EKG normal II

RECAP Forma: un vector paralel cu axa va determina o proiecie, respectiv o unda ampla; daca vectorul face unghi cu axa respectiva, proiecia lui, respectiv unda, depinde de mrimea unghiului; un vector perpendicular pe o axa se proiecteaz intr-un punct, deci nu va determina grafic o deflexiune Orientarea (sens): daca sensul vectorului este acelai cu cel al axei (in EKG intotdeauna de la la + atunci unda nregistrata de sistemul grafic este (+) adic deasupra liniei izoelectrice; daca sensul vectorului este opus cu cel al axei atunci proiecia lui se face pe partea negativa a axei si se nregistreaz grafic o unda negativa adic situata sub linia izoelectrica Marime (durata): Masurarea distantei dintre punctul de inceput si cel de sfarsit al undei/segmentului x durata

- FRONTAL-120 -150 -90 -60 -30

aVR
180 0

aVL

DI
+150 +30

+120
+90

+60

DIII

aVF

DII

Depolarizarea atriala - FRONTAL-120 -60 -30 aVL DI

AD
AD

AS

-150

P in aVR

aVR

180

vAD

+150

+30

DIII +120
V DEPOLARIZARE ATRIALA

aVF
+90

DII
+60

P in Avl,DI, DII, Avf, DIII

Depolarizarea atriala (II) -ORIZONTALDepol AS

Depol AS
Depol AD

Depol AD Depol ATRIALA

V6 V5

Depol ATRIALA

P in V1, V2 V1

V4

V1

V2

V3

P in V5, V6

Depolarizarea ventriculara

1 3D

3S 3Rez

Rezultanta tuturor vectorilor de depolarizare ventriculara = axa electrica a inimii sau axa electrica a complexului ventricular. Aceasta este orientata de sus in jos si de la dreapta la stanga

Depolarizarea ventriculara FRONTAL

VD
1

VS Depolarizare Septala DI

DI

1
q

aVF VD
2

1
aVF

R 2 R

VS Depolarzare Apicala DI

q
D I

2 R

aVF

aVF

VD

Depolarizarea ventriculara: FRONTAL (II)

VS PERETE LATERAL

DI q

3 R 3 R

aVF
VD

DI
LV

aVF

4
Depol BAZALA

DI q

4 R

aVF
aVF DI

Depolarizarea ventriculara
-120 -60

R
DI
aVL DI

-150
aVR

4
q

180

R
+150 +30

aVF

DIII +120

aVF
+90

DII +60

Depolarizarea ventriculara:
ORIZONTAL
VD 4 VS 3 2 V6 V5 R V6
V1

r S V1

V4
V1 V2

Repolarizarea ventriculara
VD
Unda T in aVR

VS
aVR

V de repolarizare

DI T in aVF aVF DII

T in DI

T in DII

Vectorul rezultant de repolarizare ventriculara este orientat de sus jos si de la dreapta stnga.

Aspecte normale, generale ale inregistrarii EKG

1. Ritmul normal = ritmul sinusal (RS) 2. Frecventa normala intre 60 100 batai/minut (aduli) 3. *Depolarizare atriala : unda P 4. Conducerea depolarizrii prin NAV: segmentul PR (sau PQ) 5. Conducerea stimulului de la NSA VV: intervalul PR (sau PQ) 6. Depolarizarea ventriculara: complexul QRS 7. Repolarizarea in faza initiala: *segmentul ST 8. Repolarizarea ventriculara finala: unda T 9. * intervalul QT = de la nceputul complexului ventricular pana la sfritul undei T

1. Ritmul sinusal
este prezent daca: 1. exista unda P de aspect sinusal (rotunjita): pozitiva in DII, DIII, aVF (derivatiile inferioare); negativa in aVR; 2. toate undele P ( depolarizari atriale) sunt urmate de complex QRS (depolarizare ventriculara) si in raport constant cu QRS pe tot traseul ( intervalele PP, PR si RR sunt constante) (PR): constant (VN= 0.12-0.20)* 3. frecventa cardiaca este intre 60 100 batai/minut (aduli) 4. Intervalul (PP) este regulat* NOTA: intervalul PR trebuie sa aib valori normale ( 0,12 - 0,20 in ritmul sinusal. Excepii: ritm sinusal + bloc atrioventricular gr.I sau RS+sd. de preexcitaie tip WPW sau LGL.

Ritm sinusal

Aspecte normale, generale ale inregistrarii EKG

1. Ritmul normal = ritmul sinusal (RS) 2. Frecventa normala intre 60 100 batai/minut (aduli) 3. *Depolarizare atriala : unda P 4. Conducerea depolarizrii prin NAV: segmentul PR (sau PQ) 5. Conducerea stimulului de la NSA VV: intervalul PR (sau PQ) 6. Depolarizarea ventriculara: complexul QRS 7. Repolarizarea in faza initiala: *segmentul ST 8. Repolarizarea ventriculara finala: unda T 9. * intervalul QT = de la nceputul complexului ventricular pana la sfritul undei T

2. Calcularea Frecventei

I. Verificam v: ( v=25mm/s 1mm=0.04 s; 5 mm=0.2s) II. Alegem D2 III. A. Ritm regulat (distantele dintre 2 R succesive sunt egale)

1. Metoda calcul simpla:

dist RR (masuram in s..1 complex (batai) 60s..x complexe (batai

X= 60x1/[RR]
2. 3. Metoda rapida*: 1500/[ RR] mm Metoda numararii patrate mari**: 300-150-100; 75-60-50

Regula de 1500

1 mm..0.04 s X mm..60s X= 60x1/0.04= 1500mm corespund la 60 Fc= ?QRS/60 Fc=1500/32=46

2. Calcularea Frecventei
B. Ritmul neregulat : se numra bataile pe un interval cat mai lung posibil Se face media intre 2 intervale RR

Regula de 10 s: Nr R in 10 sec x 6 Regula de 6 s*:Nr R in 6 sec x 10 Cand intre unde Rsimilare sunt 10 patrate mari=> Fc=30/min

Calcularea Frecventei

Aspecte normale, generale ale inregistrarii EKG

1. Ritmul normal = ritmul sinusal (RS) 2. Frecventa normala intre 60 100 batai/minut (aduli) 3. *Depolarizare atriala : unda P 4. Conducerea depolarizrii prin NAV: segmentul PR (sau PQ) 5. Conducerea stimulului de la NSA VV: intervalul PR (sau PQ) 6. Depolarizarea ventriculara: complexul QRS 7. Repolarizarea in faza initiala: *segmentul ST 8. Repolarizarea ventriculara finala: unda T 9. * intervalul QT = de la nceputul complexului ventricular pana la sfritul undei T

3. Unda P
Carcteristici ale undei P 1. Pozitia: inaintea QRS 2. Forma: rotunjita*/bifida 3. Durata: (D2**) =0.8-0.11s, < copii
1. 2. supraincarcare AS (P mitral) CI & TC supraincarcare AD (P pulmonar) &TS (effort fizic) pericardite, tt digitalic / obezitate,
P in V1, V2

P mitral in D1, D2

4. Amplitudine: (D2)=0.2mV

5. Axa: N: pozitiva in D1***,aVF

4. Segmentul [PQ]

Carcteristici ale [PQ]: 1. Pozitia: sfarsitul P-inceputul q 2. Forma: segment pe linia izoelectrica* 3. Durata: (D2) =0.04-0.10s
BATRANI/ TC AV, ischemie jonctionala

4. Amplitudine: 0 5. Axa: -

5.Intervalul PQ (PR)

Reflecta timpul necesar conducerii stimulului de la NS jonctiunea sistemului de conducere cu septul VV Carcteristici ale (PQ)/(PR): 1. Pozitia: inceputul P-inceputul q (unda P+ [PQ]) 2. Forma: segment pe linia izoelectrica 3. Durata:*=0.12-0.20s 4. Amplitudine: 0 5. Axa: -

6. Complexul QRS
Nomenclatura:
Undele ample litere mari, undele de amplitudine mica litere mici. *Daca exista aparent 2 unde de acelai sens (+ +, - -) se considera unde separate daca

incizura dintre ele depaseste in sens opus linia izoelectrica;

**daca nu, se considera o unda R/ S ( dup caz ) unica si incizata.

6. Complexul QRS
Caracteristici:
1. Pozitia: urmeaza depolarizarii atriale ([PQ]) 2. Forma: triunghiulara, cu pante abrupte si varfuri ascutite 3. Durata*: 0.06-0.10s
TADI : timpul de conducere in grosimea IV1, V2- VD ( 0,03 s), iV5, V6 -VS ( 0,05)

deflexiune intrinsecoida

TADI*

6. Complexul QRS
Caracteristici:
4. Amplitudinea
~ derivaii, vrsta; ~ axa anatomica a inimii.

VN: frontal: unda R < 20mm

in D3 R < 18mm in aVL R < 12mm

orizontal:
V1: r min (< 5 mm) V5: R max (< 25 mm) V2: S max (<25 mm) NB: V1: r/S < 1 V5: R/s > 1

6. Complexul QRS

unda q: criterii de N: 1. Durata < 0,04 2. A: q< 25% R din acelasi QRS 3. V4-V6 : < 3 mm

6. AXA Complexul QRS

6. Axa QRS N: 0+90 Calcularea axei : plan frontal Nomenclatura complexelor:

QRS echidifazic

Segmentul ST

Carcteristici ale (ST) 1. Pozitia: sfritul undei S* nceputul undei T 2. Forma: N: segmentul izoelectric N: ST subdenivelari <0.5 mm N: supradenivelari <2 mm (V1-V2)

Unda T
Pozitia: Forma rotunjita, asimetrica *(lenta; : rapida )
frontal: deriv inf & stg: +/ aVR: orizontal: majoritatea:+/ V1, V2, V3:-

Durata* 0,15 0,30 s. Amplitudinea: 2 6 mm (< 10 mm)

T> R/2: hipervoltata: +SNV PS/ ischemie, HK T<R/4: hipovoltata: tt digitalic, supraincarcari VV

Axa undei T : intre 0 si 90, (frecvent in poziie intermediara)

Intervalul qT

sistola electrica ventriculara Pozitia: nceputul undei q si sfritul undei T Forma: Durata: ~Fc => interpretata in raport cu aceasta formule de calcul:
QTc = QT/radical RR (Bazett) QTlc (Framingham) = QT + 0.154 (1-RR) (***lc = corecie lineara) QTc (Friderica) = QT/ (Valoare normala <0.44)

Aspecte normale, generale ale inregistrarii EKG

1. Ritmul normal = ritmul sinusal (RS) 2. Frecventa normala intre 60 100 batai/minut (aduli) 3. *Depolarizare atriala : unda P 4. Conducerea depolarizrii prin NAV: segmentul PR (sau PQ) 5. Conducerea stimulului de la NSA VV: intervalul PR (sau PQ) 6. Depolarizarea ventriculara: complexul QRSAXA QRS 7. Repolarizarea in faza initiala: *segmentul ST 8. Repolarizarea ventriculara finala: unda T 9. * intervalul QT = de la nceputul complexului ventricular pana la sfritul undei T

6. AXA Complexul QRS

6. Axa QRS N: 0+90 Calcularea axei : plan frontal Nomenclatura complexelor:

QRS echidifazic

- FRONTAL-120 -150 -90 -60 -30

aVR
180 0

aVL

DI
+150 +30

+120
+90

+60

DIII

aVF

DII

Calcularea axei QRS (I.complex echidifazic)

DIII = > A/ aVR

Calcularea axei QRS (II.fara complex echidifazic)

Calcularea axei QRS (II.fara complex echidifazic)

Pasul 1: aspectul QRS in DI si aVF:

QRS: + in DI & + aVF => axa QRS (0; +90) QRS: +in DI & - in aVF => axa QRS (0; -90) = deviere axiala stnga (DAS) QRS: - in DI & + in aVF => axa QRS (+90; 180) = deviere axiala dreapta (DAD) QRS: - in DI & in aVF => axa QRS ( -90; 180) = deviere axiala dreapta extrema (antiapicala) (DADE)

Calcularea axei QRS (II.fara complex echidifazic)

Calcularea axei QRS (II.fara complex echidifazic)

DI

Pas 1:

aVF

+90 QRS- pozitiv in DI & aVF => axa QRS: 0 - ( + 90)

Calcularea axei QRS (II.fara complex echidifazic)

Calcularea axei QRS (II.fara complex echidifazic)

aVR DI 0

+30 DIII +120 aVF

+90

(1) Axa QRS intre 0 - (+ 90) (2) Axa QRS intre (+ 90 )- (+30 )

Calcularea axei QRS (II.fara complex echidifazic)

Calcularea axei QRS (II.fara complex echidifazic)

aVL

-30

DI

DII aVF +60

+90

Pasul 3: 1+ 2 axa electrica a QRS (+30;+90)

b. D2 & aVL:

Calcularea axei QRS (II.fara complex echidifazic)

aVR aVL

-30

DI 0
+30

+120
DIII aVF +90 DII

+60

1+ 2+ 3=> Axa QRS : (+60;+90)

Analiza ECG:
1. 2. 3. Ritmul: exista ritm sinusal normal? Daca nu, cel fel de ritm exista? Frecventa cardiaca (calculata): valori normale? mai mica/ mai mare? Unda P: aspect general: e unda P sinusala/de alt tip?; durata undei P, amplitudinea, +/- axa electrica. 4. Segmentul PQ: este izoelectric? Are lungime constanta pe tot traseul? Durata. 5. Intervalul PQ: are lungime constanta pe tot traseul? Are durata normala? 6. Complexul QRS: aspect general: morfologie normala/patologica; durata QRS, TADI in V1, V2, V5, V6; amplitudinea complexului, indici de amplitudine ( ex. White-Block, Sokolow-Lyon); calcularea axei electrice a QRS; exista unde Q patologice? 7. Segmentul ST: este izoelectric/ supradenivelat/subdenivelat? 8. Unda T: aspect general: e rotunjita, asimetrica/ ascuita si simetrica? Durata, amplitudine, ax electric. E concordanta cu complexul ventricular? 9. Unde u? 10. Durata intervalului QT (calcularea QT corectat)

sfarsit