Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cardiovascular
2020 – 2021 1
Ş.l. Dr. Daciana Nistor
CUPRINS
1. ELEMENTELE GRAFICE ALE UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE
1.1. Undele
1) Unda P
2) Complexul QRS
3) Unda T
4) Unda U
1.2. Segmentele
1) Segmentul PQ
2) Segmentul ST
1.3. Intervalele
1) Intervalul PQ/PR
2) Intervalul QT
3) Intervalul ST
4) Intervalul RR
2. EXERCIȚIU PRACTIC
3. PROBLEME CU CARACTER APLICATIV
4. ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE 2
OBIECTIVE
3
1. ELEMENTELE GRAFICE ALE UNEI ELECTROCARDIOGRAME
NORMALE
1.1. Unde - deflexiuni situate deasupra sau dedesubtul liniei izoelectrice,
caracterizate prin:
− formă
− sens: (+) dacă sunt situate deasupra liniei izoelectrice
(-) dacă sunt situate dedesubtul liniei izoelectrice
− durată - exprimată în sutimi de secundă
− amplitudine (mV) - suma aritmetică a componentelor (+) și (-)
1.2. Segmente - linia izoelectrică între 2 unde, caracterizată prin:
− poziția față de linia izoelectrică
− durată - exprimată în sutimi de secundă
1.3. Intervale - asocieri de unde și segmente, caracterizate prin:
− durată - exprimată în sutimi de secundă
4
1.1. UNDELE ECG
1) Unda P
• Sensul:
− (+) în majoritatea derivaţiilor (DI, DII, V4-6, aVF)
− (-) în aVR - unda de depolarizare se îndepărteză de electrodul R (+)
− uneori bifazică în V1 (electrodul explorator este plasat în dreptul atriilor)
• prima fază (+) este dată de depolarizarea AD
• a doua fază (-) este dată de depolarizarea AS
6
1) Unda P
Modificările patologice:
• În hipertrofiile atriale: unda P este mai amplă, cu durată mai mare și cu
aspect modificat:
a) Hipertrofia atrială dreaptă → unda “P pulmonară”:
- inaltă, ascutită, mai ales în derivaţiile drepte DII, DIII, aVF
- bifazică, cu porţiunea iniţială pozitivă mai amplă în V1
b) Hipertrofia atrială stangă → unda “P mitrală”:
− unda bifidă în derivaţiile stangi DI, aVL, V5, V6
− bifazică, cu porţiunea terminală negativă mai amplă în V1
7
1) Unda P
− În flutterul atrial: unda P este înlocuită de unde "F", regulate, "în dinţi de
fierăstrău"
8
2) Complexul QRS
9
2) Complexul QRS
10
2) Complexul QRS
• Sensul:
− prima undă negativă: unda Q
• durata < 0,04 s; dacă > 0,04 s → necroză
• amplitudinea < 1/4 R (DIII, aVF, V5-V6)
• absentă în V1-V4
− prima undă pozitivă: unda R, prezentă în majoritatea derivaţiilor
− cea de-a doua undă negativă sau prima negativă după R: unda S
I aVR
II aVL
III aVF
13
2) Complexul QRS
14
2) Complexul QRS
• Aspectul:
• monofazic (a), bifazic (b) şi (c) sau trifazic (d)
• aspect particular în derivaţiile precordiale → fenomenul de tranziţie:
amplit. undei R ↑ de la V1 la V6, iar amplit. undei S ↓ de la V1 la V6:
- în V1, V2: R (depol. VD) < S (depol. VS), nu există Q
- în V3, V4 (zona de tranziţie): R=S, nu există Q
- în V5, V6: R (depol. VS) >S (depol. VD), există Q (depol. SIV)
• Index Sokolov-Lyon:
− normal: SV2 + RV5 < 35 mm sau RV1 + SV6 < 10,5 mm
− utilizat în diagnosticul hipertrofiilor ventriculare
15
2) Complexul QRS
Modificările patologice:
• În hipertrofiile ventriculare: complexul QRS=0,10-0,12 s și aspect modificat
a) Hipertrofia ventriculară stângă (HVS)
− aspect “rS” în V1, V2 și aspect “Rs” în V5, V6
− Index Sokolov-Lyon: SV2 + RV5> 35 mm
− modificări ale fazei de repolarizare (unda T negativă, asimetrică şi
segment ST subdenivelat) în V5, V6
16
2) Complexul QRS
17
2) Complexul QRS
Modificările patologice:
• În blocurile de ramură dreaptă sau stângă: complexul QRS are aspectul
modificat similar cu cel din hipertrofiile ventriculare, dar cu durata > 0,12s
18
3) Unda T
Modificările patologice:
• ischemia:
− unda T ascuţită şi simetrică
− pozitivă în ischemia subendocardică
− negativă în ischemia subepicardică
20
3) Unda T
Modificările patologice:
• hipopotasemia: unde T aplatizate, subdenivelare de segment ST, apariţia
undelor U
• hiperpotasemia: T înalte şi ascuţite, aplatizarea undelor P, QRS lărgite,
intervale PQ alungite
21
3) Unda T
Modificările patologice:
• hipocalcemia: alungirea intervalului QT, supradenivelare de ST, aplatizarea
sau negativarea undei T
• hipercalcemia: scurtarea intervalului QT, complexe QRS ample,
supradenivelare de ST, apariţia undei J (unda Osborn = deflexiune
suplimentară apărută la joncţiunea dintre finalul complexului QRS şi debutul
segmentului ST), apariţia de unde U proeminente
22
4) Unda U
23
1.2. SEGMENTELE ECG
1) Segmentul PQ
• Semnificaţia: stadiul depolarizat atrial
• Durata: 0,06 - 0,12 s
Modificările patologice:
• este scurtat în sindromul de preexcitaţie
• este alungit în blocurile atrio-ventriculare
24
1.2. SEGMENTELE ECG
2) Segmentul ST
• Semnificaţia: ultima parte a depolarizării și începutul repolarizării ventriculare
• Durata: 0,05 - 0,15 s
• Poziţia faţă de linia izoelectrică: izoelectric (+/- 1 mm)
• Punctul J ("junction"):
− reprezintă sfârşitul depolarizării ventriculare
− este un reper esenţial pentru determinarea duratei QRS
− trebuie căutat după complexul QRS (punct de inflexiune) în zona de
tranziţie de la verticalitate la orizontalitate
Modificările patologice:
• în leziunea subepicardică: supradenivelare ST
• în leziunea subendocardică: subdenivelare ST
25
1.3. INTERVALELE ECG
1) Intervalul PQ/PR (iPQ/iPR)
• Semnificaţia:
− conducerea atrioventriculară (include depolarizarea atrială, conducerea
intraatrială, prin NAV şi prin sistemul His-Purkinje)
− unda P plus segmentul PQ (în lipsa undei Q se numeşte interval PR)
• Durata: 0,12 – 0,21 s
Modificări patologice:
• iPQ < 0,12 s în sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW): sindrom de
preexcitaţie în care miocardul ventricular este activat precoce prin fasciculul
Kent care face legătura directă între atrii și ventriculi, ocolind NAV
− scurtarea conducerii atrio-ventriculare iPQ redus
− modificarea secvenței de activare ventriculară generarea unei unde
pozitive la începutul undei R - unda delta alungirea complexului QRS
− modificarea repolarizării ventriculare (modificări de fază terminală)
26
1) Intervalul PQ/PR (iPQ/iPR)
27
1) Intervalul PQ/PR (iPQ/iPR)
− BAV de gradul II
• Mobitz I - alungirea progresivă a intervalului PR, până când o undă P este
blocată (intervalul cuprins între două unde P blocate = perioadă Luciani-
Wenckebach)
• Mobitz II - unde P blocate intermitent, sistematizat (raport fix
atrioventricular), iar intervalul PR al undelor P conduse este normal şi
constant
28
1) Intervalul PQ/PR (iPQ/iPR)
− BAV de grad III – niciun impuls atrial nu se transmite la ventriculi, astfel încât
nu există nicio legătură între undele P și complexele QRS disociatie atrio-
ventriculară
29
2) Intervalul QT
• Semnificaţia:
− cuprinde complexul QRS, segmentul ST și unda T
− depolarizarea şi repolarizarea ventriculară sistola electrică
ventriculară
• Durata:
− variază în funcţie de FC
− valorile se pot corecta în funcţie de FC (QTc), conform formulei Bazett:
QTc = QT(s)/√RR(s)
− valoarea normala a QTc este 0,35 - 0,45 s
Modificări patologice:
• interval QT scurt (A) – hipercalcemie
• interval QT lung: > 0,44 s la bărbaţi şi > 0,46 s la femei (B) - hipocalcemie,
congenital (sindrom de QT lung)
30
3)Intervalul ST
• Semnificaţie:
− cuprinde segmentul ST și unda T
− ultima fază a depolarizării ventriculare şi repolarizarea ventriculară (fază
terminală)
Modificări patologice = modificări de fază terminală:
• În cardiopatia ischemică (leziune și ischemie) apar modificări de fază
terminală discordante caracterizate prin segment ST denivelat în sens
opus față de sensul undei T:
− în leziunea și ischemia subepicardică apare supradenivelare de segment
ST și undaT negativă, amplă, simetrică
− în leziunea și ischemia subendocardică apare subdenivelare de segment
ST și undaT pozitivă, amplă, simetrică
• În tulburările de conducere ventriculară (blocuri de ramură, hipertrofii
ventriculare, sindromul WPW) apar modificări de fază terminală
concordante caracterizate prin subdenivelarea segmentului ST și undă T
negativă
31
4) Intervalul RR (iRR)
• Semnificaţie:
− este intervalul cuprins între două complexe QRS succesive
− durata unei revoluţii cardiace electrice
− util pentru determinarea FC:
60 60 1500
FC (b/min) = = =
iRR (s) iRR (mm) x 0,04 iRR (mm)
• Durată: variază invers proporţional cu FC (la FC=75 bpm, iRR=0,80 sec)
32
2. EXERCIȚIU PRACTIC
33
2. EXERCIȚIU PRACTIC
Unda P
Complex QRS
În derivațiile
membrelor
Complex QRS
În derivațiile
precordiale
Unda T
34
2. EXERCIȚIU PRACTIC
35
3. PROBLEME CU CARACTER APLICATIV
36
3. PROBLEME CU CARACTER APLICATIV
37
3. PROBLEME CU CARACTER APLICATIV
38
3. PROBLEME CU CARACTER APLICATIV
_
-90°
-60°
I
aVR aVL aVR aVL
-30°
0° I
II III
+30°
+120° +60°
+90°
+ III II
aVF aVF
• Pt. ca o undă să fie amplă pe o derivaţie, trebuie ca vectorul ce o
caracterizează să fie paralel cu derivaţia
• -60° corespunde cu derivaţia DIII vectorul este paralel cu DIII
• partea pozitivă a derivaţiei DIII are un ax de +120°
• partea negativă a derivaţiei DIII are un ax de -60°
• vectorul este îndreptat spre (–) derivaţiei unda este negativă raspuns
39
corect D
3. PROBLEME CU CARACTER APLICATIV
40
3. PROBLEME CU CARACTER APLICATIV
-90°
-60°
I
aVR aVL aVR aVL +
-30°
0° I
II III
+150° +30°
-
+120° +60°
+90°
III II
aVF aVF
• Pt. ca o undă să fie amplă pe o derivaţie, trebuie ca vectorul ce o
caracterizează să fie paralel cu derivaţia
• -30° corespunde cu derivaţia aVL vectorul este paralel cu aVL
• partea pozitivă a derivaţiei aVL are un ax de -30°
• partea negativă a derivaţiei aVL are un ax de +150°
• vectorul este îndreptat spre (+) derivaţiei unda este pozitivă raspuns41
corect B
3. PROBLEME CU CARACTER APLICATIV
4. Un bărbat de 65 de ani a suferit un accident de autoturism şi este
transportat în Serviciul de Urgenţă. Examenul fizic arată o tensiune
arterială de 160/80 mm Hg şi electrocardiograma de mai jos.
PQ
Raspuns corect C
45
4. ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE
Notă: întrebările marcate cu * au un singur răspuns corect, celelalte au 2 sau 3
răspunsuri corecte.
A. Reprezintă depolarizarea ventriculară
1. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte referitor la unda P normală:
A. Reprezintă depol. atrială care se face de sus în jos şi de la dr. la stg.
B. Se vede cel mai bine în derivaţiile precordiale
C. Se vede cel mai bine în derivaţia DII deoarece vectorul de depolarizare
atrială este paralel cu derivaţia DII
D. Este negativă în aVR deoarece vectorul de depolarizare atrială se
îndreaptă spre electrodul pozitiv al derivaţiei
A. Este obligatoriu pozitivă în aVR
48
4. ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE
51