Ghiduri de buzunar

I Minighid ECG

I Minighid de ecocardiografie

! I Hipertensiunea arterială

I Valori de referinţă

=· 1
I
191
Farma "'4~d 1 a
Evaluarea ECG · , .

braţu l braţul
Spaţi u
drept stâng
ga lben intercostal:
roşu
SIC

r··---------------··1

l __jo

o-·············;
î8 aVR -fe aVL €&

Spaţiu
intercosta l:
SIC

Posibile artefacte la interpretarea ECG: electrozi deconectaţi, cabluri deteriorate, tremur mus-
cular, polarizarea incorectă a derivaţiilor membrelor(toracice.
I 1. Derivaţiile membrelor Einthoven (I, li, III)
I
I Derivaţii bipolare. Amplitudinea este pozitivă dacă depolarizarea se deplasează către electrodul
pozitiv marcat cu $.

2. Derivaţiile precordiale Wilson (Vl - V6)

Deri vaţii unipolare. Măsoară voltajul fi ecăr ui electrod raportat la un pote nţ ia l nul obţinut.
----,
V1 SIC 4 la marginea drea ptă a sternulu_i _ _ _ _ __
V2 SIC 4 la m'!!!li!)ea stâ ngă a sternului
V3 La mii locul di sta nţei dintre V2 şi V4
V4 SIC 5 pe linia medioclavicul a ră
VS SIC 5 [Je linia axilară anterioa ră stânq.,_ă"------------------J
V6 SIC 5 pe linia m edioax il ară stângă

3. Derivaţiile adiţionale Wilson (V7 - V9)

Derivaţii unipolare. M ăsoa ră mo difică rile electrocardiografice pe peretele card iac inferior. Se pot

-
ataşa cablurile membrelor ( roşu, , verde) sau V1 - V3 sau V4 - V6.
SIC s_11e linia axil ar~sterioară stâ ng ă
SIC 5 pe linia m edi oscapu lară _ __
SIC 5 e linia a ravertebra l ă stân ă
Piciorul clrqit: cau1u1 m·gru ck pfo1ântarc
Secţiune tra nsversală a cordului (Vl - V9)
Dacă se suspecteză un infarct al ventriculului drept, poate fi util V4R pe partea dreaptă a pieptului.
Atenţie : Plasarea necorespun zătoare a electrozilor, de exemplu în SIC 2, poate duce la reducerea
amplitudinii undei Rîn d erivaţiil e anterioare şi astfel poate fi interpretat eronat ca un infarct mio-
cardic anterior vechi.
4. Derivaţiile augmentate Golclberger aVR, aVL. aVF
Derivaţii le
augmentate sunt obţinu te prin înregistrarea voltajelor din membre. Amplitudinea lor
este mai mare (,a" sug erează noţ iunea de „augmentat").
aVR ra_u_l _
-b-' d ~t 1
aVL bra ul stâng
iciorul stâ!l!]_

5. Derivaţiile speciale Nehb

Deri vaţi i bipolare. Ele d ete rmină modifică ril e electrocardiografice de pe peretele posterior al cor-
dului. Se ot ataşa cablurile pentru membre (roşu, _ _,_verde).

SIC- spaţiul intercostal

Secţiune transversală a cordului (1-3)
„ BOrm Bruckmcicr Vcrlag GmbH
e> 2016 FarmaMcdia
 . . -
Minighid ECG , .
a.i
E I Compl Scg.
Frecv. lnterv. PR lnterv.
Unda P UndaT Undau (/min) maxim (s) QT(~)
I= ; ORS ST

--:; <3
R
T
60
70
80
0,2
0,19
0,18
0,3 5-0,43
0,32-0,40
0,30-0,37

~~~~ p I< 02 u 90 0,17 0,29-0,35

~~ -
I/ ~~

v-- ~ 100 0,16 0,27-0,33

== --
-- ~ q
_ _ Ol

~~
= ,...o
r- 6J I

120-200 60-100
Q
s Durata QT în
frecvenţă
funcţie de

~~
I

=--o
==--·
I 1
în ~uncţie de frecvenţă

--ao
==--<'i
Interval PQ Interval QT
- _o
o „ Valori normale ECG intervale în ms, amplitudini în mV 0.2
J,.-
min.
Durata QT
[s] L
-j;! 210·

·-
(-90·1 max
0.3
- >-f--

___,
--r>

'V>
eE -
---
0.4

- i~
"" IFormula Bazettl
QT[s)
ex: OT,·
ex: 1
-'fi >< ) RR[s]
0,5
Frecvenţa
- Sl card ia că 40 GO so 100 120 140 /mi
RR 1 soo 1 200 1ooo 150 100 600 sso sco •so 400 ms

Determinarea axului electric al inimii

Deviat extrem Deviat la Verti- Namiai
la drea ta drea ta caliza t

.......A_ _j_ -1:,._

v -V-

li -....- _A_ JL _A_ -1:,._

v
-1:,._

III __/l_ __11_ _/l_ _a_

v V
_fi_

J
Aritmic supra vc ntriculară Boali de nod sinusal
Abrilaţie atriali cu aluri ventriculari Aritmii alternante tahicardice (fibrilaţie atri-
lenti ală, flutter atrial, tahicardii atriale) şi bradi-
Absenţa undelor P, linie izoe l ectri că nere- card ice (bloc sinoatrial, bradicardie sinusa l ă) ,
gu l a tă (unde de fibrilaţie). aritmie abso l ută, uneori a are bloc AV.
frecve nţă ventri cu lară < 50/min.

Complexe ORS largi la o frecvenţă de

> 90 bătăi/min.

Absenţa undelor P, linie izoelectri că nere-

gulată (unde de fibrilaţie), frecvenţa atrială
> 300/min cu aritmie absol ută şi o frecv. ven-
tr iculară de> 90 bătă i /m in .
Flutter atrial
În funcţie de circuitul de reintrare poate fi: ti-
pic antiorar (cel mai frecvent întâlnit) sau orar
(în 100/o din cazuri).
Frecvenţa a tria l ă de 250-300 bătăi/min,
unde F ca di nţii de fi erăstrău cu conducere
vent ricu lară reg ul ată sa u nereg u l ată prin no-
dul AV, frecvent cu transm itere 2:1 sau 3:1,
de obicei complexe suple cu unde F negative
în DII, Dlll, aVF.
Fibrila ·e ~ntriculari
Ta hicardie cu frecve nţă > 350/min, descăr­
că ri ventriculare haotice, nu pot fi identifi-
cate complexe ORS.
Extrasistole ventriculare
Bătăi suplimentare cu QRS larg, deformat
şi precoce fără a fi precedat de activitate
atrială, ritm cu frecvenţă n orma l ă, pauză
compensatorie, clasificare Lown în grade de
la O la V.

Tahicardie atriali
Unde P ca re preced complexele ORS, frec-
vent regu late, cu morfologi e diferită, frec- Bigeminism: Fiecare bătaie sinusa l ă este
venţă de 100-200 bătă i/min, undele P sunt
u rmată de o ext rasisto l ă ventricu l ară+ o
ne ative în li, III i aVF sau I i aVL. pauză compensatorie (durata 2 x RR).
Tahicardie sinusali
Tahicardie regu lată cu frecvenţă sin usală de Bigem·n·sm Bigeminism
;:'
> 90/min.

-
Pauză compensatorie

Trigeminism: Fiecare a doua băta i e s inu sa l ă

Tahicardie re g u lată, unde P este urmată de o extras isto l ă.
incluse în complexul QRS Dublete/triplete: grupuri de 2 sau 3 ESV.
sau retrograde şi negative, Fenomenul R pe T: extrasisto lă ce apare
complex ORS suplu, eventu- simulta n cu unda T.
al tulburări de repolarizare
şi subdenivelare segment ST.

Fenomenul R pe T
Blocuri AV Hcmibloc antrior stân
Bloc AV rad 1 Fără lărgirea QRS, dar cu
Ritm sinusal, prelungirea intervalului PR d eviaţie extremă axială
> 0,20 s, fiecare Peste urmat de complex QRS, stângă, unde S în (Vs-)V6,
asimptomatic. unde O mici în I şi aVL
>0,2 s
!

Bloc AV grad 2, tip 1 (Mobitz I sau cu Hcmibloc ,l

fenomen Wcnckcbach Fără lărg i rea ORS,
Creştere progrersivă a intervalului PO, până la deviaţ i e axia l ă dreaptă
absenţa unui complex ORS ş i scădere inversă a sau extremă dreaptă; S
intervalelor RR. adânc în I şi aVL; O mic
GR)-Q_RJ.-.Q_R~RS în D III.

~
.... - - -
p p p p p

2 Mobitz li
Lă rgirea ORS > 0,10 s, dar < 0,1 2 s, frecvent
Absenţa intermitentă ş i bruscă a unui sau a red ucerea R la nivelul eretelui anterior.
mai multor complexe ORS după o undă P, in-
tervalul PO rămâne constant, frecvent progre-
Lărgirea QRS <:: O, 12 s,
sie spre bloc AV de grad III.
frecvent pierderea
O~RS undei R la nivelul

~
peretelui anterior,
supradenivelare ST
şi T pozitiv ascuţit,
Bloc AV rad 3 bloc total
subdenivelare ST cu T preterminal negativ în I,
Undele P şi complexele ORS sunt regulate, dar aVL şi V&, întârzierea deflexiunii intrinsecoide
apar independente unele de celelalte (fără > 0,05 s în V6.
conducere AV), pacemakeri secundari în fas-
ciculul His (ORS îngust) sau în ventriculi (ORS v,~
deformat ca în blocul de ramură) .
GR}-Q_~
vs~
fp--!p+. Atenţie:
im
diagnosticarea infarctului aproape
osibi l ă.

Lărg irea ORS > O, 10 s, dar < O, 12 s, defle-
xiunea intrinsecoidă tardivă în v, > O,Q3 s;
frecvent undă R în V,.
BRD (bloc de ramuri drca tă) com lct
Lărgirea ORS <:: 0,12 s, complexe ventriculare
!argi, pozitive în II I, aVF, frecvent complex RSR
I
1n V, (aspect de M), eventual T în v,; întârzie-
rea deflexiunii intrinsecoide în V, > O,Q3 s.
v,~
Întârzierea conducerii SA (nu poate fi
dia nosticat e ECG standard).
Bloc SA rad 2, Wenckcbach
Unde P regulate cu morfologie normală , pre-
lungirea progresivă a conducerii SA, cu scăderea
intervalelor PP până la întreruperea conducerii
cu lipsa undei Pşi a ORS, pauza mai scurtă decât
cele două intervale PPanterioare.
ORHR~RS

L v.~ ~
p p p )I
Bloc: SA arad 2, Mobitz Hin.-rtrofie ventriculari d~anti
Unde P regulate cu morfolog ie normală, Frecvent R amplu > O,Q7 mV în v,, indexul
absenţe intermitente ale conducerii SA şi a Sokolow: Rv1 + Sv51s > 1,05 mV; deviaţie axi ală
complexelor QRS, apoi pauze intermitente, ce dreaptă sau extremă dreptă; tip 510 111 , uneori
sunt un multiplu al intervalelor PP. BRD, eventual supradenivelare ST şi negativare
preterm inal ă a T în v, şi VJ, undă S patol og i că
OR~RS în Vs.
~
?y p
Bloc: SA arad 3
v+.)j--v,
Blocare completă a conducerii SA, unde Pab- H" - ventriculari ctitvd
sente sau deformate înainte sau după complexul Rînalt > 1,6 mV în I,> 2,6 mV în VHS adânc
ORS urmat sau nu de asistolie (ORS absent), în III, aVR V1-J Indexul Sokolow: Sv1 + RVS/s
eventual ritm de scăpa re din nodul AV sau > 3,5 mV; QRS > 0,08 s, deviaţie axia l ă stângă
ventricular. sau stângă extremă.
Ritm joncţional AV
>3,5 ~l
ORS îngust, ex.
bloc SA sau pau ză
s inusa l ă , forme:
Ritm joncţiona l
v,tl v,
superior: Index Soltolow
unde P în I, li, III, Utilizarea într-o formulă a celor mai ample
aVF negative, intervalul unde R ş i S din derivaţiile pectorale.
PR poate fi seurtat. Hipertrofie ventriculară stângă dacă:
Ritm joncţional central: Sv1 + RVS/s > 3,5 mV;
undele P sunt ascunse în ORS. Hipertrofie ventriculară dreaptă dacă:
Ritm joncţi ona l inferior: unde P loca lizate Rv1 + SVS/s > 1,05 mV.
du ă corn lexul QRS i ne ative în I, li, III.
Cardită, cardiomiopatie
Ptticanliti acuti
Supradenivelări simultane ST pe peretele
anterior şi posterior (nu sunt s upraden ivelări
în og lind ă), provenind în mod tipic

> o~~...Ţ._,v ~ _
""""''$. ~
11 ...J. \J V "---
Canliomiopatie hipertrofici
Hi rtrofia atriului sti obstructivi sau non
Semne de hipertrofie ventricu la ră stâ ngă (in-
Psinistrocardial (P mitral): l ărg i rea undei P
dexul Sokolow > 1,05 mV), m od ificări variate
> 0, 1 s, specific în I, li şi V1-VJ. În v,, frecvent
ale segmentului ST, fără localizare clasi că şi
unda P bifazică cu deflexiune negativă
unde T adânci simetrice („ECG de pseudoin-
marcată.
farct"). Q atolo ic în V1-J.

P mitral, deviere la stânga (extremă), hipertrofie

ve ntri cul ară stâ ngă, tulburări de repolarizare
nespecifice, aspect de blocuri de ramură, aritmii
(extrasistole, fibrilaţie atria lă), bloc AV de grad I.
Oiselect rolitcmi i, medicamente Sindrom WPW cu tahicardie ortodromică
HI tascmlc Tahicardie regulată, „I
Tul burări de repolarizare, aplatizarea undei T, complex, fără unde delta, Nodul
subdenivelare ST, U proeminent, pot fuziona QRS îngust, undele P la sinusal ~v • „I
în undele T şi U. ~ finalul QRS în porţiunea ~
iniţială a segmentului ST. Fascicul \ .
_,,.j~ Kent I
'
Hi tascmie Sindrom WPW eu tahicardie antidromică
Unde T înalte şi ascuţite („cort"), ~ Tahicardie regulată , unde
care ulterior se aplatizează, delta semnificative, ~
complex QRS larg, cu J

tahiaritmii, ulterior bradicardie sau asistolie.

Hi lttmic
Prelungirea intervalului
QT ş i a segmentului
ST (T tardiv).
Hi n:alccmie
Scurtarea intervalului QT corectat
(OTc), scurtarea ST, T eventual
fuzionat cu partea descendentă
a corn lexului QRS.
Glicozide di itale
Subdenivelare ST concavă (şi în digitalizare
terapeutică), posibil bloc AV, diverse aritmii, în
supradozare scădere
evidentă a intervalului Ol
1
intervale PQ scurte, v •
complex ORS lărgit.
Fascicul ·
Kent
Fibrila 'e atriali în WPW
Intervale RR variabile
L (aritmie absolută), unde
delta cu morfologie
foarte variabilă, com-
plexe QRS cu morfologie Fascicul
ar~ va riabilă (largi şi defor- Kent
mate), unde P absente.
~ Sindrom
_JL---- Kent
Sindrom
WPW.

Sindrom de prccxci ta rc Interval PO normal; Sindrom

Sichm Wolff'-Parklnson-Whitt Und ă delta; Mahaim.
(sindrom WPW) ORS larg;
WPW firi tahicardie As ect de BRS.
Intervale PR scurte, Iodul Interval PO; Sindrom LGLJ
inusal James Fără undă delta, sindrom cu
unde delta, QRS larg
ORS normal. PR scurt.
şi deformat. tulburări ---~-

de repolarizare. Sindromul QT lune

ascicul
ent Lungirea anorma lă a intervalelor QT corectate,
diverse tipuri în funcţie de mutaţie.

~ _J QT prelungit

• Unde T negative, simetrice corespunzătoare perete- • Eventual „T ischemic".

lui anterior. • Supradenivelare ST în zona afectată.
• Fără supradenivelare de ST, eventual subdenivelare • Subdenivelare în oglindă.
ST. • Undă O patologică şi dispariţia undei
• Fără dispa r iţi a undei R. R (persistentă).
• Fără undă O.
Angina pectorală
În afara crizelor: segment ST normal sau cu modificări nespecifice. În criză: subdenivelare sau
supradenivelare ST, posibil negativare terminală a undei T. ~
Ischemie cro nică : modificări nespecifice
ale segmentului ST şi ale undei T. ······ · · ·

~endent
~ontal
~cendent
ECG mocliftdri la lschem~
Ischemie

Câteva T ischemic.
minute
5..... 1 Până la Supradenivelare ST, R în că amplu, iar
6 ore Ornic.
Stadild > 6 ore Supradenivelare ST cu T negativ, dis-
lntmM!dllr pariţia undei R, infarct cu undă Q.

StMlll ....... Zile Infarct cu undă O, T negativ, norma-

lizarea ST.
SUdiulm Rezidual Q persistent, dispariţia undei R, nor-
malizarea undei T.

Comportamentul peretelui anterior şi a Localizarea ln&mulul

celui posterior I li III aVL aVF- rV. V2 VJ v. Vs V&
Perete anteriorv Perete Anteroapical + + + + '+ T
V,-V
6
posterior
li, III, aVF
Anterosepta l + + I
Infarct de Infarct de ~ ntero l atera l + + + +
Posterolatera I + + + +
JA_ant~ ~pol; Perete pcsteriq_i: + +
~

+ I
Ventricul drept ~ 1+
~

+ + (+) I
 - rt
Dia nostic diferen ial ECG P ascu ţi t, amplu:
Oniat la stin.aa • cord pulmonar; ~
aVF negativ, cel mai amplu în li negativ, • emfizem;
aVL> I: • bronşită cronică; I!
• hipertrofie ventriculară stângă; • stenoză pulmonară;
• hipertensiune arterială; • ste noză ticuspidiană;
~
• obezitate; • insuficienţă tricuspidiană;
• fiziologic peste 50 de ani. • defect de sept atrial;
• tineri.
~
Deviat extrem la stânga (I > lll
Undă P bifidă:
• infarct miocardic inferior; • ste noză mitrală; ~
• hemibloc anterior stâng;
• insuficienţă mitrală;
• hipertrofie ventriculară stângă; • ste noză aortică ; ~
• obezitate. • insuficie n ţă aortică;
Deviat la d~pta (III > li) • pericardită constrictivă; I!
• variantă norma l ă;
• electrozi i nversaţ i la nivelul braţe l or;
• cord pulmonar;
• hipertonie;
• fibroză mi ocard ică;
• duct Botallo patent.
e., :i
• insuficienţă ventriculară s tângă cu
încărcarea inimii drepte.
U ndă P vari abi l ă:
• pacemaker atrial migrator; ~r „
Deviat extrem la dreapta
• aritmie (ex. extrasistole).
P invizibil:
~, "
I

III > li; lipsa undei I în R

• hemibloc posterior stâng;
• P ascuns, de ex. în ORS în ritmul AV central;
• P absent, de ex. în pauza sinusa l ă, fibrilaţia ~, .
I

• hipertrofie cardiacă dreaptă; atrială.

iI
• infarct de perete lateral;
• dextrocardie;
Durata PQ
Normal : 0, 12-0,21 ms.
i!I
• inversarea electrozilor; Prelungit : 11 I
~

• emfizem toracic, cifosco l ioză. • bloc AV de grad 1-111;

Verticalizat fli > III > ll

• vagotonie;
• medicamente;
~, .
I

• încărcarea dreaptă a inimii;

• astenici.
• ischemie miocardică;
• mixedem;
~ .
J

Saaital • încărcarea ambelor atrii;

~ i
RS în I, li şi III răst urnat faţă de axa • defect de sept atrial;
or izonta l ă: • endocard ită/miocardită;
• cord pulmonar; • sarcoidoză cu afectare cardiacă;
• embolie pulmonară; • infecţie/intoxicaţie;
• obezi ta te.
....---
~xtrasistol~raventriculare.
Scurtat:
J
Unda P • sindrom WPW/sindrom LGL;
P negativ: • hipertiroidism;
• focare ectopice atriale sau stimulare • tahica rdie;
retrogradă;
• stimulator cardiac;
• ritm joncţional AV.
• tulburări de excitoconducere atria lă.
- -
 • miocard i tă;
Amplă (unda O> 250/o din amplitudinea • exsudat pericardic/pleural;
undei R): • fibroză miocardică;
• var i a ntă norma l ă; • cardiomiopatie;
• leziune miocardică; • mixedem, frecvent asociat cu bradicardie
• hipertrofie miocardică; s inu sală ;
• BRD cu hipertrofie cardiacă dreaptă; • infiltrare ca rdiacă, de ex. amiloidoză;
• hiperpotasemie; • sclerodermie;
• dilatarea atriului drept; • boala Addison;
• torace escavat; • hipotiroidism;
• sindrom WPW; • pneumotorax stâng.
• tahicardie/şoc;
• panc reatită acută; Complex QRS lărgit:
• extrasistole ventricula re. • BRS complet şi incomplet (aspect de bloc
C - frftwnte ale ulltlei Q plltDlogiu incomplet posibil şi la cei sănătoşi);
If>2SCI» dift Rl • BRD complet şi incomplet (aspect de bloc
• pneumotorax stâng; incomplet posibil şi la cei sănătoşi);
• electrozi poz i ţionaţi greşit; • bloc focal cu „croşetare" în ORS (ex. cicatri-
• cond ucere modificată; ce miocardică );
• hipertrofie ventri cula ră ; • poziţionare at i pică fără transmiterea
• leziune miocardică. undei P;
.7 QRS • tahicardie ventriculară cu complexe ORS
Durată norm a lă cuprinsă intre 0,08-0,11 s, largi (Atenţie! aritmie potenţial letală):
amplitudine 0,6-1,6 mV. - tahicardie ventriculară;
ORS mai amplu: - orice formă de tahicardie sup ravent ricul ară
• HVS (index Sokolow); cu bloc de ramură prezent;
• HVD (index Sokolow) - orice formă de tahicardie supraventriculară
- cord pulmonar; sub antiaritmice (mai ales clasa Ic);
- stenoză pu lm onară; - orice formă de tahicardie supraventriculară
- şunt dreapta-stânga; cu conducere anterogradă pe că i accesorii
- reacţi e Eisenmenger; (ex. sindrom WPW).
- embolie pulmona ră.
• hipertiroidism;
Complex QRS îngust:
• febră;
• ritm sinusal;
• anemie;
• ritm atrial ectopic;
• simpaticotonie, tineri astenici.
• aritmie a bsol ută în fibril aţ i a atria l ă;
'-
Complex QRS cu amplitudine redusă
- • ectopie at rial ă olitop i că;
• extrasistole supraventriculare.
(microvoltaj):
• artefact;
• sa rcină; Complexe QRS variabile:
• obezitate; • sindrom de preexcitare intermitent;
• BPOC; • bloc de ramură intermitent;
• ischemie; • extrasistole ventriculare;
• infarct miocardic extins; • extrasistole supraventricu lare.
 5.
Minighid de ecocardiografie u
Recomandări 1entru clasificarea severită ii stenozei aortice
Scleroză aortică Uşoară Moderată Severă
Velocitate maximă (m/s) s2,5m/s 2,6-2,9 3,0-4,0 >4,0
Gradient mediu (mmHg) <20(<30') 20-40b(30-50•) >40b(>50')
AVA (cm2) >1,5 1,0- 1,5 <1,0
AVA indexată (cm2/cm2) >0,85 0,60-0,85 <0,6
Indice de permeabilitate (IP) >0,50 0,25-0,50 <0,25
0
ESC Guidelines IP- V,rJll,.,,
bAHA/ACC Guidelines TEVS- troct de ejecţie ventricul stâng
Sursa: European Journal of Echocardiography (2009) 10, 1-25doi: 10.1093/ejechocard/jen303

Recomandări 1cntru clasificarea stenozei mitrale

Uşoară Moderată Severă
Determinări specifice >1 ,5 1,0-1 ,5 <1,0
Aria va lvei (cm2)
Determinări suportive
Gradient mediu (mmHg)• <5 5- 10 >10
Presiunea arterială pu l monară (mmHg) <30 30-50 >50
•M ăsu ra t la o frecve n ţă card i acă între 60-80 bpm şi în ritm sinusal
Sursa: European Journal of Echocardiography (2009) 10, 1-25doi:10. 1093/ej echocard/jen303

Scoruri morfolo icc cntru SM (Scorul Wilkins-Boston)

Morfologie Scor
Mobilitate
Mobilita te crescu tă cu vârfurile cuspelor restrânse 1
Baza şi porţiunea medie a cuspelor cu mobilitate nor mală 2
Valva con tinu ă să se deplaseze înainte în cursul diastolei, preponderent de la bază 3
Deplasare înainte mini mă sau absentă a cuspelor în diastol ă 4
Îngroşare
Grosime aproape norma lă (4-5 mm) 1
Zona medie a cuspelor n o rma l ă , în groşa re m a rcată la margini (5-8 mm) 2
Îngroşa re extinsă în toată cuspa valvu la ră (5-8 mm) 3
Îng roşa re marcată în tot ţesutul euspelor [8-10 mm) 4
Aparatul subvalvular
Îngroşare minimă sub cuspele va lvulare 1
Îngroşarea cordajelor extinsă la 1/3 din lungimea coa rdei 2
Îngroşare extinsă la treimea distală a lungimii cordajului 3
Îng roşa re extinsă şi scurtarea tuturor cordajelor 4
Calcificare
O s in gură zo nă cu ecogenitate accentu ată 1
~
Zone risipite de ecogenitate limitate la marginile cuspelor 2
Ecogenitate ex ti nsă spre porţ iun ea medie a cuspelor 3
Ecogenitate ex tinsă în totalitatea ţesutu lui cuspelor 4
Interpretare
Scor sa = SM adecvat valvuloplastiei
Scor >8 = SM inadecvat valvuloplastiei
VC - vena contracta; RF - fracţia de regurgitare; AVA - aria valvulară aortică.
I„
Regurgitare valvulară Stenoză ulmonară (SP)
Valvă Velocitate maximă normală Gradient maxim Aria valvulară
Aortică 3-5 m/s (mmHg) (cm 2)
r Mitra lă 4-6 m/s Uşoară 5-30 >1,0
r Pulmonară ~ 1.5 m/s
Moderată
Severă
30-64
> 64
0,5- 1,0
< 0,5
Tricu s pidă 2,5 m/s
r• Determinări care indică stenoza tricus-
1id1ană semnifil·ativă hemodinamic
I
r
Timpul de înjumătăţire al gradientului
presionai
Determinări specifice
Gradient mediu ~ 5 mmHg

I
I
Normal
Anormal
30-60 msec
90-400 msec
Integrală velocitate- timp
Ţ1/z
> 60 cm
~ 190 ms

I
I
Zonă gri
Uşor
60-90 msec
90-150 msec
Aria valvei prin ecuaţia de con-
tinuitate•
:S 1 cm 2•

Determinări suportive
I
I
Moderat
Sever
150-219 msec
~ 220 msec
Atriu drept dilatat ~ moderat
Venă cava inferioară dilatată

I• •Volumul bătăii d_e fa nivelul tractufui de ejecţie ventricular

stâng sau drept. ln prezenţa a mai mult decât o regurgita-
Criteriile diagnosticului de SM severă re tricuspidiană uşoară aria derivată a valvei va fi subes-
timată. Totuşi, o valoare :S 1cm2 implică o încărcătură he-
Aria orificiului valvei < 1 cm 2 modinamică semnificativă impusă de leziunile combinate.
mitrale
Gradientul mediu de > 10 mmHg (în condi-
presiune ţ i i de normocardie)
Timpul de înjum. al > 220 msec
grad. presionai
Presiunea sistolică PA > 35 mmHg

Evaluarea severitătii rec ur itării aortice

Parametri U~ară Moderată ~
Calitativi
•Morfologia valvei Normală/anorma lă Normală/anormală Anorma l ă/prolapse/defect de
aortice coaptare larg
•Grosimea jetului color Mic în jet central Intermediar Larg în jet centra l, variabil în
de regurgitare aortică jeturi excentrice
•Semnal Doppler continuu Incomplet/slab Dens Dens
(CW) al jetului de RA
•Reflux diastolic în aorta Seu rt, refi ux Intermediar Reflux holodiastolic (veloci-
descendentă protodiastolic tate telediastolică > 20 cm/s)
•Reflux diastolic în aorta Absent Absent Prezent
abdomin ală
Semi-cantitativi
•Grosime VC (mm) <3 Intermediară ~6
•PHT (ms) > 500 Intermediar <200
Cantitativi
•EROA (mm2) < 10 10- 19; 20-29 ~ 30
~ •Volum regurgitant (ml) <30 30-44; 45-59 ~60
•+dimensiuni VS
L 3 RA - regurgitare aortică, EROA - ario orificiului efectiv regurgitont, VS - ventricul stâng, VC - vena contracta
( Sursa: European Heart Journal - Cardiovascular fmaging (2013) 14, 611-644doi:10.1093/ehjci/jet105

r 3
Evaluarea severită ii re ur itării mitrale
Parametri Uşoară Moderată
Calitativi
•Morfologia valvei Normală/anormală Normală/anormală Flail de cuspă/ruptură muşchi papilar
mitrale Mic, central Intermediar Jet foarte larg central sau ex-
•Jetul color de centric, turbulent spre peretele
regurgitare mitrală posterior al AS
Absentă sau mică Intermediară Largă
•Zona de convergenţă a
jetului de regurgitare Slab/parabolic Dens/parabolic Dens/triunghiular
•Semnal Doppler
continuu (CW) al
jetului de regu rgitare
Semi-cantitativi <3 Intermediară '?. 7 (>8 pentru biplane)
•Grosime VC Domi nanţă sistolică Atenuare sistolică Reflux sistolic
•Flux vene pulmonare Unda A dominant Variab i lă Unda E dominantă (> 1,5 m/s)
•Velocitate mitrală <1 I ntermediară >1,4
• IVT mitral/IVT aortic
Cantitativi <20 20-29;30-39 '?.40
•EROA (mm2) <30 30-44;45-59 '?.60
•Volum regurgitant (ml)
• + dimensiuni VS şi AS
şi presiunea arterial
sistolică pulmonară

RM - regurgitare mitrală, EROA - aria orificiului efettiv regurgitant VS - ventricul stâng, AS - atriul stâng,
\IC - vena contracta
EROA 20-29 mm' sau Voi. regurgitant 30-44 ml -t RM uşoară spre moderată
EROA 30-39 mm' sau Voi. regurgitant 45-59 ml -t RM moderată spre severă
Sursa: European Heart Journal - Cardiovascular lmaging (2013) 14, 611-644doi:10.1093/ehjci/jetl05

Evaluarea severită ii rec ur itării tricus iidiene

Parametri Uşoară Moderată Severă
Calitativi
•Morfologia valvei Nor m ală/ Norma lă/ Anorma l ă/flai l /Defect de
tricuspide ano r mală anormală coapta re larg
•Jetul color de Mic, centra l Intermediar Jet central foarte larg sau
regurgitare mitra l ă excentric spre perete
•Semnal Doppler Slab/parabolic Dens/parabolic Dens/triunghiular cu veloci-
continuu (CW) al jetului tate m aximă (velocitate
de RT < 2 m/s în RT severă)
Semi-cantitativi
•GrosimeVC Nedefinită <7 '?.7
•PISA radius (mm) ~5 6-9 >9
•Flux venos hepatic Dominanţă sistol ică Atenuare sistolică Reflux sistolic
•Velocitate tricuspidian ă Normal Normal Dominanţă undă E ('?.1 cm/s)
Cantitativi
•EROA (mm 2) Nedefinit Nedefinit '?.40
•Volum regurgitant (ml) Nedefinit Nedefinit '?.45
• + dimensiuni AD, VD, VCI
RT - regurgitare tricuspidiană, EROA - aria orificiului efectiv regurgitant, VD - ventricul drept,
AD - atriul drept, VC - vena contracta, \ICI- vena cavă inferioară
Sursa: European Heart Journal - Cardiovascular lmaging (2013) 14, 611-644doi:10.1093/ehjci/jet105
r
I

r Date Do Ier normale entru roteza de va lvă aortică

I" I :J Tipul valvei Mărime Vmax Grad Mn Rap. AVA
r Valve mecanice
(mm) (m/s) (mmHg) V (cm2)

Bicuspide 19 3,0(2- 4,5) 20 (10-30) 0,37 1,0

(St. Jude) 21 2,7 (2,5-3,5) 14 (10-30) 0,40 1,3
23 2,5 (2,0-3,5) 12 (10-30) 0,37 1,3
25 2.4 (2,0-3,5) 12 (5-30) 0,42 1,8
27 2,2 (2,0-3,1) 11 (5-20) 0,46 2,4
29 2,0 (2,0-2,5) 10 (5-15) 0,49 2.7
31 2, 1 (1,5-2,5) 10 (5-15) 0,49 3,1
Disc basculant 19 2,1±0,7
(Bjork-Shiley, 21 2,8±0,9 16
Medtronic Hall) 23 2,6±0,4 14±5
25 2,1±0,3 13±3
27 1,9±0,2 10±3
29 1,9±0,2 7±6
Ball-cage (Starr-Edwards) 3,1±0,5 24±4
Valve biologice
Ţesut porcin (bioproteze 19 2,8±0.7 16±2 15±0,1
stentate) (Hancock sau 21 2,6±0,4 15±6 1,8±0,2
Carpentier- Edwardsl 23 2,6±0,4 13±6 2, 1±0,2
25 2,5±0,4 11±2
27 2,4±0,4 10±1
29 2.4±0,4 12
Valvă perica rdi că (CE Perimount) 1,5±0,9 2,5±0,6
Valvă mozaic (Medtronic) 23 mm 2,3± 1,2
SPV (St. Jude) 2,2±0,4 1,8-2,3
Homograft aortic 1,8±0,4 2,2 (1,7-3,1)

Date Do Ier normale en t ru roteza de va l v ă mit ra l ă

Tipul valvei Vmax (m/s) Grad Mn (mmHg) Tl/2 (mm/s) MVA (cm2)
Mecanice
Bicuspide (St. Jude) 1,6±0,3 4±1 77±17 2,9±0,6
Disc basculant (Bjork-Shiley) 1,6±0,3 3±2 90±22 2.4±0,6
Ball-cage (Starr-Edwards) 1,9±0,5 5±2 110±27 2,0±0,5
I Ţesut porcin

!I §J lonescu-Shiley
Carpentier-Edwards
1,5±0,3
1,8±0,2
3±1
6±2
93±25
90±25
2,4±0,8
2,5±0,7

:~
I
i~
I.
l
- •

-•
 Formule importante
AVA (Cont Eq) A2=A1X lVl,/lVb
Valori normale de
LVOT
referintă
1,8-2,2 cm
„
•
Gradient de presiune 4(v)2 Scurta re fra cţi on a l ă 28-41 O/o (33C\b)
RVSP [4(v)2 + Est. RAP) Frac ţi e de ej ec ţi e 45-900/o (62%) ...•
Îngroşa re IVSO/o 27-700/o (46%)
Presiune în AS SBP-4(MR Vmaxl2
Îngroşare LPW 25-800/o (45%)
o,, CSAPA X lVIPA
VTI MV 10- 13 cm
Os CSALvor x lVILvor LVOT 18-22 cm
PISA 2nr2 Aorta 12,6-22,5 cm
RV;ns1 PISA X Va1..ing Excursia D/E 1,8-2,8 cm
ROAnax RVmax/VMR Pa ntă E/F 70-150 mm/sec
RV ROA X VTIMR EPSS 2-12 mm
MVA 220/PHT Inelul AO 1.4-2,6 cm
Aorta Ase 2,173,4 cm
Inelul VM 2,3±0,5 cm
Sinusul Valsalva 2,1-3,5 cm
Modul M ' Determinare
bidimensiona l ă
Aria valvulară normală
RVIO d 0,9-2,6 cm 1,9-3,8 cm
Aria valvei aortice 3-5 cm2
RVIO s 1,5-2,2 cm Aria valvei mitrale J,5-5,5cm2
IVS d 0,6- 1,1 cm 0,6- 1,l cm Aria valvei tricuspide 7-9 cm2
IVS s 0,9- 1,8 cm
LVID d 3,7-5,6 cm 3,5-6,0 cm
Vclocită i valvulare normale
LVID s 2,0-4,0 cm 2,1 - 4,0 cm
Va lvă Velocitate maximă Categorie (m/s) „i
LPWd 0,6-1,1 cm 0,6-1.1 cm
AV 1,3 m/s 0,1 - 1,7
LPW s 0,9-1,8 cm
LVOT 0,9 m/s 0,7- 1,l
Diam LA 2,0-4,0 cm < 5,5 cm MV 0,9 m/s 0,6-1,3
Diam ră d AO 2,0-3.7 cm PV/art 0,75 m/s 0,6-0,9
Sep cusp AO 1,5-2,6 cm 1V 0,5 m/s 0,3-0.7

TEE - clasificarea ateroamelor

Gradul I Îngroşarea norma lă sau uşoară a intimei
Gradul li Îngroşare severă a intimei fără aterom în protruzie
Gradul III Aterom în protruzie < 5 mm
Gradul IV Aterom în protruzie > 5 mm
Gradul V Aterom de orice m ă rim e cu componente mobile

AVA - aria valvulară aortică; RVSP - presiunea sistolică a ventriculului drept; RAP - presiunea ln atriul drept;
MR V..., - viteza maximă de regurgitare mitrală; Op - debitul pulmonar; C54P. - aria de secţiune la nivelul valvu-
lar pulmonar {artera pulmonară); TV/,,. - integrala timp-viteză la nivelul arterei pulmonare; Qs - debitul sistolic;
CSl\.,'OI - aria de secţiune ln tractul de ejecţie ventricular stâng; 1\ll,'OI - integrala timp-viteză în tractul de ejecţie
ventricular stâng; RV... - volumul regurgitant instantaneu; ROA- - aria orificiului regurgitant; RV - volum regur-
gitont; MVA - oria valvulară mitrală; RVIO d - diametrul intern al VD în diastolă; RV/O s - diametrul intern ol VS în
sistolă; /VS d - grosimea septului interventricular în diastolă; /VS s - grosimea septul11i interventricufar în sistolă;
LV/O d - diametrul intern ol VS în diastolă; LV/Os - diametrul intern ol VS în sistolă; LPW- grasimeo peretelui posterior;
LA - atriul stâng; LVOT- tractul de ejecţie ol VS; vn- integrala timp-viteză; MV- volvo mitrală; EPSS - distanţo E-sept.
 Tam onadă vs. cardiomio atic
Tamponadă Pericardită Cardiomiopatie re-
pericardică constrictivă strictivă
Hemodinamică
Presiunea atriului l l l
drept
Presiunea de l,VD = VS l, VD = VS l ,VD >VS
umplere VD/VS
Presiuni articulare Normal Creştere uşoa ră Creştere moderat-severă
pulmonare (35-40 mmHg) (= 60 mmHg)
Platoul presiunii > 1/3 presiunea maximă < 1/3 presiunea maximă
diastolice a VO avo a VD
Radionuclide Umplere precoce rapidă Tulburarea umplerii
umplere diastolică Tulburarea umplerii tardive precoce
Eco 20 Efuziune moder- Îngroşare pericardică HVS
a t-cresc ută fără efuziune Funcţie sistolică normală
Eco Doppler •Modificări • E>a la umplerea VS • Precoce în afecţiune
respiratorii •I proeminent descendent e<A la influxul VS
reciproce în în vena h epati că •Tardiv în afecţiune
umplerea VD şi •Fluxul venei pulmonare E>a
a VS = undă "a" proeminentă, • IVRT constant
•Congestie VCI fază sisto l i că redusă •Abse nţa variaţiei
•Variaţie
respiratorie în respiratorii
IVRT în velocitatea I semnificative
Alte teste Pericardiocenteză te- CT sau RMN pentru în- Biopsie endom i ocard i că
diagnostice rapeutică/diagnostică g roşarea pericardică

HVS- hipertrofie ventriculară stângă, VD - ventricul drept, VS - ventricul stâng, \ICI- vena cavă inferioară
IVRT - timp de relaxare izovolumetrică
Modele anormale de um1>lere a VS
Anorma li tăţ i Relaxare Reducerea compli anţei
diastolice anonna l ă Moderată Marcată Severă

Presiunea VS _V
Velocitatea ~~
fluxului mitral ~
Vena
3 pu l monară

Gradul 1 Gradul 2 Gradul 3 Gradul 4

3
~ ~ -n­
Flux mitral
(Doppler
pulsat - PW)
. ·- -
_}I]. .ll_ _l~
- ._.....-,.- "' .
Velocitatea
inelului mitra l ~ :~
(Doppler tisular, TOI)
,,~. ·
E'
·~·
Normal Anorma lităţi Pseudo- Fiziologie
de relaxare normalizare res trictivă

3
 ~
Diac nostic diferenţial
~paraţia cuspelor aortice Diametrul rădăcinii aortice ~
Normal: 1,5-2,6 cm Normal : 2-3,7 cm
Redus:
•Stenoză aortică şi ste noză aorti că s u bva lvula ră
Mărit :
• Disecţ i e aortică
e
•Funcţia li mitată
•Cardiom iopatie
a ventriculu lui stâng
hip e rtrofică obstructivă
•Dilataţ i e aortică posts te n otică
aorti că
cu ste noză
e
•Va lvă b i cuspidă sau calcificare secundară •Anevrism aortic
•Anevrismu l sinusului Va lsalva t
• Reg urgitaţie aortică

Ventricul drept: diametru ~

Atriu drept
Normal : 2,8-4,0 cm
Mărit:
•Afecţiuni ale va lvei
tricuspidiene
• Şunt atrial
•Hipertensiune pulmonară
•Cardiomiopatie dilatati vă
•Forme dilatative ale bolilor •Ruptura cuspilor valvei
ca rdiace coronariene
Ventricul stâng: diametru
telediastolic şi telesistolic
Normal: 3,7-5,6 cm; 2,0-4,0 cm Normal : 0,6-1,1 cm
Mărit:
•Cardiomiopatie dilatativă
•Forme dilatative ale bolilor
card iace coronariene
Atriu stâng
telediastolic şi telesistolic
Normal : 2-4 cm Normal: 0,9-2,6 cm; 1,5-2,2 cm I~
Mă ri t: M ărit:
•Afecţ i u n i ale valvei mitrale
•F i bril aţie atria l ă
•Cord pul monar acut şi cronic
• R egu rgutaţi e tricuspidiană
t
• BCC cu d i sfunţia muşchilor •Boli ale va lvei pulmonare
papilari •Cardiomiopatie dilatativă I~
•Prolapsul valvei mitrale •Forme dilatative ale bolilor
I~ I „
l
cardiace coronariene
mitrale • Şunt atrial sau ventricular
•Cardiomiopatii [I!
•Boli cardiace hipertensive
Ventricul stâng: Ventricul stâng:
perete posterior sept interventricular
~
Mări t:
Normal : 0,6- 1,1 cm
Mărit:
I~ I
•Stres cronic, de presiune şi • Hipertrofie septa lă în boli
volum cardiace hipertensive (~
•Cardiomiopatie hipertrofi că •Cardiomiopatii hipertrofice

t~ I
•Anevrism al peretelui posterior non-obst ructivă •Stres cronic de presiune la
sau septal •Cardiomiopatii restrictive ventriculul drept
•Regurgitaţ ie aortică • I nfi l traţ ie tumora l ă •Cardiomiopatii restrictive
•Reg urgitaţie mitra l ă Redus: • I nfiltraţi e tumora lă
[~
•Boli ca rdiace hipertensive • Infarct miocardic posterior Redus:
decompensa te •Cardiomiopatie dila tativă • Infarct septal Lf!
EPSS Excursie D/E Pantă E/F
Normal: 0,2-1,2 cm Normal : 1,8-2,8 cm Normal: 70- 150 mm/sec l~
Mărit: Mărit: Redus:
•Funcţia limitată a • Regurgitaţie mitrală/ ruptură •Stenoză mitrală (J! . I
ventriculului stâng cuspidiană •Boli cardiace hipertensive
•Cardiomiopatie dilata tivă •Prolapsul valvei mitrale • Mixom de atriu stâng
•Infarct septal Redus: ~ „I
•Regurgitaţie aortică • Stenoză mitra l ă
•Funcţia limitată a
ventriculului stâng IEI
•Regurg itaţ ie aortică ( .
I

[~'
HVS - hipertrofie ventriculară stângă; IVRT - timpul de relaxare izovolumetrică
J

~ J
 Estimarea resiunii atriului dre t
IVC Respi raţie sau .inspir" Pres. estim. a atriului drept (mmHg)
Redus (<1,5) Colaps 0-5
Normal (1,5-2,5 cm) l > 500/o 5- 10
Normal l < 500/o 10-15
Dilatat (>2,5 cm) l < 500/o 15-20
Dilatat cu vene hepatice dilatate Fă ră m odifică ri > 20

Gradatii
Gradul 1:
Relaxare alterată cu presiune de umplere n o rm a l ă.
Gradul 2:
Pseudo- normalizare.
Gradul 3:
Model de umplere restrictivă reve rsibil ă .
Gradul 4:
Model de umplere restrictivă ireversibi lă .

Fluxul venei pulmonare Indici diastolici normali

ECG ~ Raport E/A 1,32±0.42
PVs2 PVd Pa ntă de decelerare 5,0±1,4 m/s
IVRT 63±11 ms
TD 150-200 ms
Indicele Tau 33±6 ms
o Em 10,3±2,0 cm/s
Am 5,B± 1,6 cm/s
PVa dur Em/Am 2,1±0,9

Clasificarea disfunctiei diastolice

e' septal ~ 8
e' lateral~ lO
AS<34 ml/m e' septal ~8

l
e' septal ~ 8 e' lateral ~ 10
e' lateral ~ lO AS ~ 34 ml/m'
AS~34 ml/m'
I
Fun cţie
normală
q;, oo•m j
d de atlet sau
E/A<0,8
îD>200 ms TDE/A 0,8- 1,5ms
160-200 ~ E/A~2
îD<160 ms
o nstricţie E/e' mediu :>8 E/e' mediu 9- 12 E/e' ~ 13
Ar-A<JOms Ar-A~JO ms Ar-A~JO ms
E/A după manevra E/A după manevra E/A după manevra

- •
Valsalva < 0,5 Valsalva ~ 0,5 Valsalva <: 0,5

TO - timp de decelerare; Ar-A - diferenţa de timp dintre durata refluxului atrial (pulmonar venos) şi durato velo-
cităţii maxime mitrale de umplere tardivă; E • velocitate maximă o umplerii diastolice precoce; AS • atriul stâng;
A - velocitate maximă o umplerii diastolice tardive prin contracţie atrială.
Sursa: European Journal of Echocardiography (2009) 10, 165-193 doi:10.1093/ejechocard/jep007
 iJ
I
~ :
VD VD
Axul scurt Axul scurt
parasternal (la mij locul VS)

....
o
·.:::
.2:i
.E
VD

Apical 4 ca mere Apica l 2 camere Axul lung apical

(A4C) (A2C) (Axul lung parasternal, Ax L P)

CI Bilrm Bruckmcicr Vcrlag GmbH

CI 2016 FarmaMcdia
~- Hipertensiunea arterială

Cauzele HTA Clasificarea HTA

Ese nţial ă : 900/o Categorie TA sistolică TA diastolică
Secundară: 100/o
Optimală < 120 < 80
Sindromul apneei de somn
Boal ă rena l ă c ronică Normală 120-129 80-84
Boală reno-vascu l ară Normal îna ltă 130-139 85-89
Medicamente
Sindrom Cushing/steroizi HTA gr 1 140-159 90-99
Feocromocitom HTA gr 2 160- 179 100- 109
Co a rc taţi e de aortă
HTA gr 3 ~ 180 ~ 110
Afecţiunea glandei tiroide/paratiroide
Uropatie obstructivă HTA s istolică
~ 140 < 90
Hiperaldosteronism primar izolată

Stratificarea risculu i cardio- vascular

Normal înaltă HTA gr 1 HTA gr 2 HTA gr 3

Fără factori de risc Fără risc Risc ad iţi o nal Risc a d iţion a l Risc adiţiona l
adiţional scăzut moderat înalt

1-2 factori de risc Risc adiţional Risc ad iţi onaI Risc a d iţion a l Risc adiţional
scăzut moderat moderat înalt

;?: 3 factori de risc Risc scăzu t spre Risc moderat Risc înalt Risc înalt
moderat spre înalt

Afecţiune organ, BRC Risc moderat Risc îna lt Risc înalt Risc foarte înalt
stadiu III. sau diabet spre îna lt

BRC stadiu IV. Risc foarte înalt Risc foa rte înalt Risc foarte înalt Risc foarte înalt
Boa l ă cardiovascu lară
simptomatică
Diabet cu afecţiune de
organ ţintă

Glicemie ·cun a ITGO - 2 h Inter >retare

< 100 mg/dl(< 6 mmol/I) < 140 mg/dl (< 7,8 mmol/I) Normal
100- 125 mg/dl (6,1 -6,9 mmol/I) < 140 mg/dl(< 7,8 mmol/I) IFG (lmpaired fasting glucose/
G lucoză bazală modificată)
100-125 mg/dl (6,1 -6,9 mmol/I) 140- 199 mg/dl IGT (lmpaired glucose tolerance/
(7,8- 11,0 mmol/I) Toleranţă scăzută la gl ucoză)
;?: 126 mg/dl(;?: 7,0 mmol/I) ;?: 200 mg/dl (;?: 11,1 mmol/I) Diabet zaharat
CI Hypertonie pocketcard Set, 2010 BOrm Bruckmeier Verlag GmbH
CI 2016 FarmaMedia
 Sistemul RAA

Sarct

Rete nţie de sodiu

Volum sangvin 1

Presarcină f Vaso-
constricţie

Volum de bătaie 1 Rezistenţă periferi că 1

Autoreglare

Factori de risc Sindrom metabolic: 3 din 5 criterii

Vârsta (B > 55 ani, F > 65 ani) Obezitate abdominală (IMC 2: 30 kg/m 2)
Fumatul Glicemie â jeun t
TA 2: 130/80 mmHg
Sexul masculin
HDL col~
Oislipidemia:
TG t
Colesterol total > 190 mg/dl (4,9 mmol/I)
LOL-colesterol > 115 mg/dl (3 mmol/I)
Evaluarea acicntului hi >rrtensiv
HOL-colesterol: B < 40 mg/dl (1 mmol/ll,
F < 46 mg/dl (1,2 mmol/ll •Analize de laborator
TG> 150 mg/dl (1,7 mmol/I) •De rutină : glicemie â jeun, colesterol total,
HOL-colestrol, LDL-colesterol, trigliceride,
Diabet za harat K•, acid uric, creatinină şi clearance de
Toleranţă scăzută la glucoză creatinină/RFG, Hgb, Htc, sumar de urină,
PCR, ECG
Obezitate a bdominală •Recomandat: ecocardiografie, eco carotidian,
(talia: B > 102 cm, F > 88 cm) proteinurie cant itati vă , ABPI (indice de
Antecedente familiale de boală CV presiune g leznă/braţ), exa men FO, TIGO,
ABPM, rigiditate arteria l ă
Afectare asimptomatid ele organ ţintă •Evaluare extin să: evaluarea afectării
subclinice de organ, căutarea HTA secundare
Valori TA sistolice şi diastolice crescute
Valoarea crescu tă a presiunii pulsului (la
vârstn ici)

0 Hypcrtonie pocketcard 5'1, 2010 86rm Bruckmeier Verlag GmbH

o 2016 FarmaMedia
 lnvcstic alii >araclinicc
Investigaţii de rutini Investigaţii rtt0mandat~/suplimentarc Investigaţii
(in funcţie de istoric, examinare fizici şi complementare (de
rezultatele analizelor de rutini) specialitate)
•Hemoglobină şi/sau •Hemoglobina glicată (dacă glicemia a •Investigarea
hematocrit jeun > 102 mg/dl sau 5,6 mmol/I) sau suplimentară a
•Glicemie ajeun diagnostic anterior de diabet zaharat leziunilor cerebrale,
•Colesterol total seric, •Proteinurie cantitativă (dacă testul cardiace, renale şi
LDL-colesterol, dipstick este pozitiv), concentraţia Na şi vasculare, obligatorie
HOL-colesterol K urinar şi raportul lor în hipertensiunea
• Trigliceride serice ă jeun •Monitorizare TA pe 24 ore în complica tă sau
•Sodiu, potasiu, acid uric ambulatoriu şi la domiciliu rezistentă
• Creatinină serică (cu • Ecocardiografie • Investigare pentru
estimarea RFG) •Monitorizare Holter ECG în caz de aritmii hipertensiunea
•Analize urinare: examen •Test de efort, ecografie carotid i ană secu nd ară când
microscopic, proteinele •Ecografie vasc ulară a bdomin ală/periferică aceasta este sugerată
urinare prin dipstick • Indice g l eznă-braţ de antecedente,
test. test pentru •Măsurarea velocitaţii undei pulsului examinare fizică sau
microalbuminurie • Examen de fund de ochi testele de rutină/
• ECG în 12 derivaţii suplimentare
RFG - rată de filtrare glomerulară; ECG - elec trocardiogramă; TA - tensiune arterială.
Date din European Heart Journal (2013) 34, 2159-2219dai:10.1093/eurheartj/eht151
Adaptat după ghidul ESH/ESC Managementul hipertensiunii arteriale 2013.
Tintclc TA la >acicntii hi 1crtcnsivi
Recomandări
TAS ţ intă < 140 mmHg
a) se recomand ă pacienţilor cu risc Dl scăzut-moderat
b) se recomandă pacienţi lor cu diabet zaha rat
c) ar trebui să fie luată în considerare la pacienţii cu AVC sau AIT în antecedente
d) ar trebui să fie lu ată în considerare la pa ci e nţii cu BCI
el ar trebui să fie luată în considerare la paci enţii cu BCR diabetici sau non-diabetici
La vâ rstnicii < 80 de ani cu TAS 2160 mmHg există dovezi solide care recomandă reducerea TAS
între 140 şi 150 mmHg.
La vârstnici i < 80 de ani într-o stare bună poate fi consi d erată TAS < 140 mmHg, în timp ce la
vârstnicii fragili ţinte l e TAS trebuie adaptate la tolerabilitatea ind ividua lă .
La vârstnicii > 80 de ani cu TAS i niţia lă ~ 160 mmHg se recomandă reducerea TAS între 150 şi
140 mmHg, însă în prezenţa unei condiţii fizice şi mentale bune.
TAD ţin tă < 90 mmHg este recom a ndă întotdeauna, cu excepţia pacienţilor cu diabet, la care
sunt recomandate valori < 85 mmHg. Ar t rebui considerat totuşi că valorile TAD între 80 şi
85 mmHg sunt sigure şi bine tolerate.
CV - cordiovosculor; AVC - accident vascular cerebral; AfT - accident ischemic tranzitor; BCI - boală cardiacă
ischemică; BRC - boală renală cronică; TAS - tensiune arterială sistolică; TAO - tensiune arterială diastolică.
Adaptat după Ghidul ESH/ESC Managementul hipertensiunii arteriale 2013.

Modificări ele stil ele viat ă cntru 1acicnti

1. Abandonarea fumatului.
• 2. Consum moderat de alcool [max. 20-30 g etanol/zi la bărbaţi, max. 10-20 g etanol/zi la femei) .
3. Limitarea consumului de sare la 5-6 g/zi
• 4. Di etă DASH: reg im alimentar bogat în legume, fructe, consum de lactate dietetice, alimente cu
conţi nu t scăzut în grăsim i saturate şi colesterol.
5. Scădere ponderală în caz de obezitate (menţinerea IMC <= 25 kg/m2 şi circumferinţa taliei
< 102 cm la bărbaţi şi <88 cm la femei, în absenţa co nt raindi caţ iil or).
6. Exerciţii fizice cu efort aerobic dinamic moderat 30 min/zi, 5-7 zile/săptămână.
Adaptat după Ghidul ESH/ESC Managementul hipertensiunii arteriale 2013.
 i;
Screening-ul pentru afectarea asimptomatică de organ, a bolii CV şi a bolii
cronice de rinichi ~
Recomandări
Cordul t!
ECG • Recomandată tuturor pacienţilor hipertensivi pentru a detecta
HVS, dilatarea atrială stângă, aritmiile sau bolile cardiace conco- I! ~ ~

mitente.
Monitorizarea ECG
de lungă durată
• Ar trebui efectuată în cazul tuturor pacienţilor cu un istoric sau
examen fizic sugestiv de aritmii cardiace majore.
t: „
Test de efort ECG • Trebuie luat în considerare în cazu l suspectării aritmii lor induse
~ 1111
de efort.
• Este recomandat atunci când istoricu l sugerează ischemie mio-
card ică , şi dacă acesta este pozitiv sau ambiguu se recomandă ~ la]

un test de stres imagistic (ecocardiografie de stres, RMN sau

~]
scintigrafie nucleară de stres). ~
"
Ecocardiografia • Trebuie luată în considerare pentru a evalua mai corect riscul Ol
şi pentru a confirma diagnosticul ECG de HVS, dilatarea atria l ă
stângă sau bolile cardiace concom itente, atunci când acestea
~ ] •„
sunt suspicionate. I! I
Arterele
Ultrasonografia • Trebuie luată în considerare pentru a detecta hipertrofia vascu-
carotidiană l ară sau arteroscleroza asimptomatică, în special la vârstnici.
~
Velocitatea undei pulsului • Trebuie lu ată în considerare pentru detectarea rigidităţii artere-
(PWV) carotido-femural lor mari. I!
Indexul gleznă - braţ • Trebuie luat în considerare pentru detecţia BAP.
Rinichii t!
Determinarea creatininei • Sunt recomandate tuturor pacienţilor hipertensivi.
serice şi estimarea RFG ~
Evaluarea proteinelor • Recomandată tuturor pacienţilor hipertensivi.
urinare prin dipstick I!
Evaluarea • Dintr-o probă de urină şi raportarea la excreţia urinară de
microalbuminuriei creatinină. ~ ~
Ochii
Examinarea retinei • Trebuie luată în considerare în cazurile de HTA dificil de contro- t! iii
„
lat sau rezistente pen tru a detecta hemoragii, exudate şi edemul
papilar, asociate cu risc Ol crescut.
• Nu este recomandată în HTA uşoară sau mod e rată fă ră diabet,
I! -
ii

Creierul
cu excepţia pacienţilor tineri.
~ •„
„
Imagistica prin RMN
cerebral sau tomografia
• Se poate lua în considerare la hipertensivii cu declin cognitiv
pentru detectarea infarctelor cerebrale sil e nţioase, a infarctelor
~ .
computerizată lacunare, a microhemoragiilor şi leziunilor substanţei albe.
CV - cardiovascular; ECG - electrocardiograma; RFG - rata de filtrare glomerurară; HVS - hipertrofie ven- ~ .iii
„
triculară st6ngă; HVA - hipertensiune arterialră; RMN - imagistica prin rezon an ţă magnetică;
BAP- boala arterială periferică; PWV - velocitatea undei pulsului.
Adaptat după Romanian Journal of Cordiology Voi. 23, Suppfiment C, 2013.
~ ii„

~ ii
„

!S -
~
 Combinaţii medicamentoase posibile
• Beneficiul tratamentulu i
antihipertensiv se datorează Diuretice tiazidice
scăderii TA per se. ,
,' 1
• Diureticele tiazidice, IECA. BRA, ,'
, I
'
B locanţi ai
BCC, şi BB ~ TA în mod adecvat ' I

şi ~ mortalitatea şi morbidita-
~-b locante - ~ ---Î'-- receptorilor
., ' , I
de angiotensină
tea în mod si nificant. I\
\ ,.... ,
-..1

,, ,,
\I

Combinaţi i preferate.
Combinaţii utile (cu I I
' \ \„"'
I I .,.. ... \
câteva limitări). I/ , \
Alte c.~----\- Blocante ale
Combinaţ ii posibile, canalelor de calciu
antihipertensive - '
dar mai puţin eva-
luate.
Combinaţ ii nereco-
IECA
mandate.
Deşi verapamil şi diltiazem sunt câteodată utilizate în asociere cu un beta-blocant pentru îmbunătăţirea
frecvenţei cardiace la pacienţii cu fibrilaţia atrială, doar blocantele canalelor de calciu dihidropiridinice pot
fi asociate cu beto-blocante. IECA - inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, 8RA - blocanţi ai
receptorilor de angiotensină, 8CC - blocante ale canalelor de calciu, 88-be tablocanţi.

Condiţii care favorizează utilizarea anumitor medicamente antihipertcnsive faţă

de altele
Leziune subcl ini că de organ
Hipertrofie ventri cu lară stângă IECA, Blocant al canalelor de calciu, BRA
Ateroscleroză asimptomatică Blocant al canalelor de calciu, IECA
Microalbuminurie IECA, BRA
Disfuncţi e ren a l ă IECA. BRA
Afecţiun i clinice cardiovasculare
AVC în antecedente Oricare agent antihipertensiv care scade TA
IM în antecedente BB, IECA, BRA
Ang i nă pectorală BB, Blocant al canalelor de calciu
I nsuficienţă cardi acă Diuretice, BB, IECA, BRA, antagonist de receptori de minera-
locorticoizi
Anevrism de aortă BB
Fibrilaţie atria l ă
Prevenţie BRA, IECA, BB sau antagonist de receptori de mineralocorticoizi
Controlul frecvenţe i ventriculare BB, Blocant a cana lelor de calciu-nondihidropiridinici
IRC/proteinurie IECA, BRA
Boală arterială periferică IECA, Blocant al canalelor de ca lciu
Condiţii asociate
HSI (vârstnici) Diuretice, Blocant al canalelor de calciu
Sindrom metabolic IECA, BRA, Blocant al canalelor de calciu
Diabet zaharat IECA, BRA
Sarcină Blocant al canalelor de calciu, metildopa, BB
Afro-americani Diuretice, Blocant al canalelor de ca lciu
HVS - hipertrofie ventriculară stângă; HSI - hipertensiune sistolică izolată; IRC - insuficienţă renală cronică;
IECA • inhibitori ai enzimei de conversie o angiotensinei; BRA - blocanţi ai receptorilor angiotensinei li;
88 - betablocante; IM - infarct miocardic.
Sursa: European Heart Journal (2013) 34, 2159-2219 doi:10.1093/eurheartj/eht157
Contraindiratii absolute si relative
Absolute Relative
Diuretice tiazidice Gută Sindrom metabolic, to leranţă ~ la gluco-
ză, sa rcin ă, hipercalcemie, hipopotasemie
Beta-blocante Astm bronşi c, Sindrom metabolic, tol era nţă ~ la
BAV (gr 2 sau 3) g lucoză, activitate fizică, sportivi,
boală pu lm onară obstructi vă cronică
(cu excepţia beta-blocantelor vasod i-
latatoare)
Blocante ale canalelor Tahiaritmii, insuficien ţă cardiacă
de calciu (dihidropirine)
BCC (vera pamil, Bloc AV (gr 2, 3, bloc trifasci-
diltiazem) cular), i n s u ficien ţă ca rdiacă ,
disfuncţie severă a VS
IECA Sa rcin ă, angioedem, K•t, Femei fertile
stenoză de A. renală bilat eral ă
BRA Sa rcină , K•t, ste no ză de
A. renală bilaterală

Antagoniştide receptori Insuficien ţă acută sau severă

de mineralocorticoizi (RFGe < 30 ml/min), K•t
Al oritmul tera >ici a11t1hi >crtl'nsivc

•Creştere moderată a TA •Creştere marcată a TA

• Risc CV scăzut/m oderat •Risc CV înalt/foarte înalt

Al tă grupă
... Monoterapie
de medica- Monoterapie în
... doză
... Combinaţie de 2 medicamente

Combinaţia precedentă Adăugarea unei alte

...
mente în doză mică maximă în doză maximă grupe de medicament
... ... ... Combinfţie
Monoterapie în doză
maximă „ Coi:nbinaţie ~e 2-3 _
medicamente m doza
Schimbarea cu o altă
combinaţie de
de 3
medicamente la doză

„
Atenţie
maximă

Neatingerea valorilor ţintă ale TA

la: respectarea indi caţiil o r şi
2 medicamente

contraindi caţii l o r; dozarea core s pun zătoa re

maxi mă

a diureticelor
(risc de hipopotasemie!)
Urc cn l' ma ·ore hi >ertcnsive
--+ valori ridicate ale TA sistolice/diastolice - HTA +edem pulmonar acut
(> 180 mmHg sau respectiv > 120 mmHg) - HTA +angină pectorală instabilă
Creştere severă a TA asociată cu afectare - HTA +disecţie de aortă
acută de organ - HTA + hemoragie subarahnoidi an ă/AVC
- Encefalopatie hi pertensivă (alterarea - HTA + insuficienţă renală
reversi bilă a funcţi e i neurologice, cefalee, - HTA perioperatorie
status mental alterat, tulburări vizuale) - Eclampsie/preeclampsie severă
- I nsuficienţă ventricu la ră stângă hipertensivă
HTA mali nă
Creşterea severă a TA (de obicei TAO> 140 mmHg) cu afectare ischemică de organ ţintă (retină,
rinichi, inimă sau creier): hemoragii retiniene, exsudate, edem papilar.
- Morfopatologie: Proliferare miointima l ă şi n ecroză fibrinoid ă a peretelui vascular.
- Reprezintă urgenţă majoră HTA (ţintă TAD = 100- 110 mmHg).
Adaptat după: 2013 Guidelines for the Management of Arterial Hypertensian of the European Society of
Hypertension (ESH) and of the European Society of Cordiology (ESC).
 Cauzele HTA refractare/rezistente la tratament
Lipsa de control a va lorilor tensiona le: Induse de medicamente:
- prezenţa unei reacţii de stres la manevra de - simpatomimetice
măsurare a TA, cu creşterea valorilor acestuia - medicamente antiobezitate
- Hipertensiune de halat alb, - contraceptive orale
- utilizarea unei manşete prea mici cu - antiinflamatoare nesteroidiene
compresie inadecvată a vaselor - antidepresive
- pseudo-hipertensiune precum în cazul - eritropoetină
rigidi tăţii arteriale importante (mai frecventă - steroizi
la vârst nici, mai ales în cazul celor cu artere - cocaină, amfetamină, stimulanţi ai sistemului
intens ca lcificate) care nu permite compresia nervos central
arterei brahiale. - medicamente OTC (fără prescripţie medicală) şi
Forme de HTA secundare nediagnosticate preparate din extracte de plante
Afectare de organ ţi ntă severă şi ireversibi lă
(atunci când implică afectare renală sau con-
duce la creşterea marcată a raportu lui perete
arteriolar/lumen sau la reducerea distensibili-
tăţii arterelor mari).
St il de viaţă neadecvat:
-creştere în greutate
- consum excesiv de alcool
- consumului crescut de sare
Încărcare volemică şi pseudotoleranţă:
- consum exagerat de Na•
- boală renală cu retenţie vol em i că
Legat de tratament:
- doze neadecvate
- exces de diuretice
- comb i naţi i g reşite (interval de dozaj >
Tl/2, medicamente cu ace l aşi mecanism de
:1 acţiune)

Afecţi un i asociate: Alte cauze de HTA acută:

- obezitate - delirium tremens
- durere cronică - IMAO + ti ram i nă
- apnee de somn -sindrom serotoninergic
- tetanos, rabie - sindrom neuroleptic malign
- lupus, vascu lite - hipertermie malignă
- t i ro i dită acută
- glaucom acut cu unghi închis
- traume, afecţiuni ale SNC
! HTA refractară/rezistentă la tratament: neatingerea valorilor ţintă ale TA (140/90 mmHg) cu modificările
adecvate ole stilului de viaţă şi admistrarea unei combinaţii de 2 medicamente antihipertensive aparţinând
Io 2 clase diferite (dar nu neapărat un antagonist ol receptorilor minerolocorticoizi), plus un diuretic.

Adaptat după: 2013 Guidelines for the Management of Arterial Hypertension of the European Society of
Hypertension (ESH) and of the European Society of Cardiology (ESC).
Valori de .
referintă ~

Chimie cl inică
Adrena lină (P) 10-80 ng/1 ; 0,055-0,44 nmol/I (în repaus)
AFP (alfa-fetoproteină) N < 6 kUl/I; zona gri < 60-500 kU l/I
A lbum i nă 35-50 a/I
Aldosteron În decubit dorsal: 29-145 ng/I
În ortostatism: 65-285 na/I
a 1 -antitripsină 190-350 mg/dl; 80- 147 Ul/I
a-amilază < 100 U/I
Biliru b i nă totală :s 1,0 mo/dl; :s 17, 1 umol/I
Bilirub i nă indirectă :s 0,7 mg/dl; s 12 µmol/I
Bil irubi nă d i rectă :s 0,3 mq/dI; s 5, 1 umol/I
BNP (peptid natriuretic tip B) B < 100 pg/ml
F < 150 pg/ml
NT-proBNP B < 50 ani: < 88 pg/ml
(pro- BNP amino-terminal) B > 50 ani: < 227 pg/ml
F < 50 ani : < 153 pg/ml
F > 50 ani: < 334 oa/ml
Inhibitor de esterază C1 Activitate enzim at i că: 70-1300/o
Cantitativ: 16-33 ma/dl
Peptida C 0,8-4,0 uo/I
Calciu total 2,20-2,65 mmol/I
Calciu ionic 1,15-1,32 mmol/I
Calcitonina B < 2-48 ng/I; < 0,6-14,0 pmol/I
F < 2-10 na/I; < 0,6-2,92 omoi/I
CA 15-3 N < 27 kU l/1; zona ori < 40/50 kUl/I
CA 19-9 N < 37 kUl/I ; zona gri < 100/500 kUl/I
CA 72-4 N < 6,7 kUl/I
CA 125 N < 34 kU l/I; zona ari < 500 kU l/I
CEA (antiaen carcinoembrionar) N < 3,8 uo/I; zona ori < 10 ua/I
Clor 95-110 mmol/I
Colesterol total :s 200 mo/dl; :s 5,17 mmol/I
LDL colesterol :s 150 mo/dl; :s 3,87 mmol/I
HOL colesterol B 33-45 mg/dl; 0,85-1,16 mmol/I
F 45-65 mo/dl; 1,16- 1,67 mmol/I
~tLDL/HDL N :s 3,5; zona ari 3,6-3,8; crescut ~3.9
Colinesterază (CHE) 4,9- 12,0 kU/I
--
CK (creatin-chinază) B :s 170 U/I; F :s 145 U/I
CK-MB < 24U/I respectiv

-
Ceruloplasmină
<6<\b din activitatea CK totală
15-60 mo/dl; 48-192 Ul/ml
Cortizol, 8h
~----
50-250 ua/I; 138-690 nmol/I
Cortizol, 24h < 50 µg/I; < 138 nmol/I
I Creati n i nă B 0,6-1,2 mg/dl;
i :J 53, 1-106,2 µmol/I
F 0,5-1,0 mg/dl
44,3-88,2 umol/I
-PCR (prote i nă C rectivă ) < 10 mo/I
--
CYFRA 21- 1 N < 3,3 uo/I
Ci sta tin ă C 0,6-1,6 mo/I (în funcţ ie de metodă)
-Dopamin ă (P) 10-150 no/I; 0,065-0,975 nmol/I (în repaus)
Fier 45- 160 uo/dl; 8,1-28,6 umol/I
Proteine totale
-Albumine
65-85 o/I; 6,5-8,5 o/dl
55-690/o
-
cx.-olobuline 2- 60/o
a.2-Qlobuline 6-110/o
B-olobuline 8-140/o
y-Qlobuline 11-180/o
Feri tin ă M 20-50 ani 35-220 µg/I
M 65-90 ani 5-665 µg/1
F 20-50 ani 25-110 µg/I
F 65-90 ani 15-650 µg/I
Acid folie > 4 ua/I; > 9, 1 nmol/I
J'.:9T (gama-glutamil transferază) B s 55 U/I; f s 38 U/I
Gastrină s 115 ng/I; s 54,5 pmol/I
GH (hormon de creşte re) < 4 µg/I
GLDH B s 7,0 U/I
-
F ~ 5,0 U/I
G lucoză 60-110 mo/dl
GOT (AST) (tra nsa m i na ză GOT) B < 35 U/I; f <31 U/I
Copii 1-15 ani:< 50 U/I
GPT (ALT) (tra n sa min ază GPT) B < 45 U/I; f < 34 U/I
Copii 1-15 ani:< 25 U/I
H a p toolob ină 30-200 mo/dl
Acid uric B 2,2- 7,8 mg/dl
130,9-464,1 µmol/I
F 2,0- 6,5 mg/dl
119- 386,8 µmol/I
Uree 10-50 mg/dl ; 1,7-8,3 mmol/I
„ Uree N 5-23 mg/dl; 1,7-8,3 mmol/I
HCG total < 5 Ul/I (B; F premenopauză, neînsărcinată)
< 10 Ul/I (F, postmenopauză)
B-HCG < 0,2 Ul/I
Homocistein ă 6- 12 umol/I
lgA (imunoglobulina A) Adulţi 0,7-5,0 g/I
lgD (imunoglobulina Dl Adulţi 0 ,03- 0, 14 g/I
lgE (imunoglobulina E) Adu lţi < 100 U/ml
lgG (imunoglobulina G) Ad u lţi 7,0-16,0 g/I
lgM (imunoglobulina Ml Adu lti 0,4-2,8 o/I
Potasiu 3,6- 5,2 mmol/I
Lactat 0,5-2,2 mmol/I (sânqe venos intearal sau p l asmă)
••
LDH (lactico-dehidroge nază) Adulti s 248 U/I ~
Lipază s 59 U/I
Lp(a) (lipooroteină a) < 25 ma/dl ~
Maqneziu 0,65-1,05 mmol
=
Mioglobină < 110 un/I
~
Sodiu Ad ulţi 136- 148 mmol/I
Copii 130-145 mmol/I
Noradrena lină (P) 100-600 nQ/I; 0,59-3,54 nmol/I (în reoaus)
li!' ~
NSE (enolaza neuron-specifică) N < 12,5 uQ/I; zona qri < 25,0 uQ/I
Osmolaritate 280-300 mosmol/kq ~ ••
Parathormon (PTH-1) 15-65 nq/I;1,5-6,5 pmol/I
Fosfataza a l ca lin ă B 44-155 U/I; F 37-145 U/1 ~
Proca lcitonină (PCT) < 0,5 UQ/I =
PSA (antigen prostato-specifică) N < 2,5 uq/I; zona Qri < 10,0 uQ/I li! •li
Ren ină În decubit dorsal : 3-19 ng/I
În ortostatism: 5-40 ng/I ~ „•
sec (antiqen de carcinom scuamos) N < 2,5 µq/I; zona ari < 10 µq/I
T4 total (TT4) (tiroxina)
T4 liber
50-120 µg/I; 64-154 nmol/I
8- 18 na/I; 10-23 omoi/I
~ ••
T3 total (TT3)
T3 liber
TBG (qlobulină ce leag ă tiroxina)
0,8-1,8 µg/I; 1,2- 1,8 nmol/I
3,5-8,0 nq/I; 5,4- 12,3 omoi/I ••
Tra nsferină
13-30 mq/I; 220-510 nmol/I
220-370 mq/dl
„i
Saturatia transferinei
Triqliceride
16-450/o
< 200 mq/dl; < 2,3 mmol/I • „
Troponin ă Trop T: < o.oi µg/I
Trop I: indeoendent de metod ă
„„
TSH (hormonul tireo-stimulator) 0,3-4,0 mUl/I
Vit. A 20- 100 ua/dl ~ :I
Vit. B12 > 250 pq/I
Zinc 70-120 µq/d l; 6,7-18,4 µmol/I
Material: ser, dacă nu se speci fică altceva
~ • •
Vârsta: adulti, dacă nu se specifică altceva I! ...
Abrevieri: F= femei, M = bărbati, N= normal, P= plasmă, S= ser
E ... „
I!!
E
~
E '
E
 Colecţie pleural ă
Probă de uaminat: revărsat leural, ser
< 30 /I Pr~teine totale din rev!rsat > 30~/_l _ _ _ _ _- l
1-<_ 0 5 _ _ _ _ _--i_P_ro_teine toţale ~in revă_rsat/ser _ _ _
""""',_ > 0,5
1-<_ 2
_0_0_U-'-/_
I - - - --+-L_
DH _ din revărsat > 200___,
U/._1_ _ _ _- - 1
1-<_0""""',_
6 _ _ _ _ _--i_L_DH _ din revărsat/ser -+->_0
_,_6_ _ _ _ _ _--i
< 60 m /dl -+-C_o_les_t_
er_ol_ _ _ _ _ _ _ _ _ _._> 60 mJJ..lL - - - - - i
Transudat (cauză Probă de examinat: revărsat pleural Exudat (neoplasm?)
cardiacă
Ne ativ
Pozitiv
> 4,5 /I
t----'-~~-----i-
CYFRA 21 - 1 >20,9~
~~-----f-'"-
2-_micro9 IobuIină > 7,2 m..91!__ - - - - ;
Paraneo lazic

Hematolo ie
Hemoqlobină B 14,0-17,5; F 12- 15,5 (o/dl)
HbA1c (hemoqlobină ql i cozilată) 4-60/o
Methemoolobină 0,2- 1,00/o
Hematocrit B 42-50; F 37-45 (O/o)
Eritrocite B 4,3-5,6/pl; F 3,9-5,0/pl
MCV (volum mediu celular) 84-98 fi
MCH (cantitatea medie de hemoq l obină) 28-34 pq
MCHC (concentratia medie de hemocilobină) 32-36 ci/dl
Reticulocite 0,5-2,00/o
Leucocite 4-10/nl
Granulocite 50-80<\'o
Neutrofile 50-750/o
Neseomentate 3-50/o
Seqmentate 50-701\b
Eozinofile 2-40/o
Bazo file 0-10/o
Limfocite 25-40<\b
Limfocite B/T 100-430/ul / 720-2330/ul
T-heloer (CD4) B 430- 1010/ul ; F 500-1760/ul
T supresoare (COS) 170- 1050/µI
Raport CD4/CD8 0,9-3,6
Celule NK (natural killer) 100-430/ul
Monocite 1- 120/o
Trombocite 150-400/nl
Material: sânqe EDTA •material: sâ nge/ pl as m ă citrat
Coaqularea•
Antitrombina (AT) 10-15 Ul/I; 72- 1280/o fată de normal
Timpul de sângerare
după Marx (subacvatic) ~ 6 min
du pă Ivy/după Simpla te 2-7 min/3-9 min

•
BSG (VSH) după West (1h) B < 50 ani: :S 15 mm, > 50 ani : :S 20 mm
F < 50 ani: :S 30 mm, > 50 ani: :S 30 mm
Fibrino en 1,5-3,5 /I ; 4,4- 10,3 mol/I
D-dimeri
Ouick 70- 120%
28-40 sec

Glucoză 2,7-4,2 mmol/I; 49-76 mg/dl

Res ectiv - 70% din lucoza se rică
Lactat 2: 50 ani: 1,7-2,6 mmol/I; 15,5-23,6 mg/dl
16-50 ani: 1,5-2,1 mmol/I; 13,5-18,9 mg/dl
0,5-15 ani: 1,1 - 1,8 mmol/I; 9,9- 16,2 m /dl
Proteine totale
A lbumin ă
Raportul albuminei (LCR/ser) Vârstă
1 lun ă 15
6 luni 5
20ani 5
40ani 7
60ani 8
X 10-3
Pâ nă la 10/ â n ă la 20/ este 20
< 0,7
10-40 mg/I
0,5-6,0 mg/I
0,05-0,8 m /I
> 6 m /I
11 6- 127 mmol/I
Leucocite totale :S 4/ I; :S 12/3 celule
Limfocite 70- 1000/o
Monocite :S 30%
Presiunea LCR 60-200 mm H20 ; 5-15 mmH

Gaze sanguine
Valori normale Adulţi Unitate Sânge arterial Sânge amcste- Plasă/ser
cat venos
pH 7,37 -7,45 7,35-7,43 -
P02(presiune pa rti a lă 0 2) mm Ha 71- 104 36-44 -
pC02(presiune parţi a l ă C02) mmHg B 35-46 37-50 -
F 32-43
HCQ3- act. mm ol/I 21-26 21-26 21-28
BE(exces de baze) mmol/I -2 până la +3 -2 până la +3 -
HCOJ standard mmol/I 21-26 21-26 -
C02 total mmol/I 23-28 22-29 22-29
Saturatia în 02 % 95-98,5 70-80 -
Concentratia 0 2 ml/I 180-230 130-180 -
Hiat anionic mmol/I - - 7-16

•
I
T~
Urin ă
Adre nal ină s 27 mol/zi
Albumine Macroalbumine
Prima urină matinală
Urina 24 h
Aldosteron (24 h) (în funcţie de
dietă)
lobu lină

B < 7,5 mmol; F < 6,5 mmol

Di etă săracă în calciu: < 4,0 mmol
Clor (24 h) 110-260 mmol

Cortizol liber
Creatinină (24 h
Acid o-aminolevulinic
Do mina (24 h)
Glucoza Urină spontană: :s: 150 mg/I;
s 0,83 mmol/I
5-HIES (acid 5-0H indulacetic) (24 h) mol
·J Potasiu (24 h) 25-80 mmol

10-60
4-5 mmol (24 h)
Sodiu (24 h)
Noradrenalină (24 h)
Osmolalitate
Fosfat (24 h)
Porfobilino en mol (24 h)
Porfirine (24 h)
Proteine
Serotonina (24 h)
Uro orfirina
VMS (acid vanilmandelic) (24 h)
Volum (24h) Normal 600-1 800 ml; anurie < 100 ml; oligurie < 400 ml;
oliurie > 2 500 ml

Greutate umedă
Greutate uscată
Material adaptat după Matthias lmohl: Medicină de laborator, •formaMedia 2015.
 ~)
,

www.farm amedia.ro
I