Electrocardiografie

Asist. Univ. Dr. Mihaela Popescu

Catedra de Cardiologie Spitalul Universitar de
Urgenta Elias
Ritm???
+90
DETERMINAREA AXEI QRS
DETERMINAREA AXEI QRS
+75
DETERMINAREA AXEI QRS
+15
DETERMINAREA AXEI QRS
0
DETERMINAREA AXEI QRS
Indeterminabila!
CUPRINS
ECG normal
Notiuni de baza Vectori/ Derivatii Interpretarea sistematica a EKG-ului normal
EKG patologic 1
Supraincarcarea atriala, hipertrofia ventriculara Ischemia si infarctul miocardic
EKG patologic II
Sdr de preexcitatie Displazia aritmogena de ventricul drept Electrogeneza undelor pe EKG
EKG patologic IV -Entitati particulare EKG patologic III
Tulburari de ritm
Sdr Brugada
Sdr de QT lung/scurt Tulburari de conducere Supraventriculare Ventriculare
Interpretarea sistematica a EKG-ului normal Componenta unui traseu ECG ECG normal: Electrogeneza undelor pe ECG Segmente/ Intervale Electrozi/ derivaii Convenii n electrocardiografie
Principiu
Definitie
Depolarizarea fiziologica a miocardului
OBIECTIVE
DEFINIIE
Electrocardiograma - inregistrare grafica a diferenelor de potenial din cmpul electric al inimii n cursul ciclului cardiac Pe electrocardiograma de suprafata- doar activitatea electrica, nu cea mecanica ECG-ul surprinde doar curentii extracelulari generati de miocardul de lucru, nu si activitatea tesutului excitoconducator
nregistrarea grafic a activitii electrice a inimii, prin intermediul unor electrozi pozitionati pe tegument.

PRINCIPIU
Exces de sarcini pozitive pe versantul extern Exces de sarcini negative pe versantul intern Membrana polarizata in repaus
Depolarizarea inverseaza
polaritatea
PRINCIPIU
Unda de depolarizare care se indreapta spre + genereaza o unda pozitiva Unda de repolarizare care se indreapta spre + genereaza o unda negativa In lipsa diferentei de potential se genereaza o linie izolelectrica
Electrod
pozitiv
Voltmetru
Electrod
negativ
depolarizare
repolarizare
PRINCIPIU
Inima in curs de depolarizare dipol electric Prin conventie fiecarui dipol electric ii corespunde un vector Vectorii electrici sunt orientati de la polul negativ spre cel pozitiv Mediul intern - bun conducator electric Dimensiunea vectorului depinde de diferenta de potential
PRINCIPIU
Dipolul cardiac
PRINCIPIU


Proiectia unui vector are dimensiuni diferite in functie de pozitia fata de axa de proiectie


In practica ECG, axa este una dintre derivatii
ELECTROZI/ DERIVATII
Derivaii n plan frontal
derivaii bipolare: DI, DII, DIII derivaii unipolare: aVL, aVR, aVF
Derivaii n plan orizontal
Derivaii unipolare: V1-V6
ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatiile bipolare
ale membrelor
Derivatie= pozitie a electrozilor
utilizata pentru inregistrarea
ECG
ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatiile bipolare
ale membrelor
ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatii in plan frontal
ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatii in plan frontal
ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatii in plan frontal
ELECTROZI/ DERIVATII
Sectiune
transversala
Derivatii precordiale
ELECTROZI/ DERIVATII
I lateral aVR V1 septal V4 anterior
II inferior aVL lateral V2 septal V5 lateral
III inferior aVF inferior V3 anterior V6 lateral
CONVENII N INTERPRETAREA ECG
CARACTERISTICILE UNDELOR
Durata
depinde de viteza cu care se deruleaza hartia de inregistrare depinde de diferenta de potential
Morfologie
depinde de structura care se depolarizeaza, de viteza cu care se propaga unda de depolarizare.
Amplitudine
DEPOLARIZAREA FIZIOLOGICA
COMPONENTA UNUI TRASEU
ECG
UNDE: P, Q, R, S, T

SEGMENTE: ST

INTERVALE: PR, RR, QT
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
DEPOLARIZAREA
ATRIALA
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
DEPOLARIZAREA
ATRIALA
Unda P = depolarizarea ambelor atrii
Pozitiva in DII, DIII, aVL, aVF, V5, V6
Negativa in aVR
Bifazica in V1
Morfologie:= unda rotunjita
Durata = 0,10 sec.
Amplitudine = 0,25 mV/ 2,5 mm
(1mV=10mm)
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Derivatii speciale pentru decelarea undei P derivatiile Lewis
Conducerea nodala
segmentul PQ
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Segment PQ = 0.02 0.12 s
Interval PQ = 0.12s 0.20 s


ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Depolarizarea ventriculara
Activarea septala
- unda r in V1, V2
- unda q in DI, aVL, V5, V6
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Depolarizarea ventriculara
Activarea ventriculilor
- unda S in V1, V2
- unda R in DI, aVL, V5, V6
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Depolarizarea ventriculara
Depolarizarea bazei VS
- incheie unda S in V1, V2
- s in DI, aVL, V5, V6
NOMENCLATURA
Unda Q
Prima unda negativa
Unda R
Prima unda pozitiva
Unda S
Prima unda negativa dupa unda R
Durata: < 0.04 s A doua unda pozitiva este numita R Durata: < 0.03 0.04 s; Amplitudine: < R wave, < 0.2 0.3 mV exceptie: in derivatiile V1, V2 orice Q este anormal
Morfologia complexului QRS in
derivatiile precordiale
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG



Repolarizarea ventriculara si unda T
Vectorul de repolarizare -aceeasi orientare ca vectorul de depolarizare Segment ST ventriculi complet depolarizati
Repolarizarea ventriculara
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Amplitudine: ideal 1/3 R, considerat
normal intre R R
aceeasi polaritate ca a complexului
QRS care o precede
morfologie: rotunda, asimetrica


Unda U
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Vizibila uneori dupa unda T
Cel mai evidenta in V2-V3
<1/3 din unda T
Datorata probabil celulelor M
miocardice si postdepolarizarilor


CORESPONDENTA ECG - POTENTIAL DE
ACTIUNE
Complex QRS = Faza 0 si 1 Unda T= Faza 3 Segment ST = Faza 2
Interval TQ = Faza 4
INTERPRETAREA SISTEMATICA A TRASEULUI
ECG
Calibrarea Calcularea frecventei Determinarea axei electrice a inimii Stabilirea ritmului Analiza undelor: durata, amplitudine, morfologie Analiza intervalelor: durata Analiza segmentelor: devieri de la linia izoelectrica
CALIBRAREA
CALIBRAREA
CALIBRAREA
CALIBRAREA
CALIBRAREA
STABILIREA RITMULUI
2. Ritm regulat sau ritm neregulat?
3.Exista unde p ?
1.Care este pace-makerul care generaza ritmul?
STABILIREA RITMULUI
Ritm sinusal
Frecventa: 60-100bpm
Regulat (variatii sub 10%)
Ritm nodal
Superior Inferior
Ritm ventricular
Disociatie atriventriculara Ritm idioventricular
Mijlociu
Unda p cu morfologie constanta (DII : < 2,5 mm, <0.11s)
STABILIREA RITMULUI
Variante fiziologice:
Bradicardie sinusala
Tahicardie sinusala
Aritmie sinusala
DETERMINAREA AXEI QRS
Axa QRS se determina doar in derivatiile standard Vectorul mediu QRS se gaseste in planul frontal Este suma vectorilor instantanei de depolarizare septala , apicala, a peretilor liberi si a bazei
DETERMINAREA AXEI QRS
Metoda geometrica Metoda inspectiei
DETERMINAREA AXEI QRS
DETERMINAREA AXEI QRS
DETERMINAREA AXEI QRS
ANALIZA INTERVALELOR
<0.12s 0.12- 0.20s > 0.20s
Sdr de preexcitatie Normal Blocuri
atrioventriculare
Interval PR
Interval QT
<0.36 s 0.36-0.44 s >0.44 s
Sdr de QT scurt Normal Sdr de QT lung
Intervalul QT
Intervalul QT este invers proportional cu frecventa
cardiaca:
QT se scurteaza la frecventa cardiaca inalta
QT se prelungeste la frecventa cardiaca joasa
Cum se masoara intervalul QT
In D II sau V5-6
Corectarea intervalului QT la frecventa
Intervalul QT corectat (QTc) estimeaza intervalul QT la
frecventa cardiaca de 60 bpm.
Formula Bazett: QTC = QT / RR
Formula Fredericia: QTC = QT / RR 1/3
Formula Framingham: QTC = QT + 0.154 (1 RR)
Formula Hodges: QTC = QT + 1.75 (AV 60)


COMPLEXUL QRS
<0.10 s 0.10 -0.12 s > 0.12 s
Normal Bloc incomplet de
ramura
Bloc complet de ramura
Ritm jonctional/
ventricular
VARIANTE DE NORMAL
Profil infantil- unde T negative V1-V2
Unda Q pozitionala in DIII- dispare in inspir
Supradenivelare ST V2-V3
Supradenivelarea din repolarizarea precoce
UTILIZARE
ECG de repaus Test ECG de efort Holter ECG Monitorizare ECG (post/intraoperator, terapie intensiva) Studii electrofiziologice
Va multumesc