirea rnnrgînii mediale plantare a i.:;~
c~lcancului se :ic1ionează nexorii dorsali lalr:rali:
scurtul pcronier şi extemorul comun al degetelor.
Prin ciociinirea călcâiului plantar - se acti\'cază
toli nexoriî dorn:ili ai piciorului. Cioc~nirea
maleolei rcroniere produce contr:iqia peron ici îlor;
ciocănire~ maleolei tioialc activează supina1orii şi
ndductorii piciorului.
Efecte ascmănăto<ire ~e obtin la nivelul
mninii prin J'CICUtarea apofizei Stiloide Sau Cubitale.
b) Jndoirca rapidă duce la inhibarea
mu~chilor
, nexori. jndoirca Jcnrii. ~usrinur~.
. inhihă
muşchii extensori şi crc~te tonusul ncxorilor.
Efrctul inhibitor ni ncxici lente este produ' prin
efecte secundare ale fusurilor musculare şi nre
nc(iune numai asuprn muşchilor cu funqic pos- Fig. 9,Y - Stimul.ne;• ostoslntismului prin
turală: sole.arul, va şi ii, I cnsornl fasc ici lara. ;\ u- ;1pi1~nrc-n pc unu:-ri in metoda f\!~rgarct
toarea recomandă ca ace:.istă tehnică să se execute Rood.
 cu băgare de seamă în spasmele în Oe.xie
fiind că ~rnşchii ca:e !rec ~edou~ <irtic 11jd.~
fle:rnn şi ad<luclon, reaqwneaza prin· a111,
1erea ionu.oului mu5cular. Ctei-
c) J!işnirile li!Hle, ri1mice, ale e~ ·
mită!ilor, ca şi legănarea suni elem(~e,
rdaxante (leagănul, balansoarul) (Fig. 99
3. ;\Iijlollcc aju1:'\to;1re ·
/f
a) Se 1econrnndă e.n:rci/iile (· 11 ;,1
,I . e1e
de rauciuc, Io osne ca extensoan!. A.s1fcl
1
hemiplegici, se cere îniinderea Î!ielului' a
ajmorul fe1clor dorsale ale mâinilor (se rea~·~
zcază ~i creşterea rufului stabilizator alabu~.
lorilor umărului); pe spa1e culcat, cu genunclî11
11 ectap,. rne
. Iu I trecut Ia Jtmrn1a1ea
. - coapsdo
. l
ş1 gambe or se cere depiinan:a genunchilor
t

pentru creş1cre;1 foqei abductorilot; inelul

poate fi întins cu din!ii, in dccubir l't'lltral
antrenând astfel extensorii cefei, (for şi
masticatorii. Grosimea şi lungimea inddor de
cauciuc sunt 1Hlap1a1e scopului, vârs1ej
copilului. foqt'Î sale ere.
Fig. 99 - Legănarea copilului cu capul în jos. b) Vibra/ia s1imulează fibrele I şi
Mijloc de rdaxarc. m:iri:şte tonusul muscular. Se aplică pe muscu-
latura abdominală sau pe tendoane l 0-20 sec
folosindu-se vibratoarele aparatelor de masaj, sau diapazonul. '
c) Prehensimiea este reeducară cu ajutorul unor mingi mici, a pompelor de
cauciuc, a pistoalelor cu apă, ruloului de aluat, uneori simple bucă\i de frânghie.
Aceste obiecte sunt folosite în pozhîi di feri1e, penrru facilitarea stabilizării in timpul
exerciţiilor.
În ceea ce priveşte hipertonia musculară, <1şa cum o întâlnim în parnlizia spasticii
cerebrală,Margaret Rood recomandă pentru relaxare: flexia lornlfi (postura fetală),'
ros1ogo!irea, legănarea. Muşchii'importa111i peni ni' pos1urii, adesea deficitari în accs1e
cazuri, sunt stimulaţi prin pensulare.
O concepjie cu toiul originală sus1ine Margarct Rood în ceea ce priveşle
dezvoltarea funcfiilor „ vitale", căreia îi descrie 7 el<ipe:
Prima elupă este cca respira/ori~ (inspiraJia şi cxpira1ia) .
•4 doua este consolidată la începu! de /ipât. stniuu/, /usc. care duc la consl>lidarca rimmlui
rcspira1or. Aceste rcac1ii de apărare suni prc:7cntc irrniwc de dczvohJrca sirniun!or gus:ului şi mirosului
(func1ii discrimina1ivc).
 treia şi a patra etapă sunt cele ale s11r111rl11i ,•i i11ghi1i111lui. funqii cmdatc de rcspira1ic.
Acestea suni legale de moddul de ilc:dc ~i c~lc n~cc.s.:u >li supra1·cghcm cvntraeţia !lcxvrilor !'ă1ului
pentru o corectă inrci;rarc' a aci;-slor funqii.
A cincea ctapii este a fmwfiei. legată şi ca strâns de rcspirnJic. Ea dn·inc posibilă dnd :ip.;:rc
modelul de extensie şi poale fi iudw.;;r lcraprntic·. Nu se p1•a1c c~rc lJl·ccr;:a la ~CC$1 sw<liu d;ic;i nu 5-M
consolidat clapele antctioarc, in special suj)tul.
A fll.<ea etapă cs1c aceea a 111a•·ticu/if!i. fatc prima mişcare nmigr;i\·i1111io11alli - spune Margnti:I
Rood -, fiind s11'lins kgala de mişc.'lrilc limbii. Pentru copiii c>r<' nu au ajuns la uccas1ă ct<ipă, Sl' propun
cxcrci(ii speciale: suptul prin pai, prinderea cu ~ura a anumi1or obici:lc, intintlcre:i cu gur;, (cu ,iinjii) a
inelului de cauciuc. •' e
a
• De fapt ridicarea c~pu!ui cs1c muli anJctÎ(>:1râ /N.A.).
Sl
 R~tJuc;H~a neuro-motorie - ll'fcruJ~ gluh:ile

le~ie d
a1
Ul1:111t1. c1<Jpti, est~. ar~c~ ~ .~·o;li,1rii anfrul111r. Pentru accasl~. :iutoarca recomandă multipk forme
• ' I
lic1i1ar· .
. ' li de "I• {1cc.irc~ pc11bucala ,u i•hL'i!IJ de r~·r „ :i 1•11 "" 1 i.... :. 1ubu umzuwn1, J;ptruni~trul.
de. sllmulur"·. fa cx1•1crn, 1
r„ ·fo
,·. · 11 · · · ·
flll Ct ' . . · • -
tj, g11nuu:,11c~ limbu ~te). i\c.:.,;1c C.\~1c11ii • c.ind ~
1 ) I ·ul I·· I' ·r1111t··
• · .... ...
·u
.... :, 11
1 J, I · ' ·
1. lO::.c )I 1 uc unpu1 1aurc.

le e~lr · ,.
I e. Aspecte critice
eme'n1c
~· 99). ·Astăzi, metoda ne apare c;,i o conslruqie <lflifici11lil, care ne face uneon sa
zlimbim. Dar, recunoaştem în ea mul!e clemente \'alowase, uliscr\'ltfii psqioase făcute
·u inete cu buu ~im!, w!uţii ingenioase. Sii rerri11rcăm foptul că multe din recomand.'irile sa Ic
Slfd, la au fost .rncluarc de alte metode: relaxarea în pozi!ie fr1<.1lă (Bobarh), e\'oluţia în model
ului cu de lkxie şi de ext.:nsie (Vojl:i), stinuil:irilc, stabilizarea prin presiune articulară etc.
e ren\i, S1imularea senzoriulă e!>te de asemc11ea un fapt imponant, care a fost amplificat Îll
abduc. alte metode. Meritul auloarei este acela de a ii fost pr îma care sa ar ragă ate111ia asupra
11unc1m acestui fapr. "
1flSdor
Penrru noi, deosebit de utile ni se p:ir cH·rci!iile pentru stabilizare şi construireo
1chilor ,mi~;ciirii pe ;;1abilizarc. Aceslt'. exucitii sunt în majorili11e alcă1ui1e pt presiuni in a;.;ul
inelul longi1wlinal asuprn 11nicul111iilor dt: spriji11. De la sini;: î1qdcs că <1ccs1c excrci1ii se
cntral, allre~cază în sptcial formelor ataxice şi 1fol;inetice.
Jar şi
:lor de ·~:·

â1s1ci
METODA KABAT (METODA DE FACILITARE
: I şi PROPRIOCEPTIVĂ NEURO~MUSCULARĂ}
1USCu·
Osec,
.. fvfetoda doctorului Herman Kaba1 din San Francisco (SUA) a :lpiirnt cii o
reaqie la rnncep1îile !îmitati\·e, Joc111iciste, ale me!Odci Kenny. En S·il dezvol!at prin
:)r de
apn1pierca ulterionră n unor noi notiuni de fiziopatologie legl!le. de automaiismul
ghie. mişciirilor şi Je rolul :rnbconicali1jţii în fiziologî<.1 sa, precum şi dt internqiik
rnpul
facilitatoarc şi inhibitoare dintre neuronii mptori medulari, fie ei honwlaternJi, pe .i
acelaşi <lermarom sau suprniacenii, fie ei hetcro!illcrali (Shmington).
!
s1icli
ală),
:cs1e Fundamentare teoretică
Contraqia musculară comandată direct de un centru cortical pare astăzi o idee
eş1e . simplistă. Este adevărat că, printr-un efor1 de conştientizare şi de voinţă. cortexul
poate să comande contracţia unui anumit muşchi, dar aci.::mi este un act de selecţie,
care nu se prodqce în activitatea obişnuită.
1nlui După cum ştim, în mişcarea voluntară descărcarea prirm1ră vine de la cor1exul
:ului ·
motor prin calea cortico-spinalii şi neuronii intermediari la celulele. cornului anterior
i1ic. al m5duvci. Răspunsul este însă in11uenţal într-o. miisură considerabilă de gradul de
ului excitaiJe de la nivelul sinapselor (rezultală din reflexele proprioceptive şi posturale)
şi din descărcările eforcnte de hi cerebel, nucleii bazali şi rnmchiul cerebral. Nu
lî.lfC
„;iu
1wmai intensitatea mişdrii este modulată de aceste excita!ÎÎ, d:ir sunt influen1a1e
ph1sticitatea, 1onici1a1ea şi coordonarea mişcării. lntmlcpendenta funqionalft a diverşilor
1rcl centri motori .superiori face îusă ca mai in toate cazurile tulburirilc să lie asociate şi
iUll
în foarte pi11ine cazuri unul să fie complc:I abolit. Aşn se foce că în .1on1e cazurile, cu
) " exceptia paraliziilor totale, ex.is1ă tulburări nu numai ale fortei, ci şi alt: coordonărîi,
ale plas1icită1ii sau itle automatismului însuşi. .
pţ acesle dare de tiziologiţ nervoasă, doctorul Kabal ~i-a f w1clamentat metoda
sa de faciliture proprioci:ptid1 ue11'ro·11111srnlarii. altt ciirei idei principale sunt
 228 Rreducarra ncm11-mo1<:>ric

. _ ~)- Con~t~lar:a că e~cita!ia .suhlimina15 ne:rnir:'i execu1ări_i unei mişcări JlO<ite.

fi mtanrn, fac1hta1a, cu st1mulr dm alte surse. Lin surnul exerc!lal asupra celulei
cornului anlcrior al măduvei excirii unii neuroni motori astfel încât ei sii dep<heai; ~
pragul lor şi să descarce impulsuri aferente spre muşchi. în 1irnp_ce multe alte ~el~~a ·
din acelaşi me!amer rămân la un pn1g subliminal de excitaţie. ln::um;iiea excitari:
subliminale a acestor celule cu ~lte surse de excitafÎe poate nducc nivelul ace; ~ · 1
1

celule până la pf3g. intensificând. răspunsul molN. prin recrutarea aditimrnlii a tinor
noi grupuri de neuroni motori. Esle ccei.l ce descriam în capitolul de fiziologie lle'rvoas:
sub numele de facilitare. Autorul spune: „Folosirea unor stimuli prnpriocepti\·i varinit
care se adaugă la eforturile \'oluntarc ale bolnarnlui, are ca urmare foci!i!area ftrncii~'.
. ' I
şi o contraqie musculară mai puternică deciit ace-ea care poale fi prm;ncatii nuinaj
prin efon Yoluntai ·· (82).
b) Facilitarea maximă se oh;ţine prin o:crci1iu inlem:, cu maximum de efort sub
rezistentă. ·
La vremea sa, sul' influenţa teoriilor lui Kenny, in 1eed11c;irea neurn-nmsnil~rii
se punea un accent deosebit pe e\"Î!arca unei ac1i·,·itiiti e~ccsive, acord~rnlu-se mu]!
1imp exercifiilor pasive şi cu asistenpi, dându-se o m;ire atenţie eviiării oht>selii.
După Kabat, această lelmică nu n:11~eş1e să activeze grupurile motorii funqiona]
valoroase ale muşchiului. Fără să nege importan!a mi;:c5rii pasive ca mi'isură îernpe111ică
autorul subliniază că mi~carea pasivii nu rcalizem:ii nimic în mod direct in ceea c~
priYcşle ameliorarea funcţi~i muşchilor paraliz~1i, intrnciit nici un Id de actil'Îla!e
voluntară nu este provocată in .!,,'Tupuri!e motorii. lntrudit acti,·itatea te.•upurilnr motorii
este responsabilă de efectul terapeutic al exerciJiului, autorul işi pune inircbarea: ce
avantaj rir fi în menţinerea nwjorilă!ÎÎ muşchilor în inactÎ\Îiale. în cadrul rnrni asemenea
program 1erapeutic?
Răspunsul maxim va fi obJinut printr-un rfort maxim.

Mijloace terapeutice
" (
(

Trebuie să
arilti'iin 111 începui că cxtindcrra acc5tcî metode la intn:aga patnl0gie
neuro-musculară obligă la eclectism in cccn ce priveşre cel mai potrivit mijloc de
c
aplicat fiecărui caz in parte. De o importanţă csenjială este, aşa cum spune atllornl,
r.
aprecierea exacfii a capacităfÎÎ funcţionale a pacientului, deoarece funcţiile musculnre
n
existente vor fi folosite pentru focilirnrea celor slahe sau absenle. Trebuie a\'Ul în
n
vedere faptul că nu toate procedeele se vor dovedi eficace pentru orice pacien!. Întâi
tr,ebuie încercate cele simple. apoi, succesiv, procedeele mai complexe, până se obtine
r~zultatul urmărit. La începutul perioadei de reeducare nu trebuie să se piardă timp
inutil; dacă răspunsui unui 11numi1 grup de muşchi esle prea slab. trebuie căutară o
fu
alternativă.
C('
Procedeele de facîlirare folosite în procesu! de reedurnre neuro-motorie sunt: Io.
I. Rezistenta maximă; 2. Întindere3 muşchiului; 3. Schemele globale <le mi~cftri; 4. m1
ReOexo!erapia şi 5. Alternarea antagoniştilor.
fo<
L Rcistenfo maximă se opune mişcării active ll pllcienllllui, până la 3nularea CH
ei. obligand muşchii respectÎ\•i să se con1racte izometric. l\.Jcroda Kabat se înscrie din C$1
acest punct de vedere pe linia c0nrepţiei actuale a majm i1ă1ii fiziologilor şi '•
1ra
fizioternpeu\ilor, potrivit căreia contractîa iz.omctrică este cea mai valoroasă pentru
pe1
creşterea capaciriiţii funqiorrnle a unui muşchi.
glo
Această rezis1en!1i este uşor de in!elcs C:mrl ~f a<lre~c:i7.f! unei mişcări glohale,
ai i
în cadrul căreia muşchiul paralizat sau p;ire1ic urmează să iie facili1at Sursa - Jun
pen
 Rceducarr:i ncuro-moinrit - :-,.fr1ork
229
'0~11e
ie lot proprioccptivii - provine uin grupurile musculare indemne • "1r1 ·"rpM··~1 I ·1
.. . ~ ... 1" a 1nusc 11 or
ască . stabdizaton. De. asemenea,. poale
. fi
_ fuat;i i11 consitlcrn1;e
. ~i
· , . .„mr~" lllti~cular
. u111 mern ru Iu1·
.„ 'b
hJle conrrnla1eral (rnervnpa reciproca - Shcmngton), cu condi!ia ca exciratia să fie de
1!iei' asemenea sub'• rezistenJfi
_ .
maximă. Se vorbcrn: ,
as1r,,.1
- 1L
ele „ 1·c, 1-,;•1•.1.a,·e'a t'11cn;1e1
· ·„
Slot (01·c1.f7m'.·}. ad1ca de 1m1pag:1:ea co111rac1ici musrnlnre din aproape in aproape.·
nor . ~rn~l(ll:rnreu1.ul va _şti ~~ aleagă. i.n cadrul larqului cinetic, muşchiul"'puternic
asă asupra caruia sn exercue rez1s1cnp1 pentru a favoriza comrnqia muşchiului slub. Acenstă
~li. rezi~teniă n,u r;e l'Ll e.\ercilil egal pe toaui amplitudinea mi~cării, ci în special ;ictilo
!iei unde muşc!1iul focilitatM işi manifes1;i m;ixima sa rosibilitote de contraqie.
11ai Rez1sten1a se foce cu m:"1inile kinctoterapeu111lui, sin.~urul mod de :1 dirija corect
mişdrile şi de <1plicn aceastfl rezisrenţă 'în punciul dorii, de ;i ;iltenrn rezis1en1a. maximă
ub cu repausul. de a schimha sensul mişciirii. rozijia miiinii pe 1cgurncntul pacientului
este hoiiirfitoare, ea inv;qii cu timpul pc pacient c11 sensul mişcării, ci trebuind ~ii
lt~ ;1qioncze înipotriva rezistcn1ei·cc i se op11ne. .
J]I 2. f111i11dcrea (c/011garca 11111şchi11/11i). Pe111ru un muşchi cu vnloare funqi0nal:i
nulă aplic:m;a rezistenjei ar p:!rca lip,itiî de sens. A1110rul ar:itii însă că un muşchi
al paraliwr poate deveni nctiv prin intinderea lui, dacii i ~e :lplîcă o rezislenjă.
ă, Pentru unii intervine aici rellexul de intinderc (st1eclirc.fleJ), pentru Gelhorn
:e ·::: creşterea tensiunii în muşchi şi stniclurile coreble (tend0nne, fascii) duce la crcş1en.:a
le stimulilor aferenţi. Aceaslă e):ci!iqie miirilii ar facilita răspunsul moror prin coboriin:a
li prngului de excitaţie a celulelor din cornul anterior al m:iduvei. Astfel, in caz11J
e pnrnliziilor spastice, nutornl ~e fereşte ~ă redudi contruc!ia ·;:rntagoni~tului. Întinderea
a anrngonistulul, când acest muşchi este net ~pnstic: poale inl1iba atiit mişcarea, ciit şi
facilitarea contrnqiei acti\'c a nrn~cl1iului agonisit. ln ~prijinul :icestei n1irn1a\ii autorul
citează un exemplu (ncconving1\tor): „Conrrnqia gambierului anterior esle minimă
" dnd pacientul se găseşte în decubit dor~al, cu genunchii extinşi; dar el se poate
cnntrncta pH!ernic dac:i şoldul şi genunchiul sunt flectate" (81). (NA. Aici este ,·0rba
tocmai de relaxarea antagonis111lui prin tlexia genunchiului). Autorul constată ulterior
că acest principiu nu este valabil în ntetozi.i. Aici răspun$ul agonistului este cel mai
bun dnd antngonis1ul său estt~ întins (!).
Să m:ai spunem di răspunsul muşchiului parnliznt la întindere nu corespunde
momentului de debut al mişciirii, ci se produce ceva mai liirziu, când trebuie aplîc;ită
rezistenta maximă. ·
Asupra :icestui mijloc nu sun·enit clari fidlri, pe c;irc Ic ,·om reda în paragraful
dedicat allerniirii anrngoniştilor.
3, Schemele globale de mişcări. Un principit; teoretic al metodei susfine cii
functia neuro-musc~lară :icli\'ă normalfl este bazată re grupuri musculare lucrând
combinat. Contraqia gradată - plastică - a ace~t@r muşchi se realizează printr-un
lorcnt de impul:;uri plccntc din nria molorie respectivfi a scoaqei spre grnpurilc
musculare corelate funcţ ionul, lucru ct111uscu1 sub denumirea de radiere. Principiul de
facilitare care stă la bazll metodei constă în faptul c5 radii:rea in grupurile musculare
creşte, dacă în grupul muscular care constituie sursa rn<lit:'rii creşle rezis1en1a. Cu câ1
este mai c:reu de contractai muschiul care e!ite sursa fncili1iirii, cu ati'11 este mai mare
iradierc<i grupele mu~culare' corelate. „Acest fenomen de radiere poate fl folosit
ln
pentru a activiza contrnqia muşchilor slabi sau nuli, prin e~;ecutarea unor mişcări
globale, care cuprind mai multe anicula\ii" (82). Astfel flexorii şi roratorii puternici
ai giitu!ui pol fi folosi1i pentru facilitarea contrac1ici muşchilor oh!ici abdominali,
lungul peronier poale fi folosit pentru ncxornl degetelor piciorului, flexorii coapsei
pelllru gambierul <interior etc.
 Reeducarea ncuro-mc•toric

Autorul observă, pe de alră pane, c1i schemele mişdriior activilă!ii rnrentQ

normale a omului, care cer un efon mare în muncii şi in spon, se execwă pe lillii ,/.
----
Eraiecl diagonale în raport cu axul vcnical al corpului. Analiza unor activilă!i cu 1 e111 ;
dă dreptate autorului: spartul lemnelor, cositul, folosirea lopqii, a undidor de muncii
în general (fie ferăstrău sau pilă), înotul, nruncarea unei mingi, u suli1ei, discului sau·
ciocanului, balansarea crosei de golf sau a ba-stonulul de basc-ba li. Marca majoriiaie
a mişcărilor de mare efort din activirnica sportÎ\'fi se execută pc scheme de mişc5rj
globale pe diagonală sau spirală. Astfel execuiate mişcările sunt mai,cficace. corespu 110
$(
posibilită!ilor de aplicare a forţeî maxime sunt de obicei mai efic;ice şi in ceea' ce
priveşte facilitarea. Aceste scheme de exerci1i1 globale prezin1ă avantajul că implicii
fr
în mişcare un număr mare de grupuri musculare, na1amenwl adresându-:.e dintr-o dară
mai multor muşchi interesaji, objinându-se astîel rezultate mai rapide.
Pentru membrele superioare, mişelirile globale se împart in două grupe:
JIHi
- lvfişciiri care apropie membrele Sllperioarc de axa corpului - mi,>eări de Jll:t
inchidere. ~

- Mişcări care depăr1ează membrde superioare de axa rnqnilui - mişeliri de ~UjO

şi
deschidere.
tHC1
Se poale spune că aceste mişcări corespund la douf1 funqîi: ,,a lua" şi.„a ofrri''. tki;
Pentrn membrele inferioare mişcările globale se împan în: jl~C

- Mişcări care duc membrele inft:rioare înainte - mişuiri de propulsie:

- Mişcări care duc membrele inferioare înapoi - mişcâri de recepţie.
Pentru a facîlira contraqia unui muşchi nu este nernie tu1„kauna să folosim
„
întreaga amplitudine a unei anumile scheme de mişcare.
Exercitiile se pot executa şi cu o rc:zisten!ă opusă de scripe1i cu grewări. lrnltere
sau ghete cu greutăţi. Se pot aplica de asemenea scheme mai simple opumîndu-se
rezistenta unor anumite acrivităti, ca Je pildă 1ârâ1ul, inai111e, înapoi sau lateral
rostogolirea, ridicarea, activităţi ~are :se execută ~)e saltea. Aceste cxercitiî respecră
ordinea aparitiei lor in dezvoltarea neuromotoric şi au rostul de a pregăti pacientul
pentru ridicarea „în picioare" şi pentru mers. Se folosesc, ca şi în alîe metode, n:acţiile
statice de echilibru.
4. Reflexoterapia. În afară de folosirea reflexului de întindere, cum am viizm
mai sus, a zonelor reflexogene cutanure (tripla nex ie sau rel1exul de prfr;dere, pn:zen!
la copilul mic, dar şi la hemiplegic) ~i a propriocep!ici musculare, un rol important
i1 joacă văzul şi auzul.
Văzul. În cadrul mişcărilor globale se cere ca pacientul să unnărc:ască cu privirea
toată activitatea_ Pe de o pane, astfel, mişcarea va fi mai bine percepmil şi integrată
de către pacient, pe de altă parte, perccptia vizuală facilitează realizarell mişcării. ~
opus.
Au:.u/. Mişcarea este dependen1ă şi de felul cum pacieniul ÎnJelege ce are de se sup:
făcut. Ordinele trebuie să fie simple, scurte, precise (trage, împinge. tine, „cu mine",
„rezistă", împotriva mea, stai, destul). Ordinul deiennină începutul mişcării şi e\'enwal şi insi:
momentul intervenţiei reflexului de in1inderc, opiirea, ritmul, gradarea. În acest fel,
auzul devine un mijloc de colaborare şi de facili1are t1 mişcării.
5. Altem'area a11/ago11i~filor reprezintă o tehnicii de imbogâ1ire a metodei Kabat.
apaqinand asistentei sale Brisker: ,.Tehnica altcm:irii antagoniştilor cons1i1uie o sursă
puternică de facilitare. ;Ea se bâzează pe legea inducţiei succc:;Î\.·e a lui Sherringion.
Prin această J.ege, el a conslatal că, la ver!cbrate, imediat după provocarea relkxului
de flexie, excitabilitatea reflexului de extensie es1e mul! mărită. Aceleaşi fenomene se
observă şi în mişcarea voluntară (Bl). Această tdrnidi constă, deci, în a cxcirn contrnqîa
unui muşchi şi a focili1a contraqia lui prin contrnctarea în cli.lrf a :intagonis!ului său.
„.
 23i
!nte
: d~·
Ilie
Prin procedee ~!se111;1na!oarc ~e poale ob!ilH: sî n:laxa 1 ~:1 (lucru deosebit de JHe!ios
penim diminuartu spas1icit51ii). dup.1 cum \'O;n \'cJca.
.
,. .
~Că .
I'\
>au "
ale •
lndicatii metodice
I

iirj ·Din .studiul mîşdirilur din ac1ivi1atea obişnuii~. pentru membre. Kabat a
nu ?.cht:1rn11i2:it opt :ise1nenea 1nişcflri pc Jrngonaliî, can.: srau la baza intn;gii sale.: 111clotk.
Ce Jn Europa, mei.oda a fosl răsp5nJidi şi dcz>'oltatii Jc cflirc Knolt şi Voss (86).
c;~
1lă [H•rrilii prnlru membrul rnpl'rior
l. fJi;ii:o1rnla I .lfi;rum1 ,J„ }!I' in rnr (inchidcrc)
f'.11:i.:u1ui cs1e culcai pc >pair pc nws11 tic 1r~1;uncn1. ~lcmb1ul >upciior rcspcciiv se uJLi in1i11; pc
l~n,l!ii
corp. in u~(lllfil ;,hJuqic (mb 45"), 111~11a 111 cx1c11sic şi in pronatic pril'Cşlc cu p(>uu! pulmc1 spic
le mas:l, dcgc:1clc Jiind i1Hlcp:ir1~1tc, in cxtcn;ic. Capul este mlat d.: p:ir1c:1 m~rnhnilui rcspccll\'.
~ Kinc·1etcrapc111ul sta de panca 111~111Jmilui ;upcrior ciHc luncază Man;i su s1;111g:l •· prn11u mcmhntl
le )Upcrillr ~t:ing -. s~u dreaptă - pcrilrn mrn1hrul supcriN drept •. prinde mima l>oliw\'ului. Dc~<:tclc 111, J\.'
şi \' ak p:i.:ic111ului sunt prinse init\· Jt~c1ul mure şi ulitiltorul m:iinii (lmommc a kincrotcr~pcutului;
rnctliu;ul ~i ind~rul kincl0Wrnpc-u1ulu1 !iC gli>,•sc intre mdcxul ş1 dci;c1ul marc al pacic111ului, in 11mp cc·
tl<·1w1ul mk cup1iudc• primul mc1ac:1rpi:m (Fii: 95). Cc~lalul m!iu:l ;1 kiucw1c1:ipcuwlui c11p1111Jc hr~ful
pJci1'1Hului. i111<:diJI ;ub ;u1ii:ula1ia umlrnlui (Fii; 100).

Fig. 100 - Mcwda Kal>ill. „!'riza mâinii".,

Ui1c·,,„,.a. Bratul pacicnllllui descrie o miJcnrc di.3gcrnală, ca şi cum ur nrunca CC\'~ peste umanii
opus. IJr~ţul :.c amctlucc ((]cctcază), ;.c rn1i:a1;i in, ;ifaril şi se adducc; cotul se lkcic•ză uşor, an1cbratul
se supin~azii. m.'111~ şi <lcgc1clc se llcc1cu1.•t Cupul ~c ro1ca:t.ă de partea cc;;lallă. u1mf1rwd mişc;uca m~inii.
Jn 1:i1 cursul mişcării, kinc((llcrapcutul opune r.:z151cntft 1u1uror componentelor ci, gr.:id~!1J 1c:zis1rn1a
şi insistănd asupra clcmcnrdor csc1111;ilc pc111ru cai.ul rcspcc1iv (Fig. 101). · ·
 Li!. Rccdurarra neuro-m:•lrJrir

Mişcarea Je .T„J in jo:r. Din poziJia finală a primei diaronalc mcmbrnl superior cslr du~ in roi·.
iniJială. um1ărind in S('nS invers :icccnşi mişc•rc: rotafia iuicrnâ, extensia şi abduqia urniirului, Pron:'I~~
anlcbrajului, cxtcnsi2 mâinii, 'extensia indcpiirtarc.i dcgclclm. RczistcnJa este aplicată la nh·clul p,;•~
palmare, Î3t CU miina CCaJahii pc faja postcrÎOMii ~j CXlrrnă 3 bratului. 2
~
Fcn1ru nruschii urticulafici coruh.ri, inaintr âc ~rnrşirul mi~c firt; de jn5 in :i;u~ $C f'tpunc rc7 istr 't„
ncxici· colului. Mişcarea se execută după ncct"aşi schcnui, >;tfd indt, la sfiirşi1ul mi~căiii, 111 ~n~ n,a„
dcgclclc flcc!ale se găsc~lc .m drc-p!u I unx Ilf!„ opu~c. · rb

La mi'şcarca de sus în jos se opune rczis1cnp! cxtrn"ici c1•1tilui.

l'urhm1a primâ Jiugmwle. rozi1ia pacirntolui este '" şi Jn primo dinl_!onalii, cu n•rcrtλul .
umănll este uşor Occla!, hraiul rolat inănn1ru. prnn31ia maxim;\, n<1frl inc;ît r"lma pri'c~1c in. afat.'i tâ
Rczistcnia se tlpunc f1cctiirii dcgcldtlr, suspina!ici. l!cx ici cotului, extensiei fÎ ahduc!ici um~n,iu;
astfel încii!, la sfiirşirul mişdirii, pumnul ncclat alin~c umărul de :irccaşi r~nc. •
2. l)i„gonola a 11-a. Mi,•·carcfl dc'.ws in _;aJ. l'aricntul c;:ic ctJlc;it pc $pi!lc pc masa ;k lratmncn
cu mrn1brul superior ridicat dca5upra capului, in abducţie de .l(l", nmcl:>rnful in prnnnţic maximt br~i~i
rotat în afară, dci;clclc în extensie şi ahduqic, m;ina în cxlrnsic. '
Kincto1crapcu1ul stă de partea mr'mbrului supcrim rcs1•crli" Prin m:iinii c~tc ~cC'c;işi ca şi in
diagonala I. Cu ccalahă mânii se :iph; ;i rc?.1s1cn1a pc hrnr
Mi:rc111"<1. rackntul flccrcazli dcgc1ck. apoi m.i„:t, ~upiucaz.'i anlchrnJu!; ~c 3ddnc~ hraţnl, se
roicază in1crn şi se flcclC"3;:ă. (ornl cHc relaxat în lol 1impul nuşciirii. la sf:irşi!\ll mi<c5rii se cxcrua
ncxia şi opozi!fa policdui. \
În lotalitatc membrul rnpcrior neseric o mişc••c diagnn:ilă amplii. până la şoltfo! (>pu<, rn şi rum
ar lua un obiect de deasupra e<>pului pentru a-l băi:a În buwnarul orns al pantalonului (Fig 102).

Fig. /O} - J.fr1adu J\.a/wr. Dio!'{lflal~ ~ Jl.a a membrului superior.

Mişcarea de jo.f in w.<. Din poz1ira finali de nrni sus, mcmhrul stipcrior este dus in pozi\Ε
'inl!ialii, cxecu1iind cxlcnsia degetelor şi a m~inii, prona[ia antcbra\ului, abducţia, cxlcn~ia şi rolafia
externă a brn1ului.
Perrt;,, muşchii "r1i<:11/ufiei cotului. Pc a doua jumâlalc a mi;c5rii dr: jo, în '"S se 1:>punc rczi5t~n!.;
flc:-;ici colului, 11stfcl încât bra1ul ajung~ in cxtcn~ir:, in timp cc mâinile - ale kinc;otcrapcuiului şi ale
pacientului - ajung in dreptul urechii de aceeaşi paile. De aici se reia extensia cotului, până la poziţia
i11iJi3lă. La mişcarea irn•crsă se opune rczistcnpi extensiei cotnlui.
l'arianlo rdd'cf„ o li-o Jiogorwlr pt•nrrt1 rnt. <:;~ pnmcşlc din pozo!ia iniJi•l11 R •ttki de a li»
diagonale. Brnţuf se rotcază )n nfarli şi se c:aindc. coiul se ncricază, •ntchrn!ul ~c proncazii, mâna şi
dci;ctclc se flcctcază. astfel inc:it în final mâna ajunge în d1cpr11I peretelui Interni ,1( toracelui. Mişc3rca
sc cxccu1ă la m:irginca mesei (Fig. !03, a.şi b).
Mişcarea contrarii se n>::cul5 in ~cns imns. antrrn:ind În 'pccial nrrnmrii r.n!lllui.
A ar>ua mriatrlă. Din pozitia ini1i:1l:1 3 Hlei de a IJ.„ di:igonok ~c duce n1511~ spre umJrul t>f'US,
răsucindu-5c antcbrajul în prcmafic. pc
Pen1ro flr.wrii şi c.rlrm.wrii P'"'""'.f11i cxcrd!iilc au loc pe to:Hâ iniindcrca schcnidor, npunirnd
rczistcnJli mişcărilor eorc~pum:ii10;1rc din cadrul acrnor sd1rmc. rx
3 I
0 pozi!iC dC{)SCÎlÎIÎi CSIC momenlul nlC'clÎU >I prunci Ui:!f011Jfc. <:'li :trlÎCUlatiik lt~Of· flect:itc. ct'tl!I
p:ickntului srrijinit pc abdomenul kinc1otm1pcumlui. Cealaltă mami 11 kînrtt•l;""P<:'U!Ulvî cupîin<lc a111cb1:11ul
piicicntului.
Pcnmr <leg<'ll'. in ~fora ,dt<;.111c!or glohalc, r~cducnrca mişdrilnr dcgc1dor se foi:c scp~rat. t>hlig:ind
pic
toţi muşchii, mai ales cei intcrc~>!Î, si lucreze cnnforn1 :1qiu11ii lor ~pccilicc, sub rczislt"nJii ma;:imă
lini
po~ibilă.

sa i
po~Îlii
·on~li~
Pti~ci

sitn)a
na t~··

ul câ .
riî.
111lui,

l1tn1,
raiul

~i in „

. s~

CU!!

:mn
a

ia
ia

b
'"„ !'
Fig. IOJ - Mooda Kaf>ar. Variantă pl"otrn col: a) Po~i1la initială -j prona1ic; ·
b) Pozi1ia final~ supinnţic. "

Excrci!ii pentru mrmlJruf i11frrior: ,

I. Diai:onala I. Mişcarm dr jo.< în .wx. Paricntuf C$IC culmi pc spate, cu rncmbrnl inferior cxlim,
\r1 nbduqic, cu uşoarâ m1n1ic inlrntă a coapsei: pirinrnl ~c afl.'i cx1in$, in prori:itic.
Kinclt>IC-rapculul se :tflii de p:irtca 111cnihrnlui inferior rc;pccti\. l\lirna 0111nlt·•!!•i cuprinde picioru!
pc~1c t:i1~ s11 dorsal~ astfel i11ci11 cele pairu 1kcc1c >C aş~azi1 pn1r fa1;1 i111crni1 a pici1.1111lui. Ccalah;i mi111il
se n~caz~ pc Caia irurrnli a co:ipsd. illişc:irc:1 se nccutiî ru gt'nunrhiul in extensie şi '"c loc graci~l:
extensia dcgc1clor piciorului, nrxia dorsarn a piciorului şi supin:1!ia sa. 11dduqi;1, llnin şi rorarca in1cm~
a coap>d.
In1rcg nns:.imhlul de mîşciiri se ncrntă iuh rezistent:..
Mirwr·c·11 de .•11.ţ i11 /<H. De la sfftr~nul mişcMii ~k rn:ii sus se foc: nc~iJ dq;ct~Jor. cxtcn~i3
piciorlllui, cxlrnsia, abduqin şi rn1;1rca intcmă a coJpsâ.
:!. Oillf!{>nub R 11-u. Pacientul este culcai pc s1;:11c, cu membrul infcrim in adduqic. dincolo de
linia mrdi~n5, uştir nit~! in uforă; piciorul în cxtcmic şi supin:•ţic. tlcrc1clc Orctntc (1'1g. IP~ şi 1(15).
K inc101crapcu1ul face priza la fd c~ 1n cawl di:ii;on:iki I, 1wm;ii d 111:111a prinde co:ir'• pc fo1n
s~ c.,tcrnu.
 r--„~,
... ~„ ... ~'\. ... ,

', -"..:""'„_
„
"

~
-------<:-..___---
. ---...
Fig. 10.f- .lfctoda KabaJ. Diagonala a li-a Fig. 105- .\ft'1uda Kul>ut. Modul cum se 0
pentru membrul infcriof. .
rcz-1st.cuţ.1
la . I
nu~cmc;:t < c ~u~
-m ju~. 1%1~
~· i!
.lfişcure.a. Se cf~ctucci cxh:nsil dcţcidor, floia dorsala ~i prona1ia piciurnlui, lkxia mapsoj ~ ii
abduqic şi rot:1rca sa cx1cmli. Ca şi în cawl di;igon~lci I, mişcarea ;trc loc i11 «mplitudinc;i "" lf>J>.ii:
posibilă.
U mişcarea de $US jn jos mişcare:.. iuvcrsă - lÎ1tl."it1fcr:1p.:'1Uul c1plHlC r.:::ti:~Jt'11ţă P~, n:-,t!ÎLtn._.a
plall!:iră a piciorului şi pc fo!a inh~m~ li coapsei ( vczi li,ţura !05)

I
!Urian/I! pcmro mişcările genunchiului se por rcsliza din ambele diagonale.
L La slărşilul mişcării de sus in_ jos a diagonalei I se cou1inuii c.<fcnsia ~oldului cu Ocxi;
11cnunchiului (in afara mesei de lralarn.:m). ln mi}carra inversii se c.,ccu1;i mai înrăi c."cnsia gcnuud1iului
apoi nc.~ia .coapsei cu mi..u-ca ci internă (vezi figura J06). ' I

,•

.• , ...•. Fig. 106 -Mc10Ja Kabai. \':iriani~ pentru rnuscufaruro genunchiului. Fkxia
· ··· ·-gcnunchiuh;i l<l marginc:i mc;ci. Piciorul c:-ccutâ flcxin tlo1s:d.l ,, gk1m:i .
. i ' ' . I
2. Se cxccurli fl.cxÎll J!Cnunchiului din pari<'• fin~!5 a ccld de :i d1>L1:1 di:>ţtmalc.
3. Din prima t!i~J!ona!â, flcxîa coapsei este ~SOCÎ:<lii cu fkxi~ vcnund1mlui. ;1stfcl foc:il se a1ing·'
cu călcâiul (piciorul în !lexic) ro1u!:i genunchiului opus (\"cZi Fig. 107). În mi~c3rc:i con!rJric se foccpc
cu cxtc:-nsia gcmmchiulur şi se cominuă cu C.\!.:nsia wapsci. rdmindti-s~ mi~c:ir;:" di~gon:.Jclor.
Enrci!li pentru c::tp.
Pacic-n1ul este cuk:i1 pc ~paic .cu capul in 111i1r.1 mc;:d de ffa1111ncn1.
Kinc101crapcutul este aşezai pc scaun. la c:ipu! pacil'ntului; rn pa!JH:1 mâioii drcp!c su:>JÎnc ceafa
p:ic icni ului. mana sliingă se aplic~ sub bărbia accs1ui;i .
.Hişcurea. Se cfcc.IUcază flcxia şi c~leusia capului sub ra.i>ll'n!5 !'r;:li::rabil, ~ce>lc rui}c:iri se
execută asociat cu rotarea capulµi; in cxlcnsic cu rot~r~:i la dreapta, în fi~~ic cu roinr.:::i la s1;i1u;a, pfoă
c-.ind h5rbia Blingc cl~"iţuJa ~i din nou cx1~nsic.
 Fig Ifl7 .if..iut/11 1:„b;Jt. VJriJlllă rcnt1 u mu;rn.
lutur;i ~t111111d;iulu1; dk;',iul ;!JillJ;l' ICJJula Jc /WICJ
<ipu.,;;, cu tlcsic J(.)[:,~lil iJ pii:iuwlui.

~C Of11J11~
10~. EHrrÎfii pt·nfru lrnuchi.
bcmpilc pcn11u tru11d11 respectă ;icdcaşi printipi1 ,pcc1ficc mctod<!i.
ipscj t; Ek se fac:
- st1b rc2i~tt•11Jfi ma>;imfl;
trtJ},i111~
pc di;1gurwk şi rt>utiatc cu 111ÎşcL1i ,11.; rtll;,!ic.
!J1it c:i1c1·a exemple:
I. t.'11lca1 pc sputc, cu mău1ik dcasuprq capului, in1prcu11111c la cca 30" în st:ing~ a,cj mcdi~uc
a C<>1pul11i. Br:1!dc ş1 lrunchwl cxccu!l u wişcJrc de Jk\ÎL' hfl!C P"flCH upus~. c~ iu UClll'i1<11c~ <le >pan
nc~i~ lrn1nc (Fig. l O&).
liiuJui,

?.. Culca! pc o p:mc. J..:incto1~rapc111ul C>IC aşcz;it la :cputclc pacicntul.ui, Cii o mtlnă pc frunte şi
o aha pc gcnuudii >c opune llc~1ci 101alc q lruuchiului lghcmuirii). În mi~carca co1111aric, c11 o mfo5 pc
ceafa şi aha pc w:1psc, dc;;>up1a sp;qiik1ţ popl11cc, opu11c' rc;;i,;1.:111~ C.\lCHski Ir unchiului, c;,pului şi
mc111lJrck11 iuf.:rio;uc. '
3. Pacientul şcz:ind Kinclolcrapculul, în foi• ~a. se
opune cu aml•ck m:imi, a1cz:t1c pc 11mcri, aplecării ina1ntc
a trunchiului. ln mişcarea cunln1ric, cu niăiuilc' pr.: fo!n
pLISk'IÎonră a umerilor, se opune l;hiirii pt :;pate. f\lişcnrca
accasia s~ csccutn ~i cu rowrc11 1ru11chiului. lo.1511:1 drcapră a
ki11ctolcr;ipcuwlui ~c opune pniicc1ici :m1crio:irc a um~rnlui "
:il:iug. iu 1irnp cc m[1m1 ~1:"w1!'1 oprq.11.· t1m•lnd dn."pt :.~\ tic
(ius ~pre 'P<llC ~i I/li ,·~s (\'ai Fig. ll!9) ·
h!i~ciiril~ penim m111chi se c.,ccu1j Jin polific culcJI
)C - pc· o p:irtc ~••u pc •rri1c -, di11 po~11ic şc:âlld, şau <lin
poi.Î!k ,.in genunchi„.
.l/ifcări wmhi1u111• a/„ membrdui: ;\cc,;tca up:iqi11
UllCÎ raze ~\'~llSillC n trataOlClllU)Ui.
.llişâiri fHimc1ti," (exemplu pc·1111 u mci11brdc
irifctio;Hc). Boln:irnl c~Jc culc<•! pc sp;tlc, cu 111c111b1 de
iufuio:uc lipilL' mwl de ;1l1ul şi dedate cu .W 40'' in afor;,
~.wlui mcJ1an, i11 ro1:1ţic, cu 1\ru11nchii ntiuşi, piciom:lc iu Fi;: /{}V .\/,·1oda 1:"/,111 Excrci\ii de
cxlcusic, cu 1kgc1clc lkt·t:i1~. Î11 necastă p~>l!J1c unul <lin rn1;irc a 1ru11d1iului, din ~când (p~ntrn
1H~1ubrclc info1ioarc se giisqtc iu al><luqic ~i ru1u1ic iot.:rnii sculio;..:).
.•.•."
 (in pozi1ia ini1ială a diaj'.<mnlri !), iar cdăh11l în adduc1ic şi f(l!a!ic cxicm:i (în po;itia ini11:1!;i :t diagi.1nalcj
a doua)
J\ inc101cr:ipcutul se anii de partea mcmh111!11i inferior in addttctic. D:id ~cc\1:1 c<tc tncmhrid
inferior si:ing. tu mâna stăni:Ji prinde lahdc picioardN, i~r cu fa:a pvs1crw:1rii. a anlchr;i!ulni inrniriic:o'
pmhclc. Mâna dreaptă se aplică pc coap,c. dcasuprn gcnutJchilor. ajn!<indu-sc rk anld>r.1\. ra1r incrJJd~ca,~·
treimea superioară a coapselor. ' .
,\fişnm·a. 1-.lcmbrr:lc inferioare mmcaz~ mi~r:ir,·~ diagnn:ilc!or. rnnfom1 po7ÎJici !nr ini1i:1lr. ,\~ffd
pentru c·H·mplul pc care l-am ales, membrul infrriN 'li•n~. 11cnfrnlt1-sc din ~old, :.c n11c:u~ i111crn şi lr~r~
in abduqic, în timp cc membrul inferior drrp!, fkctiind ~nldul, >r ro1c.a7;, in ubtă şi lfrcc i11 ;idduqio
Mi5carc3 se cfccluca1li p;inii la lkxia tk 'l(I" a coap;doL ,
După acest C_".(Clnpfu~ FC pf\l C:'\Ccut-a nlişc5ri aslrnttricc dup;i tr.~tr diagonaldt, tu !:.3\J fiir5 n('~;i:;
genunchilor s•u a coatelor, cu sau liir:i pankir;irca musculaturn trunchiului. i I
Mişcarea de bazi nsimctrid pcntni mcmbrd,· 5up<ri1>Jrc 5C face n1 :mul din:rc mcmhrc re
di~gr>n3fa !, iar cu cclâlalt în mi~c3rca conlraiă ii diag<>nalc1 ;, dou:i. Astfel. rn poz1pa 111i1i~l.i. tlatâ
iI
mcmbrnl superior stâng este în abduqic. cu cxlcmin dcgctdor }' ~ pumnului, mcmlm1! supei im rhcpi se II,1
află în pozi1ia final:i a dfai;:<malci a {luua (la buzunarnl 011us cu dcrctdc şi pumnul lkct:1lc).

I' .~

(,

~·
~l

xi

se]

CO!

8.Jll
op~

po;;
Fig. 11 O - ).fr10Ja K ahrJI. Mişc:ări ~imctricc pcntni mcmhrck superi nare, dar pc
diagonale diferite. am f

Afişe-Uri ~inrctricc.. Ac-e5fca ~c cxccurâ c:u mcn„hrck supC"r}ryarc S>tU infc:-io.an: aşcz:stc sin11:rrlr. in
una din cele două diagonale. În ac~~stll mişcare, l:inetotcrapcutuf c>;ccută .. pri?.a· şi deci rczisicn!o nun1oi
fie c
pc c:<lrcmitli!î (mâini sau picioare}. Rczistcn!• c~lc implicit mai rnkii. Aceste exerciţii ~c c~ccul~ ditrc llll!S•
sfărşilul şcdin!d de tratament. când pndcntul • folosii <lcja capacitatea s.1 de efori in cxcrci1ii!c simple
anr ai
sub ma:.:ima de rczistenili (Fig. i I O şi 11 l ).
· Pentru· membrele inferioare mi~carca sub tczislcn!ă ~c cxccutii mai ales in ~cn>uf :i<lduc1ici şi al
rotării Înlcmc sau al nbduc!ici ~i al rotării externe a membrelor infcriomc şi mai puf\n ~supr~ flcxiri cerer
coapselor, pc care rezistenţi kincle>tcr:ipctmilui nu o po;itc controla. mişc;
şi oI

a ei. 1
din~o1
contra
rotare1
izomc1
Fig. 11 I - ,\fr1,,,/a f;111'r11. /, li~cfiri sirnc1rfcc prn1n1
mcmhrrk ill frr in.1rc.
 l:'.işcfirilr. "~imc'.rir:. rui:ind .~c
.•
c.\•cUI" n•al
11 :" ii cdc <imctricc. imhi11ca o mMc ":iric1a1c de cxcrciJii, ele
tlr~ culc. ._c~'..l' di~ ~cz;ind De ncn1plu, in dccuhir dM:<;1I, cu pirio<11clr 1
~J;i111r;11c, cţccut:i
se
rc : chrl,~r
11 111
nC\ia ·\cc;i~t:i mişcare
fi! c:ilcardc."p:!c, implica ncxia pic1cwclor, tlc\Îa şoldu1îlor,
•bduqia
ŞI .ror~rcn
.. ·
m ;ifarn a co:1p~do1, rnr m nlcnţk: ~dtlucfia <i f(>l:1rca inlcr11ă a co.1n.<clor \<11 ra 1 1
J' „
m1şcur1 se ;c• :ip
,
9c
rc7"1crqa
,h r
b n11·d11J pi6<wd(lr', diciiick r5rniin:ind 1111 rimpul
' • · < · fl
lipire.
U uror lfCC'SIOr

mi~cări.
• ,lf11rnn l't'('tfJlo<t'. fn <1ccs1c ml'mhrdc nrcut.i cele do11ii Ji:1r1•11nlc în sem in"cr>. A11fcl
în. timp cc m~mbrnl ~upcrior C.\l'c111~ niişc:11c:1
drrr1. de t.\„ diagnn:dci J de jus in su>, mt·mhrul ~upcrto;
Sl:tn~ CX~Clll:t d1:ipri1wln n U-a dr su' i11 .ios. La 111ijlr>cul mişri1rii rdc d(l11ii mcmhrc ~c incnidşca?.ă
ln nrrl;i,~1 HH•d .~c fire OTrcitii rrriprncc cu nrcmlirdc infrrin;irc.
. Mifcări reciproce se t\cc1115 ~i prin combin;irca mi~c5rii de sus în jos a unui membru rnpc-rior
cu mişcare~ de jos în sus a mrmhrnlui inferior wnr rnbrcral.
\'a1irt~1ca cxrrri1îilot asimc1ricc. ~imcrrir~ şi reciproce este fo~rrc mJrc În grncr;il, ocr;1, rni1dn
suni ck mai mit ii rc7Îs1c1q:-1. ele s11111 rniic5ri ut·
conr,fonarc.
R<".rpira1i11. J'rnmi reeducarea mişc:lrilo1 rcspîrarorîi. aulorii ft,comandâ ca intre cxl'rci1ii i;ă se
,.cxccu!c rnişciiri de rrsrin11 Îl' suh rc1iqcr.1ii.
arJir~rCil
În in,;prr;IJÎC, TC7.Î.llt:ll!'1 C;.IC Djlll'j de J:i11cloln.1prnl prÎn m:ii11iior re fo!a ilrl!Crit'Jr~ ~;iu
frtck l:r!cralc :ilc lor;irrlui. Mi1inilc sr opun mi11:11i dr' illum J rurici 1nr:it·in:. În r-.:pir:ific, bnc101cr;ipc11111I
schimhfi p11zi1i;1 m:iinilN, irr a;.:1 fel inc.Ir dcgrrul 111arc a! r.ifoiii d1cp!c şi m~rţinc:i cuhirală a rn!1ini1
~!:ingi opun rcrislcnJ:i rd1r.rdurilnr ro,r;ilc. i~r rn 1:irfurik cci01 Jrc·i rlcgcrc- ;ilc ru:ii11ii "i111gi. 'ub apcndiccir
:-;ifr,id, se opvnc r,·zillrnt5 nw~d1iului 1fofr:iţ;1!1. ·

Rc;pirniin cu rczislrn!i< se folo>c\!C şi pc11n11 tliminu~rca rrc1i,'f1 a nho~clii inlrc exerciţii.

ALTERNAREA ANTAGONIŞTILOR
l. Altcrnarra lenfii a co111raqiilor izotonicc'ale antngonîştilor, m cadrul
~chemelor glPbale- de 1ra1amen1.
Migorca: con1rnqia m:ixîmii a :1gonistului, ia1J' rezisren1ii. dupf1 care urrnca7;i
conlraqia. lot sub rczis!en!ii a ;1111;ignnistului. Cu riil e~tc mai p11!ern1cn rn11tracpa
agonis1ului. cu :11ii1 mai rnare \'a fi focili1arca ant3gonistului. E~1e impurJ:rn1 sii .se
ajungă de la i11cep111 la rezistenia lll3.'iim5 in co1maqia anlngonisrului, inainre de a r-e
opune rezistentă agonistului mai .sl;ib. C(lll!rnc1iilc Trebuie sfi :.:e focii lent. flt?n!rn a da
I posibilitnlea sii se obţinfi o e:xcii;qic C1plinif1. Tehnini se folosqte nu numai la
amplitudinea maximă a mişcării. ci pe amplitudini mai mici.
'·~ " 2. A!ternare;i Icni il cu efort $!atic conqfi într-o contrac1ie i:rntonică. unna1;i
fie de o conrraqie izometrică. fie de una excentricii în l'olumul redus al aceluiaşi grup
muscular. Un procedeu similar se executa imediat după ace;1s1a folosind grnpul muscular
antagonist.
Astfel, in mişcarea de nex'ie a cotului. de exemplu. oprim nectarea la 25° şi
cerem pacientului să comi nue să contracte flexorii cu toată forţa. izometric, anu fiind
mişcarea prin creşterea corespunzătoare n rez!stenţei. Cerem apoi să se facă extensia
şi o blocăm în conlrnqie izometricii la mijlocul s;iu aproape de st:ir;;itul ei.
3. Stabilizarea ritmicii reprezintă blocarea mişelirii la o nnumilă a111pli1t1dinc
a ei. urmalil imediat de blocarea mişcfirii în sens inn:rs. Asr fel, blocăm intr-una ~din
dingon:dr fle:da şi rotarea coapsei prin r:reş1r1ea rczis1cnrci. obligând 11111şrhii s;i se
contracte izometric. apoi cerem imcdiar pacientului sfi execute cxlcnsi;i coapsei şi •
rotarea in sens invers, pe rnre le bloc5m, de asemenea. Aceste altcrn:iri d~· contrnqii
izometrice se pot repeta de ciiteva ori.
Experien1a autoarei arato că accu~tii mctC1di'i, 1m1dm5 cu altele. este efir:ice in
leziunile tr:ictului corrîr<Hrinnl (piramidal) şi ale ga11glîo11il0r baz<Jli ~i mult mui
PU!in in cazul leziunilor cerebeloase. E~le urci o tehnicii de folosii pt"n!ru rcl1\arca
~rasmului şi nu pcnlrn coordonare;t mişc;irii.
 !\e.:ouc:irca ncuw·wuwi ie ·

~·····
4. A He marea lc:niă-rclarnrea se realizeilzii prin combinarea procedc11luj d
punctul J cu o n:laxare completă, cc:ru1ă dt1pii fiecare contraqie, inaint<: de a lrcr:i•
o nouă contractie izmonică · I,
5. Aller~area l~ntă ~u e'rort st:ilic şi rel:n:ire constă în aplicari:a prurcu ..
de la punctul 2, unnară de o relaxare completă. _ uni
6. Combinarea procedurilor 4 ji 5, în sensul că se face ahernun:u leniă ·
re l axare '.·_<l, upa~ contracţia
. izolorncă)
. . pentru antagonist
. ş1. aIterrrn1 -:;i l cula,
. cu efoCq
static, cu relaxare (după contraqia izometrică) pentru ugonistul slab. .• Il
Ultimele trei proceduri sunt folosite pentru n:ll1xarea spaslicită!ii. lri ace···
proceduri este foarte important momenrul n:laxării. Timpul d-.: rela.xarc trebuie Sări'
suficient de lung pemru ca bolnavul să rcsimtă :icest lucru şi l;inetolcrapeutul sii lt
convingă că relaxarea tste cât mai completă. Toalt: ncesli.' 1dmici folosesc de f se
mecanismele fiziologice ale kgii induqir:i reci1Hnn: a lui Shcrringto11. ~ ~P!
~.

Indicaţii
În afora afeqiunilor neurologice periferice. mctotla Kaba! este utilizabilj şi în
afeqiunilc neurologice centrale. Tdmicik de ;1l1c111arc a an1ago11iş1i!or. aşa 'cum ani
văzut, pot diminua spasmul musi:ular, dar unele e;-.;erci1ii combin;:11c pot imbunătă\i şi
coordonârea mişcării (în ntetoză. de exemplu). ln :ifoc1iu11i!e nt'.urologict: ccutrale
metoda Kabăt poate fi folosită şi pentru creşten.:u fo11ci uiusculare: în hcmiple~â
fruste. in parapareze, în boala Parkinson, în scleroza 1n pl:1ci (în afara stadiilor ucui~),
cu condi1ia ca spastici1a1ea să nu fie prea mare. '
în traumatologie facilitarea propriocepti\'ă oferă o tehnică globalis1ă propict
recuperării for1ei musculare în aniiotrofia pos1 imobilizare îndelungată. Unele procedee
ale metodei se pol aplica imediat pos!·opernwr. ..
in ortopedie am vrea să subliniem rolul deosebit pe cm e niciot!a Kuhat poate
să-l aibii în corectarea devierilor coloanei verlebrnle, în special in sculioze. unde
activează şi împotriva factorului rorn1ie ..
fo re11111a1o!ogie metoda se aplică mimai în afara pusedor infliunaiorii. Se
folosesc în special tehnicile izometrice. Se lucrează cu această metodă pentru creşterea
fortei musculare şi numai indirect pentru mărirea amplitudinii mişcărilor.
Vom mai no:a utilizarea metodei în patologia cardio-respiratorie şi în geriutrie.

Aspecte critice
Folosirea schemelor globale de mişcări în pnrnliziilc paqiale (valori musculare
de la 2 la 4) duce, în mod ioevirnbil, la apari!ia unor contracţii şi mişcări de substÎttl!ie,
care împiedică într-o largă măsurii reeducarea muşchiului interesat. Desî autorul rnewdei
contrazice această cri'iicii, analiza obiectivă şi expcrieri!a fiecăruia a;ată că sul>sri1111ia
este prezentă. Aceas1a nu inseamn.â însă că muşchiul nu mai beneficiază de 1ra1amc:nt. ,, îl
s
aşa cum spune Kenny. '' fl
În ceea ce priveşte folo!'irea antrenamentului maxim, neglijând conccpjiile clasice ,„
despre regimul de cru1are, datele moderne par să dea dreptate autorului.
Tehnica are ci anumită dificulta1c în cxecmarea ei coreciă. Al!ernarea
I
I di
anlagoniştilor necesită o bună cunoaş1cre a neuro-fiziologiei şi o cxp::ricn!ă în<ldungatii
I to

pentru a putea lucra cu real folos. I pr

Im
Lucrul sub rezisten!ă comportă un cfon deoschi1 din partea .kinctotcrapcutlllu~­
La :idult, metoda nu poate'"fi folosită decât de către kineto1crnpeu1i deosebit de robuşti. Sle
ca;
 L'. cazul. cupiilor accsi fopr nu cons1ir11ie wi impcdimcnr. d:ir copilul ucbuie s:J fie fa
1arsw ŞI J.:z1·0!.rnfta lu care să po:11i1 ~;i c»LJhOrL'Zt net iv. ·
Mei.oda are r~zuhate fo~Jle bune in .~colio:w de di:bu1. pi in lw.:rnl :t~upra
mus..:ulu1urn coloanei Vt'nebrak ş1 a truucl 111 du 1. D~u şi ai..:i, la o Luii Lk J.;J. J6 ani,
lucrul nu e:>!e uşor pentru b11e101erapc111.
eniă cu
lvleroda - ~e care <lin folosit-o in mod curl'11! inJn:plă\L'~le incn:dcrc~t noastră,
:u efori
, rezultatele fiind lD:lrle hwlc. Ceea Ct." [I SÎllJt:il,,i inln: lll<:todd.: 1.k l.mc101.:r;1pit: de
rnan: utiliUJlt:, este foprul că rt:whatde se ob!in rapid. h•t\isi1ii c011~1jillcios, ;;e poi
aceste
unn;iri _d,c l:i o şcdin!f1 la <ilta prngresck !~cute de pac icni.
t Sil fie
J} SU Se
ln reeducarea trnnspla111arilor musc1d;ue ca ,; a ;Jlwr orcrnrii de curecrart ,;
· ad;1p1are. nwoda găstşre o largii upli..:arc. ' ' · '
de fapi
•
fsre •greu <le iipreciat în ce măsurii bunele rczulrare
•I
constilllÎt! c.:foc1ul focili15rii
prnpnocepuve sau a lucrnlui intens în cornrac1ii i2oinc1rfrc pe grupuri rnu~cubre
Ltrgi. A d1Hlil posibili1ate pare să lie ct'a realii. cu ;1t;i1 m:ii mul! Cil c:Zit. in ..::izul
muşcl1ilur dimi11ua1i în foqa, nlloart•a mu~i.:ulurfi c;"1~1iga1ii pri11 1r:11arnent st pîeuk
13 şi in p~iqiLJJ in rimp. Experie111a noastră llt'·a unkit al'('~l fopr iii n1w1trua'e cuzuri. (\1rec1i1·ui
'Jill am este repe1;11.:a ll<ilillllcn11dui d11pii n periondh 1lt• c;ite1·;1 luni.
ătă!Î şi
utrale
iplcgii METODA BOBATH
lCUlt),

Acea:;ri\ mc1odă se adresca:d tra1amen1ului s<.:cht:ldur cm::efalopatiilor infantili:

ro pice
(p.'.lr;diziilor spas1ice ccrtbr:ile). [ste 1·ol·ha de ceva mai muli dcc;·11 o rncrotlă de:
;cedce
tra1arnent, csle cei:a cc:: llllÎÎ au1ori 11umesc 1J1J cum:c!'I (1 JIJ).
poate
un<lt Fundamentare teoretică
/\1cluda a devenit cunoscw;} pri11 seri ii de anicok ap;'irule intri: 1950- J 953,
ii. Se apoi. în m111wronsc: revi;;1:: mcdiealc p{rnâ dt1pf1 I (Ji\O. i\11t,•1ii - ~oiiî K~1rd ~i Bcnh;1
şti:rca
Bouail1 - şi-au fu11d:rnlt:lll<1f 1w1ill mcwdi:i io1 pt: bazLi unor l)b~crv<qii ;t1cn1c iJSupra
n:ilexclor pt in1iti\'e şi posturale şi u unei e.xpcrien1c bogllrc. Doc101,tl J~;.ircl Bobarh
utrie„. em: un reputat specialist în neuro-psiliia1rîe i11fo1uil:1, care şi-a fiii.:ut studiile la
U11i„·asiw1ca Cllrolingiană din Pr:1ga, iar so1ia sa, Bert:l Bobath, e$te kincto1t:r:.q:;cuti1
din Gcrm:rnia. Amândoi au emigrat în Anglia ca unnllr~ a persccu!îilur naziste. Intre:
lunile maifr.~ 1945 şi uoicmbrie J 953 <1u examînal 305 boh1<n·i. Ji111re care 160 au
:ulare urmat un trnlamenr prelungit, tiinJ revă2tqi dupii perioaJe de 6 luni.
tuţie,
Analizilnd cauzele iotirwirii!ii mororii cerdm1le a aces1or pacicn1i, autorii au
iod ei ajuns la concluzia - general admisă astăzi - cii varia{i factori ronrribuie la complcxi1a1ea
ituţia nspeccelor obsern11c, factori care po1 fi clasilic;qi dup:! cum urmeuz5: I. tulburiii i
nent. •'., ''senzoriale de grade dîfrritc:: 2. spas1ici1;11e:1; 3. dcwrdim·a wccanirn1ului pdstw;d
rdkx; 4. lipsa modalită\ilor de mişcare selcc1i\ă.
asice l. T11/buriirile SL'//ZOriu!e pur ii prezent<! prin ins1i;;î complexirati:a !eziouală,
\ dar în 1m1joriti1tea cazurilor ele constiwie rezultatu! tonusului cre!>Clll 111 1nu~d1i. Acest
are a
1 gn1ă
.II tonus crescui, ca şi mişcările necoordon:tte pt c:irc Ic prod!:ce dc1ermirni în
I ~; '
propriocep101i imagini senzoriale monstnioa'se, care m;·1resc la r;iodul lor dezordinea
mo1orie. .
ului. „Tulbuniri uk discriminării 1~ctilc. sen$1ilui pozi1ici, apreciaii mişcării,
stereognoziei. percep1iei :;p:qiale şi corpurale :.iu fost, gihite într-im Jllllllăr mare de
cazuri. Efoi.:1dc acestor tulburări si:nzoriale a~upra mi~c;irii ~unt considerabile. Controlul
 2..10 Rccdm·~rca ncnro-motoric

:i
posturii norm;ile şi al echi~ib~·u:ui depinde- d_c ur~ sis.1c1'.1 rr:prioc?t!v Î!lieg.ru ~i~.ienj
cu un simj po~iural lezat şt (;im punci de nnc111.11c 111 sp:i;rn mi\ ;i Ir c<1pab1! s,1 t.in.1e:>.e
corect 0 mişcare" (24. 33). Pentru copilul spasric, accsle r11lhur;lri scnzori;ilc sunr cu
atăt mai l!rave, cu că! copilul nu a avut niciodată o perccp!ie corcclă ~i deci n.u şi-a'
putut for~1a încă o im:igine corectă kinestezică.
2. Spasticitatea pacien!ilor e.~·!c rezultatul cliber5rii acrivilă!ÎÎ Ionice reOexe şi,
dacii ra ec;:(" seYeră, poate să sugerezr. cu nprox irn;i!ic riFidi1a1ea animalelor decer.:-hriltr
,.Cauza disabili1ii1ii motorii a pacien!ilor este in mar.: rnă:>urii dator;itii eliberării răilor
primili\'e renexe de postură şi mişc:1re de 'uh inhibiJia re rnre, i11 mod norma!. 0
exerci!ă :isupra lor centrul superior al sistemului ner\OS cen1rnl" (]4). Lipsa inhihijiei
j~
cor!icale eliberează reflexele statici: ~i reOnde Ionice. Aspectele flziuln~icc <1le acestei
''
ac1ivi1ii1i au fos1 expuse "în capirolul de fizioi<l;:ir nen·oa~ii. C11nna~1rrc:1 lor este de
marc· importan!ii pen1n1 inţrlegerea ncrsiei mrtode.
lnhibi1ia cenirnlii nu esre un fenomen dezl«11!a1 in întregime la naş1ne: pcntni
multe acte mDtorii ea se ins1alează·oda1ă cu crnluJia individttlui. Cu alte CU\'În!e:
.. dezw,ltarca şi schimbiirilc care af! loc în trcccrr~ de l;i 111odalită!ile pr'imiri,·e de
mişcare .;pre altele ernluate şi mai ind1\'idualizate s~ câşrigii nu numai prin adăugarea
de activităti noi, dar şi prin suprimarea activităJilor nedorite, adică prin inhihitie" (24,
33).
3. flrr::rmlinra mfCm1ismu/1ri pnstitral reflrr impiedicii achiziiion;;rra mi;;cării
normale active, care stă la bazil au!omnrismului. An;~t ;iutomalism !'C c;iştigă în primii
ani de YÎaţă şi coordrmarea nflrnrnlli a acestor mişcări fond::m1cn1;ile este escnjial5
pentru îm:iit:irea corectă a activităţilor rk 1omc 7ilele. Ex<'cntarea incorcclii a primelor
p
stadii de mişcări la copii cu paralizie :;pasiic5 foce cd mai 1;"rrzi11 inrrr;iga lor deznilt;ire !'l
motorie s5 fie pertnrharii ; <li
Din punct de Yedere 1er:ipeutic, a1110rii 5uhlinihr1 lr"i !:rupuri de 1cacţii pnstmalc al
:rntomatc: a) reaqii de ridicare; b) rcacfii 1lc echilihnr; c} schimbări adaptatÎ\'C ale ..i
. lonusului muscufar. ca o rroteqic impolril'a foqdor grnvit:qici. . St
•. Pentru in!elegerea iulburiirilor mi~ciirilor pacienţilor cu leziuni ale sistemului Şl
,i,·
nervos central. e!'te esen1i:il să prccizfim cii aces!c leziuni se lrnduc printr-o coordon:m: foi
anomială a aqiuuii musculare şi nu prin paralizia muşchilor. Mod;:iităţile rosturnle IJH.
eliberate sl!nt tipice şi s!ereotipice şi privesc înlreng:i muscnlawră il p5rlii ~1fi.:.-1:~te sau
a întregului corp. Ele sunt în m<ire parfe responsabile de aspectt1l lipie al posturilor. llCI
şi rnişdirilor :iccslor pacien1i·• (Berta Bobath, .?3}. mo
~ 4. Lipsa moda!i1ăiilor de mişcare Jc/eNfră este pn::zcnt;l în toale cazurile, cu an
excepfia celor fo_arte. uşoare:„ .. .- . , . .. .. ,. . . .... „
. i\.Iişcăriie se1ectÎ\'e sun! pn~ihiie la omul nr•riiial iltu~;\ai d~toritii iriiiibifrîi · · iniţi

rnriatelor actid1ă1i motorii. p:uazîrare. Aceasta este o funqie corticală câştigată prin ince
dezvolt;ire şi care lir~eşie în il\fC. mcn
În rezumat. dîlîcultiifile motorii ale copilului .'.'J1J$!Îc wnt dntoratc: nien
sing1
a) Ahsen1ci dezvoltfirii nomwle n motilităfii/ Pll!incle 11wd:di1;i1i primitive de
mişcare, din stadiile precoce ale copilăriei. riimiirl imac1e. Dezvolr::irca mn1!1rie a
copilului se npre~te la :tces! stadiu primiti\'. dar 11o)mal.
11) Eline1â1i1 rdlexclor tonice. D:i1t1ii1il lrziunii c~nrrilnr nen·oşi. rdlcxelc tnnire
pnsturnle, c:ire sunt integrate la un nivel inferior al sis1cmului ner\'o~. drvin eliheralc
şi supra:ictiYe. Acesl lucru produce un lnnn;; mu:;cula~ anNm:il şi rnordonarca annnn'ală
in postură şi mişcare.

pro pri
 Rccduc~rt'~ nc111n-mntorie - 1dcw3e gloliaJe

Mijloace terapeutice
Cu ilceastii bine dDcumcmată şi logică conccp1ic trnrctică, autorii î~i bazează
tratamentul pe 'două modalitfili de influe111arc: ' . -
l. ..Jnftibarea sâu 'sur:imarea activitii!ii Ionice reDcxc, cu rezultatul r~ (lucerii
0

şi ,regl5rii .1om1.r.t1lui muscular. .

2. Facififnrca inregr;irii 1eaqiii<>r. ~upcrioal\: d~ ridicare şi echilîhrn in
scc\'CP!a Jo~ de d~7vollare adtcl'at<i. urm:llii de un prngrc' în :1ctivită1ile elemcnlarc··
(2S. 19, 30).
Autorii subliniazii că scopul trata111entului nu trebuie sii fie inlfirirea unei
mu~culaturi care nu este paralizată, printr-un efort care nu va face dec:ît să cre:iscă
wnusul musC11h1r. deci spas1i,:itatea. Este cseniial ca în 1impul 1rn1nmentului să dăm
p:icien1ului 611 mai multe ~cnn!i.i posibile a~upra tom1s1ilui, posturii şi rnişc5rii nonn:1lc.
Esîc de <1si::rnenea esrnţial c:1. printr-un di::ignoscic precoce. tra101menrul să ince~p5
ciH m:ii curând. inainlc cn micul pncicrll sii-~i (j dczl'olt:n c:ii motorii ·şi posturi 1·icioase.
Înilinle să fi experimentat un mod anormal de motilitatc.
Tratame-n!ul se bazea7;3 d,~ci nu prun „nntrenamcnl 11111~cular". ci pe o reeducarr.
a „modali15ţilor de mişcare". Ori de câte ori este cu pmîntn. se va lua in considernţic
conţenqia dezvoltării nc>rnrnle a mişcărilor la copil. f\letoda ou elimină ajutorul
ort0pedic şi chirurgical şi pune mare preţ pe rolul familiei în educa1b kinetică şi
i111clcct11ală a copil11lui.
Inhibarea activităiii tonice reflexe ~e face prin găsirea pentru pacient a unor
i prdfii rt!f/e.1·-inhibitoore. În 11ces1e p0ziţii. fluxu! imp11Jsuril0r nen·oase în carntlelc
1 j
I st;1bilite vicios de bolnav C>tc hloc11t, in timp cc >c deschid noi cf1i pentru o actil'ita\c
diferită şi mai normală. Aceste poziţii rclkx-inhibitnarc lucrează - dupfi piirem1
auwriior confcirm legii închiderii (Schalt1111g) a lui M:1gnus. C<lfC ~e enun1ă nstfel:
..in fiecare moment. sistemul nnvos central oglindeşte starea musculaturii corpului.
Staren ck cnnlrncţie şi irnindere a 11u1şchilor dctcnninii di~lrihu!ia proceselor excitatoare
şi inhibitoare in sistemu! nervos şi deci f1ux11! cxciwţiei :::rre periferie". Legen este
fon1111lntă pe haza aheia. care stabileşte cil: „Fluxul aferent f.wnri!tcaz& contrnctia
muşchilor întinşi, în timp cc mu~chii ~cu11a1i suni in s1arc de inliibiţie„ (von Uexkuel).
Găsirea celei mai f;m1rahile poziţii rrfkx-inhibi!oare pe111ru facilitarea mişdirii
active filrii spnsticitate m1 esic un lucru uşo.r. Es1e nece~ară o bună cunoaştere a
modalită\ilC1r di> mişcare existente la pacientul respectiv şj a legilor generale de aqiunc
a reflexelor posturale. ·
Poziţiile renex-inhihitoare sunt total Sll\1, mai adesea, parţial opuse posturii
iniţiale anormale a pacientului. Po7.Î\ionarea, fixarea '})Ul\Ctelor-cheie, intfunpină la
început o rezistenţă, care trebuie învinsă. La copilul mai mare aceste pozi1ii pot fi
menJinute activ pentru un anumit timp cu aju10ru! kinetoternpwtului. Adultul poale fi
nienţînul timp in<lelungat într-o asemenea pozi1ie sau poare să În\'eţe să o adopte
singur.
lnhihiiia sr:1s1icită1ii ,poale s;i:
- plece <le la punctele-cheie;
- să se producă prin intinrlrre lcntii şi menlimHă :1 lan1ului rrruscular ~pns1ic:
- sii se instaleze prin pozi\ionare, sau prin
- au1oinhif.itie.
P111u·tclr-clu;ic de po7.i\ionarc in 1cdcrca rcrl11ccrii ~f1il$ticit~ţii pot fi impftqi1c în:
l'11nc111/-chcie central esie rl'prczcntat de pozi\ionarea capului, <lrci de
proprioc<'pti::i musculaturii cefei. I
I!
""·
 242 RecduCJrca ncuro-mowne

Punc!Ul-clieie al mohi/itii/ii este rcprezcnla! di: centura ~c:.ipulară, iar

Pu11ctul-clieie al s1abilitâ{ii eslc reprncnl;l! <le ccnlur a peh,ină.
Kinetoterapeutul poziţionează deci mai întiii capul şi gâtul, apoi trun1.:1i··
umerii şi şoldurile, pentru a obtine o redi~tribui1e ~ 1onus1ilui llJai ap10pi:.i1ă de noriu!,
în segmentele. inferioa~e. Aju~tare:i pacie~llilui, l_a _n_~ua ~;i pozit~e esle cea care ~~
11

rezullatul dont. Odara cu descreşterea spas11C1tap1 prm mcnpnerea poziiiei 1

flex-inhibitoare, rezistenta cedează, kioe101ernpeutu! putând .sii n~ducâ în acest mom/'_
asistenţa sa pasivă. La sfârşit, vn fi posibil să ia mâinile tk pt p:1cie11l, lăsiintlu-1 să.~1
controleze singur noua pozilie. 1n llccsl mod pacientul câştigă \lcpî<lt controiul lsup; _
1

posturii sale spastice şi înva!ă să iasă din această postură. a

Esle greu să se descrie aici pozi1i1lc reflcx-inhibirnare în 1otalitalL':i lor, cu ~la
mai mu!r cu cât ele sunt variabile în fonqie de pat:ienl, de forma spas1icităjîi lui, d:
vârsta sa. La fietnre pacient în
parte li cbuie căutat:î ca lca ndecv:nă Je inliibart
poziria cea mai avantajoasă pcntni libena1ea mi~cărilor. '
Vom da 101uşi câtc\·a exemple,
I. Copilul mic cu sindrom Liulc prc1.int;l o tcn<lm!5 Jc -~hcmuirc, u1 impo,;ihilitalca c1\tniilci
membrelor inferioare.
Această categoric de copii prezintă însă pi111ii t~rziu un rdk,\ Moro. Ucri Jod \om luo copilul
in dccubil dorsal, pc palmele noastre şi-l \"Om ridica i11 sus, \·nm ob!inc cx1cmia c<1pu!ui ~i a mcmbidoi
pozîjic inhibitoarc-rctlcxă, din can: mcnibrdc pol fi apoi 111işca1c mai u~or. '
O asemenea pozitic rctlcx-inhibi1oarc în .:xicmic poate fi ohpnulă ~i prin siimularca rcncxului
L:mdau, ridicând copilul in pozi1ia de dccuhit \'Cnlral cu o miin~ ;1plicată sub bunii.
2. Muli mai frecvent, pozi1îi rcOc>:-inhibi1oarc se pol ob!inc b copil prin aşcrnrc" într-o unumit;i
pozi1ic a capului. in acest caz, inlră în acfiunc reflexele mnicc uk gâwtui. farnriz;intl în ".:e,1 fel lic
extensia, {ic flcxia membrelor. As1f.:I, hcmirki;icul prezintă o diticuh:itc in C?:icnsia scgmcmch1r mcmbr11 1ui
superior lezat. Aşezând capul roiai de p3rtca membrului in1crcsn1 şi in uşoarâ cxicusic. se obfinc relaxarea
1onusului flexor, reeducarea tăcându-se m:ii uşor. Uneori. cknul se uh1inc mai pregnant prin roia 1ca
capului de p3rtca in,·crsi -;sănătoasă - dar cu capul in llc~ic. Dup~ cum se nomu!f:I. :1qiu11c~ c>1c Jic1o1;
de reflexele prîmi1ivc tonice ale gâtului, ap cum Ic-a dcsrns /-.l;il!nus (Fig. 112).

Fig. 111 - Mewda Bobu1h. Rit.!icarea din gcnuncl11 fulosillll :iqiunc" fac1ltla10:irc
a reflexului tonic b1e1al ;11 cefei (llupo B. Dob:11!i).

3. În dccubit dorsal. reflexul tonic labirin1ic produce la uuii bolnavi spaS1ici1:i1ca în cxrcnsie,
manifestată prin rctraqia capului ;i a centurii sc~pularc, cu n1cnsia. aJtluqia ş, rolafia i111cmă a membrelor
inferioare şi extensia 2cccn1uară a picioarelor. Dacii c51C prc:?.cnt şi rcikxul ionic asimetric ni J?i11ului, !.
aspectul se modifică: capul c5lc întors Într-o par1c, membrele de p:irlca unde c>t~ inion; c;1pul prcii111ă
o acccn1uarc a tonusului cxicnsor, în timp cc mcmhrck de p:u1c~ opusu iun:gisl•<0:iz:i o d.::>crq1crc a şi
actslui tonus şi
pot fi tlcctalc. . şi
Penlru • produce: o pozi1ic reflex-inhibitoare în ace$! c.az, capul este adus in po.r.i!i:i simmic3 ŞI
puternic Occ1a1, braţele sur.t incrucişatc pc piept, astfel incâ1 mâinile să ~pw:c umerii opuşi, pcniru ~
coniracara tcndin1a !or la rc1rac1ic, şi amândouă membrele iufcrirrnn: sunt flcctatc I;; ~,,l<luri ş1 ;!CHUll<bi.
 RccducJ1l'h nctmHno1u1 ic - !l'kludt: glulrnk 2.:J3
----
Î:. ac.;:i;lă ~>Mi1ic .. rn.i1r;,rt·a '.11rn'.brd(H 1rilat0..rc dcc1i11c lihnii, f:11ii cuu1r•c1ic 'l""''";l. Efrctt1l llihibiwr
d1iu1 i''"''c fi mani lq;a11.inJ rnpilul rn ~ti'~>ili po111ic rFig. J J})
L}fJ;ll~,. . 4„/'rn.1n1 a uşura ~Jc71·oltJ1i'a 1011urnlt11 J.: l'XIL'IMl' i1111111>1·ub1wa cefei şi~ şa111urilor 1 ·~ncbrnlc,
se po:opnoc~%~ pac1c1111.1/ 111 dernhll n·111rnl, cu mc·mbrdc 111k11u"1c i 11 nic 11 , 1.:, 111 ;1 bJuqic şi iu wta!ÎC
r.e <I&
c.11crn.i, picioarele liind în .rn~mic tfig. 11-1).
~J re,
in·1cn1·
Să-şj
>upra .

I ntă1
i, de
llilfţ,

piluJ,
1dor,
Fig. JJJ - .\frtoda Buba//1 Eliminarea sp<i>Iη Fig. 114 -· ,lfr1odu Bobutlt. Exicn>ic
rnlui
cii.'.Jpi în C.<lcn.>ic priu lk\lc 11mLi. iu pozipc pc mi11gc, prin abduqic ŞI rOtafÎC
fcu.!ă. cx1m1j u nit111bn:lor infcrio;uc (Jup.i
~focf.1Jucrc1 F., /JO).

Pos1urile rdlex-inhibi1o:ire pleacă de la marile nnicuhqii care sunt folo~Îlt.:

pt.:ulru şumuri, ca „puncte-c.:hc:ie„. lu acest foi, tonusul rnusculur cstt: redus în membre
şi momentul spasric nedorit Jin pozi1ion<1rea copilului este inl[Jturnt. Adesea, mai a!r·s
în stadiik târzii ale tr..i1111nen1u!ui este suficient sii pozi\ioniim numai „punc1de-cheie",
flirii să mai imprimăm poziiia wturor segmentelor (Fig. 115).
Re~ullatul pm·irionărîi copilului un: un dublu aspect:
.! a) ln poziţiile rdkx-inltibiroare, cart.: sune mai mttlt sau mai purin cornp!er
inve1~ul pozi1id anormale a copilului, 101i muşchii care se găsenu în comruqii spa!itice
se găsesc donga1i. Copilul l'a vr.ea deci să se
mişce în pozi1ia sa anonna15, anterioară, <l~r ucest )
lucru nu 1rebuie sii i se permi1ă. Chiar în aforn
trntamentului se va prefera ca aces1a sii fie
1111::n\inut în posturi ilectate, ghe1m:1ite, la pieptul
marnei sau iu hamac. ·
f'c11tru o mai autcnlid infcl.::i;crc. ne \'Olll lu:i
libcmica ~~ oferim un hmg ciw1 din Berta Bobath (24):
„SccrcJUI 1ra1~mcntului stă in ~!ci;a~~ cu i:rijă ~i i;radan~••
., pozi1iilor 1dkx·inhibi1oarc, :ir;ind in 1·cdrrc faptul câ. Fi.~ li.' - .lf<'luda 1Joliurl1. ~l(i11c101c·
uit~rior, co11ilul \'li trd>ui $iÎ Ic ad<>plc ~ingur, 11uh Jif1cttl1:i1c. r:1pcu1ul nju1ă lu mcn!in.::rcn .. po·
Perioada i11i1i~lâ de rc2i:.tcn!li c.;1cc urm,11j de o pc1 ioadj de zi1i1lor-d1c1c" (dup:i H. IJob;,th).
lini~tirc şi ajustare~.
. .,Cnpilul încetează sii mai rczi51c şi SL' pozi1ioncu1ă singur. Tonusul nniscula(. clninc mai 11omi.1!
şi ci începe să se miş1c um bine, d,·şi imr-un mod priru11il'. J\lişcarilc in1·0Ju111a1r şi' ,grirna~clc inwcaiil
şi ex preda facială deduc m:ii 'i~".
şi ,.La iuccput, a.:~:iiaă pctioadă de pozi(ionarc CSIC de ~cunj dur.Ha. Ea cSIC unn:ilă de O fază de
creştere gradatii ~ 1cr1siu11ii. care, dacă nu cs1c imcdÎll opriră, poale dcl'CllÎ foa11c pu1crnică. Copilut c>lc
;1jut.:11 Jiu nou 5.l i;c a~czc >Îo~ur şi siar~;, de irihib1tic este r.:s1abi!i1i. lnl11b:111d Îll ;iccsr fd, in mod rcpc1~t.
;1c1i1•ifalca tonică rclkd. ~tar.::11 de comparabilă norm:ilita1c C>lc IJraJar prclungi1â, t:opilul este incurnja1
sâ i;1 .>ini;ur acc~1>1ii po;turil 1cllc'.\-inhioi1oarc ~j .,ă ~ηv wu1r,1lac .siu!!ut".
 144
-----·---
b) În tratamentul progresiv, posturile reflex-inhibitoare sunt modifi~ate de îndată
ce acest lucrn este posibil printr-o nouii rupere a posturii originare. Jn locul llnei
posturi complet inverse introduc combinn!ii mai mari .sî mai variare de puziJii flexoare-
şi exiensoare. Prin introducerea unui mare număr şi a unor varînte astfel ilc P07itii
combinate, noi întrerupem în mod constnnt, în mai multe puncte, şuntlirile stahililc ale
·căilor reflexe tonice. Slăbim astfel în mod gradai rellcxe!e 10nice şi deschidem o·m:ire ·
varietate de şunturi noi. Influxul excitator esre astfel redirijat în canale de activitâ!i .
motorii pote11.ţiale. blocate până acum de nctivitatea Ionică reflexă dominantă. p~ ,.
măsură ce activitatea tonică rene:d. scade. copilul inva1ii !repiai să o conirole7e, mai
intai prin menlinerea activă a noii po7.iJii şi. mai tiir;.iu, mi~cându-sc astfel, fără'
interfrren\a activit~tii tonîr,.. reflexe" (Rer1<1 Bohath. 24).
Aşezarea pacientului 'iii pozitie renex-inhibiioilre reprczimă numai Jlrirnul pas
al tratamentului. Aceste p07i!ii - spune mito:uea - nu trebuie prÎ\'Île in mod slntic. de
sunt poziţii de plecare pentru mişcări specifice. Kinc!oterapeutL:l trebuie să ve!-t11eze
cu străşnicie asupra menţinerii pozi1iei refkx-inhihiloare. Pacientului nu i se \'Ol cerr
să execute nici o mişcare înainte de a ne fi nsigurnt că mişcaren respectiYii nu va
întâmpina o rezistenţă spastidi, căci, în acest caz. e::i nu se va putea e.--:ccu!a cu 1111
efort normal. Kinetoterapeutul îşi dă scama de aceasta cfectu:înd mai înt;îi <ireea1i
mişcare in mod pasiv.
Ulterior, pacientul este im1 ăp11 să-şi mişte segmentele în mod selectiv,
împiedicând pdn pozijii reflex-inhibitoare mi~ciirile din nrtîculaiiile vecine. P;i,;icn1ul
trebuie să învete să se mobilizeze în cadrul şi în afara poziţiilor renex·inhihito:ire: să
se ridice şi să-şi dezvolte reaqiile de cchilîhrn. A~a cum se cxprim5 mnoa:e;i:
„Spaslicitatea va descreşte şi tonusul nrnsC1dar va fi men\inut ddwl de st;'inl! at:îtn
timp cât mişcarea este in progres ... Dm singura gar:tn!ie a reducerii permanente a
tonusului muscular constă în reactivarea reac!iilur posturale integrate la nivel superior
în rcac1iile de redresare şi echilibru şi in stabilirea fermă a conexiunilor lor -::in:ip1ice··
(Bertha Bobath, 24).
Facilitarea constă in ob!increa unor mişcări de riisruns spnntnn din partea
c0pilului controlat într-o postură reflex-inhibitoare. 1\ces1e mişc:iin de răspuns suni
apoi ferm stabilite prin rcpeti!ie. Astfel, se folosesc:
a) Reacfiile de redresare. Aceste:i _,unt cele descrise de lvfagnus: reaqia
labirinrică de redresare a capului, a gâtului. a corpului nsuprn capului, a crnpulni
asupra corpului, reacţia de redresare optică. Aceste reaqii fac posibilii aju!'.:tarea normalii s
a capului şi a trunchiului in diferile pozi!ÎÎ şi pennil wientarcn ::paţială. ti
· b) Reacfiilc de ecl1ilibm sunt srinmlnle prin d!:pfa~nrca centrului de grentale,
la car~ pacientul ră~punde prin mişcări ac!Îve pentru a se reechilibra. Reaqiile de
echilibru vor: fi jirovota!e şi întărite prin repetare in pozijiile: în şeziind. in „patru
labe„, in genunchi şi în picioare. Stimularea se face prin împingeri uşmire ale corpului.
Astfel, în pozi1ia şe7.ând.ise vor aplica mici şi ~cmlc presiuni pe un umf1r ni pacirn!ulni. A
irnpingându-1 când in:r-o p:irte, dind in cealalt~ ~"11 în fa]ă ;i înapoi. !'acicnllll \':l li
invăiat să reactioneze şi prin ridicarr3 hrnţului de partea înspre care este împins
(reflex nom1al de apărare), în a fora hra1ul11i de p<1rtea din cnre esie impiii~ (re;iqie de !
i
echilihrare ). .Acest reflt>x lipse~te in cazul în rare membrele respective snnt. lczaie prin i
parnlitie spastică. Aceste stimulări nu numai c:i int;ire~c renctiilr de rrhilibrn :ilc
,.l
JJH
corpului, d:ir învajă pacientul să exccu1e micile miş61ri :ijutiitoarc mmi ges! sau unei Coi
acti,·ităţi (Fig. 116 şi J 17). in f
I
E!;te important ca in puzÎJÎri in picioare la aceste ;;1im11lnri :1le echilihrului al ~
bolnavul să inve1e s:i reaqiq,ueze şi cu mcrnhrrlc infrrio;ue. A~tfrl. împîiis u~or din şi$
şi l
 245
spa1e, să înveie să ducă inainre tHl me-111brn infrrinr peniru spri„ E . ·
ec IlJ·1·1- 1· · d' ·• . · Jln. ste o reacpe de
lt>fU nonna a, 111 1spr.nsahila mersului normal (Fig. 118).

Fig li r. „ ,\f,·tor/11 flt1h11J/1 Fig 117 :\lr·1ot!u Hoh1.11h.

S!irnularca rr.aqiilor de crhi· Stimularea rc"ciiilor de cehi.
lihru În şcz:ind rr rodrn (nup~ libru in ~cz;ind pc banciî (dup5
Bertha B0ha1h). Bcnlia l3oba1h)

Re3cţiile de echilibru se stimulează pe ~ol, pe masa de 1rat;irncnt sau pe- ararate

mobile, cum ar fi planşe basculante sau mingi mari de cauciuc {vezi Fig. I 14).
c) Rrac{iile a11toma1ice de pro11·c1ie ;ipar l:i copil într-o 01dine precis:i, dupfi
achizi1ia unei posturi şi înaintea dezvoltiirii posturii superioare. Am vorbit mai sus de
re:1qia protectid în Ş(."z:"111d Urnieaz5 cx1ensia rnemhrdor
superioare în ciidrul .. rd1exului pregMire pentru săritură··
(normal la g„ 31/, luni).
Când apar posibiliiiî!ile de mers \'Or fi focilitale şi
reacţiile nutomatice protective ::ile membrelor inferioare.
d) Srimulările tactile ,~i pmpriocepti1·e se adresează
musculaturii hipotone din cadnil siudroamelor atctozice sau
ataxice.
Rcspec'larea s111dii/or dt· de::mltore normală nc1l!'o-1110-
torie este un alt principiu elementar al metodei.
Metoda 11n11ăreş1e indenpro:ipl! trcceren prin diven::ele
st~dii de dezvoltare în secvenp1 lor nonmilii. de la ro.<;togolire,
tiirâre, ridicare în şezănd, pozi1ia in genunchi, mers în „p?lru
labe", mers in genunchi, până 111 ortostatism şi mers
independent. Bila1q11! şi evaluarea se fac chiar pc aceste stadii
de dezvoltare, aşa cum am văzut.
";.· 'Metoda are marele merir de a nu fi o dogmă închistară.
Autorii ei recunosc că :i11 preluat lucrurile care li s-au părut Fig. JJ/1 - .11;-ioda Bo·
/.ml1. S1imul:ircb rcacfiik•r
'\'aloroase tle la mulţi alti autori. Bl'rta Boha.rh rccunnaşte că
tk rrhilibru in or10~1n1i~111
a fost inl111cn1a1{1 de impor1a111:1 acnrda1~ de Kribat comaruirii (<lupii Bertha Hobath)
tonusului muscular prin st imu hm• proprÎPcerriyii. de stimularea
!Jctîlil a lui Marg;trel Rood şi mai ::iles, acum in urmă, de metoda Petfi: „Am invliţnl
mult din opera lui Peto, care, c;i şî noi, privcşle problema din punct de vedere al
coordonării şi al modalit:ltilor de funcţionare şi nu ca pe o problem5 musculară. Ne-a
!'a
inOuenplf ac1ivi1atea în lratamentul utctozcfc1r, nta:dilor şi .al unor hemiplegii. nu şi
a) !'pnsticilălilor. Grija lui Pcto prntru sirnr.1rie, folosirea mâinilor, centurilor scapulare
şi stahiliiătii trunchiului. ci1 şi pregătirea pentru actÎ\'Îtiiti funqionale a fost interesantă
şi folositoare pentru noi" (36).
 L'fU Rccdt1ca1ea m:uro-mo1,>rit

. Din aceeaşi sursă (Bohman Isabela). :ie vom pen_nile să mai facem u? l_1u1g .ci;~,
al dne1 Bena Bobath, care dovedcşie c:clecusrnul auronlor, n·olupa ;JCcs1..:1J1lv~1ufii ·
4
1ra1ame11t11/11i de 11euro-dc::1·oltare (NDTJ.
.,În 1943 am descoperit posturile n;7ex-inliibiware ... Tra1arnen1ul nu rnergeq
cu excepţia copiilor foarte mici ... Tralamrnlul era prea static"... „A cestea ne-a'.'
conqus la includerea dezvoltării mişcilrilvr în tratament Am înriipt di fomJul creşte/
abililătii copilului normal de a se mişca impotri\'a grnvitu!iei coastă in dezvohare: . ·
1

reacţiilor de redresare şi echilibru" ,,Facili1arca reaqiilur de ridicare eni d,esiut d~

bună - la copii foane mici, dar ciind se ajw1gea la pozi[ia şezând şi J;i fol(>Sirca
mâinilor rrebuia ceva mai muli".
„Am invătar că trebuia să luăm mâinile in mod grn<l<l!, penlru a da copiiului
controlul propriu asupra mişcării şi echilibrului, allt:rn~w.l cu inliibij ia când spas1ici1a1ea
devenea prea mare". •
„Progresiv, am văzut necesitatea unei 1ranzi1ii mai directe a trnwmemuluiîn
activităti funqionale. În acest siadiu am ajuns acum ( 1983) şi incă mai avem de
învăţat ... Am învă1a1 muli de la Peto şi metoda sa, a modalită!ilor f1mcfiu11tJ/e dt
mişcare". „Nu ne mai restrângem fa «exerci!iill indc:p;inate de nccesita!cll func\iouafii".
„Simtim tonusul şi schimbările <le lvnus când mişcăm copilul. Teslăm reaqiile
pos!urale. Ştim apoi ce să inhibăm, ce
să facilităm, ce să încurnjăm şi ce să interzicem"
(36).
Dr. K. Bobatl1, la rândul său„ se exprimă astfel: „Aceasta nu este o metoda, ci
un concept de viată" ... „Da1i qiuror pentru o !'Îafă mai bună, 1111 i:xerciţii".
..
Aspecte critice
. Metoda Bobarh este astăzi o rne1odă de prestigiu. Ea speculează cunoş1inie
vaste de neurofiziologie şi, trebuie să recunoaşlern, aduce con1ribu1ii impor1ante în
tratamentul infirmităţii motorii cerebrale.
Pentru noi, elementele de rnare prej .sunt: relrn:::ile de provocare reflexii a
anumitor mişcări, reeducarea reacţiilor de echilibrn şi unniirir• a sec\·e111clor <lcz:n1hi11ii
neuro-motorii.
Pozi1iile reflex inhibitoare co11sti1uic un punct vulrn:r:ibil ~i di.scuubil ai metodei,
deşi el este poale cel mai original. Aceste pos1uri nu renqionează totdeauna aşa cum
prevăd autorii. Ele sunt cele mai active la copilul foarte mic, la copil ul mai mare fiind
din cdn ce mai slabe. Or, tocmai la copilul foane mic aceste pozi\ii sunt foarte greu ..
de impus, chiar pasiv, şi în foarte rare cazuri ele se pot men!ine acri v mai muli de
câteva secunde.
· • Ceea ce nici alţi autori nu reuşesc să În!ekagă fo;me bine esu: modul în care
ev~ntuale1e câştiguri realizate în pozitiile reflex-inhibitoare pot fi transfcr:11e în poziţiile
funcţionale.
Judecarea metodei în sine trebuie să tină seama mai ales de e:;pc~rienţa. prac1icii
a autorilor. Este foane greu să ob!inem rezullate comparabile lară indem;înarea câştigată
în timp şi priri muncă. Tardieu milrturise;1 la un mome111 d;u di a fo:a imprc-.siornll de
felul în care dna Bobath mânuia aceşti copii şi de ce reuşea să ob!ină de la ei. O
asemenea tehnică nu se înva!ă uşor, iar mi:1oda nu poate să fie judecată îarii ciiştigarea
desăvârşirii acestei tehnici. -
Procesul de reeducare in general, bazar pe buna cunonşrere a dez\'ol!i.irii
neuro-mo10rii normale impune un tratament judicios condus, un progr:im care trebuie
să stea la baza oricărei mctoJe de trnl<iment a acestor dcficien1i. '
c
,!,;.
 l(ccduc;1rca neu1u-rno1uii~ _ ;,i~·iuJt: glob:dc
lung cit ------------------„--- -------------
··1 ~I
.. 1· ,,
I li.tofi
Cu .acts1c limite şi p11nc1c de intn:bm: 111 c•oJ„ c . ,·i ·l 'r; '- !I - · · ·
„. . . • . • . • , u ~l 11 q 1; uua 1 1 amane prcpoasa
~1 de fulo~lf lll 1ct:d11c111·~;1 ml1nnilor n101or1 cciclJ 1•·1]1', 1•11 •Sfl <.:~
„- " t . 1· r ·
1.! ii Lt: llf lOi.ll 1C llllCI.
rnergea
:a ne.a~.'
crcşterjj
vohare;1. MF-TODA TE.MPLE FAY (ŞCOALA DIN PHILADELP.HIA}
estul dt
o](Jsirc~ Metoda doctorului Temple hy se ndrcsează copiilor cu lMC cu !czi1J11i grnYe,
Je ln drc 1111· se a~1.:;1ptn curânJ o coopi:ra1 c aclÎl'ă.
Dpiiului
icî1ute0 Fundamentare teoretică

ului ln Temple Fay, neurochirurgul american, ucis în războiul diu Pacific pe un

pnrl~vion, îşi ba;u::;121i rn~roda sa pc ipolc::rn c;i dcz\'olwrc:1 rnişcii1 ilor la copil se foce
·crn de
'<J le de
în moJ onrogc11c1ic. Concluzia p1ac1îcii ar fi Hccea că n:educarea trebuie să i1ll'e}c
rna!ă".
copilul J..:f'icicnl ciiilc Jc dtz\ ol I art a rni~cărilor llOrn111k. Me1oda se referă la mişcarc;;i
soco1i1ă de cea 11rni îmedia11i ncctsi1atc şi anume mersul, a cărui dcz\'ol!arc: rrcce,
:nqiile
'.Îcen1' 1 dup5 autor, prin sradiilc Olliogenet1cc. Asiftl, uurorul ol>serv:'i cf.t primt:le mişcări Je
Jcplasarc ulc copilului au un curacrcr tWlfihian. De îndată ce copilul poate să se
)dii, ci întoarcă pe bună, ci incenrcă să ~e rârasc'ă, mobilizfind membrnl superior şi membrul
inforior de: :1.:ec;1şi pane şi în1orcflnd capul pc panea opusă. Apoi, Jepl<isareil capiiili
un carnctcr n:pii/ian (tăr<ire herer(llatc:rnlă). De-abia fn momentul în care se poate
ridit:a Îll „pa11u labe", mersul capillli carncierul mamu/ia11. cu alternarea membrelor
superio~u e şi inferioare.
ştin1e H.ceLhtcarew are Joc conform acestei dezvoltări, copilul trebuind să învc1e un
He in ' număr de llCIÎl'Îtă1i mororîi. prin reper:irea pasivft a acestor mişcări. Se pleilcă de la
coudngcrta cil o seric: de i!CIÎ\'ÎC.:i(i primi1iw: sunt comli1ionate au1oma1 şi că unele din
:xii a aces1ea, can: ·1in <le centrii mai jos situ:tţi şi de măduva spinării, nu <HI fosr distruse
·ltf11 ii de boală. Are~;r,~ „au10ni1HÎ5me" nr trdiui retdui:nte deci conforlil davoltării lor
nonmk, pe c1<1pe 011wgcllicc.
odei,
.11
cum
fiind Profilul dezvoltării (după Doman-Delcato)
greu '
\: l\:îijlo2ce lernpeulice
l de '1,
;) î-
:· Exerci1iilt specifice metodei Temple Fay sunt llcelea care repetă cu exacti1<11e
:are ...: l
, ~·
şi ptr:.:e\'erenţă mişcările de drplasare carncterisrice unui anumit s1adiu de dezvolrnre.
Exercitiile incep în mod p:isi\1, apoi cu asist'enţă şi în cele din urmă activ, până
~iile Î
la deprinderea lor, după care se trece la mişcările stadiului superior de dezvoltare.
tîcă
Auiorul recomandă ca exercÎ!Îul să ;fie executat de 50- l 00 de ori, în ritm de 40 de
mişcări pe minut. Exerci1iul face parte ca· mijloc fundamenta! dimr-un progr;;m de
„ntă
l:inerorcrapie ne~peci fie metodei, cu o durată de o oră. Progrumul de reeducare se
de
execută de două ori pe zi, dar excrci1iul specific metodd se poate repeta de 3--4 ori
o pe zi. După 11utor, rczulr;lldc aceslei mttoJe $Ullt de observat după 6 săptămâni până
·ea
!a 3 !uni de trn1Jmeri1.
rii
1ie lndicatii
•
rnetodice
Penlru executiirc:1 cxerci1iilor me1odei Temple! Fay sunt necesare trei persoane,
Copilul fiind cukat în decubit n:nirnl;pc nwsa <.k tiaramcnt, doi kînet01cr;ipcuti se vor ~·\
·i
Î
·I
I
 248 Reeducarea ncmo-mororie

aşeza unul de-o parte şi altul de cealaltă, iar unul la capul copilului (vezi fig. J 19]_
Vom da mai jos două din cele mai urilizatc i::;-;crcitii:
În timpul •<:<'>lor mi~cări :ihcmaiivc, c~rul este in1vrs ÎlllN<k-auna de p:mca brnjnlui care St:
lkclcază, prccc<lâru:l cu pufin llcxia accsruia.
SCHE:.!A HOMOLATERALĂ. De o parlc, killclotctnpcn1vl fkrtta7ii m<:mhrul ~urcrior şi pc cel·
inferior. Mcmhnil superior sc duce prin lateral dcasnprn capului, 1•.ină IJ D nt>duqic de cm 1<10°, cn totul
tkctat şi degetele in !lexic liberă. M"mbml inferior se flcclrnză şi se ahducc în şold ln 45" şi din i;cnnntlii
la 90°.
De panca opusă. kinclofcr•pcutul rcspccli•· extinde membrele în pozi1ia h>r liziolc•ţicii.
„A..f frl'"'i,ca kinctoternpcul inloarcc capuf r-0piluJuj cu fa~a spu: nu:rn!nul superinr r;tr<' :;c flectc?.r.â
rl:mdu-i si o uşoară i11cli11a1c laterală de acc~;tă parte. Mişca1ca capului trebuie sii prcrcad3 rn pu'1ir. Oni~
membrului supt'rÎOI, indudind astfel mişcarea mcmbrd<:>r. /.li~cari;a tic pallca cnn!!nl3ln;il5 incq1c ru
mobilizarea capului, care precedă Ooia membrelor c~linsc, i11 l!mp cc mcmbrdc lkcialc suni rxlinsc
OPOZIŢIA ALTE.RNĂ (sch!"'ia i11cniC1şalâ). in ncca~!li schcrnii. flcxia brn1ului <lrcpt este insotilA
de fk:da membrului inferior stân~. ln accsl timp. mcmhrnl ~upcriot ~l;inţ şi mcmhrnl inferior drcpl 511111 ~
cxtin~c. Mişcările ahcmcază în acest mod aşa cum rccomandfl aulorn!: de !00 de ori. rn r11mul de JO de
mişc:iri pc minut.

Opera lui Temple Fay din Philadclphia este continua1ă as!iizi de dr. I J. Dorhan,
elevul său, în aceeaşi instituţie, intillllată prcteniios: „ lmtit111ul pentru dc::nilrarea
polenfialului uman". . .
· În acest Jnstitur, mnândoi părinlii. s;w daci\ se ron1•: irnpreunii cu c0piiul, sunt
programati cu luni înainte pentru ~ săptămână. Locuind la hoiel, timp de 5 ;_ile,
părinţilor li se Jin prelegeri amămmiite asupra kziunilm copilului şi asupra progrnmului
pe care-l vor a\'ea de executai acasă. În acest 1irnp, copilul es!c examinat pit!ridisciplirnir,
inclusiv oft:ilmologic şi audiometric, şi se începe programul kinctic. Vin o:imcni din
toată lumea şi prelegerile sunt traduse la cască în 4--5 limbi de marc circul:iţic (japoneza
pare obligatorie). După 6-8 luni, părin!ii ~unt progrnm;iJi din nou, pentru o altă
perioadă de o săptămână.
Doman, impreumi cu colahornwrii siii Oe!calo şi Dom;in (54). :w o concrptie
proprie asupra dezvoltării nervoase, fiecilre stadiu de dezvoltare corespunziind maturării
unei structuri. Domnn crede de asemenea că cdu la nerrnasii superioara ponte fi ::idu.să
din nou la viaţă, cu alte cuvinte: leziunea cerebrnlă poate să se vindece parţial.
Metoda lui Temple Fay este comp!ica1ii cu o serie de stimuiii1 i senzoriale şi de
manevre, care au ca scop să mărească iriga1ia creierului, acti\·ilăţi rare, aşa c:um
remarcă Nicolle Laitier (88) - o ele,'.ă a prof. Tmdieu, rare a făcm nn stngiu în ncest
Institut -, ar ocupa o familie „întreagă mai mult de o z:i.
Pentru srimularea senzorială se pretinde repetarea de minimum trei ori pe zi
a următoarelor mane\rre:
- Stirnulări' ia'ctil~; f~tt~. care: frccatnl iii baie cu o perie as)1~n imp rl~ ·tilig
5 minute.
- Educatia gncdcă prin obiecte de forme şi 111:11eriale difcri1e.
- Stimularea vizuală prin aplicarea unui fascicul pu1emic de J11minii pe fiecare
ochi, de câte\·a ori.
- Stimularea awJitivă (fluier, clopo1el, sonerie rt1 ).
- Pentru o mai bun?. irir~re a creierului, în a fora ;;uspen;;iei cu rnpul în jos,
autorii mai recomandă zguduirea copilului din decuhi1 dorsal, pacientul fiind ;inul de
mâini şi de,jlicioare, timp <le un minut.
De 16-18 ori pe zi se face mascarea.· asfixic1ca copilului cu ajutonr! unei
măşti de anes!ezie, câ!eva secunde, pân~ la 40-60 s.
„
 Rccrlurarc~ nc1iro-111u1C•ric
·. MriocIe gloh:ile
.

"
~~
'

;..-, e. .,
'/,,,,.---
/ 2 -B
/
""'c ::"·
·/ ".J ·-
E :§
;..:... ::
'2 ij

Î
.:: ~
~ &
"- ~

t: -
;t
""§ ·.':
:: ;:...
~

-::
.....
'::"':
t:.b
:!. =
1 ·~

I-~
 Aspecte critice
Trebuie s:i subliniem faptu! că exerciţiile propuse de autor nu au pre1cniiâ ...-
înlocuiască ahe forme de trnl:imenl kinetic. pc c:uc accs1;1 k recomandă ~i le pr~qj ~
chiar în cadrul programului de rceduc;m. Acrs1~ excrc'i!ii au deci un cir;ic1er adi!ion~J~
dar fundamental, după autor. · .'
Baza teoretică a metodei suferă d1t:1·a·cri1ici in1rmcia1e. !Jeea „au~omatîsmelor"
necondi1ionate de dcpbsar<.'. nu ponte fi accepra1ii, la om cel pu1in. lnire reflex1;]
necunditmnat de orientare, despre CJre 1·orhesc unii, şi „au1oma1is111" este o mare
difcren\ă, acesia din urmă presupunând deprindcn:a. celui dint:ii. repetarea, deci
conditionarea lui. Cu privire la dezrnll:irea on1ngenc1ic:i există p{ircri co1m;idic1orii.
La fel de vulnernui!ă este şi ideea - Iola! ncfon,tla1Ii - c:'i celula nt.:rvoa:;ă s-ar
putea regenera. . ; •
În plan practic, metoda pare foane greu de realizai. ln centrele de rcct1pernre
funqională esle greu de găsit câte trei kine101cr:1peu(i, care sii lucreze cu un copil de ...
cii!eva ori pe zi. Acasă ar trebui mobiliza!i \'ecinii, bunicii, iar pentru îndeplinirea
programului de s1imu!ări, manevre <le irigare ccn:brah"i, hr.:lnir.: şi igicnii a copilului
două persoane nu pot face fotă o zi întreagă. '

METODA VOJTA

K. Vojta, neuropsihiarru pcdi:11ric. de origine Cl'hii (el.în J 968 a lucra! la

.Miinchen), este astăzi un nume cunoscui în 1rn1amcnt11I sechclclor mohlrii ale
encefalopatiilor infantile. Am pomenit deja numele siiu în legătur.'i cu originnla concep!ic
asupra dezvoltării neuro-mmorii a copilului mic.
Autorul consideră deosebit de imporrnnt diagnosticui precoce (are descris un
semn de leziune piramidală), care ar permite începerea unui lrarnmem precoce. iu
cadrul acestui trntament. un rol deosebit ii joacă rostogolirea şi tiirârea, care sun!
cheia obtinerii succesl!lor ulterioare.
in' k.inetoterupia acestor copii mici, aurorul descrie p:!iru puncte de referin!ă
principale şi pairu puncte auxiliare.
La membrul superior - penrru rostogolire şi târâre - se folosesc: condilul
humeral inlem (epitrohleea) şi apofiza stiloidă a radiusului, ca puncte principale, şi:
marginea anterioară a acromionului şi larura medinlă ;1 omoplatului. ca puncie auxiliare.
La mcmbrui inferior, cele două puncte principale sunt: condilul femural in1em
şi calc<ineul (prin imprim;irea unei devieri în ralgi. iar cele auxiliare: capul femural
în plica inghinal.ii şi marginea posrerioară a marelui lrohnnter.
Cu copilul in decubit ventral, acţi?nând asupra acestor puncte, pulem impulsiona
mişcările de târ5re s:i,u de rostogolire. ln primul stadiu_ ca şi în mclotfo lui Temple
Fay, se pre1inde o mişcnre homolaterală, amlibiană. Punnde princip;tle ;de mcmbrufui
superior vor fi folosire pentru a duce inaimc brJ!ul scmilkc1a1.
Capul trebuie să se îmoarcă <le pariea membnrlui superior mobiliz;ir. Es1e de
aşteplal ca, in acelaşi timp, să se producă flexÎJ memhrnlui inferior de aceeaşi pane.
Dacă acest 'lucru nu se produce, vom folosi punciul cumlilu!ui frmural inlern şi 1·0111
flecia cu nju·rorul lui şoldul şi genunchiu! (n:1.i figura 120).
Vom prinde :1poi br:J!ul opus cu două degete de sub apofiza stiloidă n r~1diusului
şi vom executa o mişcare amplă de roraiie prin înapoi in afară a întregului membru
superior. până in pozitia deasupra capului. Prin trnqiunc pe scaku şi srcrno-cle-
•'
 251

u ti
:t1că
nn1,
1

lor"
:xu]
1are
lecj
1rii.

•He
de „
·ea
lui

Fig. I 10 - Me10Ju Hijta. ioainiarca membrului inferior este fiicu1ă prin propulsarea
arestuia de pc punctul condilului femural i111cm.

ido-mastoidian - nu reflex - fata se va înloarce de accastii panc. Concomi1ent membrul

inferior <le aceeaşi parte se \'îl f1ectu. Dacă 11u, \'a li njur:11 prin ridicarea şi inainwrc;i
la coudilului frmurul intern. fale de presupus că în această mişcare dt: inaintarc membrul
le in fc:rior opus se va extinde. Dacă ne est lucru nu $t' produce, se foloseşte puncrul
ie calc:rnean: o presiune în valg a calcaneului va provoca ·extensia aces1ui membru.
1viişcarea de înaintare in tărăre se reia cu celălalt membru superior. Dacii el
n es1e apropi;it de tornce se vu folosi puncwl epitrohlean; dacă este dcpiirtat, se foloseş1t
n punctul apofizei stiloit.le.
li Într-o fază superioară de evolu1ie se pre1înde o tânire heterolaterală. Pentru
aceasta este nccesniă folosire;i punctelor aU>.ili:m:. Ducă ex11erniw1eu 4:cf..ilidi nu

,,

Fig. J:! J - .lfr11"/ci llytu. T:iriirca - Ocxia şoldului csi<' JJ_iulatJ de JJp~>arca de jos
· in ;u~ iisupra capului femural (pu11c1 :>crnmJ.:ir).
 urmiireşte inaintarea braţului se apelează la punctul acromial. Ridicarea umărului va
foce oricum să balanseze capul de acea.'1ii parte.
În cazul în care hraiul nu se abd11ce suficient, :ipiisarctt pe marginea medială
a omoplatului va sili brajul să se depărteze de lnmchi. Dacii memhrul inferior nu se
fleclează la impulsu! nostru de înaintare, o ap;isarc de jos în sus pe capul femural n
realiza - biomecanic - această ikxie a şoldului (fig. 12 l ).
Dacă punctul calcaneu nu aqionează pentru extensia membrului inferior, o
presiune exercitată pc marginea posterioară a marelui trnhanter va realiza aceas·tă
extensie.

Fig. 121 - Rnswi:olirca (după V11j1:1\. in rosto~olircH din 1lccuhi1 ''entral rrn,·ocatco ,,
se face la 11ivclul mi-mbmlui s11pcrîor pe punctul acroini:tl. ior la rncmhrnl inferior
- Occl:ll - pc fntnlitul femural in1cm.

Vojt
·' M.en
de as:
este
Kinc
in ti1'
fo!<J s
Fig. llJ - Ro.m1goliret1 (clurâ Ve>jtn) rn punct de ~rrijin pc ~lcm. dea su
(vezi
Aceleaşi puncte sunt folosite pcntn1 rostogolirea copilului. Presiunea pe gnnion
este ulilizată pentru a imprima rotarea'capttlui, for presiunea pe una dintre nrnrginilc
sternului pentru a imprima roiirra trunchiului (Fig. l 22 şi J 23). de ase
o piitu
de Irat
 RL·rtlurarca nrurn·111o!Nic - Mclodr;

_La copif.u~ m;ii rmrc, inhibarea spas1ici1ă1îi se focc prin fixarea cPpiliilui ir;rr-o
postum ghem1111a, pe bună: aşa-num11cle po:i1ii ..11:R1i11q1i ". .
. PC'111111 co11rract11m orld11r1or'.·1or roaf!sei, Voj111 imaginează un excrciJiu activ,
~op~11I es~e aşe-~nt pe bu:tă .la m;irgtnca mesei. ~rapd de la mnrginea mesei lltiirnft pe
la?ga masa .. :elalalt braţ r~~ms _de:m1pra capului - capul inrors de ar.caslii parte ..;- are
pllca cotului 1n dreptul gum. Mana kmc101erapcu1ului trece pe sub coapsa semifleciară
de partea marginii mesei şi dincolo de genunchi prinde gnmba in treimea medie. Se
cere_ np?i copilului s5 Oecr~ze memt'>rul inferior de panca opusă. ceea ce presupune
nr:x1a ŞI abducţia Ş,OfduluÎ. ln C!JfSllf acestei rnişciiri, bazinul trebuie Să riim5nă fixat
. pe masă. Dncă membrul inferior care se mobilizează acriv are dificultăţi, se poate
aşeza sub genunchiul respectiv un prosop pluşat, pe care genunchiul sii alunece mai
uşor (Fig. l 24).

Fig. I 24 - Mişc11re actiwi de a/1d11cfie a ccwp.<ci (Vojla), Bazinul lrcbuic mcn(inu! de căire
KÎ0CIOIC'l11p.:UI cllt mai 3f'WJpC de planul mc.sci.

PC'ntru genu jlcxum. o altă cornponenlii frccvc:ntii a sindroamdor pirnrnidale.

Vojw recomnndă: copilul culcat pe masă, pe o parte, cu un sul intre picioare.
Membrul inferior de pe masă esle extins, membrul _şuperior de partea mesei este
deasupra capului, semif1e.c1ar, capul cu gura în rlica cotului.' Celălalt m~;~11i;:u inferior
este nec!at, Îar membru) Superior de 1k;1st1pra este Îll :HidUC!Îe ŞÎ dus ln spate.
Kinctoferapeutul prinde m5na acestuia la g:1tul ci şi foci: o tracţiune în sens distal,
în timp ce cu ce::ilaltă monii ap:i$ă pe gonion în Kcns proxima!. Capul este rota! cu
frqa spre masil. Se recomanda copilului sii intindii şi să Occlcze membrul inferior de
deasupra cât mai complet, urmărindu-se mai ales exlcnsia foarte bună ii genunchiului
(vezi figura l 25). · . „.,'t
Pe11m1 piciorul erhi11, la rârsra la c;ir(' copilul poare cobborn activ, Vojta are
de asemenea un procedeu interesanr. Copilul e~te culcat pe burtă, ciil:ue re un sul sau
o pătură rulară, cu şoldurile şi g:cn11nchii Oecl<l!Î. pici(>:trcle rlcpfJ~ind m:irr~inca mc.~ci
de lratamcnt Un membru superior este dus in;iintc, deasupra c:ipuluî, ~emiOect~!;
 lkeJucarca ncwv-!lltllOl JC

capt;l es1e rotat de acea;;!ă parle, .cu gura în Jrep!ul plicii cotului. Cd;Jlulr nfrmbr 11
superior este dus la spare şi kinero1erapeu1ul trage di;;lal de m:wă, in timp ce eu
cealaltă m:.inâ exercită o uşoară presiune pi: gonion în srn:; piu>;ima!. Se observă că
picîorul de parrea m:.iinii de care se trage distal execut:! o lllişcarc :ic1i1«i de llexie
dorsală_ Prin poziJionarea capului de cealaltă pane şi sd1imh;irea pozi1iei mcmbrdor.
superioare se lucrează asupra ccluilalr picior {re.Zi Fig. !26).

Fig. 115 - Exerci/fo pentr11 coreowrea gt·11u:flexm11-11fui (Vuj1a).

l)UJ

mc

in pi
se C(
sint:1
Fig. f:J6 - Ex„rci{Îll pentru curcctarea urtil'iJ a piciorului t'd1i11 (Voj1:1). tn!Cfi
•.. dege1

Aspecte critice';~: amu:

l\1eroda Voj1.a nu Cf!e o mc1odă chiar atâl de originalii cum se pretim.lc. in fond. aleugi
ea respectă principiile metodei Bobaih. Modul de mânuire a copilului în exerci\iik de \'eden
rostogolire şi 1ârâre es1e interesant, dar nu se poale pretinde că punctde de $prijin
de lini:
5Unl puncte de stimulare reflexă. Provocarea mişcării $C face prin efcc1e biomecanice.
membr
În schimb, îminderile pe regiunea cefei - ca în uhimele procedee - ar pt!!ea avea un
rol relaxant ·a.supra musculaturii membrelor inferioare.
J

.•
 255

METODA BRUNNSTROM

. Signe Bnn:ns11rn:1, kinL'to1cra1wu1{1 suedt:2{1, s·;1 rn.:upat lk aJ11ltii ht:miplq;ici.

J\:Ct~d::i :i
plc;H:<: d.e L1. con~t:i.tarca C:t 1dk;;ek medul;.irt şi ceidi1ale primiti,·e
rcp:cwl!a un ~1.1Jrn ,d dc.:\:01ta111 nrurologii:t: nmmak. Apari1ia ;ice:.lor rdku: Jupă
atc1drn1ul crn:bral este efectul r..:grtsiunii n<:wukt!iu:, dur tucmai at'<:~te rtOe.xc:
trebuit: sii fi,; fulusite în 1r:i1amemul kinctic, ca t) scc\~cntii în <lcz1·liltan:u n<::urolocicii
nonnalil. · -
hfudul de poswrnre şi rni~carr a mcmlirelor lezate :i!t hemiplegicului sunt
$inergiile membrului respccti\'. Acestea ~unt rni~.:ări de 01..'xie sau tJ>tensie, ca răspuns
la un stimul ~au la efo11ul 1 ul untu. Car;1c tcri~tiL: hem ipkgiei e::.te aci.:a~1ă sinergii:.
" adică mişcr.m::a L'lub:llft la înccrcm:11 de 1nobilizart ;ictidi a membrului resptcti1.
Deci, la obţinerea rni~căiii fint:, prcci!.c, se ;ijungc prin i111!rcnarci.I ~im:rgic1, rnişC:11ii
globale.:, di!;lllctrîce.
Rdk.\ck pi îmi1in: cart rt;1p:tr de obicei în h.:mipkgic ~unt:
- rc:Oexclr:: tonice ccn·icalc, >Îmctricc ~i ll$11lltlrit:e;
- reOc:-..c k tonice labirimicc;
rdh:xdc tonice lombnre (rotarL·a trunchiului la ;;t!rnga prnvo;idi llt:xi::i mtm·
brnlui :>1tperior stăng şi tonus de cx1ensie in membrnl inferior sifmg).
Rca«(iile 11::.uciale s11111 mi~ca1 ik sinergice cr;; apar în alic păqi ale corpului, ca
de exemplu: '
- Rczis1cnp1 opusă ridicării umărului ~au 11exici cotului membrului supcifor
n:!in1.:rcsat poat:: determina o si11c:rgie i11 llcxit a 1pt>mbrul11i superior lezat;
- Hcz.istenia hi abJuqia snu la pron:qia mcmlnului superior ncrntere~al provoacă
o sinergie în extensie in meml>rul superior lezat;
- Rezis11:n\a opusă fkxiei membrului inferior nein1ert$lll pro,·oacJ exrensi~
JllCrllbi'UJUÎ ÎnfrrÎO! kzn!, Îllr fi.'2ÎSlcJ1ţa !:J C.\ICl'l>ic Uel<.:111lÎllă nl~.\Îa !ll(;Jllbruiui Îl\J~J ÎOl
bolnav.
JnterJependenja mişcărilor membrelor inferior ~i superior de aceeaşi parte: se
n11meş1e si11ki11e::ie lwmola1crală: un tip Jc mişcure re<tli;::ată cu t:fon într-unul <l11 1
membre facilitează ::ict:luşi tip de mhc:irc (tlcxii:, abduqie tic.) in celiilal1.
Rczis1enp1 la abt.luqic sau la udduqia şolJului pro\'Oad ucecaşi mişcmc în
menibrnl bolnav {fenomenul Rnimis1c).
Siimgiile 111embrulor pol fi pro\'Ocntc ca rcaqii asociate s:nu r.a mişcnri volumare,
în primele faze ale vindecării. Când pacientul ini1iază o mişcare, to!i muşchii sinergici
se contractă, det<.:rrnin:ind o rnişcure $!Crt:otipă. Aceste reaqii sunr tipice. De txi:mplu,
sinc1gia membrului inferior in cxten:;ie·se cxprimfl prin cxtcnjia, atlduqia şi rrnarca
internii a coapsei, extensia genunchiului, inversia gleznei cu flcxie plumadi şi a
<le~etclor. i .•
Sen::afia pacientului despre pozi1ia unui membru szrn a gradului de con1r~1qie
a musculaturii este important{1. E\·aJuarea accs1eî prrccpţii ajuta kinc101ernpcutul sii ·
aleagă modul dr fllcilit;ue şi sii ceani. dacă e~tc ncci.:sar. ca pacientul ;;;i SI'.: aju1c t.le
vedere. •
Ca în toate me1odek, te5t:m:a se face periodic, senzorial şi mrnor. în conuiţii
de linişte, notându-se orice prog1es. l:ită, de exemplu siadiik Jc recuperare la ni\·dul
membrului inferior:
· I. f'lndd11a1~:
2. Mişcăn volunmc mi11i1r•c; .
3. Fiola ~c1!Jul11Î, a i;~m111d11ului şi J111>!fk\ia !!la11.:1 lin ~a~uJ ~1 în on"''"'i,.111) .
. ,
d:
~ 1 I

"
 Reeducarea ncum-molorie

4. Flnia genunchiului peste 90° ~i dnrsinni• i:lnnri cu călcâiul re snl (i11 şo-:ind);
5. Fk·xia gcnuncftinlul cu ş:oidu1 !'.\:lin$; tlnr..;;;iflcJ' ta gknh.-i ru tcnundiiul in cxtcn~ie. În nrlhq:•ti~..-r„ ·
6. Ahducfia şoldului (in or!o,Mi,m). Rolarea gc11unchml11i ru Îtl\Tr~ia ~i cn:1~i3 gleznei (i;.
şezând}

S1adiile de recuperare la nivelul mâinii suni:.

I. Fl;iciditalc;
2. Mici mişcări ~au innctivitatc în nni~ Mţrtrini;
3. Prchcn\iunc globaU (de n>n<il) N11 cxi,tă ntcni:ir
,.,,lunt~rii a dq•rtclm;
4. Prchcnsiunca l2tcralâ. cu rc13xarc la mişdrilc p<>licclui E•ICll<Îa <lcrctc!nr scmi-;·ohmtară: 'i
5. Prchcnsiunc palmară. Prinde volume cilindrice sau ~lr1icc. Extensie voluntarii u dc!!C:dor
(amplitudine varrabihi): I'
6. Toate tipurile de prchcnsiom: sont posihilc. Extensie rnlunt:iră a dcrcfl:lr1I, mişcfili indh·idu~k !
ale degetelor. I
c
Indicaţii metodice I ci
Baza tratamentului este recapîtt1iarea mi~ciirii normale. în secvcn1e!c deZ\'ohiirii
neurologice, de la baza sa reflexivă la con!rnlul voluntnr şi mişcările indi\'idualizate J
care vo; putea fi folosite in mod funqional. Stimulii pwprioceplivi şi cx1ernccptivi i
vor fi folosÎ!Î pentru întărirea sinergiilor. Rezistcnp1 va fi folnsilii pentru a trimite
impulsuri şi la ceilalţi muşdii, i~1 timp cc stimulările focilîte:izii n11mai muşchii c:orel:iJi
de aria cutan:ită respectivă. Când se produce mişc:ire:i volu11tară i se cere rrncientului
,.să ţină'' contractura în mod izometric. ap0i excentric (alungire controlm?.) şi apoi
concentric (scurtarea muşchiului ~ub rezistenţă). Ciiud se produce ,controlul mişcării
I
I
ob
ril!
pe1
voluntare, nu se mai folosesc facilitările (tapo!amenle. zgârieri ale pielii. \'ÎbraJÎi
I. pe1
aniculare). Reflexele primitive nu se mai folosesc după ~tndiul al treilea de recuperm-e.
De la :lcest nivel la mişcarea activă corectă se vor adăuga diferite actÎ\'Ît5!i l'unc!ionale. lrd
Tratamentul începe cu stabilizarea trunchiului în diverse pozi1îi. de~
(tar
E:tPrd!ii p~ntru mt'mhn1I rnrt>rinr prel
De la sta<li11I l la al 3-ka tratamentul arc rolul de a prom1wn C(lntrolul voluntar 111 sincrgiilor şi
folosirea lm în âc1h·ităti zilnice. · 1
,:
Trnt•mcntu! inccpc in po:ii1ic şcund. prin mi~cliri de 1idica1r şi an!cduqic ale umf!rului, care pot cu~(
!'l
fi asociate ru flcio;ia lateral! a capului. Pentru facilitare 'c vn fnl<1>i tapolamcnhtl TCJ!Îunii mu~rhiului a Oh!
lrnpcz. Se trece la întărirea sincf!!Îci in lkxic, opunim<lu-~c rczistenfă nbducţici. În cadrul accs1ci sincrl!ii,
it I
cel. mai greu va fi de obtinul extensia ac!f,·ii a cowlui.
Kinclolcrapcutul stă lot aşcznl sau ,.pc genunchi -· pc ciilciiic- în fa;a pncicntului ~; pdndc cu
mâna sa drcaplâ mărui dreaptă a pacientului şi cu măna st:ingii miina stângii n pacicnlului, deci ..in
cruciş-. Mişcările suni asrld ghidalc, in special cdc <ir flcxic. L• mi~cărilc de c.ţ!cnsic, ll!l!chrnjdc fiio<l
în pn>n~1ic, ldnctotcrapcutu! opune rczi~tcnJll. Mişdirilc au lor pc di:ignnlllii. cu brniclc in uşo~ră ;ibduqic. aici
I se comandă bolnzvului: .:fine poziJia!", ffpoi. la inrindcrc: .• Roîsliif-.
.:. , , , Când. sinergia Ci'ltcnsotilor poal~ li co111rol~1ă nctiv, se foloseşte sprijinul hillltcra! pc mâini. În
această po1'.Î!ic. bOhia\•ul ~.:va sprijini' pc bra1clc întinse din cc in cc mai mult. Tapotamcntric. srimuliirîlc „
cut::rnatc sunf foJo~irc in l'ICC$f ,r;a7. pr:nfnt ;u:th·nrca contrnqict lfÎct'p~iioL Se ~<lauţă unde acth·ifftţi
pr,1c1icc: folosirea ciocanului. vop:-;itu!, picrar11I, cur5!irca p0dclci ele.
Pentru a incuraja actî'· mişcare• de cxlrfl•Î<'., triccp~ul mlată :icli,·.:.1 şi cap:ibil sâ wp0nc grt"u!alc~ adult,
corpului, ~c :iplidi rc:r.islcn1a, fadlilându-sc o cxtcnsir mai hunii. Se fr>losc;c inw:m:crik c;1pului şi
rotnţiik lui penim a mpc n:flc:wlc tonice ccn·ic~!r Sinrri;ia <inTniud conlrr>labil:i. c~ este f(lio~it5 în
1. dorsal
actfriliJi func1i11nah:: introduccr'" mc-mhrului supc•iM pc 11d11,·ca k:ind i:;au a cfrmâşii, ducerea unui
bagaj, fluturarc;i mânii, batere~ unui cui. \•npsilul :-unt activit;i!i ca'c folosc5c ahcmati,· flc\Ε ~i nlrmia. I. şi învi
intins
C'ănd pacienllll începe să combine cc>mponcn1clc $Încrgici. de pildă c:ind inccpc să intindii bratul,
l<inctNcrapcutul dirij<'az.â mişcarea spre :ibduc!ia umMului cnncomilrnt rn C"(fcnsin coiului prniru 11 rupr
I' ;

natura:
I

sinergia. C:'ind in urma acestui c~crciţiu ~c disocin7ii cor11ract11rn pcnor:iluhri m:irc de aceea • 1riccp;ului
respec!
br:ihial ~incrgiadispare.
Srmlilll 11f 4-foo ul rccirr1nirii. Primul n<'trîtin raH' <r f:irr în ;1fora <Înrrriri r<lr <lu~crra m:iinii
la ~palele {'orpului, ceea c<: rnmbin!. ;t{\,hrc!in 11miirul11i rn nlcn<i? e1•111h1i si prf>n:t!i~. Prntrn ,1 inrkplini
nctin su
 Reeduc3rea neur0-rno1oric: -- /llelo<lc i;l0lrnk 257

i!CC-:t~tlt UlÎŞC'iirr n~ ft (ofnsi1ă 7ol:!t<::f n1CrtJhrului supt•nor, c:1 1 ~Î un fraiJ flO\fCCarc de TOl:.SfC" .U hunchÎufui
DJd pacientul este. incap;ioil ,;; focj mi1carca arlir, ki11c1c11t·1:ipc11111I fare mişca11:~ pa>i\, hn·ind dosui
m5inii de ~;ieru.
A doua miicprc. in .ifarn .<incri;ici, r<lc a1119d11qia hr:qului la oriwnt:Jrn CtJ rolul it11ins.
A trda mişcare n _Sllldiului al ~-k:1 c;1c rcprc:n111a1:i de rronatic şi supi11:1fic cu co111I Orc1a1 la
911°, Cfmd rrzisrcn!:• 11u 11111i csic nt'tcs;11;i şi p:incn1uf rr•alr să supinczc şi sii pronczc ~ntclm11ul cu cotul
lângă, 1ru11rhi. milcarcn astfel î11d•plini1~ ne ar~lfl că r111cicn1t1l este gat~ să inlrc in ~l~diul al 5-ka
.. . . Studiul ul 5-b1 ul n·,·11p<'rti11i in ~crst s1:1<liu. mi}t3rilc se for. din cc in cc mai mult in uf;ua
I
.~dnrrgîilor. Totuşi efortul ma~im nu C$IC rcrnmaudabil, rn 1111 cumq su se revină la 111işc1îrilc stcrCCllipc.
I Prima mlşr:irc: ~raiul uus oriwn1.1! în ;1bd11cfic, cu coiul in1in1
I
I
,\ doua mişcare: hrnfclc dcarnpr.t rnpulut. l'cnt:u li inclcpli11i accasrii mişcJrr. orn<>pl11tul 1rcbuic
să se ·ro1czc, ceea cc inscmnnii clibcrurra tic muşchii ~p~s.(ici. La începui, s-ar puica cu scapula s~ nccnitc
I n li nwbiliraiă p:i1 iv. · ' •1
I A treia mişcnrc: ~upinJfic şi pronnlic r11 co:i•tlc intime. f'rntru a fllllCa necum supi11a1ia, cotu!

\ ~ este la început 1in111 s111ins l.iingă lrnnchi şi i1poi cx11r1s 11cp1a1

J'.xerrqiik ~tadiilor al 4-lco şi li 5-k:i \"(lr uchui intârilc p11n folosire~ 111101 ;1c1in1;i1i hit[:'ttrc:i
c;irnă~ii in p;rntalnn la spJlC, sp51rn1I pc ·sp:i1c; i11~111uliam1 unui şurub

H:ireori. pacienţii se \'indecă complet. adicil ating s1adiul al 6-lca. Prn1ru nceasta
\ se cere ca pncientul sfi parcurgă sHidiile al J-lea şi al 4-lca in decurs de I O zile. Cu
cât durata stadiului nacid este mai lungă, cu at~1t csle mai putin probabilă vindecarea.
O atentie specială este acordată recduciirii mâinii şi a degetelor, în sensul
ob(inerii rcl:n:irii flcxici degetelor. Tinând po!icde, antehrn1ul este mi.5cat încet şi
ritmic În wpinntic şi pronaţie. Se aplicii stimuliiri cutanate şi ~e conrnndă cu voce rnre
penrru a oh(ine rapid prehensiune:i şi relaxarea. De ohicei. este necesarii manipularea
I. p(:ntru a facilita flcxia şi a inhiba extensia.
A doua mişcare in swdiul 1.ll 4-lca este prchen~ium·a laternlă. în care policele
trebuie să facă abduqie şi adduc\ie activă. Odatit ce pacientul este capabil sli extindă
degetele. vor li încuraj:ue diferite ncti\'Îtăti: folosirea unor instnunente nwzicaie
(tamburinâ, talgere, tobă). aroi men1inerea creionului sau a pensulei, chiar cu
prehensiunc pn)marii. Se folosesc în special obiecte cilindrice sau sferice.
Excrci/ii p1·11rr11 mcml•r-t•fr i11/rrin11r1· 1\crstca sunt lrulalc în b.w,1 aceloraşi rrinciriii. inccp.ind
cu ncccnmnrca sincrgiilor. inirgrarra lor in mişcnrc, apoi uisocicrca, in ,·cdcrc;i tn:ccrii la stadii superioare,
~ oh!incrii mersului corect.
i
\
TRATAMENTUL KlNETIC AL HEMIPLEGIEI
.i,li aici şi
Şi fiindcăne găsim la capi10lul „ ha1a111enr11l kinctic·a! hemiplegiei" să amintim
alie tehnici de reeducare neuro-motorie.
11
·1'1 ! TEHNICA BERTHA BOBATH .„. '!•"'' • ,. I •-J ·~• '._;

Planul de exerciţii de mai jos pr0pus de auloare se adresează hemiplegicului

adult, prin accident rascular.
În primul r511d, pozi1ia pncicnltilui în rat an: o mare importanţă. Decubitul
I.
1.
dorsal es1e o pozi!ie care produce spasticitJtca extensorilor; bolna\'uJ Jrl'buic incuraja(
şi învăţai să stea cea mai mare p:irte de timp pe partea sănătoasă. cu braJul bolnn\'
I intim deasupra cnpului. cu cotul intîns, cu membrul inferior homolaternl într-o pozi\ic '.
naturalii de semiflexie. Curnnd Ya putea sta şi pe panea lezată. in-fmd grijă ca umărul ţ,,_,

respectiv să fie ante p_roiectat şi cotul extins. fi

E:xcrri/!11/ /. Mobilizarcn pa<iră a umiimlui, î11 speria! rot:11ia externii şi ntcn$ia lui (Fij!. 127, b).
E.rrrd/i1111. Braţul inlins în an1cd11qic. cxtcmi:i pa$i1·ă ~ purmn1lui ~i a dcţctclnr. apoi c~crcitii
nctiH şub rczis1c1qii, ale acclor~$i 5cr111cn1c (Fi)!. 127, 11).
 Reeducarea neuro-moivnc

Fig. J27 - Exerci[ii peum.i hemiplegie (după Beril!& BobJlh) u) ex. nr. 2 şi b) CL nr. I.
~l
faercitiul J. Ridicarea activă a br~tuluî în rola\ic internă. Buhmrnl duce mâna pc marginea d~
I/.
la capă! a paiului. 1:
E.urr:i/iul 4. Fkxin genunchiului cu flcxi:< dorsală
in ex tcnsie. ,
ll piciorului şi extensia degetelor. .Şoldul cstc
r
. . Ext•rr:i/iul J. intoarccrca in dccubi1 t.lors,d. Mi;c;11c• iuccpc din tnwclii, tn1JJi1ul
Brn!ul şi mâna sum mcntinutc în extensie. ·
um1ăntl mişc Mea.

E.urdfi11/ 6. Pacientul stă în dccubi1 dor<ol, cu genunchiul de palli:o afrcl.>IA u~oc Occlal şi br;11ul
extins pc lăngă corp. Supina11a şi pronaJia anlcbra!ului.
l viiriu:

Exercifiul 7. Din aceeaşi pozitic, ridicarca brn!ului pc lângă corp in rotaţie cxtcmil. CoborĂrc•
membrului superior in sacade.
[iuâ!îul S. Acelaşi •:xcrci1iu, cu
cnnlrolul kinclOlcr:ipculUlui ~i cu rczistcripi ac1h·.
:1p!ic:11ă la nivelul umămlui (fig. l 2S). „ tlcx
Exnci/iul 9. Accla~i oc1ci1iu, şi
supinatia şi prona!Îil antcbra(ului !a ridicare•
maximă " membrului superior, măna spri-
jmiili pc marginea de la cap a patului.
E.urci/illl JO. Din poziţie şezând,
p-lcien!UI i~i sprijină i;rcura1ca corpulw pc
membrul superior afectat. Mâna respcc11vă
s.: >prijini pc planul mesei rnu al banchetei
pc care s1ii bolna,-ul, în cx1cnsic - pc podul
palmei -, degetele fiind î11 ~ixluqic, policclc
la fel.
(
Ererd/illl I I. Aceeaşi pozi!ic, cu
Fig. I 18 -:'E.rerci/ÎÎ pen1r11 hemiph:gie (după Bertha transferul greHlâ\ii de pc un 111cmbru
Boballi). fa. nr. 8. superior p~ cdăl:iil (Fig. 129, u).
Exerci/iul 11. În poziJic Ş<:Z:ÎIHl,
pncicn1ul prinde cu mâinile umerii kinc101crapcu1ului, care stă în picioare iu fa1a sa, prinzând la nivelul
Uml!:rilor pacientului scapulele accsmia şi insist:ind pc ex1cnsia coloanei {Fig. 119. b).
Exerci;i1J 13. ir, dccubit dorsal, ridică mcmbml supc1ior în ws şi flccJcaz.ă emul, ducând palma
la frunrc. · f
&erciJiul U. Acccati pozi1ic, a1i11~ănd al'Qi cu palma sura, um5rnl opus, trunchiul şi 1eadudind
mâna in poziJia ini1ială. G
Ex ereifiul 15. Aceeaşi pozî1ic. dar din dccubu [alcral. Bratul este du.s in ahdHqic şi din 90° cotul
se Occ1ca.i:ă pcmru a duce mâna la gura.
E.-ercifiul 16. În dccubit vcn1r.d, sprijinii pc amd•raţc şi pc podul p~lmcloc, se focc lkxin şi
extensia genunchiului cu opriri inter mitcnlc.
E~erd(i11l J 7. !n accl:al'i poti!ic. transfer.! greutatea corpului când pc o mână, dnJ pc ccala!IJ.
E:rerr:i/iul l&. ln genunchi. în „pairu labe", se face lran.>fcrul i;rcu1:i1ii C(><pului de o panc şi de
ccalallă. L
E.rerci/iul 19. În genunchi, înclinare de o pam: şi aha, linc101crnpcu1ul asi~t~nd cchilihml şi fără inic
mcnţinănd iu extensie bra!ul, mâna şi degetele de partea ~!.:etală (fig. !JO).
 259

Fig. 129 -- E.1t'tci,1ii /'<'li/rit ho111pli·i;ie ( dup:i B.:1 ihll Uubllt li).
u) Ex. m. li./,; b. nr. 11
Eli·1â1i1,/ JO Îu ~czâ11d, >priji1111 cu 1ni11ndc pc 111a;ă, hra(.:k iii ro1;11ic c.\tc1uă. :1sifcl inc~I
\'Îlrfurilc dcgc1..:lor ~un! ind1cpt~1c iuapoi. st· face 1„n,lc1"' ga·u1.\1ii in•poi şi inailllc (hg. 131 ).
Ei<·1âfi11/ 1 I. lu 1Cl<ind, se ridică b1"!ul i11 sus p1111 in;i1111e. cu pJIH1<1 in >US.
E.11·rci/i11/ 21. ~idicarc~ din ~czilnd. 11ra :i 1,11••n•I m:i1111l1ir, de pc scaune de in;ilprni >uriabilc .
.E1·l'rci/11:f :u. ln picio;irc. bnc101cr:1pcu1u/ ,„;,1iu11.J c.\lcu;il.i bw!dur, a nt.iiuilor şi a dq;ctdor.
u;iu;fcrul ;:1out'1fi1 co1pului de pc " pH1c pc ahJ. iu:iint' şi Îllilpoi.
EY1ni1i11/ N. lo picionrc, se face tlc.~ia ~cnunchiului cu c•rcnsia şoldului. mai în1~i pa;i,, :ipoi
ac1h·. cu WL'n!illNCb cxtcnsid ~oldului l;1 J1frri1c ~r"d..' Jc ;m1pliwdine.
Ex,·1n,t111/ ::5. EAcicqi1 de pi1şirc. $.: 1·ur uora: 1k1;iJ m11dcr;11;i !;1 11i1·c/ul ~11!Jului ,i ~I ;:rnunchiului
şf tk.>;ia d<>isalâ u p1cio1ului.

,- ..... \
I

Fig. 1.10 - Ert·rcitii pl'lltm !1e11u/1/,·i;ir Fig. I ,ÎI - E.tTICJfÎI 111·n1ru hcmÎplt„.!;iL'
(dup5 Ilmh;i Bob;11h). Ex. n1. 19. (J11pă l.lcrtlw Oohath). fa. nr. 20.

TEHNICA LE METAYER
Le l'd~taycr (89) propune o tt:hnicti de rela:rnre ll membrului .superior afectat,
lării intcrvcn1ia diilor „globale" pwpusc <.k Bobath.
P;icicmul ~cz~nd, ki11cto1crapcu111l la spalclc s5u duce b1a!ul in ;1dduqic ~i rota{ic intern:!, cu
~ .
. cxt~osia corului. Îu acc:a mo111cnl se /Jcc 1uo11~tia ,j
' Jlniil ,."UlllllUlui ~i1u;11ic
. .
. Îll care c:dcn,;ia deg.:lclnr
260 neuro-mo!C>rie

Reeducarea neuro-molorie lrebuie să cuprindă inYăţuea rapidă n gcsrurilor·~· ,

activitătilor cotidiene (vezi Metoda f'arr şi Sheplierd,i. Bolnavul 1rebuic
I să im·eie ':
.~

i'
I . .i

I: 1

j: l·j:1 i
I
l il
a b j ' măn
/ vor
·j trarn
j pe c

,:~;; ti · prec1
·:-~ : ~ înain

fo mm
,.sirnru
stimuli
tmamt
Înlocui
merge
închişi.
c d
i
rezulta!
Cilre nu
 Rrrducarea

l
I

.i
iI
r

mănânce, sfi se îmbrace, să ;;e rad,'i, să se spele singur. Hemiplegicii de ranea dreaptă
vor fi înviiţafi $ă scrie CB mfurn sl:îngă. Ergoterapia este de mare importan!ă în
I

i'
trarnmenlu! acestor pacienfi. Cei 1i11eri vor trehui. uneori. sii invqe" o nouă meserie,
pe care ~;i o poată îndeplini cu infirniilnlca lor actuali\.
· Prof. Ganen (Oradc~) (19()) con~tiltfl cft-rte!e foarte b11nr <de 1rntamc111td11i
precoce şi recomandă începerea acestuia din primele zile, la patul bolnavului, chiar
înainte ca ncestn să se poată ridica.

METODA FRANKEL

Fundamentare teor_etică
.
Metoda se adr~seazil trnt:nnentului a1axiilor locomotorii. Ea tinde sii
\

folo_i:easc5
lu maximum resturile de propri"cepţie riimase indemne după boală şi să înlocuiască
,.sirnrul muscular" pierdut cum numcş1e :rnioruJ, după Secenov, propriocep1ia - prin
siimuli de nită origine, re,<;pcc1i' orienrmca vizuală ..Meloda a fost .crealfl pentru
tratamentul ataxiei lahetice, b0;il;i deosebit de frecventă la sfârşitul se'colului trecut.
Înlocuind propriocep1ia muscularii cu văzul, bolriarnl are dezanmlajul că nu va putea
merge îari.i să se uite cum păşcşle, el nu va putea merge noaptea şi nici cu ochii
închişi. ·
În ataxiile de origine central5. unde tractul cerebelos este de obicei afectat
rezultatele nu vor fi tot ati.it de bune; metoda oferă totuşi o posibi!itale lcrnpeu1irii,
care nu trebuie neglijntii..
a b

$
p
l
j' n
lj u·
c
lll
cc
?
Îll•
bo
i înt

gri.

I„I ~
de
de

capt
infe:
lllCll
cu \'

e
Fig. 133 - .\fcroda I..- ,\fr1ay,-r a, b, c. <l, c.

•'
 - McruJc glub:d.: 263

Fir.. J.I.I .lfr111da 1,. .l/hu1w {, U·

Mijloace terapeutice
Mcwda cuprinde o serie de exerci[ii cnre st exe~utii cu controlul \·ederîi. Fiind
vo1bn de rccdw.:arL·n unei mbdri pierdufr, ace;1st:i se reia de la formele s:ilc cele mai
>impk, trecându-se tn:ptat prin sradii mai complicate, piină la invăfurea mersului.
Pentru o bună reedw:are, ~e cere ca mişcarea să a1ingă perfornHrn\a preciziei,
netrecându-se la un txen.:i1iu mni greu, până cănd mişcarea nu se execută „curat" şi
uşor. Ptntru a e1·i1a oboseala şi plictiseala se va introduce o oim:care varit:iate.
În an:sle cazuri, progre~i;i efortului nu cere creştaea in1ensi1ă1ii efonului -
mişcările, i.n gc:ncrnl, nu m.:buic să implice un lucru muscular intens -, ci creşrere:i
complexi1ă1ii lor. Lt:gca progresit:i mai sufr.:rii în această mcwdă două di:rogări: se
i1ii::epe cu mişcări mai ample şi urni rapide, care sunt wa1 u~ur de executat de cii1re
bolnav şi $t' tJ cec: apoi la mişcări de mnp!Îtudine mai mică, mai precise şi efec1w.11e
într-un ritm rrn:ii JenL
În faza când bolnavul ajunge să /ie ridic;n din pal, trebuie a vută o dcoscbitii
grijă ca pncicntul să nu cadă, cc:ea ce :ir duce la pit'rdc:rea încrederii în sine.
Exerci/iik se execută rndividtrn!, in mod iueal de două ori pe zi. căte o jumiitate
de oră, sau o daiă pe zi trei sfonuri de oră pilnă la o 011i, fiind urmate de o şcdi1qă
de masaj.

.
lndicatii metodice
Excrci(ii în pozi!i:a culcat. Bolnavul stă pc: pat, sau pc n1:isa de t rnti11nc:nt, cu
capul ridicat pe perne sau pe un spătar, astfd ittcât .să-şi poată l'tdea bine membrele
inferioare. Exerciliile se exec111[1 alternativ, - c511d cu un rntmli!t1, ciind cu c.:dălalt
membru inferior. Fiecare c:xerci1iu ~r: repetă de J-1 ori într-o şcdiuiă. numărându-se
cu voce uniformă, monotti11r1.
Grupu I include:
I. Flcxia ~<lldului ~1 ~ gc:-nuncluului, pic1<lrul rhruâ11f1nd ,pc plauul mc·;ci de tratament. Extensie.
:2.flc~ia mcnibn1lui inferior Co 1n;u ~us, ~bt.luqi:i ~j i!dtluqiJJ conp~ci. I:xt.:usic.
3. Ex~1cî1i11I I, dar num;ii ,ium;i1a1c de drum.
 264 Rccdut.:"arca neuro-motorie
----------------~-------·----:--------- ---· -· -------:--..
4_ Excrcitiul 3 comhinat cu rxcrci1iul ;?:_
5. ExcrciJiul I cu orrirca mişcării I; ~·oin1;i bolna,·ului fco1„and:il. în timpul finiri ~i al n1rn,ici .
6. f:xcrcîfiilc de mai su~ tu oprire r1rq;ii la rornanJa kmrtNcrapcutului. .- it
Ci111pu a li-a cuprinde următonrdc cxcrci!ii:
I. flcxia şoldului şi a genunchiului. dlcitiul c~lc ridicol 611nn bluri 1.k defel dr ia plon'.1l mr<oj
fa1cnsic.
ri
2. (71ldiol UflllÎ picior este dus pc rnlula rrnu1id1iul11i t•pus. Se H'\"ÎllC în poziji:i ÎllÎfiaJ:i. llt
J. Co În cxcrcifiul 2, cu oprire vulunl>rij ~'1
4. Ca în exerciţiul 1. cu oprire la comanda kioc101crapr111ului.
5. Căkiiiuf unui picior t>lc ridicat şi' a~cral pc mijl0n1I 1ihic1 npu'e. "l"'i este nşczai a!iituri !le
g:\;;,lm npusă. E><tcn~ic.
6. Călcăiul unui picior este nşcnt pr rowla 0ru5a. ca în rxn;itiul 2, opoi ;,l:iwri .Jc r.ciwnch 1
ori
Se aşa;ă apoi călcâiul la m[ilN:ul 1ibici (lp!l>C ş1 al51uri dr ca, ci în C\crrifiul .\ unnc:i7;i ~1c;orc~ pc
makol• imcmă • gamhci 01>usc şi arnwri de ca. Extcn'it'
7. C31c:iiul ahmcc~ de.a hm!!ul g11nhci npu<r de 'm în in<. e>primlto->c pc r<•t11lă, la mijlnrnl
g3mbci şi pc m~kola ·imrrnă.
8. E-:.:crdtiul 7 cxcrn1111 de jos în >l!S.
9. Flnia mcmhnrlui irifcrior ~tâng_ cu ah•lur1i:i <a; :<inml!an se f:irr Onia mcmbnilui infrrio 1
urcr1 t-.kmhrnl inferior stân~ csic- apoi ndm, in timp cc mcwhruf inferior drept este rxtim. Exicn<ia
nicmbn1l11i infcrrnr siâng. Se rcpc!Ji, schimbând nh:·mbrclc infrripmc. 1
IO. Membrul inferior !'l.ing flcctal, drrptul în ahduqic. :ipnr io Ocxic. Se atlncf.' rnr„nl!f1tl inkrinr
drr-p!, nrni ;c otind am!:>clc. fără s;l fie nlin'ii m:isa rn dldidc, p;infi I~ <1:-ir~i1·,J nuci!1Ului.
H. KincloleraJICU!Ul nş~ză degetul pc mcmhrul infrriot al pac-icni ului. c;irr in:huio sii dnd in aed
e.xc
punci călcâiu! membrului inferior opus. _
12. Ca in cxcrcifiul li, dar când r~cirnml atinge dcr-c111I. acc51~ îşi schmhă ](lrnl ;i câkâinl Cilfl
uct>uic '~ -l urmeze.
l 3. Călcâiul drcp! se aşază pc rotul• sliin_;;ă: mctnhrul infrrinr si:ing ~.c Occlco7ii in ~re1stii Cnr
situaJic.
care
Se rt'mardl fap111l că c"crcitiilc a~imctricc ""'' dcoschil de dificik pentru labc1ici.
Pornind de la schemele de c:-;izrcifii prezentate_ ~r pot imn1~ina i11d numcroa~c allck, cu ncttaşi atax
ttlilitnlc recuperatorie. Autorul arc un. se! de I!JO de astfel de c~crci!ii.
E•erdţii in p<tziţb şe:tind. Pozi!Îa ~czimd nu prez.inii n l'"'i'.rc<ic fo!>I dr pn2i1ia culcai; cxcrd!iilt
se pol face com:omilc11t, ca şi cele în poZi!ia in picic>nrc.
I. Rcpctarca cxctcifiilor din Jl(>Zitia culmi.
2. Ridicarea din1r-un sc.aun şi aşez.arca 1> he.
- la comanda I se flcctcază uşor !!:un!>c!c wl:i marginea ~<::omului;
- la cmn~nda 2 se apleacă uşnr capul şi rnmchiul in:iinic:
- la comanda '..\, se ridică, cu extensia genunchilor şi a şo\dmilor.
Aşezarea urmează o ca Ic inversă.
'Acest excrcitiu se face mai întâi prin <prijinirco re m:iini rk m~rginilc $<:atJnului, "roi t:irâ ~rri.iin
şi, in slarşil, cil ochii lcga1i.
3. Se ating cu piciorul (1-ârful sou călcâiul) diferite puncte m:.rcatc pc ;wdca <au hi<lirn!c de
l:inc!otcrapcut. ·
· 1 · 4. Se :aşm scaunul in sp:ilclc nhui 'caun. ~•u ln foja unui >palier Pacicnntl tn:-huic ~:!-şi ducii
piriorul şi să-i'$prijine pc bara scaunului din fo!il sau pc 1111a din haide spalicrnlui. Mîşr;irca trebuie să
c-uprindă în ordine; Ocxia şoldului, cxlcns!a j,!Cnunchiului şi 11i>arca planici piciornlui rr hnrn rcspcctil'ă.
Exrrdţii Îrt pm:ijb în picioare. ln această pozi1îc se Iace rccducnrca mersului. /\ceasta se face
pc diagrame desenate pc podea sau pc o planşii de lemn. Diagrnmn nrc o inliljîmc de 21,59 cm (R l/2 --~ ,. ,
. ,.~„;,_..:.
··-··-
inchcll'i şi C$IC impârJÎ!ă longitudinal în paşi de rii1c (,l\,58 cm 07 inchc;). Ficear~: p~s C:<IC imp;iqit în
mod vizibil in jumătă!i şi sfmuri.
Reeducarea inccpe cu mersul lateral, carr csic considcrnt mai llŞt>r, fiindc~ poale fi ajutai de l
baJ„nsul corpului. Dac! cs!c cazul, boln>'·ul "'' fi sprijinit de riitrc ki11C'loternpcu1 de sub mdk. S~ înec-pc
ru o jumiHatc de pas, rnifcând picioru!, npoi aducân<lu 1 I . u.:lJbl! lângă primul ~i asa mai dqiar!c ~j
numai după aceea se face puu! întrei:. Apoi se· rornbinii: un sfrr1 dr. pas la drc;:pta, un skn ia ,t:m!'a,
I
o jumătalc dc pas I.a dreapta, un rasln!rcg la s1511ga ş.a.m.d. Se ronmod:i: l, 2, 3, la liccnre pas rxcnH;l:
la I ~c mută un picior, la 2 se transferă greutatea pc- piciorul ric alac. la 3 se mutii ccl51alr piriN l:lnr:i
primul.
Se fare in ac-daşi fel reeducarea mcnului înainte ~i înapoi.
Înloarccrilc se invaţă lot după o diagrama in formit rk rnr. •kscn;115 pr f'll!k~. lluln~l'Hl irn-aJli
;ă se întoarcă mtttănd picior liingâ picior, c:ilc un ~fcrt din ro!a)Îa intrcaţă, a,tfrl focăt ~ii pii:ir:i cm:ula
so•
o intoarrcrt:'. de I in douii m111ări (<foi p::~i). :
 Rc~ducm:·~ nrur0 mf'!orit - ~frtodc glubalc
265

ci. Într-un >1:1di11 m~i avansai bolnJ11JI cslc

irn .i1:11 sa urce şi ~ă c0f.0:1rc scări, să mc;irfii
CU ţfClll;qj În rniiini, să lTCad Ph~t;icoic.
ri · Ucrciţii prnlru mf'lnbrrlr supc-
riv~rr. Rccd1icurcn IÎH'mbrclnt $1lpcrioarc
111111t·n~ ncclcaşi principii: l:iolua"ul !>!<le indilal
~~-şi corw"bc ru 1·crkrca precizii! mişcâriJ;,,,
' B:igă dc!!ci<'lc in g5urilr nrrcgulal
Ic f9r~1r inlr·o mosii s:1u într-un pan(lU.
Aşază bc!i1oarc sau chi!>riwri in
orificîi nscm:~nfltcrn~c. "
'/
- CJJkgc c•hiwc mici (pirtrirck, rcrlc, Fix 134 Diag1 amti rwnfr u t·.rcr urarea i111oa1r·t·1·ilo1·
piese de ş~hl şi Ic aşază sau Ic rlădcştr în (durii Friinhl).

Îu1·;i1A sâ dcm1czc şi să scrie pc

di.1~rJmc tipărite.

Aspecte critice
Metoda, aşa cum am mai spus, are o imlicaţie rrecisâ. În tabes poate da rezulta((:.
e.xcelcnte, fiind aj11tn1ă şi de faptul d pacientul t;ihctic c;;te. de obicei, un bolnav
capabil :;ă lucreze mult fÎ cu perse\'erenţă, să coopereze activ.
Utilinirea metodei i11 infirmităţile motorii cerchrale este de o folosinlă rel;:iti1·5.
Cnpil ul mic nu poate fi indcrnrrnt să t1nneze un astfel de program arid, plictisitor şi
cnre cere, totuşi, o rnare concentrnre a aten\iei. Pentru copii mai mari, cu fom1e de
ataxie, mctnrl~ ponte fi asocimă altor tehnici, în special penfrn reeducarea mersului.
 "\ ;-; : . ·- ,, .- .. .
~: - :

CAPITOLUL 8

REEDUCAREA NEURO-MOTORIE II
Metode functionafe J I

METODA TARDIEU

Tardieu a fosl maestrul necontestat al recuperării funqionale şi al readaptări{

copiilor cu I.M.C. El este profesorul majorită~ii conducă1orilor Je as1fd de uni1J1i din
Franta.
I
'

Metoda Tnrdieu - dacă putem vorbi de o astfel de metodă - pleacă de la critica

metodelor analitice şi globale de reorganizare a motricită1iî, pe care le consideră prea
rigide şi unnărind scopuii prea mari fa!ă de rezuh::11e!e posibil de ob1inut. Aşa cum
spune Tardieu .,in cel~ mai multe cazuri, relaxarea ob1i1111tă cu a1;i1a irudă în sala de
gimnastică se opreşte la uşa acesteia". Rareori se ob\ine integrarea mişcării pe acesl
context focilitator. În opozi1ie cu aces1ea, Tardieu propune un :n11;1mc:nt cm.: să :ijute
micul pacient să înveţe să căş1ige dcprindi:rile mo1orii inJispensabile unei viqi
cvasi normale, care să-l elibereze de necesita1ea de n fi asistat şi ajutat, care să-l educe
în acelaşi timp şi să-i permilă sii urmeze o şcoală. Scopul ultim cste acela de a face
dintr-un infirm un individ independent, care să nu fie o povară familiei şi socielfijii.
Am spune că, în mare parte, metoda este mai de grabă un mîjluc de educa1ie, decât
de tratament.
Metoda presupune a•bună seleqionare a cazurilor, abani.lonând pe cei cu deficir
intelectual grav sau pe cei socotiJi irecuperabili. De altfel, termenul de Infirm A1o1or
Cerebral, creat de Tardieu, se aplică numai sechelarilor cu in1eltc1 relativ bun.

Mijloace terapeutice
În atinge·rea aces1ui scop de reeducare funqională, de adapt:ire nrnx1111:i a
leziunilor existente la conditii de via1ă acceptabile, autorul foloseşte un întreg arsenal
terapeutic.
Copilul trebuie ajutat să se men1ină în picioare, su meargă şi să se folosească
de mâinile sale cât mai repede. Pentru aceasta se apelează, !a timpul potri\'it, atât la
exercifiile kinetoterapeutice, alese după caz, cât şi la mijloacele ur.topedîcc sau
chirurgicale.
 2t
---- ------------------
Procesul de 1ccducare urmează linia rl;.i>idi ii trecerii de la rnişdri pasÎ\'C I
mi;;cari aciin:, conditionându-lt: c>'cutu;tl relkx prin ad:iug;m:a muzicii, ca stimul audi1i 1
,Hduarea. l'cntru Tardieu, retaxarea este în primul n!nd o problemă a eliberări
de frică, Pacient~! m:buie să capete incre<lcre, să-şi dcn liile rtuqiile de echilibru.
Relaxarea este şi o problemă de pozi1ionarc. La fel ca şi Phelps şi Bobaih
autorul vede în însfişi postura 1·îcioa:;ă u pacirntu!ui originea spa~tî1.:i1fi1ii :;ale cre:>i::utc.
Astfel Jc pllSturi trebuie înlăturate:, fiind rncn!in111ii cu orice chip o postură ciu mai
apropi;iiii .de normnl. Pt!ntru aceasta se folose~c mijloace mecanice: saci cu ni~ip,
chi11gi, atele onoped1ce. Aceste mijloace au ~î rolul de :i impict.lica con1rac1ura
mus1:uLmi şi, apoi, re1rnqiu libroasiî.
Dacă contraclura s-a instalai ~i eslt lltiil de putcrnidi înciil împiedică pozitîonarca
corectă şi dc(.;i recJucurr:a, .autorul recurge la tkcontrauur:ne cu ulrnol diluat. Tehnic~
va fi expusă în capiwlul următor.
Apart'icrca orto1~edică. La cupilul mai nwrc, la care se pune problcmil Slil\i1111ii
şi a mersului. menţinerea posturii 11cccsi1ă fr1losim1 u11ur diw:f:;c dispozitive onopcdice.
Sus1i113wrii mtwddor de reeducare. /ic analitice, lle globale, sunt în general
inipoti ivii ap:ireierîî. După aceştia, aparalek nu pot înlocui mi\ua reeducawrului, care
ghidează reorganizarea mişcftrii, recduciind aici :;p;mnul, î11curnjând dmcolo conunqia.
Tmdieu, după Phtlps, consideră aparatul onopcd1c strict necesar, câci cu ajutorul
acestuia se împiedică mrnqiik fibroase, se iduu: progresiv corttr;,ictura şi se ob1ine
cedarea, în pan<:, a spasmului. Phelps crede ciî aparatele onopcdice rcpn::zint:l cel rm1i
1tiirli bun mijloc d..: reeducare, prin el ob1iniindu,~St' o rL':!axare · grnc·rală şi o iwagioc
i din kincs1ezicft normalii a rncmdui (vtzî Fig. 61).
Tardie:u replica lui Bnbaih di aceste aparate uu foc îu fond altceva ded1 55
itica men{iniî permanent punctele-cheie (J.:ey poilw) în pozi\ii reflex-inhibitoare.
prea Recducare:i funcţionalii. În oceaslă formă de l:inew1crnpie aurnrul a înglobat
cum o $crie de mijlo;;ice care au şi un inah carncter educativ.
I tle
Reeduc are a ll c t ivit ii! i I or d în v ia ta J e t u u 1 e zi l ci e. Prin
act$le mijloace se subin\elcgc fceducu1 t:ll activiti'qilor crnnw1c: alirncnlarc:a, spiilatul,
CeSI
îmb1ăcarca, toaleta etc. Pentru ll ajutn pc micii pil('Îcuti sfi poatii indepliui nc:es1e
jute 11c1ivi1ii1i. autorul a imaginat o mulpme tic dispoiitive, curespunziiwnre ac1i,·i1ă1ii
•ie\i respective şi cazului în p:int. A>tfd m1 fost modificate.: 1ad11nurik rni~rcle, scutrnclt'
uce şi mesek, :irticulck dt: toah:tă ale :m::stor copii (Fig. J 35).
·ace
i\ii.
:ciil

icit
/Or

di
la
au

Fig. }Jj - Dii-1·1'.I<' tt1il.ij,„ rn uJ11p1,irih• m·('<'.(<ll't' jo/11.1·irii lor de duc i.:opii 'u l.lvl.C.
 268 Reeducarea ncmo-mn10ric

De exemplu. pentru hemiplegici, peria de mâini are- o hand:i lat5 elasticii, cu

ajutornl că1eia se vn prinde de miină. Peria focc fonqi:i de alcl5 şi mentinc palma şi . sp
degetele în uşoară extensie; in tiriipul spăl<1111lui, prin frecare de m~nn cc;il;dtă, mcmhrul ll 1!
superior respectiv face un exerciJiu funqiorrnl; în acelaşi tirnp, peria din palmii
stimulează prehensiunea.
tur
Erg o terapia rec r r a t i" ii esle specifică ·copiilor la o nîrstă relativ micii. uni
Se folosesc jucării, jocuri, chiar activităţi de lucru lli scară redusă: lrnfornj. cusut,
montaj electronic, montări ele construcjii sau mecanică. Juciiriile şi uncllclc de lucru
doi
trebuie să coresr,und5 nu num::ii pmihilităţilor micului pacient, dar ~ă aibă şi un
caracter educativ~ Modelajul în plastilină e~te un bun mijloc de creştere a forţei şi exe
dextcrită!ii degetelor: mozaicurile, cuhurilc, cusutul conirihuie la precizia şi finc1ea
in p
miş
mişcărilor; traforajul rn fi recornamlat pentru coordonare, dar şi pentru creşterea
I. ..
forţei. .
Pre g ă t i re a ren t r u act i ," i t<ll ea ş c 0 lară . ln acest grup intră
mijloace din cele două grupuri precedenlc adapHHe nnoilor educaţiei pre~coiarc. Îli
:ic~st s!adiu, copilul trebuie să fie capabil să umhle, să se ridice şi 5ă se aşeze. sii-şi
ducă singur ghiozdanul. să-şi poată face ncccsil:iţi!e lării n_jutor, s:i Jin:i in m.înă tocul COii!!

şi să poată desena sumar, chiar dacă pentru aceste ncli\·itâJ i mai are nevoie de dispozitive totdr
speciale. incer
Ergoten1pia profesională intrii in discuiie 111ai tnrziu. Ea nu arc de să se
obicei loc in centrele de kine!oterapie, necesitând spaţii şi uiilajc speciale (te r ;ip ie
v o c a t i o n a J ă ). simet
Acestea sunt, pe scurt, principalele puncte ale meior!ei de rced;icare funcţională ~!ape

a lui Tardieu. Trebuie să te fi dedicat mult timp tratamentului :icestor mici infirmi ex ere
penim a in!elege importanja adaptării unui scaun sau n unei clanţe de uşă in scopul
reeducării molorii. Astrei copilul invap'i mai uşor aceste deprinderi, se obişnuieş1e cu pregii1
gesturi şi mişcări pe care altfel nu k-_;ir putea face. Copilul ince1ează să se mai princi:
socotească un handicapat, capătă o încredere în .<>ine c;ire-i pcm1ite o evoluiic favorabilă. execu1
Critica ce :se poate aduce - şi anume di trecerea de !a nccste dispozitive la obiectele ajutor,
şi unellele folosite de t0a1ă !urnea îl dez:1vanraje:17ii pe copil - nu este rleciil parţial
valabilă. Aceste dispozitive constituie mijloace de reeducare şi ele trebuie pri vile mai lrebuir
ales sub acest aspect.
De altfel, după cum am văzut, şi so1ii Rohath tindeau în ullimul timp spre o progrn:
mai mare aten1ie llcorda1ă reeducării activitiijilor de fiec:ne zi, $pre o mai m;ire: atenjie zilei.
acordată actului util, mişcării care va servi unui scop ţiine dererinirrnt.
executa
în gând
METODA PETO . ·~.. ~ . ~ . :..: :. .. _.„

Metodă de prestigiu, apreciată :istăzi de Inii specialiştii, ea n fo~t clnbor:ilă de ME1

dr. Peto în Jnsri111t11l de pcdagbgie comluctfră n mişCtirii. i nfi inJ:l! în 194 7 la Budapesta.
Opera lui Peto este continu~tii astăzi de dr. Maria I!ari ( i3). A
În acest Insti!Ut. copiii cu paralizii ~pas1ice cerebrnlc suni primiţi de l;i v3rsta kineto!c!
de !rei ani (până Ia această \'ârstă kineloter:ipia - tip Bobnth - este ci;e·cutală de către în reedw
mamă la domiciliu) pentru o perioadă dt" 3-4 ani, in grupuri de c~te 12-22 de copii, corespun
selec(ionafi după felul şi gradul deficitelor motor şi p:-;ihic, vârs1ă şi rnpaci1ăţi. În şi nici p
incâperi spaţioase, luminoa~e şi <Jcrisiic, aceşti copii duc o vi:it:i foarte asprii (~p;lnană). pncien tul
Îmbrăca1i simplu, ei dorm pe un pal de lrmn (rn o sallea ~nhtin-). r.:ire c'>k în speci:d n
acelaşi timp şi masă. şi bancă de şcoaiă şi loc de gimnaslică; folosesc un scaun cu
.. Autoarei<
medicală
 Reeducarea nru10-mo1oric - Metode funqionalc
~&9
,.
spiil;ir înal!, c.are este _101c:~:11!i ş; _ .)i mijloc de si.:sţinere în mers; yiciuiesc după
l!ll 1Jror!1arn loar.le ~!net, m care l1c;;:r 111i11t•\ .„.„ „.~·1fl"1 !' 1·1·" 1" 111111 1 ··1 1· ·· dc
. . . . '··. . - • '-·''"·~„„. '
1 • ·'c• t:!~e(JfJj;ll )
(co111!11cto11r1.~.
'

catre .111s:J111loan.: c:irc st:1u to! 1impul i11 lllÎJ.locul coiiiilor iuc ; J · "i
• . . rnn< in
fure. ş1 av~nd nw1 ?le-' ~olul „i111e11fir111ării ritmice a ge.rn1riior ". Ele su 111 absoln:niele
unui Ins!ltul specrnl cu durntă. de 4 ani.
. l~t~n!ionarea ritm~că se face prin rcpctan;a pfină la sa1ictate a comenzilor (al
doilea _sistem d~ semnalizare),_ pt> care copiii sunt obliga!i să le repete iu 1imp ce
executa ac!Jv m1şcarcn respecl1vă. De exemplu, conduc:i1onrc11 comandă: „mii înclin
în panea stii11gii. l ... 2:.:3 ... 4„.5.„" C11nrlt1cii1oarea şi cppiii repetă in 1imp ce cxeculă
mişcarea: „mft înclin în partea stângii 1„.2„.3„.4„.5„.". „Prind creionul,
I „.2...3.„4„.5„.". Trmpoul mişcărilor cslc imprimat prin tonalitale şi ri1mul
nt1mării10rii, după posibililă!ile copiilor. Se num:iră p:inâ când to(i copiii execută cel
putin o dată exerci\iu! comandat.
Planul de excrci1ii, urmând schema rlczvoltiirii copilului normal. cuprinde
controlul capului ~i al corpului, coordonan:a simclrică şi a$Îlllclrică. Mişdrile. 5unt
totdr;iuna active, însoţire de comanda vnrbjtft, coreciate de către conductoare. Se
începe cu mişcări glohale (coNdonare de nrnsă), ca, apoi. după un timp indelung;i1,
să se ajungă la mişcări nnalitice, difrrenriate (coordonare de fînc!e).
A~a. de exemplu. pregătirea pentru scris începe în poz:i!ie culcat. cu mi~ciiri
simetrice ale bratelor: nplauze, apucări. apoi ~e fac mişcări asimetrice, la începui lării
şi apoi cu prebensiune. Se !rece la acelaşi prngrnm în poziţie şezând şi, mai târziu la
excrci(ii analitice nle degelelor.
Se inv:qi\ schema corporn!ii, latcrali1atca. orientarea <.p:qi:dă. Acti\·i151ile
preg5tito:ire pentru viaţa şcolară {îmbrăcare, hrănire, spăla! etc.) sunt urm5rite în
principaL Pen Iru aceste acti\'itii!i se acordă un timp rnai mare, pentru ca să poată fi
executate chiar. de către copii cu un handicap mai .sever. Dacă e~te nevoie de un
ajutor, acest11 este acordat de c3tre colegii !11i. .
Sunt proscrise fotoliile rulante, bastoanele, c:îrjele, :iparatele ortopt:dice, copiii
trebuind $ă inve1e sli se depln~eze ~rrijinindu-:.e de scaunul lor.
j Pentru programul şcolar, la drslele rt:speclive, se acordă două ore pe zi, unnănd
programa claselor 1-lV. Copilul nu este inactiv sau izoln1 nici un moment in timpul
zilei.
:1· '
Copiii care părăsesc Jn,titut11l spun că un 1imp imJelunga! după aceea, pentru
' ' execularea corectă a unor mişcări mai grele, recurg Jo intenţionările ri1mice, vorbindu-şi

J
în gând: „îmi ridic piciorul l.„2...3 ... 4.„5„„".

METODA CARR ŞI SHEPHERD (REEDUCARE MOTORIE)

Acest program de rein\'ă!<1re motorie a fost dczvoltnt în. Au~trnli;i de către

kineto1crnpeu1ele Janei Cnrr şi Roberia Shephcrd, diut;înd să obpnă rczul!atc rnpidc
în rce<lucnrc. Ele consideră cii merodele de pozi1ionarc şi echilibru (vt:zi Dobath) nu
corespund reeducării adultului, tratamen1ul 1rebuind să nu se bazeze pc $titnulii-răspuns
şi nici pe exercitii care au drept $COp creşterea foqci. T.r:itmnentul trebuie să ajute
pacientul să-şi conlroleze activilă!ile pentru anwnilc funcţii. Se Yor avea in \·cdere în
speci:il mişcările şi ncÎi\'ili'ifile pc c:11r pacientul Ic nmo~te;1 in;1intca arcidcrilului.
Au1oardc consideră cii actirit:itca zilnicu trebuie să iiiccapii de indalii re condi1ia
; n1cdicală a p3cientului o permite. Conform acc~tci teorii, trebuie să luiim in consiJcrarc
 270 Reeducarea neuro-rno10nc

şi mo1iva1ia acestor mîşcă1i, care este detcrminatâ la mluhul cu leziuni ale SNC. În
felul acesta, Întreaga problemă trece de la provocarea mişcării subconicalc la _
I
implementarea ci conştientă.
Trntamentul nu se adresează direct spas1ici15ţii. considerând că pacientul VlJ,
I
înrăia singur să s!ăpânească contractura exccsjvă. P1tigramul cere ca pacieniul să se
concentreze asupra mişcărilor dorite. Rolul 1crapcu1ului. deci. es!e acela de a c.ortCll!
erorile care apar în execulllrca anumitor mişcări. Metoda consideră c[l encefalul are
Fapacitatea de reorganizare şi de aqapwre. f)e fapt, învăp1rea mişcării este un procţs
cognitiv, cu două componente majore: îdenlificarea 3 ceea cc eslt' de flirnt şi organizarea
infonnaJiei în secvente corec1e pentru indcpli111rea sarcinii.
· h,1işdrile se repetă până devin corecte. rolul brn:loH:rnptutului fiind de a corecta
şi de a oferi sugestii de executare, dl: exemplu: „De daia asta încearcă să ]ii coiul
I
Il
drept".
Se folosesc aclivităfi de bază din viaiă. nu excrcitii. P:iciemul poale să supone
la început experien1a mişcării pasive ghidate de kin..:w1erapeut. Exis1ă palm ernpe in
această metodă, ce urmează să fie parcurse.

L Anali:a fimc{it'i. Paci.:nml este aşczJI în pozi!i;i op1una penim incuroiarca ;;ctivitii!ii. Di 11
l
acc:isil polÎjÎC ~.;cer aclÎ\'Uăli ;;impie, pc care pacirn1ul cu sigurun!il c:i Ic-;, tarnl in~int.:c, De c.\emplu,
prinderea furculiJci. spălarea pc mâini. Kinc101erapeu1ul trebuie sii cunoasca bi pcrlcqic ·rnrnponcmclc
musculo-anicularc ale acestor acti,·itâ!i, sâ Ic descompun:! în tlifcruc faze şi să ubcrvc cc mi se pcirccc
corect.
2. şi 3. Anlre11unw11ul cvmpCJllenldar lipsii şi pruc1irn ac1il'i1,i1ii. Principiile care srnu fa baza
acestor stadii sunt;
- pn:coci1atca;
- alegerea poziiici celei mri avantajoase; s
- de indată cc acth-ilalclÎ musculi!ră i:wlatâ se produce, acc;ista lrcbuic s5 lîc i11cmpor~!ă în
activit.ă!i cu sens. care ii pcrmi1 pacientului să câ~tiJ!e controlul muşchilor;
- recuperarea nu trebuie să aibă loc <>bl;gatoriu tlc la pro.ornai la dis1..1l. Dacă nu există foJ1ii c
suficientă. s1abîli1a1ca este asigurată de dtrc kinc101~tapcu1; i n~
- mişcarea pn~ivă C>tc pccmis~ numai pentru a ajut• pacicn1ul sii În!dcugă 111işcarca; C(
- pneientului nu i se <lă voie să cou1rac1c muşchii iu m<'d mcorect;
- n1işc.:1rHc tn.lrÎ ale cxucn1it!stii supcririarc nu \·or fi Jl\!rn~i.'c, <l"~o~iccc ck niasdac.ază ruişcarca
ne
:maliticii; d11
- l;inc101crapcu1u! nu \'a gândi în termenii crqlc1 ii ioqci musculare, ci iu ac~ia ai conlrolului co
activi1ă1ii în vederea funqici ccru1c;
- mişi;:ărilc bilaterale nu vor fi permise piină cc pacientul nu "a d~1ig~ coutrnlul ;isupra membrului
lezat.
Tehnicile cuprind urniiltoardc:
- explicarea şi dcmonstr.arca componrn1dor mişcărilor cerute. Mişc;irca pasivii d~ ind!arc m1 va
depăşi una"'do.ui demons1ra1ii;
- con!rolu! vizual al mişcării (c\'cnlual in oglindii);
- intiirirea vcibală este concisă şi cominuă, in 1impul mişcării şi dup!i, pentru o fumiza cunuşlÎnfc
asupra mişcării 'şi asupra rezultatelor ci: ·
- corcclarca pc 101 p:ircursul ci; lllllS
- pacientul nu trebuie ~ă piardă 1impul cxc.:utiintl cec-a cc ci pllalc <kja să fad. in mod prugrcsi,·
el va focc activili!i din cc în cc mai grele.
DlllS•
4. Trun4erul inr'11J111rii. Aceste cxcrci1ii cxccut3!C în cnndi!ii v;ui;ibilc permit ir:insfcrui !tir de
la terapie fa activitate zilnică.. E~·pcricnţa clinicâ ~ automclor ar;uă cii acc:»«i 1uc10Jâ c~tc foanc bunii.
deşi nu există încă ~1udii cupnn2:uoarc cu pri' irc b rczul!aic. CU Ct
Mclod:i face pane din tcndm1a actuJI~ a rccdudrii ncurnmoiorii, iu ~emul cri1~1iilor pragmati~c
şi de urgenţă.
 Cu11tract11ra este tulburarea func1ionalâ a unui mu~d1i sau a unui grup mu~rnl<i1,
curac1aiza!il pri111r-un 1on11s rnusudar crc~cul cou1in1111, care nu pou1e fi Î11\·insâ ill'1i1·.
i;ir ÎH mod JlllSJ\' mu~cl1iul pou1e fi tlo11ga1 în micii rniisură. Pernwnenrizare<i iKestei
5tări anormale duce !<:1 scunarea muşchilor, la organi<arett leziunii (fihrnzarea 1i:suwlw
muscular, ch1s1ic). pe care o numim 1e11·acfie 11111.H"111aui. Deosebirea dintre ucestc
două stilri se poare fi.I ce ;1desei.i nwmi sub anestezie: coimacturn muscul;11 Ii ccuc1Jz!!
" sub anestezic, în timp ce rctrnqill musculo-te11dinoasă nu este inlluenţuti1.
Co1m;1c1ura muscularii este un semn comun al pnwltigici 1:1par;.11ului lornmmor.
O întâlnim în 11feqiunilc rraumutice (fracturi. lux1qii. c:nwrst), inflamatoare (11nri1c,
miozilt:, 1onicolisul sindromului Grisd etc.). dcgcnc.:rutive (discopatie vertebrală.
coxorlrozâ, spondilozii etc.). in wlburările de sta1ică (piciorul Jllat), ca şi in kziunile
nervoase Cd mai adesea. conuac1ura este ră~punsul rdkx lu o~exci1a1ie du1croasă,
dar ea ;1pan:: şi c;i o tulburnn: diirnmicii s;111 ca o dcrcgbm.: a însuşi rnecanismulu1 de
conirnqie.
S1eindler (160) cl:.i.sifidl ustfd conm1c1ur::i:
l. Jlrin tulburarea dinamică a bi:1lan1ei muscu)a1
. '
e.
2. De naiuiil nervoasă spas1ică:
a) Prin li:ziuni ccn:bro-spinale;
b) J{ellexă (cn în fructuri); .
c) A111algică (ca în artrite).
3. Prin schimbări intrinsece in muşchi (miozite, relraqie ischemică, rnptură
muscu lo-ten<linoasă ). .
4. Conlrncrurn de fa punctul 2 orgiwi2urii iu forma Jr.: la punciul 3 (fil>rozare
11h1seularii ).
Cum in ni.:caslii cl<isificare se i1\trepilirunde contrncturn rnusculură din fiuc1uri
cu cea din paralizia spas1ii::ă, ne p.;;rmi1w1 sii .rngcriim o altii da~1f1ca1c:
l. Co111racl!lra a11111/gici.J:
a) Din cauze de vednăt;ne; ·
b) Din cauze intrinsc:ci.
2. C011/ractura prin 111/bunm.:ei dinamicii.
3. Con1racl1mi prin ru!hurarea 11wcm1i.111w/ui de co111raC{ie:
a) Temrornră (de origine inflamatorie, rnedicarnentou~iJ sau funqionulii).
b) Perrnunenră (organicii). ·
 272 Rccducarc3 ncuro-moiorie

RetrncJia musculară aparJÎne altei categorii anatnmo-pfotologice.

Contractura antalgică de vccinătale es1e tfalorntii. cum arăl:11n. unul,.. factorc
traumatic, inflamatnr sau degenerativ. Ea este rf1spunsul rdlex la durere, uneori
corespunzând unui fenomen de npiirare. Contrn(lura inlrinscdi e;:clc dntornt;i unei lei:innj
a muşchiului însuşi (rupturii fihrilară sau 1cndi1wasi'i, hematom intrnmuscubr. ·miozită'
etc.). Contractura prin tulburare staticii, aşa ct1m o întâlnim în piriornl plat este iii
mare măsură tot o contractură antalgică; alleori ea capii1ii un c11rncter dÎn;irnic
Tulburarea dinamică clasică este ;iceea din poii<m1idi1f1: paralizia unui muşchi· nip~
echilibrul dintre agonist şi anl;igonist, dcsfiiniează i111e-rvf"n!ia reripn•ră inhibi1oare ~i
face ca antagonistul muşchiului paralizat să se contrarieze şi să ~e scuneze. Acest
mecanism nu trebuie confunda! cu ceea ce S(lfll Kenny dcmnneş!e spasm şi care este J
o contractură anlalgică. · · l ,
Contrnctura tipică de origine inflamatoare C;ire tulhură mecanismul de ((lfl\ractie
esle contractura te.tanică. Contractura prin intoxic;i!ic cu stricnina ni se pnre tipi~ă ~
pentru cea de o origine medicn1rn.·n1oasă. lslcria poate produce contr:icturi funqinnale,
În sfărşit. contrncwra din leziunile căilor ncn-on~e pwduce spasmui organic. /\cesta,
I
la rândul său. poale ti împărţit in spasm şi ri!'.idirntc. precum şi în crn11rncţie ilc tip
alpha şi de tip gamnui, Acestea din urm:i se pol dco!'cbi prin inflltrn!i:i cu alcool diluai
a punciului motor (Tardieu), contractura prin gnipa gamma fiind 11ccca care cedează
în acest caz.
II
Bineînţeles că fenomenele. se intridi. E~te de nec0nceput ca intr-o contrnclură
antalgică de lungă durată să nu aparii şi tulburări ale mecanismului ncrvo~ de rnntraqie. ·
În :icelaşi mod, tr~huie concepută şi participarea tulburărilor dinamice. Într-o cox<Jrtrm:ă
veche. abductorii se atrnliază prin ncfunqion;irc şi adductorii c;ipiltă il'.'ccn<len111l unui
grup mai puternic. funqionând in exces. dczcchilibrâml echilibrul ngonist-a111agonis1:
categoriei antalgice i se adaugă deci, in acest caz, un factor dinamic.
Contractura es~e o stare patologică a or_!!:mismului şi ca atare este \'iitămiiloare:
- impiedicâ funcţia nonn;i\;i a segmen111lnî re~pcctiv;
- întreţine un cerc vicios de frnomenc c;ire i11l;Îrzie Yindec::rea ~au amcliornrcn
în bune condiţii a afecţiunii eiiologic responsabile:
- generează diformităţi;
- împiedică procesul nonn;il de reeducare.
Înlăturarea contracturii se face prin vimlernrea bolii ore stii la haza ei, dar şi
im•ersul 3cestei axiome are accea~i valoare, vindecarea bolii depinde de înlăturarea
contracturii, în mare măsură.
Contracrura antalgică poale fi înlăturată: a) mrdiromenfn.t (direct asurrn leziunii,
flogistic, sau prin imalgezie'e); b) prin imobilizare; c) chimrgical (artrotomie de drenare,
osteotomie de Yarizare, neurotomii $em:itive ele.).
În ceea ce priveşte contractura de etiologie nervoasă:
a) Putem diminua infonna1ia aferen1i:ilă. deci t'XCÎl:iţia rrnrrio-. şi e:>:tcroceptivă.
b) Putem scădea eferenJielca gamma asupra pliicilor motorii pnn inli1trn1ic cu
alcool (Tardieu}.
c) Putem actÎ\'a rolul inhibitor al cortexului prin neurotrofice.
d} Putem inhiba :iferen1ele intratnedularc excitante prin inhiharen ncur0nil<•r
intercalari, fie a mecanismelor sinaptice.
e} Pmem inhiba mecanismele reflexe prin kinetotcrapie.
)\lijl(l:icc chimice. În anul 1957 J\Jal!hcw~ şi Rushworth (101) dc111ons1rau
posibilitatea de a suprima renexul Ionic de Întindere prin infillrn!ÎÎ cu rrocnină.
 Dccontrac!urarca 273

l{lt. Într"o serie de aflicole publicale durii 1964, Tardieu şi c'olaboratorii 065, 169.
)li 170) au ar51a1, mai întâi experimental, apoi in pnni!izîile spasticc la copii că 1nfillrnii~
ll1\ cu alcool 45-50" realizează o rnprimare selecli\'ii a spasmului gammn, c:u cfe~Ic
Ît(i durabile de ~liptămâni şi uneori de ani.
in /\koolul pur (foa11e purf) îndoit cu ser fiziologic sc- injecleazii, in can1i1:1tc de
IC.
i ml, epidura! (asemănător tehnicii cu fe11ol a autorilor americ;mi, /()})sau in punctele
p~
motoi"ii nle muşchiului respectiv. Această infiltraţie are rolul de a produce o paralizie
pasageră ll fibrelor fuso-motrice, ducând ln ameliorări de câtel'a zile piină la pes1e un
şi
an, cu o ii;edic de 2-3 Juni.
'.$1
În uilimul timp - în acelaşi scop, dar cu un efect mult mai prelungii - se
,te ,, foloseşte toxina botulinică. ·
În ceea ce priveşte medica/ia i11/iihi1oare (în special de la punctul d -
.1e
11r11mleplite), acensrn nu are aplicatie in patologia infantilă. Paralizia ~pastică cerebrnl;i

'
că
c.
nu reaqionciJZă nici la )vlydocalm, nici la Lioresal. Dantrolanul sodic a creat la UP.
moment dat ~pcran1e. CilfC s-au dovedit nejus1ifica1c. Dia:cpamul. ca neuroleptic central,
il,
folosii cu parcimonie., aslfel inciit sii nu moleşim pacientul din cale afară, pome avez
ip
at
·I rezu l!ate bone.
Mijloace fizioterapice
1:5

r5
i Elcclriciwtea. DecontraclUrarea prin curent calvaoic ar~ la baza sa cunoasle-rea
faptului fiziologic di neuronii motori din coamele anterio::uc ale măduvei sp,inării
primesc sinapse inhibitoare din muşchii antagonişti şi din zonele cutanate (tactile)
e. controlaterale omokige. Excitarea acestor zon.e cu· stimuli slabi. c11m sunt cei ai
1:~
ui 1 currntului galvanic, ar induce inhibarea neuronilor motori, dudnd la scăderea tonusului
muscular în fibrele inen-n1c de neuronii respectivi.

I
;\; (e\·a mni m11lt, eslt: de re!imn şi exislcnţa 7(lndor cnrclate motor hi ni\'elmi
m:ii inaltc. Astfel, de exemplu. musculatura umărului trebuie sfi ~tabii izeze mcmbrnl
c: :;uperior, pentru a permite aqiunea muşchilor mâinii. Conform rcaqiilor reflexe
cunoscute din fiziologia nerw1asă, se poate, deci p1esupune că excita!Îa slabă a zonei
.:n cutnnale a umărului poate decontrnctura flexorii degetelor m:îinii. Rela;ii de ncest fel
sunt încă multiple în organism.
Tehnica deconrrncl\115rii prin curent galvanic a fos1 experimentată şi se
a~teaptă de la ea noi contrihu1ii la fiziologia reflexelor. Hufschmidt (75. Î6) a
ŞI
obtinut rezultate excelente prin această metodă,_ demonstrând cinematografic şi
~a
electromiogrnfic decontracturareu ischio-gambierilor prin aplicarea galv:rnizării
pe masa musculară omologă controlaterală. Atllor'ul remarcă menţinerea decon-
tracturării timp de 7-lO zile.
i,
Ulterior, Hufschrnidt {itî) introduce tehnica aflcmării r:1pid<e a curentului de
e,
mică intensitate pe agonişti şi pe mitago~_işti ~ll. scopul decon~racturării .. ~Curentul
dreptunghiular, cu o durntă de până la I ms, succedându-se la d1s1an1e de asemenea
scurte ( JO(l-300 ms), timp in care este excitat antagoniswl, de\·ine de fapt un curem
neofaradic. Aces1e impul$uri de joasă frec\'<:n!ii, 1etaniznnle. se ohţin cu ajutorul a
dnuă circuite de excita\ie separate, prndu~e de două aparntc cuplatt printr-un cahlu
~preia! sau inlegraie in acelaşi aparat. Efec1elc de relaxare pot fi prelungite la 3-4
săptămâni prin repetarea aplica!iilor, Hufschmid1 notând şi efecte anlalgice.
IT
fale greu de spus în ce mă~ură celelalte tehnici de decontrnctur:ire care folosesc
electricitatea aqioneazii asupra mecanismului contrncţîei sau !'unt simple mijloace
antalc.ice sau antiflocistice.
\I ~ Căldura. E~te ~cuno~cut de multă vreme faptul c1i la cald contrnctura muscularii
cedează. Se foloseau altădată. pentru uşurarea spa:;melor muscul::ire. băi dldu\e,
„relaxante", din care nu lipseau felurite ierburi şi llori, imre care ban:il;i (ha1110111i!la
 274 Reeducarea neuru-motc1ne

are şi azi reputatie. Spasmele fibrilare ale unui muşchi con1uzion;it se potolesc prin
aplicarea de comprese umede sau băi de aer cald.
Unul din cele mai o,Pişnuite mijloace de dccon1n1c1ur;uc prin căldură este
împachetarea cu parntină. Aceasta se face lie sub forma i!Jlliciirii unei mase de parafină.
groasă de 2-3 mm, fie sub fonna pensulării. _P,1rafin:i topită (37° csie punctul de
lopire) este intînsă pe piele' cu ajutorul unei pef!sult de vopsilor, p:ină se formează un
strat gros de 0,4- l cm. Suprafaia pensulată trebuie să imbracc complet regiunea
muşchiului şi mai ales a tendonului respectiv. l'rocedma st folo:;eşte şi în retracpiic
musculare incipiente, după aplicarea parafinei excrn!Im<lu-se i111inderi <Jk muşchiului
respectiv.
Penrru compresele calde folosite de Kcnny în spasmul antagonistului facem
trimitere la metoda respectivă.
Frigul. Decontraclurarea prin răcire locnlă este: şi ea cunnscută de multă vreme
în mod empiric. Demonstraţia fiziologică a fost flirn1ă de către Douglas şi klakolm.
care au arli1at că frigul. sub forma unei aplicări loc;ilt:, e!>te capabil să încet im;;1scă
conducerea nervoasă.
Fiziopatologia acestui efect aparent paraJoxal constituie uoiectul unor <rn)fi'le
discuJÎÎ. Piirerile se împart intre teoria reduc..:rii conduc1ibilităţii nervoase şi acee~ a
unor corelaţii simpatice. Efectul pe cale simpatică poate fi pus pe seama aqiunii
<.lirecte a acestuia asupra contractilitii!ii musculare sau pe seama vasoconstriqiei.
Vasoconsrriqia este urmară imediat de v<.1sodil;11aiie. Această vasodila1aiic după răcire
acută a fost descrisă de către Lewis sub numele de Lc11is · Jw111i11g reacrion. definiră
l'
astfel pentru inconstanta cu care apare. Efectul nu este în mod sigur de origine sau
mediaţie histaminică, deoarece s-a dcmonstr:il, experimi::niaL că mllihiswmiuiccle nu
modifică reactia.
ll
În srarŞit, trebuie luată in considerare şi posibil ita1i:a ca 'frigul să aqioneze
asupra gradului de polimerizare a n\oleculei de miuzi11ii. :li

Procedura. Rc~iunca muşchiului rcspccti\' este inf:\~urată inlr-irn pM>Op Jr pânz;i dc;1s~ şi
aspră (in), înmuiat in npâ rece cu ghca1ă !a 6-S • f';irtea U$GllU o acestui prosop ~c răsf1:ingc peslr
0
lZ
prosopul umed pentru J incniinc 1cmpc1~hHa scăzm.l. {)upa 2 ·3 lllinwc, prnwµul csic schiinhJI dl un ] A
altul. pregătii în accla~i fel. Se schimbâ asifcl prosoapdc de 3--'l <li i. piu1il ee :;c ob!inc o 1.'i.:irc
cc

l
satisfăcătoare a regiunii. <lupii care kinctutcrapcu1ul prnldc in m5ini 'de douii segmcnlc (gamba ~i
piciorul, de exemplu, pentru tendonul ahili:rn). pc,;tc p1osopul ud. şi Ic mobilizează din articula!i.:,
astfel încât muşchiul contracta! să se iniindă. i111indc1ca 1rcbwc să se fad i.:111, cu cfv1 I sus!inu:. ca
in lo~lc manevrele de acest foi.
să
Se pot ob!inc unc.'.lri. fără a provoca nici-o durere. lungiri spcctaculo.1sc. Alungirea 1rcbuic 111cn1inută
tlll
că! mai mult cu putin1a ( I0-15 min.), schimbând lncă unul s"u două pm;oapc, pcmru ca ;:kclu! fr)i;ului
sâ nu incciczc.
Manevra este repetată 5-6 zile consccuriv, uuoori mai mulL fiind urmată <le programul de reeducare.
ln ic.r::ărur.ă cu accs1 pwgrnm ullcrior Jc rrcduc:irc suiu de cii:it d,.uii ohscrvaJii: NukJda {I I I) " iscJ
arată c.il prin răcire rczis1c11ia I.a obosc;1h\ a muşchiului c1q1c in inod rnnsid~r.1hil. În ncd:i~i :;ms. C'brkc
~i Helion menţionează d cxcrcitiilc ritmice ,globale se fac rn mul! rnai 111ul1'1 fuqâ. in !imp cc ucrcitiilc
rare, ca şi cele de detaliu sau de precizie se fac mai greu. de
· Pierderea dcxtcril.~!ii ca urmare .a frigului cs1c 3llibuilâ. in cti:ncml. :nodifidrilor suicrilc de rcz
Jcsuturilc pcriarticularc şi nu de c:i.rrc 11111,cl1i. - ma
E.xperien1a noastră pozitivă priveşte insii nu numai comraciUrilc pos1rnccfoli1icc,
ci şi contractura tricepsului sural din cadrul piciorului pl:H sau contractura n:ziduală
a gambierului posterior din piciorul strâmb congenital. Efectde cele mai bune se
obţin însă în paraliziile spastice. O;idi ar li să crc<klll pe Kab:n, ekcrde în aceste
cazuri s-ar produce şi la distanţă. Astfel ar fi suficientâ scufundarea piciorului şi a
gleznei în apă rece rimp de un minut, pentru ca să se constate o rclax;m: a spastici1liţii
şi la nivelul genunchiului şi al şoldului. astf
urm
 j Dcwn1r:ittt11nr~n 275
,.

i.
I Don Tigny (57) se alii!uri'i şi d cdor ce recu1w;c <Jttiunea favorabilii a fi icului
asupr.a nlllşcliiului conrrawn. După acest auior, aplica1ia rJe frig sL'ade .:xcitubili~atea
fusunlur :11u.mi'lare, prin scădcn:a cxcit;1Lili1ătii fibrelor g<immH, 1ic1iune care este mui
prdunl~11~ Ş~ n~ ~Sic: _rn~l11en1a1ă nici de mişc<.11c, nici de masajul superficial. AU1orul
rnnsla!a. msa c:i, data ram~a se con1inuă piină la apari1b tremurăturilor (frisonului).
crc~le ?J spasn~ul exisrcnt. Ptntru a împiedica apa1 i\ia Jce:itllf fcuomcne nedorite se
rtct1ma11d:i <1plu:a1ea de căldură în al!1i regiune a curpului. ·
lncitlinte. Tulburările trofice, de .obicei preu~nrc in unele cazuri, .sunt uneori
acctntu;11e, mai ales dup:i un număr llllli nwrc Je <i•plica\ii locale reci.
Bolnal'ii care sufrră Jc tulburări 1-;ist:u!are periferice nu pot beucficia de acest
tratamrnl. De asemenea, el nu este 1:1Jic:11 bolnavilo1 hipcrlc11sivi.
Nu se recomandă folosirea temperaturilor scăzute in regiuni în cnre vasele sum
sitU<lle superficial şi sunt în mod deosebit ~.cusibîlc la spasm, cum ar fi cotul, sau
1 regiunea poplitee. .
Deficienp.1 mare ll metodei constă în friptul că efectul ci se pierde 1frs111I de
repede şi cil ea nu poate fi decât o mcwdă ajwăw;.irc a cdorlahe mijloucc terapeutice.
Mijloace kiuclotcrapcutlce. Decomrai.:turniea prin mişcare se b;iuază pe
specularea unor mecanisme ncurolizwlugice de inhibare a ncurm1ilor motori re~pectivi. ·
Astfd, o primă formă poate li furnizată în cadrul metodei Bobath prin poziJiilc
rdlex-î11hibitoare, despre care arn \'Urbi! la locul Ct1\'tn1L in acelaşi fd, ar aqiona
mi.7carca rei:iprocă & lui Phelps. .
hfewda Kabat foloseşte pentru decuntracturare. a~a cum am văzut, principiile
legii lui Slierrington oe inervn1ie reciprocă şi inducţie .succcsi\'li. Aceusr.ă lege de
induqie ::uccesil'ă se :1pli.:ă mişcării ac1i1·e şi cu uit i:s1e mai puternică coniraqia
i.!gonis1ului, cu atât lllai mnrc va fi rcl<.1.x<uca şi apoi .::u111rncpa „!>uccc$ivi\" a
antagonistului. Aceste legi su111 folo~itc in tr.:i ma11cnc:
a) Contraqia aciivă a grupului ~pa~tic ÎlllfHllrÎ\·a rezistc.:n1ci, deci o tontraqic
izotonicii Îll volum maxim de mi?carc. Urn1ca:ni rclaxarcil grupului muscular respecriv.
Apoi kinttorcrapeutul exccut3 o mişcare dt o„1eusi~ maximă, pentru a ÎHtinJc rnu~cliiu!
contractu r:i t.
t:,tii, <fo c•~mplu. cum se pro•·cdcnză P<'otru 11ia1a ischio-garnbicrilor:
- Se întinde muşchiul în poziJic de extensie in:1x1mă posibilă a gcnund1iului şi .>C cac pacientului
să cxcculc o flo.ic n .i;~nunchiltlui sub rc1istcnţii. Aproape de i11chidcrca 1m~hiuh11 de lkxic, t111c1owrnp~u1ul
rnbrcş1c 1czis1c11\a, blodind mişcarea. l\fcn1inc un 11111p accn.>tÎl cuntraqic iw111c11 icfi.
- Se cnc apoi pacicn1ului să ;c rataiczc.
- Se execută intiridctcu ruaxin;ii n ~ct111nchiului. Dupii un asemenea c~crci\iu, masa
" ischio-~ambicrilo1 se !Jsă î111im;.ă ni~i U)ut 'şi mai mult.

b) Contrnqia sub rczi~tcn1ă µ grupului srasric, repetată de 3-4 ori, pânii foqa
de contrac\ie n :icestui<i scade. Se cerc apoi cxccut;11..:a 111i~cării antagoniste sub
n::zisien!ă, deci o contniqie izometrică, urmată de o c(ill!raqic izownidl pe volum
maxim pusibil de mişc:ire.
la1h exemplificarea pcnlrtJ 11rdaşi grup:
- Se ~.\CCulh lkxia gcnu11d11ulu1. şub ICLl>kll\il, Jc 3-J ori. r~nj cimJ forp1 ·~d1io-g~mb1cdlor
~c:1dc it1 i111cn>Îl~1C.
- Se cerc p;1cicntulu1 sit c.xccutc C.\t.-ii;iJ crnund1iului. opuuanJu-1 r"istrn!ii.
Se cmu~oJii ~poi o .::x1c·nsir arti~â. Jibc;f,, 111;1.xi111~ a 'scm111chiului

c) Grupul spnstic este co111rncrnt puternic, învingând maximum de rezisten!ă,

astfd ca mişcarea să se desfăşoare 191uşi. După o sd'mă rtlal.'.arc a muşchwlui ~pasllc,
urmează o cuutrnctie acri vă maxi111ă. a :intai.:011Î$tului sbb. Giupul sp<tStic csre in felul
' ~

•
 ~.•
276 Reeducarea ncum-m<•!oric

acesta alungit. Cu cât ei;te mai mare foqa contracfiei iniJiale a agonistului spn~ric, cu .• ..'_:_.·.
a1â1 mai mare va fi - datorită induqiei succesive - cnntraqia antagouistului 5hib. În
11
timpul contracţiei mitşchiului slab are Joc, într-o anumi1i1 măsurii, o rrlax<lre rcciprod
in grupul spastic.
lată exemplu pentru acda$i grup:
ne.,
- Se c:<ccută contraqia ischio-gambic1ilor sub TC7.istml:i p[111ii lu 111:rximum de ic • grnunchiului.
I
.j
- Se ecre spoi pacientului <J rda~cze ţtupu! rcspcctÎ\'. Relaxarea v~ fi inconjma1~ Yribal şi vn
fi controlată prin palpare.
- Se indici apoi o cnntracfic acti,·5 a n·;idriccpsului, 11rmârindu-sc oh(innca n~ax inwlui de'
l
C'xtrnsfc a scnunrhiu)ui. l1
Acesle proceduri nu reprezintă altceva. de fopl. deciil tehnica de allcrnnre a
antagoniştilor,·pe care am descrii:-u pe larg în cadrul me!odei K::ihat. l
Legănarea constituie o Yeche metodă de relaxare. Prngramul Boha!h începe :l/1

prin legănarea copilului in pozitie fetală. Rela:dim pnrnliziile spasiice prin legi.inarea
copilului cu capul în jos. Se mai folose!'c: phrnşc bascu lame, balansmm.\ mingi mari,
~ lf
hamace etc. •·
Balansarea copilului are o aqiune dublă asupra r.onrrnrturi!or nm<:culnre: pe <le
o parte bahmsnrea are un efect relaxant general, printr-un mecani5m renlrnl. pc de :ilfii
j
parte, schimbarea frecventă a poziţiei cnrpului drzrnlrii reaqiile de ech!Jihru, ~1imulcnză
tonusul extem;or. face să intre în joc în fiecnre moment, altcnrnriv, grupuri mnri de
muşchi, care contribuie la men!inerca p0~lllrii normale. Cu alle CtJ\'intc, este \·orba de
o gimnasticii indirectă a posturii.
j
Orig
Aceste efecte pot fi întărite prin folosirea unl'Î muzici ritmme !enfe, rell'ltiv j

I1
monotonă. /11.'i.f.'l
Nu trebuie .neglijată nifi nqiunea secundară de întindere pasivă a muşchilor pe Clrm
care legănarea o exercită. Astfel, în inclin:11ca înainte -· pe plmişa bascul::mt5. dr ex. AC{iii
- atât timp Cât călcâiul este menţinut pe Sol, SC product Şi fiexia dorsală a piciorului.
deci întinderea tricepsului sural. Anto~
În sîarşit, există in gimnastica medicalii cla-'>ic.ă o di\'crsîtnte mare dr mi~cări,
care-şi propun să decontrnctureze rnu~diiul scurta!. Ace~te mişcări lucrear.ă insii prilltr-o
i ,\f11şc

simplii întindere a clememelor retractate. Ele nu au o aqiune dîrectii asupra fiziologici

fibrei mnsculare, nici asupra conducerii nervoase. C;i atme, socotim cii ele nu se
I Ori;:i1

încadrează in procedeele de dccontracturare.

În lipsa unei experienţe personale am trecut cu vederea ~i alte procedee, cum
j' ln.tcrfJ
Cla.<ifi
ar fi: acupunctura, presopunctura, împachetările cu nămol ele.
:J ' Artirm
f
.·~ r A11tag<:
,\luşe hi

·'
~·1 I
~ I
Orixi1t<
l11wrfic
r

wI Chm/ic
Acţiune
,\fu,clu

II Cm11axi.

Or~i:im::
! lnse1'{ie:
Cla.< ifi cei
Acfi1111i:
nh(
An1ago11i.
 Ai\'E.îA I

Muşchii mai importanţi al corpului omenesc

$1 rrn o;rlrid o-mnslnidin nul

Origine: ~poliza ma,loidi:mă.
)nwoii. manubriul s1cmnl şi claYirt1la (in t·c-riniltalc).
C/a<r/irur<- /(t'lln.1·.: grupul, I. lipul B
.4.<f1111u: I. lkx.or al capului: 2. floor fillrr~l al rnp11J11i (c:in<l se conirnr.tă de o singură parlc; 3. rotnlor
al capului -· (rnnlrac{rn de o smţ11rA panc, in afara fkxici l"i~r>lc d.; accc~şi parte, prr>ducc w1a1ia
c~puloi de partea t!p11;;ă ). · ·
:l/1<şrhi s11hr11w10.-: pklosul g!itolui

Tr•pewl '
01ig111c: \OCcipi1aJul şi co!oa11a rc1.-iral~. ·
h1sc1·tir (srrr c;irc c-o111·crgc ,.io r'·•111ai"'): 1/3 cx1cm:l a r.l.-·ir.ulti, acromionul 1i buza superioară a spinei
omoploiului.
011.1ifinirc Krmty: !'.rurul I, lipul C.
Ani1mi: ridicii1or al unifirnlui: apropie omorla111I dr coloana ;·cr1rt>rulii.
A111a~o11i,11: marele <lorsal.
.H11,,;.;,; 511/1S1it111or: nwrck pccte>rnl.

:>.!:trcle rlor~nl

Origl11r: apofizele srinoa;c •lr ultimrlor 6- 7 vcrlcbrc dor~alc şi alr cdor 5 lomharc. 113 posrcrioară ~
buzc-i c>tcrnr a crr;td ilîncc şi fa!a cxrcmii a ultimclor 3-4 con~tc.
lit.terfie: m•ri;inra ro~trrîoară a rulisci biririrnk a humrrusului.
C'la.r/firon· J;c„11.1·: !f'UflUI ~I 11-ka, tipul D.
Acfi1mi: ~dduc1or. rotaior r~tc:m şi rc1rod11e1w al hurncm~ului. Cfrnrl îşi ia punct lh pc humcrns extinde
colnnm1 vcnchrnlă. Fixcnză unghiul inferior al scnrulci, fiind un impor1ar11 ~labiliz~lc•r pcn1ru
nmsculatur~ capului humcn1l.
An1ogm1isr: dd1oidul prnlru ndduclic şi rnnrclr pcnornl rrnrn1 rotatic.
,\f11şchi wb.ni1111or: mnrclc pccloral (dar şi incc•ordon:1lor)

.\l:irde pt·ct1>1·nl
Origine: m;irginca an!crio~ră a dal'iculci {2/J inferne), fo1a an1crio~r<i a slcmului, nponcvro;:a marelui
oblic ~i rrimdc 6-7 con~tc.
/11st•rrie: marginea :intorio;idi n t:ulî~ci !>icipÎIJlc n hu111cn"ului,
Chn!licarc J:cnl/,t': grnpul ni 11-kn. tiru! B.
Aqhmi: 11drluctor, rotator inlcrti şi anlcduclor ni humcrurnlui: muşchi inspirnlnr (dind ia punct fix pc
l111mcn1s ).
Alllr1go11iş1i: ddwidul pentru n<lduclic şi mnrdc dC1r~al rcntru rdintic şi ~nr,·ductic.
M11şr:lri s11bs-tirlf/nr: mareic dor~~!.

Dcl!viclul
On)~ilrc: cla1·icul~ (l,'2 inferioară}, acromionul ~; huza inferioară n spinei omoplatului.
lu.mric:: •.V„-ul ddtoidian de pc fnJ~ cxtcrnft P. humcn1sului:
Cia.iificare Kemll': erupul I, lipul U.
Ac1i1;11c: ;ihduch~r 11l !'rntului.
,\fll$!'hi .i:uf1.ţfitu1or: supraţ.rÎnO!'UI. h1cuon/01UJfflt". lr;1pClt!I

(n111axie: 0,08--0. l 6 ms.

!\upra~pino~ul

OrZ~·im:: for.a ~uprnspinon<ii a scapulei

Jnset"(ie: raia superioară a marii tuhcrozitii!Î a rarului lrnm~rnl.
Cla.<ifirore Kc111~1'.· grupa I: lipul A.
:kfi1r11i: .abdu~tor al 111115nrlui. /\re$! muşchi c~tc iniţi>ionil mi~cării. dclloidul in1c,-.·rnind ahia dup.'i
nhductia de 10-15°.
A11iagt>;rfşri: m~rdc
pccroral şi mareic durs~I.

'~
 278 Reeducarea m:uro-mowrie

Substi1u1ie: este rnbs1i1u1orul <lcltoidului.

Subspinornl
Origine: fosa subspinoas3 a scapulei.
liw:rrie: fo;c1a mijlocie a marii 1ubcm2i15ţi a c<ipulw humeral.
Clu.!ificare Kenn.v: grupul l, tipul A.
Acti1111i: rotawr extern al cxtrcmilă!ii stipcrio~rc a lmmmrsului. Cănd ia punct rix pc humerus, aprnpic
capul humeral de ca\'Îlatca glenoidă.
A111agonis1: subscapularu!.
M11şd11 substi1111vr: micul rotund.

Subscapubru!
Orjgine: fosa subscapulară.
Jnsa1ie: mica 1uhc1o:z.iu11c a cnplllui humc1al.
Clm'U"icare Ke1111y: grurul I, tipul A.
Aqiimi: ro1a1or intern şi adduc1or al bra1ului.
An1a;:v11i,1i: supraspioosul şi subspinosul.
Accsl muşchi se rc1rac1il precoce în pa1aliziik pinului brahial, lix:-md blil!ul în adduqic şi rnloţic
h
inic mă.
Supraspinornl este afcciaf de procese d,·gcncrati,·c rcunrntoidc. se poate nirc spom:1n. consti!11J11il
c
mai muli de jnmii•atc din pMogcnia p~riarnilci >Capulo-humcr;l!c. j, A.
!\1uşdiii şi micul oh!ic. lntns-·asul :ihdominal} _.,,
:ihdomÎnllli (mardc
Aqium L Coborâlori ai coastelor (muşchi expiratori). 2. Flexori Ai toracdoi pc baz.in. Cănd se contrac1ă
l ;I/
f
<1.: o singură
parte execută llcxia latrral;1 a 1rund1iului. J. C011111rimil ,·iscadc ab<lomin:ilc. I
Ci
A1110~1miş1i. ex1cnsorii coloanei ''crtcbralc.
! .\'.
Muşchi xupliniwr: psoa>ul-iliac,
Paralizia de o parte a acestor muşchi produce scoliozii parn!itică. Pentru Fr. h·lczicrcs 1r~ns\'c1su!
abdominal arc un rol primordial în dctcnninarca scoltozci idiop;llicc. 01
Psonml-iliac lu-.
Cli
Origini: de la penultima v.-ncbră dorsală şî pc primele patru lombari:; pc fo:;;i th•că immiil (ili;icul). .f<J
lm.:1Jie: micul trohanter.
Clasificare KCJmy: grnpu! I, tipul B.
An1
Aqiuni: L flexor, ad<luctor şi rol.;Jtor extern al coapsei. 1. flexor al trunchiului. J. Ciind :;c rnutract.i de
.\lu
o singura panc, indină mmchiul lat,'ra! şi ii wioazi. astfd încât fa!a prinoşic de p:>r1ca opusa
muşchiului care se con!M1c1ă. 4. Uneori, în or1osta1ism. când există o con!racwrâ în ncxic şi C"'
adduqic a ?Oldului, muşchiul poate fi JOlaior intern al cu.ip;cî (in 25% din ;icrnc ca:.cmi).
A111ug011iŞ1i: muşchii fesieri.
·Muşchi wbs1i11t1ori: dreptul anterior. 011!
N.B. - Conrrnqia de o singura parte, patologică (inflam~!ii apciulicul:trc. ova1icnc), cs1c con,;id.::rniă ltur.-·
factor imponanl în ctiopstogcnia ;:co!iozci idioparicc. CJ„,
A.fii
Bicepsul brnhisl
"
Origine: scurta poriiunc pc apofiza ior:icoidă; lunga poqiunc pc unghiul extern al omnplawlui. deasupra
cavÎ!ăfii glenoide. .-11110
lnserfie: fUbcrozitalca bicipitn!ă a radiusului. }.fu,,
Clox!/ican? Keon,r: grupu! al H-!ea., tipul B. . c„,,„
Acfiu11i: ilcxor al anlcbraiului pc br;K şi supinator al antcbrn!ului NB.
Awt1gmliş1i: tricepsul brahial, rotundul pronator.
Muşchi rnb.rri1111or: lungul supinator (braltio-radiJ!ull. ·
Cronaxie: 0.08-0.16 ms.
Tricepsul bnil1ial
01·igi11c: lunga poriiunc pc ungh;„J cx1cm ~l omoplarulw. stih ca,·i1:11<·a ~knoi<l:1; '"'-'lui extern pc fo!il
pos.!cro-cxtcmll ~i Yastul inH:ru pc fa!a ·pu>lc1u-inK111ii a humc1u:.t1l~1i.
Juxcrţ.
Inserţie: pc apofiza olccraniană.
Clasificure Kem1y: grupul al ii-lea, lipul B. Cl.1.1ii.
Amagonist: bicepsul hrnhial. At:fiun
M11şchi :wlmi1111or: extensorii dcgc1c!or. .-foi,!!!<
Cronaxie: 0,08-0.16 ms. Jl11;d1
N.B. - Se rccdud concomitent cu bicepsul brahial.
Cn>11,1J
.'l'B

„.
 l\nexc 279

Hotuudul pru1iutur
Or(,:i11r: epitrohlra şi apt1fi1~ cowno1d;J ll•u;._, ntcrnă).
/111t'li1t'. J;Jllll'diL' a fc'jt'I C\t•fltt ;, 1Jd1111ul111.
Ciu1~/i1 •He Ko111,1" ţ11Jpul I. tipul l.L
A1 fi1111i: pu111;11,>r: pc uluma faz.ă d·~ cu1111.1t1ii: csrt flexor ;ii a111cb1;tjului pc braţ
.foug1„t1s1: l1111t:ul >11pio.i10r, '11ccpsul l11.1hi~I.
.\f11ydt1 rnftm11:1or: p;\11111ul pnm•lur.
(,,,,,.nfr 0.2.J-0,36 ms.
N B. - Funqi11 sa c;lc mai plllcmid l:i î11cc·p11111l pmuaJiL'i. Îll timµ cc p~1r:i1ul JH<lflltil1r ;iqit>1ICJZ~ m1•Î
:.Ic-> in ul111;i;, p;,11c.

Flexorii dt·~fldor

(}1ÎgillC.' CpÎlftJi1kil, f.1!J JO!rfo-ÎlllClll:1 ,1 cunÎl1bLii1JÎ (j:J lllp.). f"ţ;l •lllcf!U,11'.l a 1,1d111>uiuÎ, fÎ_gJlllC!liUI
illlL'rn;uS.
/11.11•1fi1-. c.::I s11pcrfo:1al P'' fola11pa a 11-ll li dcgcrclnr li-\' p1i11 duuă L111.lic1C, p1in11c tal(' licee h:uJouul
lk,:orului pmfund, rare se in>.:1~ pl' 11l11rna fol.111i;ă ..
Clasi/hwc J:rnnr. grupul al 11-ka. tipul A.
Al11'11m·: flc\ori ;,ti di:gctdot ~; i.Ji n1:1i1111. fkxurul :-;u1i..::f1„:ial este ~i D1..·xor ~I cuwlui .
.-ln1.1„t:,111i;1i: L'>.:h.:o:-.orii cfcgctcJor.
:\111.-chi J1ilirii1111un: p;iJm;u ii, lulllbricJlii.
Cr.ow.ric: 0,24·~0,36 rns .
.\'.JJ. - $.: rccJucli co11comi1cnt cu c:.t.:11so1i1.

Lun;:ul rnpi11~tor lhrnhio-rndialul)

01 Îyh1!'.' m.urglni:.a cxtcrHâ a humcn.i:i:ului. sub .f-~lll!UI Jc to1.siu1H:.
/m·,.,.1ic: ba<«• apofizei sriloidc a radim,ului.
C/1i;f/iu11~ J:m11r: J!rtlp11I nl 11-lc:•. tipul A.
AlJiuJJi: tkx!.H id #nt1.:l.Jf;1fuiui~ i:;-;tc ~upinator ci1nd 1.1nkhr.:i1ul se gă!\cştc in pron:.tfiic n1axin1ă şi pronator,
dnd ~nlchrJ\ul cs1~ în i.upimqi~ 1:11:-i111:î; în ;~111i-pron;11ic Jqîuncu lui 101;i1011~ c;1c uulâ.
A111~gu11it1i: pron~uo1ii ~i r:~.tciis1.nii m.1miî.
,\/1Jfchi .nih;1io11or: bi.:.:p,;ul brahial.
Cl1mu.1ii·: O,OS-0, 16 .ms.

f1.·4icrH
Orii;im·· i:l!" po;1cm-n1cmă a osului diac.
/11;<·1 fie-: 111J1.:k truh<Jotcr.
CJ„si/inm1 l\„w1y: grupul l, 1ipurik D (mar~k frsitr) ~i l:l {micul şi mijlocul fc::icr).
A.-Ji1r11i. m:ir~k fc>icr tslc S1:d1iltz:i1or al cu:rp~,j extinse pc b~lin }i rn1,1tor C\ltrn; mijl•Ktd fesier C>IC
abJuctor şi rowwr iulcrn al COJP•c·i • rncnjinc orizon1:..lit;.i1c:1 b:i.:1inulu1 in >1niji11uJ unipcd; micul
f.:>icr c>lc Jhductor şi rotator in1.:rn ul coapsei.
,·l11wi:<111i11i: llc;o;<1rii rnapsci pc b•zin. i<H aqiunik ><'Cur1darc aJduc1orii şi rolatorii coapsei.
M11ş1-!Ji rnbsiimtori. i,;chio-g;.imbi.:rii. 1~mo1UI f.1i.etc1 law.
Cr,11111rh-: D. I 0·-0.1 g ms. (marei~ f.:sicr)
N. B. - Micul fc~icr po~lc fi cauza ruwţici rn1~rnc pc1~is1c111c a coJpsci in cadrul pJraliziilor spasticc
c~J'..:Uralc. „.

C1 u<lriccpsul
Or(t~i111:: dreptul anterior pc spinl ili:•c5 Jnl.:10-supc1iolrii ~i pri111.:ntlunul :;;iu r<Occt;il J,'<1su1ua sprâncenei
cotilui<li~nc 1·a;111I in1~111 • .::ci cxtcm ~i n.1Jnccp>ul m.:di;,f pc fapi :!HICri11.11z1 ş;"· ~de b1cr~lc <de
r~rnuruluî.
lnscr{iu: pc apofii.a anicriooră li 1ihici prin t.:ridonul 1u11Jli;u1. c:1r~ include iri ci ro1ula.
Cf.1.11'/i1 "'" ;:""''f· g111pul al ll·k:1. 1ipt:I C.
:kti1111r:: C\IO:rhul :ii gcnundsiului.
:lu/,!).!"'" ~Ii: i:.d1io-~;1111lii~rii.
:ll11idd s11hsti111rori: .:rniwrul (cu rola(ÎC c.\l..:fllâ • coap>ci) şi IWS01ul fa:.cicî laia (cu ro1a1ic intern~
wnp;d).
Cw1i.1.ri.:: O. I 0-0. I ll m>.
S.B .. (rJd1iccpsul medial c11c c,1nsid,·ra1 1c:;pMsabil pclllru extensia ultimdnr !!ratlc, ;rc·1iunc care se
rc.:duc;i cd mal (!IW, în >pţcial Jup:i i11i.:1v\11!11lc clunugic:tlc il>UJll~ i;rnu11d11ul111 (111rni,i;cC1"m11)

,.
 280

- Fibrozarca muşchiului la copil duce la fi-:arca rrmmchiul11i in cslrnsic. Când fibroza i11tcrr:~ca7;i numai
dreptul anterior. j!CnunchiuJ se poate n~na dacă ~oldnl {'ţ!C mcn!Înu! În ncxic.. ($ct!!lurc3 Ji~!nn!ti
intre origine - spina iliad antcro-r{»fcrioar.ă - şi im.crfirl.

hchio-gambierii
Origint!: ischionul.
/11srr(ii: biccp~ul pc capul rcroncului; scmÎIClltfino.<.;l şi <cmimcmbrnnosui pr partea pos!cro-imctni!
cxlrcmil.ilii superioare a lif.ici (pc ,Jaha de giisdi").
Clasţfit·arr
Ke•my: grupul 1. llpurilc A (scmitcndinosul şi srn1imrn1hra11osul) 1i B (hiccprnl).
Act;une.· OcxC\rÎ ai gamf>ci ŞÎ CXICn$OTÎ :ii Cf1~p:c:d.
,lntogm1işri· n·adriecpsn! şi flnorii roap<ci pc b~:>:in ,.
U11~chi .tubs1i111rori: fesierul marc şi fesierul mijlociu.
CmnaTÎ<" n .fJ ri. 72 m'
N.B. - Foria muscula1urii ischio-ramhit'rc în ilni• rcmnicl1iul11i intcrviric num:ii <lup;\ cc se (>h1inc 0
nl"XÎC de 10-15°, prin contracţia gastrc>cncmicnilor. E.xlcnsia coapsei pc !>3Zill ~C, face numai cu
genunchiul in extensie.

,\dductorii cnapsd
Origiru·: unghiul pubisului prntru adduc10rul mic şi mijlociu şi d1q11ul inrcm, ramura ischio-p11bi11nâ şi
ischionul pcn!ru adductonil marc. , ,
/11.<r.r7ii: creasta internă a femurului 1wntn1 od<i!lrtonil mic şi ~li)lncin. tubctculul ~upcro-intcrn al wndi!ului
intern al fr.-m11ruh1i pcnlni adduc1orul marc şi ..!aha de ţ;"1<di- prntru dreptul intern.
Cla:rifrcare K ennr: grupul l. tipul A.
Ac/i1;ne: adducto'ri ai coapsei: cu genunchiul scmiOcelal, ra în paralizia ~pasticii. dr<"p!!!I înrcro este i:i
rotator intern a! coapsei.
Arrro~onisti: tensorul fa5cid lata. mareic fesier.
Muşchi subs1irfllar: micul fc$Îcr.

G11mbiernl "nfcrior (lihialul anterior)

Origi11e: rut>croziutca externă a libici. whcrculuf lui Gcnly şi fo!a antcto-cxtcrnli • ncc~tui 05 în cck
::UJ superioare.
I
~
/nJerfie: pc regiunea antero-interna a primului rnneifnrm şi a f.~zci primului mcl.rarsian.
Clorificm'f! Knml': grupul 1. tirul A.
Aqirmi: flexor corsal al gkznci. :>d<luctor ~i wpin~1or al piciorului (În ram~).
A11laJ!Otri1ti: 1riccpsul surnl pcnlrn func!Îa flexoare ~i r~w11icrii pt'nlru funqia surinntorit,
1
g
Muşclri sulr.<Iilr<lur: cxlen~orul propriu „1 h;;luccilli (.<upfinirca 'c facr cu prc1ul 1kfom1:1rii „în ciocan"' I•j
a dco!!ttnlui marc).
Crona:rie; 0,44-(), 72 ms.
..
Lungal r~ronier latcnl
~
I
Origimt: pam:-a nn!cro·C'.'{l··:-i1c a capului peroneului $i l/J s11pcrioarâ a fc!rî cxtcrnc: fornrnfimiik
nponc•·rotîc<' din \•ccinillnlc.
lnurfit!: tuberculul cxtcm a! bazei primului mctalnrsian, scaf"idul. foţa planrnrii (dup3 lra\'ors:uc3 planld).
·Clas!fica~ Ke111~1·: gmpul l, tipul A. .~
Arfitmf: abductor şi promotor al piciorului (in \'<lfJ!Um); ~u>rin5lor al l>ol1ii p!anlarc. ·ii

,~;t ;' ,,~

An1ar,nnfrt: gambicru! posterior; ganibicrul ~ntcrior pentru func1îa supinaimic a accsrnia,
M1qrM .rubs1iw1or: Ocxorul propriu al dq;ctulni man:.
Crrmaxie: 0•.28-0 ..36 urs. '.>,- ~"
/,··

Trirrpsul sural
Origine: grmr•!ii (!:'~'-'rflCntmicnii) pc fqckmcdia!c ale w11dililur femurali; 5obrol pc fr!c-k pt>slrrioarc
il<' tif>ici şi peroneului. - ';,'ij

fn.terrie: tubcrozitatca poslerioar~ a calcaneului, prin 1mdonul ~hilian.

lfI.
Clfl.tificorp Krm~1·: !!rtlJlUI f. iipu! B.
Ar/ÎUll('.' cxlrnsor al pîcion1lui; in 5ccnndar remenii sun! nc:1:1,ri ai i;cmmchiului. pcnlru pri~1ek 10-15".
durâ tare funcfia C$h· prdnMă dr Î<cliio-gambicri .
.·foffl_;;onist: gambît'ru! unll"rior.
Mu1chi s11b.<ti1tt1ori: flexorul comun ni dcgciclor. plal!tarul >uh!irc /\rc:isrn aqiunc nl;iturii piciorului t~lus
dC'lcrminaf de para!iti3 tricepsului SUf<l!. pirioml ~ee>brl,
CmMXi<': 0,44-0,71 ms.

•'
.,,.;H
„J
- , ,
''

.. .. :.···.
-'~

I
1,

Anexe.- 28!

TABEL SINOPTIC AL TRATAMENTULUI DE RECUPERARE

ÎN BOLILE ARTICULARE LA COPII

''Sn>pul Lo cote ~ilc

,l!ijlnuu
11rmiJri1 4„ Allt· mijl"'1a i11crpr.
ÂÎ11rt<'t rrapmricr
/; inewtallpir /ifl/41/tf!lftll
·~~~~~--~~~~~~~~

Traum<11i.rmc Rt'tonificnrc Mcmda Rnr 3-lO zile 5--8 zile

a) Contuzia .{ musculadi Kabal uhr;m·unc reci
b) Entorsa Idem Gimnast id ldrm )mobilizare F.-1 S zile
IC O J(ccâştigorca anirularii "rril'ii Di:itcnnic gipsatâ sau
cu
amplitudinii Hidrotcrapit h:indaj clastic
artkularc J-l4 z:i!c
c) Fr;1rrura ltkrn Gîmn~~tită H1dro1mipic 15- ~ l zile
I Şi (in1raar1ic) După p;1S1l'h apoi, Aer cald

I
imobi!i:wrc actiră, sub Elcc:ro1crnpir"
lui
rr;zis1copi·
Masaj

i le:i1111i Rctoni firare Masaj. Tcrnmlcrnpic După

I posttraumur;cc· nnrsculari! Gimnastică Hidwtcrapic

{duş scotianl
»indccarca

I a) Edemul inHilurarca ac1i1·a imco$ă ft au1na1 is rnuluî

{ 1ulb11rării Electroterapic

i
,circuln1orii (inalt.i
frcncnJă)

bl Sinol"ita Rclnni\rcarc Masaj. !dctn Numai în

cronică mus cutară Gimnasticii tll> lnfihra1ii cazurile de
â !id sub rc:2'is· hidrncN1irnn acutizări

~ lentă /-15 tilc

:1 c) Rcl\(l:Jtt'it !lctonific~rc HiJro1cr;ipic Idem După

~
muscular~ Idem TrrmMcrlipic vindeca ren
articular~"
Rcdiştigarca Gim11as1icâ trara finii, aer leziunii

·~~
amplitudinii :inicu lară · cald). traumatice.
Ekctrotcrnp!c Precoce
articulare

.t
-~
'~1
~
S<'cl1e/„ Idem Idem
.. Pmcnkclc calde
· su11t proscrise
Idem
După"„

stabiliz11rca

'( :,~
posr in(crfinose infecţiei

' ,::; ;
r,·
; io mfi~ura 111 care mijloacele chirwgicalc tic !ix~rc ·o permit. •
•• Anchiloza osoa~ii snu fihro:1~i\ cslc de tlomc11iul 1rn1amcn1ului orlopcdico·chirurgicaL
' ••• Tratamentul l:înctic va fi intrcrurt de indatâ cc apar semne de ~cu•iz~rc.

I.
„·1
'1 i6''
,{l'JI
""
~
 AN/;"XA III
TABEL SIN'OPTIC AL SIMPTOMELOR IMPORTANTE ŞI PRINCIPIILOR DE TRATAMENT ÎN BOLILE SISTEMULUI NERVOS
(<lupă TI<ly's Mns.l'llg<' uml rt'lll<:•liul e.rl'lt'i.<e.r} (lnbcl prcl11crn1 şi aclu"li;;;~I d\'. nulor)

.Ne1tron motor itrfcriur N~uron 11111t11r ccrtthrnl Neurnit senz.ilh· l'ar111i:.ii "~~i1a111c

Leziunea Celulele dîn conrnch: .ontcrioaru ok Celulele <lin sconrţn ccrcbrnl;i. Fasciculele gruC"ili.r ~i n1- Onnglionii ba:rnli
măduvei. Rădăcinile nn1crioarc ale Uanslionii reticulari. Ciiilc pirn· ll<'uli
măduvei ;
mit.Inic. Citilc vcstibulo-rcticu-
i lare. llarcori. numni celulele
! cerebel nasc

Ddicitul intclcctunl Nu i\dcsc·ori (cca 35%) Nu Nu

Vorbirea Normo hi intftr-1.ic~c în iki:voltnn:n limba· Normală Mn11olt>11'i

' jului. Uneori. dishllic, Jisurlric

·Tonusul nw>culnr Flacidit~lc Hipertonic. Sr;u:n1 tonic snu clo· Hip<•lonic Ri g.i<li111t c: di tlt;ti•
1\lonic nic. Oiskinc;o:ic. Pcrsislcnţn rcllc- Atonic
/llrolk xclor prirnuivc (po~tularc)

Funcţia rnusculnrit r»crdcrcu rorţci Picrdcn„'a controlulu1 tnL}ciirii. Ataxic Di11linuan.·i1 funi.:1 ş1 " pri.'1.:1~
rarulizic Falşfi 1mrnli<d.: ~ici. Fâr'ii p:mtlizic

Rcf1cclivit:itea tcntli. Picrdulii (în regiunea :1frct111â) lix<1µcral5. Rcikxc rmtologicc Pi~ruu1:1 Norn1~1IJ sau cx:1gcrat~1
nonsli

Mi~cări involuntare I Nu l\1c1o;tî1 in k:r.iunik cxtrupirn-

niidak. Tr,·mot Îll k,.iunil•: cer~·
N11 Trc1nor. PiLnJ...·ri::1 UIH'll' 111h;:c:·1n
:ttftt')l11~\t c
b":lo:is1~

lntcrcsarc11 clinkă (to· De la o fibri\ ln nproapc 101i 111uşcltii \ Diplc)!.ic (ktrapkp.ic). P:irnplc-1 De obicei. în nmnbrck infr· To\i 11rnşchii schck1:1li.
pogr:ilîc) i;ic. lkmipkgic ri11nr~ ~Ju cei nclc:>'.i

Mersul De obicei. rmsibil şchiop:1rn1, llllCOri Mer:; •p:i:;lic. Sci;mcntui' ;ikct<tl 1 1-.'lcrs ntaxic !viers l'c.~linn111
cu ~parnt ortopedic sau/şi cti ci1rjc. Î11 ncxic şi rot~\ic internii. Cr:1111
Rareori, fotoliu n1lan1 fknm1. Fonnc des ricior •·chin
~pnstic

,)_ţ~.ţ' .1:
~ ,;~~·'P.• ·•··. "1,\1.h~ · t·~i.'I .t · •.> ~~

.,..,....J.„.t""'"'';.::..::.-:,;„„';'.;'{;.:."~~··""·~...,,,...~·~·~.u.ft. ....~.b....:.,1 ... „<.:"'-'l~Y'-l""'"""-~-·'""'""'..,;.'..Jo..\-•'\'""~·1~u.i.~-lli.tM!oWlt~~..... ..,.,ll

'"''.~·
~·;:
„: ':•
·,·,~1

Mouificiiri senzoriale l Nu
 \ -~,ţ~_,.,,,_„, ,_„ ·' .• «• ,, ; ·.
•-;--

$~M# _a,:-.'.'
,- ;&-·-·-·--~=~-~;.~T~:._,.i~~~-,<,;.;<,,,-~·

·;:·

Modificări scnYorialc 'Nu Nu ID

~i
pn>funtlc. Simt mu;~
arlicuh1r lcz.at. l'arcs-
l Ctc-:;:;tcre.n len1pcra!urii lnt:ilk,
Cr„m11c' şi durc1'i
sau anc.stci".ii
1

o~sc ~i \
Modificări trofice I. Piele şi unghii.
2. Atrolic musculara.
3. Încetinirea creşterii osoMc.
Nu.
Arlrozc 1:1 biHrfmi
f\1"rc2tc'.. m•i

perforant plm1t:ir
:ilc5 .la
~nicula\11. Tcn<.ltn!5 la ulcer I Ne

Prmdpiik tr;l!amcnwlui
kinclic
I. Mcnlincrca troiîci1ii1ii \csulurilm.
1. Prevenirea diformitii\ilor.
1. RcJax.nrc:i 1nusculadt.
Prevenirea t11 f(,nnitftJilor.
I. Menţinerea trolîcitf1ţii
suturilor.
le-
,
I
i\ling."C"r~a unui: :inun1;1 grnd
de rclaX!ffC gcncrnlil.
3. Rccducan:a musculmurii afectate. 3. Controlul pc•,!urilor. '.!. !'revenire;, injuriilor ş1 ·"' imbuniitntirc"' circula1ici
4. Reeducarea mersului. 4. Rcc<lucarca cr·n!rolului miş· suprn~olicitirnlor arti- ,genera le.
dirilor. cut:.r::. 3. Rct'duc;trca roslurii. nît~­
5. Rce<lucarca funetid. ]. Rccducarcn coor<lonârii căr i1 s1 nlcrsu lui.
6. Rccduean:a rnişciiri!or fiuc. cu ajtitorul 4 .. Mcn! inc rea bunei sl5ri fi.
vc<lcrii. zkc şi psihice.
4. Rcc<lucarc:i mcr•ului.

Mijloacele kinc!otcro- \ St .. L Metodo l(chny l\lctoda Bcbuth

pcuticc
I
St. li. Metoda Kaba!. Masaj. Unlf\co· \ Metoda Phdp>, hfrloda Kabnl. Metoda Frcnkd. Ma.,:1j Mas:oj. M,.:toJa Kul>31. i\lisc;tri
lcrapic i\1<1otlu Tanlictl. Metoda Yojta rnrnicc (!'rcnkd. Phdrsi
('tC.

Alte mijfoilcc Ergo1crnrk~

Balnco1crnpic.
Eketrotcr:ipie.
Protezare

.... Neurochirurgia Ncurorafic {in scc\iuni trnurnalicc) Rnrcori, stcrcolaxk în diskinczii I Nu Dn

Chinugia urlopcdică Da Dn Da Nu
-
 .-----
A:\E.\:.1 IJ-'

SUGESTII TERAPE!JTl~E ÎN C~NTRACTURILE

MAI DES INT ALNITE IN IMC

71!ARIA :'11ERTOJ!.'

•ddu~ ~i rol~I inlnll

c; Jdul Occi" I ' . · 1·
~" ' ... iplica/i in acca51it <11fonn11n1c sun: dd .. l . R .. . .
J.{11~0111 1" ... Orc ml antcri<>r. psoa$ul-ihac. /1 11c1om coapse or ş1 otnlorn 11Htm1 .
fh;ionJ .• şoid111u1
. r psdr:Y. a fost rczo „·ata şr persista 1ntuş1 H'iatrn ullcrna, 1Jc i~nc sa. nr- .rntcrc~iim
l - . . • . . . - ! .
• ci odih•CI'• co<> · •
vacii ncxta ' .
de: . Pdductor al pici<'mlui, a c:irui hipcrwnir inso!cşlc unh1ri cnntrncmr. 1riup;uluj
. rul r·
_ (iamb1c
nnstcnor,

· sural. . ·ms
wbri/is) carC' în rnzul unui genu floum. pc- lângă funqb adduc!omc o arc ;i
I intern tgr aer . • ., .
- r.ri-pll' d ro1~1ic in1cma a coapsei.
pe ac..-C3 c
_ Mict1l fesier. 'tn conififiik coldvlui flcclal şi addus c:<tr rotM<>r intern al cn:ip~ri (în 25~; .lin
I ·1· c rare
rsos~U ·I 1a '
'
c2zuri).
fc:i/i<mart brclc ·inferioare dcpărl~tr şi ro1arc cx1rm. rozîJia se- mcntim: cu perne. saci de
_ DCC"b•I, d0rsal tU
. mcm Unii folosesc onc;r de "",d uq1r. · 1\$11pra acestora din · mma- s1-cm unde rcunrri.
·
. . rulout1 etc. • .
ntsip. brclc inferioare dcp,~rlalc, m scaune 5nu scoici de plastic ~pcci~I curistmiic.
.. ind oi meni .
_ pozi11a şa ' baPcă suedeză, ;au pc rulpun, cu membrele inferioare depănate.
3 0
<;czând cil rc pc . pc di„c•sc dispozitive- de abduc1ic.
- , • . „ ortosta 1isnt • ·
- poz111onarc ' 0
Kfne101er11pie. . • ,; abduc1in pasi\'ă a şoltlurif(lr. in !kruhî! <l<•rsal, la nwr!!inc;i mesei, pr mingea
., r rmc. r'trns•~ .
- La copt u . rnlouri.
de plasuc, ~"lor de J<>$lo~o1ire şi tarnrc se »a connoln nhJuqia. cxtcn$ia ~i rntoţia rxtcmă n
. ul c~crc11u
_ 1n umr . · ·m gcnur1c1u
· . f ioarc Ridicarea din p021f1a · · ·m orll:'stnosm
· · „po$tur:; c~,„ 1cr„ .
prm
JllCTll brclormcr ·
rant. se fac ···1'c
cxcret~n I uq1c
r.)
d·· ş1 · ex Ierna• a n1;;.invrc
rolaţic '-I or_·lnfcnoarc,
· "
mn
_ L.1 copl
'Juf JllZfC ' CO 0pc ~t· •i . (s;mJtoll
din 011nstallsm .„ • j 1·
a ;r:i 1rrl.
'"I dors• 1 1•ICfa '
dccuvr . • Kabal al1crnarc2 anta;:oniştilor suit rczisrcn!ă maximii (nbduqir-ndduqic,
- adrul unul program • -
- ln c . • rotatic - cxirmo ).
l ic interna- · · ~,
rota. ·al al lui Vojta {Vojrn fli) (\-cZ1 pag. __,O).
- Excrcil'ul sper~ . . :
hrrlica/fl•• ch#·urgffal<.. Aluncirca tendoane l or rcrrac 1atc: gant b'tc-r pos:tcnors
· psoes~1·1·1a-c; r:;11atnnua
· · · ttrrp-lu
• Im·
· ura1onc. - · . . d · • · ·
7-1curo1om1 3 001 ndă tcnolomi• muşchilor ad 1icltlfl 1n cazurile !!ravc este preferată os!colonuo
. Nu se rccoma . . . .
intern. • d c:dstâ şi subltn•(•c a ~oldo!m) sau scqiormtcn capuln1 femural.
de dcrtltarc (can .

rur nu fln!Hll . . m>-~am b'icre ŞI·'insu li1c1cn1c1

;. Jnmrii i•r I· · ' cor11rnq1c1
· · t"a d nccp,u
· lm.· La cor1·1m'
li'1 ft(lfllCI m05~ 11 ·
Se datorcazil 11: f 1i·rn-r1ouie" i;,>11u-g2mbicrc. rrrunrm~tcm un J:Cllll f!e.\llm sJn//c. <lawritil scurtării
• c )U a ara ) r - • .
mai m•r • d. ps şi afun•irii 1ci1donuh11 ro1uhan. caz in care nndriccpsul nu se mai poale
h' lui rva ncc ." .
muŞC fU . pcntm 2 -e'tir1dc rr.'1unchml. ş1 un ţ_Ptru fle.H1m Jiuomir datorat fk:\ic·i fi;<;:Uc
contracta su ficrcn1 . . - , .
. i ,jcirin:lm cchm.
a şoldu Itu ş 1

Prd/Î(lllart inlm<I C'U incardtur~ pc -rcmmdii (<ănilC'1i de

. . 3
l cu renu 0 '-111•1· '• . cu ni<ip)
. .. . Se not fol11si
„
Dcct1b1I dCT!S . zc iîn or1os1a1ism ). dm leşi gip>alc, m:Hrridc trrmc-forrn~hik szu aparnir cu arcuii
a~Cll1COC1! ŞI orie
de o\cl;
1;;neso1rrapi: • i·nrlrrc 3 ccmmchilor. Se --~ ~11prnvrghca nknsia c<:>mp!ct~ a ccmmchiului în rorirul
E~crcJ!ll
: -
r•·<1''t' dr 1111 iirc La -Cf'j1JIUI
• ••
.I
ocrciliilor uC 31• .
(
• •
1nn1 rn.arc, wopcr.m!. SC
.
\'Of
'..
- •
„
nr-cuta l!Cnutlnn llflllalc rk ntrnm
. •

~tlb rczistcniă.

' .
..
 I
---.....__, f
I -------------------
I
I
~
Urcare ~i.rnboriirc la spalier, cu c~lcnsic căi n1ai <"Cln\plrrâ a ~cnunchilor. Lucru la biciclc1a err.omrnid.
cu mciircarc, supral'Cf:hiod rx1cnsia 101atii a grnunchilor.
ln t':idrnl pmv"m.uh1i Kaba! - ,.nrinntă prniru i.:cnunchi - al1crnarca an1agoniş1ilor. Un cxcrci1iu liun. prin
care se rcah:rrnzli o !lunii cxlcn~ic a i;cnunchiului c5!c cel descris <le Voj1a (rczi pag. 250).
t !111/ira/ii d1in11J!imle. •

I
t
Tra!nl bine şi slăniitor i:rnr1 flnu01 nu 1rcbuic ~â ~iont·~ ln in<lica1ic cl1iru1gicală. Se practică mai ales
· 1r•mplan1ar<'a ischiogambicrilor mcdiani pc condilul femural intern (Eggcrs), cu sau rară sccponarca

l„ ..
f
dreptului inlcni.
În genu fluum ~talie. nulon francezi prrronizcază pliratur;1rca tcndMului re.Iulian.
'·
'i~ Gtn11 n·runorum
J

~ Sr i111iih:rşl( wcori in 11'!C.

' M11rclii i111plica/i. Spasrnul tricipilal, in special iolcaru!, creează "" picior cchin. Ahcorî. genu rccunatum

~re ~ i
l
-~
'"
!!!
este efectul unei alungiri cucsi\'c sau 11an~pl.mthrii isrl1io-gambicri!or pc roluli\, fără o fundamentare
fizio!(lgiră.
Tcrnpr.111ic se "or folosi \o.,tc mijloacck de corectare ;1lc ricioru!ui cchin (rczi mai jos). Apoi <<>pilul va
fi rccd111:a1 să 111cn1inf1 un uşpr gc,1111 flcwm, dai fiind că mer.ml ~c face pentru acqti copii - mai
uşor ru ge1111 Jk.wm.
~
~ l'idonil rchin
i ele ! Spasmul lricipilal hcbuic c~amina1 factorial (liirdicu). F.I poale să fie darorat:
1rrL "• - [ontr11c1iilor triccprnlui sural nrs1ăpănilc, in repaus, da1oratc factorilor baz.ali (fl) sau cmofionali (I').
IC. E~agctiirii excesive a spasmului ln coolact sau presiune !li nivelul plantei (prt>prioccp\îci). O rcprc1cntarc

'
monsrruoasă a reacţiei ţUHkc segmentare.
~
~
- Exagcrnrc-a rcllcxului rniotatic. Aceasta roalc fi la rândul s5u împăr\itii în spasm de tip alpha şi 1;an1111a

~ J'o:iriont7rt'a
i'
;~
- Cuk31 pc spate cu dNsilkxia piciorului ~prijfnit5 dr o supr:iflltii dură.
$tti111d Sat! ~tănd CU ln~!ă plauta p~ $(\! şi f)idoru) in ;i[lr!uqic
j i1 ~ - Ghclc orlOpcdicc wrccto~rc. Apar:1tclc cu arc, ca şi orlczdc de corectare au "aloarr disctl!nbilâ. Un,ori
~ exacerbează spasmul.
ll
lin e Kint11>ternpiP
n
·>
Pentru rda~:irca tricepsului sural !<C f•>Joscş!c fie paT11fin5 pc muşchi, fie aplicarea de gku!ii pc \rndon.
"'/.
-~ ur111atc de întinderi pJ~ivr. Se tine gcnuochiul lkct3t şi c-u o niiin'i se prrndc gamba dc~$Upra
flcZîlci, iar cu cealaltă piciorul. Cu hlănd~!c se focc rlorsifk.xia piciorului. in 1iinp cc genunchiul
j se cx!Îndc pasiv. În1inrlcrca 1rcbuic să lic înecată ~i mcotinută.
Alt« mgr.rtii· - Târârea stimulează dorsiOc~ia, c• $Î lkxia genunchiului.
ui
in I Pensularea re maleola it11cmii (Margarct Rood) stimulează contrnr1ia i;ambicrului anterior, c~ şi compresia
calcaneului. sau ciociinirca mijlocului planlar al acestui os . .

i - Cincimîrca margi11ii mediale plantare a calcaneului acth-cazii c~tc11sorii tlc~cldor.

- Planş;i basculantă (cu câlcâiul pc sol) sau urcare~ unui plan inclirrnt, cu 1oatii pbntn re sol.
- Urcări şi coborâri la spalier (cl'cn1ual cu lcrtsiuui l~ ticcaic 11cnp1ii). -~

t-~
- E\crl:'Îfîul recomandat de Vojta (1·e;:i pag. 254)
- Alternarea arHagonişlilor, sau dorsilkxia corectă in cadn1l diagonalelor Kahnl.
J11dica1ii clrintl'girnle ,
- ,\lnngin:;1 tendonului ahiliari. La o "ârn5 mai mnrc - ducii ni51li şi di;vicrc latcr'ală se face amodczz
1. whastragalîană.
Jr
~lt - La 1:opilul mai mic 5C poate fare nrtrodc;:a cwaarticufor5 Gricc.
z
~ flifnrnrifii!i!c membrului ~11p1·rior 1
·•~ În m(ld ohîşnuit, pJralizia spatticii cc1c!>ralli dctcn11ină un umiir flcctat, addus şi wtat imcrn, fiind -~
i
~\~
imrlicaţi m~rdc pectoral, 1for~alul man', rot11nclul mic, ~uhsrnpularul; cot lkc1a1. cu implicarea
l)r'.'imilur c0tului.' dar mai al~~ ro1u11dul pron•tor şi lk.rnrul comun al dcţcldnr; pron:11i• a1ucbrn1ului.
,,
mrtna Occt~tit şi dc\'iată cuhital, dcgctclt fkctatc ~<' dnrorcwr.i• ronira,turii şi np0i rC\r~C!ici J]c;o;(lrilor
m:foiii şi ai degc1clor, cubirnlului ;interior pcnlnr cic,·icrca cubit~lă; în sfiir~il. adduqin fWlicclui -
tlflC(>ri prins in pumn - este d3tnrat!i cflt!lraqici şi rmaqid uddocl<:>rului policclui.

,.
 286
-·- - „ _ _ _ _ _ _ ,, ··-·--------
I
Po=itionare
Ridicarea hraţC"lor pc o masă~ o n1ingt.\ S4JU un rulou. nKnţin5ndu-k ror:i1c in ;ifar.i. P..:uau 1n.iiuJ. ~k~ se-~
i
~şază pc o supr~foţă pl:mă. cu cx1.:nsi• anoculafi<:i pun:nu!m ,i a <kgi:tdur. J
)',kn1incrca pozi1ici corcc10;1rc !;i nin·lul cotului şi - mai :iks al m;Îmii - cu :ojulorul 1>rtaclor. Toi ru ff
ajmurul unei atck p;,lm~r.:q ?.C fixcaLă }i abJuqi;1 policdni. l
Ki11,'lol1'rupfr
Îwi11di:ri pas11·e ale mu~cula1u1ii contracl"tc, ncntual
Afi,tcarca ac1i1·ă prin:}!C întreg membrul su~rior.
r.:tr:ic1:11;;. l
I
t
- Tăriir.:a este un bun .:i.cn::11iu pentru mobiliza1ca mrmbrdor "'l''1iua1i:.
- Mers in 4 labe cu sprijin pc p;;lma dl"schis5 ~i trecerea pi:u1:·11i1 d.: pc o 111:iuj P' c • .:bh5
- Din puzi1ic d~ cva<lrupcdic sau din }Clind, ritlicarc:i mcmhrului 'up.:1io1 intin; prnirn a p1i_uJ,, un
obiect, cu cotul cx1ins~ roi:afic externă a um.:1rulul. ~urinaţi ...~ ~t t.k5fot.:ercJ J..:~._~1dt)f.
Educarea pdheusiunii .:uprinJ~ IO~tc po;-i1iik rnr~cli\'c <llc m.:mt>rului ;upnior. Îll Ji1"..·1itc pvz11ii «k
I
corpului.
Aşeza! cu m~na pc un pbn drept, >C apasă ariicul31ia pumnului În jo,, ccr~ndu-sc cop1l11lui s;i apuce· uro
· ot.icc1 plasai deasupra ni\'dului anirnla1ici pumnului. rnllci111J mâna 'I"'' obiect Se pu;irc folu;1 o
:nclă care să asigur.: c-xlcnsia maiuii şi ;i;!l".:I cor>1lul să iin-.:!e ,.,;; p1iml.i obiccldc ~u m~na 01in>'1.
La muhi copii spasiici extensia pumnului .:sl.: pu:.rbilă 111m1:ii în P"2Î!Î~ medic; b o C.\l('Ji:;fr
cxccsi\·ă a articula\icî pumnului dcgc1dc se O.:e1ca:zi şi m,·n1iu.:rc:i unui obicei d.:01·i11c impcsibil~.
P;:n1ru educarea prchcnsiunii se folosesc bastoane. mingi. uh1.:c1c 1ubu!J1c a1rf1~51or cDl01~1c: penim ptiz"
policc-indcx se folo;..:sc monezi. canon:işc. m51~dc ele.
Un rol important în slimulan:.a prd1cnsiunii ii re\ inc rrgn1craprn1ului.
-- Sunt copii a căror $pastici1alc la ni.-clul mâinii csl.: a1ât 1.k ninrc, indit nu pM elibera obiectul pc car~
1-.au apuc.al În această silua!ic, dc;fati:n:a Jcgclclor se face uumai dad pumnul este 11.:rta!.
- Supinafia antcbr21ului de căire kincto1crap.:u1 facili1.::azi extensia ~i abduqia poficclui.
- D~vÎ.tiJia cubit:il.i a n1ăinii poate fi in1bunăt.5.ţj1.1 dacă obicndc !.Uu( th.:-5.prins.e din:r~o cutie ;1şcz:.1t:ă de
panca radială a măinii. .
- Apucarea marginilor drjilor cslc un mod de a indifa copilul s:i prind5 cu dcgc1i:ie in1i11sc.
- Extensia degetelor p0'11C fi ob1inu1li ~i prin pcri:ri uşo•rC ţ;c fo1a c'\ll"JH~ a tlq,!.:ldo1 {Ma1ga1ct Hulhl).
T<·lmid Je facilitare
:i} Kinciot~rap<:utul po:11c să rotczc ccnturJ $c:ipular.1. să tr;igi1 umerii in fa!3 sau in:ipoi pc111ru a ini!ÎJ
automatic pozi!ia brn\dor, ca in 1dmica roolc•golirii s;;u a J.ir:uii. '
b) Prin rctroduc1ia umjmlui şi practic:uca unui masaj de .iu; în su; mcJial folii ck marginea i111crn5 a
scapulei se obtinc d~~faccrca aciivă a 1uitinti şi a dcgch~lor.'
c) Copilul po2Lc fi s1imul;i1 să c.aulc juc<irii sau să ia parte t:. un a1tumc joc pcu1rn a pmn>ca fult»Î1cJ
unor pozitii specifice ale bra1ului.
d) Activit:itilc zilnice CJ mjncatul, spid:uu! pol folosi mullc pozqi1 duritc ak mcmhrnlui >up.:1iur, tbd
ac1Î\'t!âtilc .s.unl diriptc cu grijă.
c) Pentru copilul mai marc, coopcrnnl, se indică dia!_!onakk Kab;il. cu ,-~riantck lor.
Oblincrcn uncj rcla~ări a contractorHor iutrcgului mnnbru Jnft•rior !-L' fm:c ~u .Jjuforul tc!micii Ir :\IL~tll.n:r
(vezi pag. 259).
J11dicafii cMrurgicale l.
Mult rnai n:slrân;c dcciil la membrele infcrioar~ şi cu rczulla1c mai inegale, ~cestea se referă la H~lraqia
muscu!.a1urii pronatoare (<lcsprindcrc. seqionarc sau iran;rlnnlarc) şi a nJducwrului mic a! pulii:dui.
„ li

17
IS
19.
20.

2L
22.
23.
2-l. I
25. I

26. E
17. B
28.B
29. ll
..
 1 ..

Cll
I!
.f
I

f
l
î
lll
t BibliografJe
le

l. ;\U.X„:t·;D!:f( G. - L~ w1p r<'lwu1·,: por/".'''""'"· Ed. Trhou. 1977.

2. A}:DRE li!. CHESN\' Y„ SA17'l'·ANNE 0,1,l{(i '· 'i':dES $ ..• lw.I" ,,.:,,.1„~;'I"" ,,,,. le 11u1m·u11 '":
1·1 ie 1c11111· nourrisJ1111. ~la.uon, !'ari~. 1952. •
3. :\NDRE J. ~.1., HARMON H., CLAUDOT G. - L';iccc;ifiili1.: i><•ur k:. pcrsoun<> :i fll(lbiluc 1dui1c
1.ks.loc~u.\ uuq;ns ~u public ;1 Nanei. Jlhc ffrLJdup! /Îm<'. pn1.lc.\':.„ wc„ 1989. 12. Vil. 26.
-l. A,''-!DRE J. h1.. l'.'IQUIN J. M„ XENARf) J. - .·lppar<'l!l11g1• 1li·.1 lia11d1cup,;,.J mmi:111s. Ed. \'li Im!.
Rcgionul d.: Ht;.Japl, i'-!~ncz, 1991.
5. i\NDRE J. ~I. l'AQUIN J. ~l. t.t.\IU INEI i'l. App;u.:llLigr"' 1.'0dura1ion des ~111pu1(·> tlu t11<:i11b1c
,;up„ fm.n/ ,l[,:d. Chil: - J:inhitl1cr11pic. 11i2o9 A"·
6. f\ LLf:IGflE SOPB!E - Jcu ci cd11ca1ion 1hcrapcu1iqu~. Aiouhi1c cht:bra/,· l 989, I O. 61- 70
7. ANGE R„ (11[ 1.'ARIN )•„ LEDUC A.. MAHGULlf'.S D. - 1,\.1>„ai;c. D":"I .lh'd C/„i:. 1;;11,:x11hcrµ11i"·
"Ol. l, 261150 A'". t 99 L .
R..:\l'EHCE J. Jll .• GRELLET J„ llRAULT J. F„ RlDEAU Y. - /qip:.r.-illJgts dc.1 amp1Hrs Jcs mrnibrcs
inf, E111yd .ifeil. CJ.ii: ·· ;.:;11,:fitlicr<1pie. 2(1270 ,\"' l\IYI.
9.1\RSf:Nl C„ COlxSTANrlNESCU AL. 1., MA!U.:TSIS M. - Semiofogia 1u·111·0-chir111;;irnlâ. EJi1.
Didac1ică şi Pc•iJgogic.t Bucu1q1i, 1977.
}().ARSEN! C. HOR\'ATH LENKE. C!UKEA V., Gm.:·f!::A ,".. - f.uolugia m·111·0-ch11·111-gitai!J i11ft.11111!ti.
Edit. Medicală, !Juc11rcş1i. 1977.
., 11. AUDfOUD J. - Sc.1111·,·;:,urJ de l't•11ji1111. 1954, I, 2, 38 .
' 12. AYliliS .'\. J. ·· Omogcmc pri11c1pks in lhc tkvdop111cn1 of ann arid h4nd Cunc1ion. ln: ŢJ,„ Dc1·dop111c1(!
1~{ Sr1irn1:i l1111·gn.1tii'l' T/i,·un- u11d Pruc111 t'; K,·uJ;dl, !Iun! i'ubl Co. - I 974.
13. llAC!U CL - .·l11ut.J111iu F1111cfiu1111/ii a ,•Jpam111/ui Luw11„,1,11; cd. ;i III-a. edit. S1adion. l3ucurq1i,

1975.
•.;.
I~. B..\C!U CL. -Apar<1111/ loa11J101111; edit. Mcdic;1!fl. flun11c~1i, l 9S I.
";ţ 15. QASMAGlAN J. V. !3îofocdback io Rchabi!i1a1ion, ~ iede'" of pri11ciplc.s •nd pr;1c1iccs . .~rch. Pi1.r".
~ Med„ ! % 1. 62, l O. 469-·475.

l'.~ ,, l 6. BAUER 1. H. Spasm:i~l'. ii; cum11s a11d clinica/ sii;ni/icancn în: !Jirkirwycr (Icu). Ed. Hans llulicc.
Viena, I97 J.
17. BENACllO\\'SKY F„ GWOZ.DZ!EWICZ J. :V,•111ul. Pol„ 1961, 2, IS7.
i11 I S. BERCE A. - Copilul d(/iâl (lr.lduccrc), EJiL flidac1ică şi l'cdagn1:irii. Bucu1qti, J 972.

i ~
19. BERGES J. - p,:.Jia1ri<'. !963, 18, 3. 301.
20. BElffHOLES l'H„ BRAULT .'. f.. LEG!~ND C„ BURLOT P M„ VERllAEGl'IE M.. CHARl'ENTIER
'11 P. - App;ircilia!!c 1cmpornirc, E111;1·âbµ. Afhl. C/iir-/..'i11,:..-iil1i-rapir'. 1·ul. 2. 2t>i 50 A'". 1991.

r~
~
21. BINLlLER A. - .\fotr. Chi-h1: R1:uJap1. N<wol. Dn. l9H2. J, 3. 'li.
12. BLAS!G \\'.. SCllOMBURG E. „ Da.r zm,lm1/p'arctirchr Kiwi. Ed. G. Thicmc. S1u11gan. 19/iH.
23. BOBATll llERT.I\. ?l1niom·ap1; 1954, !i. 9, 10 ş1 I!: 1'159. I: H!t10. I ,i 3. IW.J . ..f, !S. 1971. ll.

l 24. B013ATH 13ERT.'\ - D<•'. Md Child Nc11ro/., !%7, !I. 4. 373.

25. BO!l:\TH BEl<T:\ - AllLJl/llllirJ' i/,,, 1'(;{/cu:-f de p11Jturc dam li·.1 /,:liun.1 ,,:,,:i„„J,.,, ctl. li-a. Ed.

:l M~loinc, l'uris. 1974.

26. BOOAT!l UERTA. NANCIE f!NNlE - Ow1p. T!J,·rnp .. i<i'5B. 21. 6. 23.
17. BOBATH K.. BOBATH HERTA - Ocn1p. rJicrap. 19.58, 21. 5, 9.
28. SOBATH I\.. - Folia P.r111il1fl; Nn·rl„ 19S9, 62, 5, 448
'\
. li.)
,.i ~ 11
29. !3013ATH K. - Cm·lu: Pal.9" Buii„ 1959, I. S, 13 .

~;\\':.I"
~. l
... -~
 I
288 Reeducarea neuro-molorie

30. BOBATH K. - Thc nnture of 1he- part:.1is in crH'l>ral ral.ry. Thc ~cnmd Nalional Sp~slicity's Sociz1y
Study Group, O•ford, l9W.
i
Jl. BOBATB K., BOBATH OERTA - Plrpiot!1crap_1; 1962, 6. 12. f
I'
32. E!OBATH K. - A<:ta Paedupry!tiatr:, 1965,-4, 141.
33. BOBATH K., BOBATH BERTA - Physia1/,rrop_1: 1964. 8, l.
34. BOBATH K. - Clin. De1: Med„ 1971, 2J, 7.
35. BOBATH K. - CD.I., 1974, 4 (cd. cngkză), 9.
I
36. BOHMANN ISA BELA -Ncwskucr (Chicag"), J<,•g5. 8.
J7. BOSS V J. - Le massagc rtOc-xc ct autn:s mc!lmdcs de 1hi:rapic manuclic rcncxc, ftuyd. Med. Citi:-.:
!(;„;,;1hhapie. voi. 2. 26!30 A'".
3R. ,BROOK S., \\'ECHSLER J.S. - Arch. Ncurol. r,yrhia1r. fCl11rng"J. /927. 17. l.f
I
39. BRUNNET J„ Lf:ZlNE J. - Le Di'„cloppcmcnr dr la Pn-micn E1!fa11(('. Ed. Prc.>sc Uni-.·„ 1%5.
40. BRUNNSTROM S. - Mo••„mcm Thcrapy i11 Hcm1plegi11, Ed. Harpcr & Row, Nrw-Ymk. 197{1.
1
41. BRUNNSTROM S. - Associatcd rcactions of !he npcr cxtn:mity in adults paticnls wilh hrmipkgi3,
' j
Pl:ys. nrer: R~t:, 1956, 36, 255.
41. BUR GER-WAGNER A. - Rei-d11rn1ion en Ortlwperlie t'i"ha11 iq11e, Ed. l-.fasso11. Pari~. l 990 .1 j
.IJ. BUSSIEl'~;E J. E.. RENAULD J. M_, CRESTIN A.M. - Le dcnlirr scolairc r1 pre>fcssionncl des 11-IC
scularises ci rccduquccs d?-ns le cadre de rENi' de Flavigny, Rl'v. Rimiapt. Foric. Prof' ('/ SOC., l ~
1983, 11, 25
-14. CARR J. H~ SHEPHERD R. B. - A mo1or rdeami111! rmf!.romme for o .flml.r:, A!pcn. Syst. Corp„
Roch-ilk, 1986.
45. CAHUZAC M„ NICHIL J„ OUSSfT A. - Rh. Chit: Orrlwp .. 1%6, 52, 4, J75.
46. CASAT! 1., AUZIAS M„ AJURIAGUERRA' (de) l - Mmr Ci:rc/Jr. Rl:ot!apr. :Ve11ro/. Dn:, 'r9~~. 4,
I
I
2, 51.
41. CASSAGNE P„ MAZAS Y„ BORNCHOWITSCll G„ GRECO J. - Fabrica1im1, sttrvci!iancr rt rn1rc1icn
des prciihescs des mcmhrcs, D1nv:/. Jf,:tf. Chir. Ki11c.wlthopie. \'ol. 2-26 l 62 A•• - 199 l.
I
49. CRAWFORD J. E„ CRAWFORD D. M. - Mi1111wl Crirn:f(„J.Suw/I l'urr.1 nn1t·r·i1.1 Tc.n. Thc
Psvchological Corp, Ncw-Yorl:, 19~0.
50. DANIELS LUCILLE, \l,.'ORTl!lNGWAM CATHERINE - Emlurirm dr la.fimc1i<>1111111.rw!t:drr (lrat:l.),
;'
~ .f
l ,_;
Ed. Mnloinc, l':iri~. cd. a V-a, 1990. 11l
~
51. DEAVER G. C. - The Cen:hral Pal.~1\ Bcllwc Med. Ccntr„ l--.'t'w-York. 1955.
51. DENHOFF E.• ROBINAtlLT I. P. - Cc-u:brul P"l'.r re1"1rd ,Ji.w1rlen, t.lc. Graw lliH flo0l: Comp„ iî
Ncw-Yo1k, 1960.
53. DIMEGUO A. - OnlwpMie pi:di01riq11e q11niidic1111e, Sonramps Mcd. 1991.
fl
3 '
54. DOMAN J. R.„ SPITZ B. E„ ZUCMAN ELISABETI!, DELCATO H. C.. DOMAN G. - J. Am. Med.
~ I 9
Am>c.• 1960, 174, 3, 257.
I
55_ DOMAN J. R.. - •.f l!fe for a carr.<e. W. B. Saundcrs Comp„ Philadclpl1ia.
I 9.
56. DONSKOI D. - Bionre.clianic der Kiirperiibungen {!rad.), Sp011l'crl•g-Bcrlin, 1961.
57. DON TIGNY R. K., SHELDON R. W, - Arch. P".rs. Med. J062, 41. 5, 235. I 9:

58. EFTHER G„ PR~U J r. - Mcthode gyrnniquc de rccducstion vcncbralc, .E11ryd Med. Cliir„
Kh1bi1hempie, ~·ol. l, '.?6050 A 1•, 1991.
I 95
59. FAY TEMru: - Am. J. PHYS. THERAP.. l 954, 33, 347. 96
60. FAY TEMPLE - .4m. J Psychintr.. 1955, I li, 644. 97.
6l. FELDK.AMr MARGRET, DAN!ELCIK INGE - J:„011kr11gm1:1as1icl1r Rl'lw11dlr111ţ tin n:rr-hmlrt1 98.
13„„~.,,11gss1on111.i:. Ed. rnaum, Miinchcn, l97R.
62. FE'LLER-OUPONTRENE, V.l\UR rH„ SONDY L. SE\'ESTRE D„ LEGOIC c„ llLANC 5„ l .99.
IOO.
DESPLANDRE CL, llENNEQllfN CL.. fWSNEL M. - Ergo1hfraric, F.1t<_1·d. .Hfr/. Chir..
X111e:si1i1hop„ ,·ol. 2. 26150 A 1•. I qq I.
~). FRENKEL K. - Tohctic .41axia (!iad.), \\'illiamţ lkincm;inn !drd. 13oob Ud. Londr;i, 11;<16.
„
t>4. GABLE C, JOUBERT f.. XENARD J. -·Le- bilan 400 poinis. Rfr !i/<1d..ip. .fonc„ f"uf. 1 ·"•<.. 1q;;q.
I
j
!Ol.
llJ2.

19, 55.
65. GESSF.l A .. ,\R~!ATRUOA C. S. - f!„w·lopm„111nl Ditlgru1.1i.1. ll"rpcr, Londra, f9·l7. J~ 10.1. j
I0-1. l

'
M. GRANff R. - P,.oc R1(!'. Soc. Mr:tl„ 1968, 61, 69. .
(17. GRENIER A - CD.I.. 1973, 2 (cd. englezi), 2l. 105."

I06. ~
;:ţ:·:
~··.„yti~
. 't:~.,~·j .
 I ~~~~~~~~~~~~~
Bibliografie

i!
;
6R, \.HE~-il[R /\, llALAlS·SOLOhllr\C J. ,\fon C.:1ib1: R<'11il"p1 Xha„/ n,:," l'liW, l, I, !0
69. GRENlER t\„ ;\flllEL·TlSSON C •· /." •1111·1.'lil1wc« 11hu11/11~:•qttt' 011, 11H1> 1ic Io P'"''"("' fJ111lfr
tl« la 1·it'. Ed. Ma."011, Pari~. 1985.

l 70. GRE?'!ER A·. l:.~;11r. C<·reb~ Rhulapt. ,\·,:wnl i.lfr. 1097, 1~. 3. 31·!>3.
71. GROSS!ORD A„ fiEl.D l' .l. si col:ili. - Rh•. ,\;/11rol„ !9.59, 98, 4, 26~.
7,1. llELO. J. P„ DIZIEU O. - Rccduc;11ion ck l'hcmipkrîquc. [110-d..1r,:t1 C1111:-/\1111:.111h1:rn„. 1·o! 4,
\ 2M55 A"'. 1991
73. HAit! f\.IARIA ·· Molr. Ci-ri:rn: R1:a,fnp1. x,:1m1/ D,'>:. !98(1, I. 2. llS.
.

' j
l 74. HOLT K: S. - M111~ Chil•r /\i„1.!up1. i\'t'111ul. Dh. I CJ!iO, l. l, &.
75. HUFSCH?d!DT H. J. - Elrcirv1lirn1pr of.tpas.tir tliiMrcn. Symp. Pragn. 1%7.
16. HliFS(HldlDT !l. J. -111:1: Xh11"11, 1967. 117. l. 169.
i7. HY(IN.JO(•llER fi.I.. l.:\CHH~DAL !3 .. BO~' î B' •- Mw: c,:,i:br Ri:a.lnp1 ,\'h11r1l. Dc:r„ 19R:2, '.,

Jli
I
3. 103.
78. !LUNGWORTll R. S. - Tl>c dcrd11;mw111 nf l~r i11(u1!/ u111l rvung <hil.J. C<I. ;1 111·11. Ed. Lî"ingmmc.

l~ Edinhurgh. l 966. "

79. IONESCU A. - .l/a.rn.i11/, nl. 'UCTS. J ll)~. . .
80. iOl"ESCU A., MOTET D. -- Cmt'Ulll<'t1 d1.'fk1r!111·/or Jbcc Jo wpiii de 1'<in11i ştulară. Edi<
\ Didactici şi Ptdagoi;îcii, Oucurcş1i. l \164.
RI. JEAN PIERRE C.. DALER S. - C11rsct Toilt de Saint E1icnnc. Re•" R1:wlup .frmc. f''"'l. 1·1 .ioc,
1985, 13, 39--41.
\ R2. K.AflAT ll. MrLEOD l>!ARGARET - Ph1·siu1/i~·ra1i1, !~59, ~5. 4. ~7 1%0. 4(i, 5, 125.
t 83. KASATKIN N. t. - Dt:ml111rco acril'it<i!ii 11cn·oruc .111/H'ltowc Io rngar (trad.), E<li1u1a Ştiin\ilica

li
şi Tehnic!. Bucureşti. 1953.
' R-l. K/\YSt:R PH. - Motr: Cha•r. H/011.tpt. ;\'t:11„ul. De'•:. 1983. 4, !. ~O.
85. !ZNOBLOCH H„ PASAM:\1\ICI( B.• SHER.l\RO S. - p„,!iutrio. 1966. 'X. 6. 1095
H. KNOTT M„ VOSS D. - Fn«i/ii..J111111 n1'1110-11w~uil11irr pn'/"i"' "/Iii•·<'. Ed. M:iloinc.rn>dim. Paris
ll •:,i - !3ru~clks. 1977.
g1. KREl:~DLER A., VOICULESCU V.
ll „ Anuwmnfi:io/u,\:ia clwi<ii ".<i.rtc'r111i/11j 11r-11·11s n·atrnl. falit

i! Acadcmi('Î, R.P.R„ Bucur~~li. 1957.

l l 88.
R9.
90
91.
LAfî!ER NICOLLE - C.D.I.. 197.J, 3 ied. cngk7ă). 16.
LE METAYER M. - CD I„ 197\ I (cd. cnrkz~). 31.
LE METAYER M. - M(l/lc Cfr,'.hr. Ji,:,„1. :\'iwol. Dfr„ 1981. ::!. 2. ll5-l IS.
LE METAYER M. - Dil~n ncuronl\l\Cur du jcunc cnfont, E111,1tl. ,\f,:,1. Ciur: J.:111h·i1l1hap., \'ol. l,
if>01ll B'". 19~9.

J1 I
\
92. LE lvlETAYER M. - Ree.111co1io11 n;ra11u-mo1rin• clrr )<'1111< .:11(11111, Eu. Ma$son, Paris. 1993.
93. LEROY A. - MCl!iodc de Kubat, E11c,1..:I Meri. Cliir: J;i11e.1iJ.l1t'rop., 1991. "ol. 1. 26060 ll'". 1991.
9~- LEROY A„ PlERRON G. - Kin~si1hi'rapic ac1i"c:. in l\t'11l:.1i1'1<'rapk, \'CI. l, Ed. Flamm3ri()11, !'ari:-,
1983.
95. LE.ROY D. - Rratlap1a1im1. 1%0, 6F., 3. lO
96. LESLIR 1. - Ma1111cl de gy·nmoJ1iq11c• m~dirole, Masson, Paris, 1956.
97. UNDEMANN K.. Lc-lwb11d1 der Xrank1!!1g>'"'"'wik. cd. G. Thicmc-S1ungart, 1959.
98. MAR!NESCU G. - le 101111.~ m11smloîrc, Ed. Ma~son. Paris. 1937.
99. MATMIO\\'ETZ V. şi colab. - Am J Ocrup. T!l!'rap .. 1985. 39, 388-391 şi J9li6. 40, 174-199.
M/\r.T!N B. - Le !Cl{1Uf il domirik ck~ r~nonnc~ lrnndicapfr~. Re•'. R<:mlfl[ll. /mic„ /!'"!( f'I J(IC„
0

) ()[),

1989, 12. 26.

!Ol M:\TiflEWS P. B. C„ RUSHWORTH G. ~ !'hniot11:;r {Londra\. 1957. !35. 2. :!45.
ICJ2. hl.l\UP1\S J. C. - Mtthodcs de rclmtiM cn fi-c<luca1io11. fll(rd. Meci. Cliir.. Ki11l:si1l1h1q1„ t·ol. :.:.
~6137 A'", !991.
lO~. ~.l!GLIETIA O. - ..Jn1. J. rli.n Med„ 1%2. 4 l. 4. I ~R.
Hl~. MINAIRE r.. CHERf'IN J.. Fl.ORES J. L. WEBER D. - ui cl~~~ificniion de~ handicaps. Enncl.
Me<l. Clrir„ Kiuhitl1tlmp .• \'o\. l. ~<·006 A'". 1'19! ·
105. MINAIRE P„ CHERf'IN J. - Lri ll:intlic;1p<"~~ d:m~ Iii Vie, în: .lfMic i11t• <'I Ji.,'.,\/11rn1itu1 tA. Gros~iord.
J. I'. Hcld}, Ed. flaminorion, Paris. I \181.
106. ~10RERG E. - Thc wk of c-utanc"nl nffrrcuts în ro~i1icm $tn~c. l.:int'>!hc~ia and m<llN func1io'11 of
thc hand, BrPiti. 1983. 106, 1-19. ,'.,:
 290 Rccduc:m:a ncuro-mo1oric

l07. MOLLON G. - Kiutsithcrapic des ~culios~s. Ennd Mi!J_ Cliit:-Kini:sîthhap. voi. 3, 26300 /\ ••
şi 26305 A'".
108. /vlOLNAR GABRIELA - Pt'diatr. A1111_', 1979. 8, 10.
109. NIKITIN T. R.• PRll:lÎLOV N. K. - C11111rolul mcdirnl al durnri~i jhice (!rad). f,f M1:dtalâ.

I
Bucun:~ii. 1955.

I10. NOEL-DUCRET F. - Le Concepi Bobath, E11cf11 ,\f,'.J Chit:, Ki11,:sii/1,:rnp. vol. !. ~60f.O U1".
1991.
Ii I.
112.
NUKADA W. - Arbeilsphysial.. I 955. l 6, 74.
OGG H. L. - Am J Ph.i·s. Ther., 1963, 43, JO. 717.
l
l
113.
1l4.
O-REILLY D. E. - Dei~ MM Child. Nt;uml„ 1971. 5. t.35
OUSTLANT P. - f abrication d'un apparcil de vcni.:alisa1iun precoce pour l'rnfam I M·C. ..lfou: l
Ci:1ibr. Ri:Q(/ap1. N1'11ml. Dh;, !91U„ 4, !-9. l.
115. ORUC M. L - L -,:Juca/ion gesrudft.. Ed. Soc. Fi;1nc., Paris, 1970.
116. PARDO B. - CD.I.. !979, 80, 5_
I! 7. PETAJAN J. H„ WATTS NANCY - Am. J. f'lt_n. T!11:1:. 1962. 41, 6, 2-10.
! i 8. PHEL!'S W. M. - Am. J Ph_1'S. TJ1er.. l 93&, l, 111.
119. PHELPS \l./. M. - A nllabu.r af ccn:brul pals.1• 1n-u/mc111 le< lmiques. Columbia Uni«. l'icss. ~~cw
York. 1953.
120. PHELPS \\'. M. - Gm,J-,rul Pals_r. În: ;\'<,/.jm1'> Tt•tf/><wl. af P,·,/i,wicr. cd. '1 \'!·a, c.1. \\'. B. Sw1ul.:1:;
Co., i'hiladdphia.
121. PJLL:\RD D., TAUSSIG E. - Apparcilbgc diez ks cnfants IOMC. C1liias d «·mn;;1u·111<·nr ile la
SOFCOT. 1989, 36. 103-109.
122. PIERA J. B„ GROSSIORD A. - La m~rchc, Ennd .Wt'd. Chit: Ki11i:si1/i,:mp .. ml. I. 26013 ,"\ tu . t

l99L
!23. PIERQU!N L.. ANDRE J. M .• FARCY P - Ergmhhnpit'. Ed. Ma.ison. Paris, J99n.
124. POHL J. F.. KENNY ELEONOR - Tl1e Kw11y UJll(<'/11 of i11/im1ih p111'11l_niJ. Bruce Pulii'. Co., S~inl·
Paul (:.linn.). 19~9.
125. POL LE COEUR M. - Reudaptaiitm. !963, 10~. 27
!26. POPESCU V. - Pediu1ria. 1977. J. 193.
127. PORR.AS M. - Cadre l.:ga! de l'C-ducaiion ~p~ciali;;c~ cn E:>pa~nc . .iluu: ('h(:br. R<'.wfopl. y,:wol
Dfr. !997. 18, 2. 60-68.
11&_ PRIŞCU R„ POPESCU V. - E11cefah>grofio pi-diu11 ;, ii. Edit Mcclicală, l.lunuq1i, 19,73.
129. RADU H. şi colab. - Dlif:h. Z. J\lern:11/i.-ilk„ 1968. !93. 1lil.
l}O. RADU H. - Patologia WJităJii mowrii. 'Edtl. Medicală, Oucur<:ŞIÎ, l 9'18
131. RĂDULESCU AL, BACIU CL, R.t\DULESCU ;\UCE - On"J"dia d1i1wgic:1l.i. EJi1. Mcdicaiă.
Bucureşti. 1956.
132. RĂDULESCU AL, ROBĂNESCU N.-; Anruplas1ia. EdiL Academici R.P.K.. l:lucu1c~1i, J957.
133. RASH PH„ PIERSON W. R. - Am. J. Plt,1». Tl1twp„ 1964, I, 10.
134. RATHKE F. W„ KNUPfER H. ~ Das spus1i,cJ1e gelăhmtc Kim!, Ed. G. 1l1icmc. Stu1tglln, 1966.
135. ROBĂNESCU N„ BRAUN EVA - ViafD Med., 1964, li, 14, 995.
136. ROBĂNESCU N. - Reeducarea 11cura-mo1orie, cd. l şi li. EJH. Medicalii. Bucurq1L 1968. J992.
137. ROBĂNESCU N„ BARDOS H. - Pcdiatriu. 1972. 3. 243.
l38. ROBĂNESCU N. - L<C lliag1ws1iqllL' pri:ltJCt' ,/am /'Jt,:mtpar~sl' .>pa,1i1J""· :ii \'l-ka Congres, lnL
Med. Fizică. Barcelona, 1971.'
139. ROBANESCU N. - Via/a Med. 1975. 22. 3. I~.
J.10. ROBĂNESCU N. - Readaptw~·a wpilului luimlirnput ji=ic. falit. Medicală. Bvl'nn:~ti. 1976.
1-11. ROD.\!"ESCU K. l'RlBOf,\NU UG!A. f'lAIWOS li. - A1111 .•\ft'·d !'!ns .. 1975. li:. i . .'lfl.
1-12 IWBANESCU N„ R0!3/..NESCU LIGL.\ - liu;o .\1d„ 1919, li. 2~5 ..
143. ROOANESCU N. - Pt'ili111ria. 1979, 2ii. 2. 171.
144. ROUANESCU N. - Tra1Umt·11111l serlicldm· moltwii uit· c11n:fi1/opu1iilor illjtJ111il.-. falit l\ktlic1ilâ.
)3ucurqti, 1983.
145. ROBĂNESCU N., ROBĂf.:ESCU LIGIA - Pdimria. 1983, 2. 171.
146. ROBĂNESCU N. - Pedia1rfo. 1983, 3. 231.
147. ROY F. - CD.I., !9i3, 2 (cd. cnglc:z.1). 39.
 l·lo ltUl'll Tll„ l·IJLTlJN J. - .\f,,fiud 1•111.;iolo.''··" .w,/ /.iu1111.1:1<.1. 'Ed. 11· /!. s~u 11 J.-„ 1 "'•. 11' 11I;qJ.„'lpi11a.
J96(J
icală.
1·19. IWSU O, lUHGULLSCl' ,\lll\1.-\:\,\. lll:UIJ L!Ll:\!H. T.\~;,\SE t.1. LUl".'.,, n'l . l'l'diw/J Hl.
IY7J, .l. 2U7.
U'". 1511. SClf:\lTl:NIJRAl'll G. -· n:„,J, i .\'crn·1il11J1if. !925, :i7, 23.
151. SCJIALTEl\'Bl\r\t\{) Ci. - .1r;k .1.rnn.•/. !'rnit1u11:. 19~7. 7211 (Cltic:m•,1
15~ · ~l"f f..\ HLL ,\JA ICI llA „ 011h"Î11/./te.1w 1:u;11l..-11g1·1111wi1ik. Ed. G n:1cio.-. S1<111J:'u:. I% l.
J 53. SIll'IUUNGTON C. S. - Ji„. 1111,·;:1 u111"' '" 1im1 11! //w 1w11·,1111 .trt/• "'- C1111l;rid ~c Uui r. f'rc~'-
J 'l-i 7.
15-1 ,!,ul O,)r•!O /\, CliERO~: \'.• .J .1·,:1go1him11i«. 1990. J 2. I~· .'-6. • i.
L l.i:i SDLO.\lJ,\C J. - .\lv11 c.:1:·1". !<.""dup1 .\',"111v! D,:,,, 1997, til. 12. ,,7.(.9.
l 5!1. St•IUt L!~-11.'\0 G. Le D. :"111u111 /JJ/1:11i1/1. 1„, ino. I 9~2.
151. $POCK n„ Ltl·'./UGO () .\1.11<1u.~: _· Cum1.~ Jw HllU Ji1uJ.l",j 'lu!.!. C«dlia !!ocol,;, l·kw York,
1965.
I'::. Sît1GN:\l<A P. - l1·J d:'/1„11:,1:iow ,f„ „,, hit, hi. /l.b"«n. f':iri,. l';S~
!"I Sl•\ld,\IUIU I. ASl;I,\.'.: B„ \'.\SIL!.'..iCl: (. „ J)"''''"""'.1;1,,fi1·daw1i. falit. ~d.:Ji~.il~. Llurn1cş1i,
19~1.
160. STU'<DL!J( A. - J:i„,:,;„;,1;::1 .,(iii,.· 11111111111 h<>.l_r. Ld. Ch. Tho111J.;, Sp1iu~fic!d { J 11 l. 1955
161. STRASSER 11. J.,·Ju/,11,/1 ,/,., .lfl.SJ.'J::J 1011/ c„1,-„J.-111e.l1w:ii.. EJ. Sp1i11~'''· ll<rlin. 19'1l.
I l<:~. STL.PP l [ R A. - Ph_1 ·.riolo,t'h „d ~1111! pvtlw11ltn1oloJ:i, l,/ ~npi 'l /.\ i.9 -~-~c.', ·,·:.:/ JJJJ1h .11.' ~\fuuc. tu :..,;,,,,,,t 11.i.
1•:. !Jill.111<1Fr (rcd ). LJ. llw, llt:kr. \'h:11;1, 1~71.
I 63. SZENT.-GV OH:GVJ A, - CJ1(·m1_\0:1 ,~; 11110< ulur l. p111nH·11(JJ/. 1-'(css loc. Publ N~w )\1rk, .J 951.
16~. $\IT·;Y,\HD /\. CH, ,\JAGORA A.· .·l1'<ii. /'/ir.1 }./,:./, 196.2. 43. I. Jb.
165. T\IWlllJ G. „ 'C.iJ.I.. 1973. I 1.::J. n.~k15l. 5.
IMi. ·1.-1/W/ElJ G. - C.iJ 1.. 1973. 2 (cd. c11gkl.i>l. i.
inl· 1117. T·\1\1)/EU G. Le du>>icr diui<;ue J~ l'!M.C„ C.Ll.1„ 1979. .19. "d l. ll.
16~. T„\lWIEU G. şi cobb. - Ank Fr. P,',/i11u:. 1%~. I, 5.
109. l\IWIEU G„ '11\lWIEU C.. H.\R/CiA J.. Ct\CiN:\IW L. - [),.,„ Cl11M .\'"""''· !968. 10. 5. 555.
/70. T..\!WIEU C.. 'f:\lWILU G„ C:\\.i\;:\/W L.. T1\lJ:\HY C. - [!,:,._ Pm<t.. J%9. 19, 10. I, 35.
'(I/ 171. T:\RD!l'.U G„ TAIWIEU C„ fJ.~lll(iA J. ;:,:,, .\·,-.„,.,/„ 1971. 115. I. 63.
I 72, TEODOIU'.SCU EXARCU /. - F1:w/11~1a ~-; ji:iu1•:J1uloJ:'" „w.-11111!111 "",.."'"" b.111. ,\\,'Jic:ti~.
n~""r~~1i. i 978.
11;; THf:\'l::'\l!-.:-LEMUJNf E., SECL'Y E. AiJcs b la m.irchc. f"'-_n/. .i/,:,/ 01:1 ·!:i11d,ilh<'1up„ rnL
2. 2ol'!O LJ'". 1991.
I~. 17-l 1"H'\'UI RY S„ ZtJ01AN ELISAlJfl„\ R,:,._ /'r„ct„ 1%9. 19. 10. l. 507.
175. T!SSE\'RE D. - .-Jn11 . .\/Jt/ f'i11i„ 191>9. 12. 2. 101.
116. THO\W \' CA l11J:10 ;>.;E · Ou 11p.11ii111.il /11cl'ap,1 .Ji" f•J._, ";"',ţ D1-.1/u11n1""· Ed \\'illw1110 & l\'11!:111~.
0Jliimurt, EJ. a III-a. i 9S9.
177. TftUSCELLI D. • CD I„ 1979. 7S. 21.
I 7ii. \IA I LLANCOU RT M. - L·trgonomir au ser \'icc de> pci:.i.rnncs liil1lllÎcJp.;<'&. 1\f„u: c,:, ,:1n. !liudupt
.\-.'.1wol. Dh:, 19'>2, 13. IJ3-l3S. ~
179. \:·\SSELA F. - iJ1c .\'emvlai;t>du• l 1111l·1s11ch1111g dc.r S;i'11i;li11gs 11J11/ l.'/d11luul"o. Ed. K111g.:1. l3asd,
li. I %8.
ISO. VOICULESCU V. „ Ba:cft• ji:1"l"1:1•,"' ,,fr 11·wp1·drii ,/ttpci lc:i1111i •t1" .w1rn111/11i 1tt'll'11> cm1ral.
S1n1pow.111, Bucurcş1i, 19iW.
l~l. \'OJTA V. „ J..'111,/"rl"·dk.. 1%~. JO~. ~19.
1~2. \'OJL\ V Ortupâd1c. 1%9. 10:. l
m. \"!D:\I J. PfRDRIOLLf' IC. :01.·\R\.-\Y Tll.. BOIT·\HIH. IWL'S<)L'ET I'
,!,·.•· .~. 111it1J1'J idt·up.„ah:·,1 u,~\· r.u ;., n11 ·;J;,1,/,· .\h".:...•11,·f,01t', Ld ..\b~:-.l'IL P;ui~. fll};I).
l?\.J, \\':\lSlf F. !\f. IC·- On 1h,· to1;:1:.'11.:1u11 o/ ililiHlli Jlt1t(1· tu J/w p~1.1.'i 11 l11 .:.:.1 o/ thl' (t'J~·hru/ (lJ/ffX.
EJ L1rini;s1011c, cdinlturgh. I 9~1>.
185. ZATEPIN T. - Onupnha i11f,u1t'l.i (11.•J !. falit. !\kdic.11:1. ll11cui.·~1i. 1'152
IH . .LUC!l!Al\ EL!Si\C.lETA. ZUC\fA:\ I. - Rh.1Jap1111io11. l'lliJ. 111-.l. l I. ~J.
I ~7. ZUC'JllAN ELIS:\llE fA - .\h)//: 01 i·k 11,:111/,1p1„ x,:11rol. [),:,._, 1•n::.. 3. I. )li.
/8S. „..• - Clcmifi,-.11im1 i111e•m.;1iw::il« J„.r llumlinips. GTN!JUJJ-1:--.'SER\l-ll\IS. 19~S.
/~Q. ••• - Di,Ji„11u1 „„•,/iwl, E<li1 flkJi.::d:i. Jlucu1,·~u. 1970.
 292 Reedm:<irca nruw-motorie

190. ••• - Lf.GEA nr. 53 - Prc-lcc!i• spc6Alii a p<:m»ndM hanclic„palc, M1mi10nd O(icial. 119.
4.06.1992.
19!. ••• - LEGEA nr_ 57. Monitm·ttl Oficial. !lq, 406.1997.
192. •• • - E•·ol11arr (l_mpro aplicării legii 531/99/ - ASC/fr R.
193. •• • - GliiJ infnrmniiv pri>·i»d Pratec'jio Capi/ului i11 Rmr11i1rio. ASCHF-R. cu sprijin llNICEF,
1996.
194. s„ - Si111afit1 c(lpilului cu lu:m<ficap in cadrul (01111/irlnr mrm/,,-, AS(HF - ASC.llF.- R.
195. ••• - Comite tl'cxpem ii~ Jo Rearlar!alinn - l·hc R8pport • O M.S .. 1951!.
196. ••• - Jovmr J'Clrult: .wr la mrtl:ode Pcl<i - Mat~ C.;1t;!>r: Ri-rufapr Nr'uml. [),:,._ 19~1. 1, 2. 92.
197. ••• - Tidys ma.uagr m11l rrmcclial oen-ises. cel J Wright, Bristol, f'l6!.

ADDENDA

198. CArLAN FR. - ne

Firn Twefre- .lfontli.< "( Uft-. B>nr~m B<'•>h Inc .. l97S. Nrw York.
199. GAGNAIRE r„ BUR BEAU r .. OAllSS.-'\NGE J. MON<iOl IR r .. MENSIRE A . I ACUFNY A~­
lhili~ation de la toxine hotulîn'iquc .dans k lra!lcmrn! t'u picd SjlJSIÎquc cnc7 l"cnfont f.t.l.C..
Mou: Cfre/>1:. Reo1lup1„ f;/e11ml. Dfr. 1997. IR. 4. 12<.
200. GANEA V. - TratamcnlUl precoce ni hcrniplc,gici l.1 ndult.
201. LE\'IIT SOPHIE - Trratmcnt crfCcre/mJ/ Pol.n- a1;c/ .\folor lkln.1~ Blo,l;wcll Sr-il-rwfic F'u/,/„ Sec.
Ed •• 19!<8.
202. NORDll'-1 MAR GARF.TA. FRANKEL V. H. - Bmic Bio111H'hm1ic• crf rlrc Mu.<culu.<frlnol .~nrem.
cd. a li-a. Lca & Fcl:>iger, Philadclrhia. L<morn, lQRQ.
203. SBENGHE T. - Rccuperarru medicală a .tecl1clcln1 f'"-'11.-aw•wrru ole mt!mlm:lor, Edit J\ktlicJln.
Bucureşti. 19RI.
204. Sf!ENGHE T. - Kinrtolngfr_. pm{ilncticâ. 1rrn;w111ică şi dr 1w11pc111rc. Edi1 Medical.'\, Hm:urqti,
191!7.
205. SBENGllE T. - Pn·vc11irea S•!(erittfdnr mmculormirn/arc. Edit. l\kdicalii. llucorrşri, J9'11.
~06. SBENGUE T. - Renqwrorea medicală fo rlm11iciliul lmlnarn/11i. Edit. Mc~icalli. llncurcşli, 19%.

,, CÂTEVA DIN REVISTELE MEDICALE ABREVIATE

.fot. J. Of'Cnp. n1crap. - Thc Amcric:m foumol of Occu!'ation~l Thcrnr:,·

Am. J. Phys. Thcrop. Tlic Amcric.1n Journal of Physicnl îhcrnpy
Ann. MM. Pl~vs. - Les Annalcs de Medicine Physiquc (Paris)
Arc11. Phys. Med. Thc Archivcs of Pny>ica! Medicine
Clin. De1: Med. - Cli~ic.,I Dcvclnpmcnta! Medicine
C.DJ. - Cahicr du Ccrdc de Documcnlation ct cf'lnformnd!'n pol!t la
rccducalion des infimics motcurs cerchrnu~ (i'nris)
Df?lc Mea'. Chil. Neurol. Dc"clopmcntal Medicine 1md Child Ncurolo!!ÎC
Morr. Ceri:bt: R<'adapr. Nruml. De'I'. Motricire CCrcbralc. Ri:i!dnptation. Neurologie dti dC"cloppcmc111
(Mam>n}
Proc. /foi: Soc .•Hed. - Thc Pwcccdi11gs of lhc Roy:il Socicty of Medicine.
al. 119.

/NICU.

R.

~. 2. 92.

JY A':'
11\IC..

"'·· Sec.

rtlirJlii.

1curcştl,

1.
i, 1996.

rour la