Electrocardiografie

Asist. Univ. Dr. Mihaela Popescu

Catedra de Cardiologie Spitalul Universitar
Urgenta Elias
Ritm???
Ritm???
DETERMINAREA AXEI QRS

+90
DETERMINAREA AXEI QRS

+75
DETERMINAREA AXEI QRS

+15
DETERMINAREA AXEI QRS

0
DETERMINAREA AXEI QRS

Indeterminabila!
 CUPRINS
ECG normal
Notiuni de baza Vectori/ Derivatii
Electrogeneza undelor pe EKG
Interpretarea sistematica a EKG-ului normal

EKG patologic 1
Supraincarcarea atriala, hipertrofia ventriculara
Ischemia si infarctul miocardic

EKG patologic II
Tulburari de ritm
Supraventriculare
Ventriculare

EKG patologic III

Tulburari de conducere

EKG patologic IV -Entitati particulare

Sdr de preexcitatie
Sdr Brugada
Sdr de QT lung/scurt
Displazia aritmogena de ventricul drept
 OBIECTIVE

Definitie
Principiu
Electrozi/ derivaii
Convenii n electrocardiografie
Depolarizarea fiziologica a miocardului
Componenta unui traseu ECG
ECG normal:
Electrogeneza undelor pe ECG
Segmente/ Intervale
Interpretarea sistematica a EKG-ului normal
 DEFINIIE
nregistrarea grafic a activitii electrice a inimii, prin
intermediul unor electrozi pozitionati pe tegument.

Electrocardiograma - inregistrare grafica a diferenelor de

potenial din cmpul electric al inimii n cursul ciclului cardiac

Pe electrocardiograma de suprafata- doar activitatea electrica, nu

cea mecanica

ECG-ul surprinde doar curentii extracelulari generati de

miocardul de lucru, nu si activitatea tesutului excitoconducator
 PRINCIPIU

Exces de sarcini
pozitive pe
versantul extern

Membrana
polarizata
in repaus
Exces de sarcini
negative pe
versantul intern
Depolarizarea inverseaza
polaritatea
 PRINCIPIU

Voltmetru Unda de depolarizare

Electrod care se indreapta spre +
negativ genereaza o unda
Electrod pozitiva
pozitiv

depolarizare In lipsa diferentei de

potential se genereaza o
linie izolelectrica

Unda de repolarizare care

se indreapta spre +
repolarizare genereaza o unda
negativa
 PRINCIPIU
Mediul intern - bun conducator electric

Inima in curs de depolarizare dipol electric

Prin conventie fiecarui dipol electric ii corespunde un

vector

Vectorii electrici sunt orientati de la polul negativ spre cel

pozitiv

Dimensiunea vectorului depinde de diferenta de potential

 PRINCIPIU

Dipolul cardiac
PRINCIPIU

Proiectia unui vector are

dimensiuni diferite in functie de
pozitia fata de axa de proiectie

In practica ECG, axa este

una dintre derivatii
 ELECTROZI/ DERIVATII

derivaii bipolare:
Derivaii DI, DII, DIII
n plan derivaii unipolare:
frontal aVL, aVR, aVF

Derivaii
Derivaii unipolare: V1-V6
n plan
orizontal
 ELECTROZI/ DERIVATII

Derivatiile bipolare
ale membrelor

Derivatie= pozitie a electrozilor

utilizata pentru inregistrarea ECG
 ELECTROZI/ DERIVATII

Derivatiile bipolare
ale membrelor
 ELECTROZI/ DERIVATII

Derivatii in plan frontal

 ELECTROZI/ DERIVATII

Derivatii in plan frontal

 ELECTROZI/ DERIVATII

Derivatii in plan frontal

 ELECTROZI/ DERIVATII

Derivatii precordiale

Sectiune
transversala
ELECTROZI/ DERIVATII
I lateral aVR V1 septal V4 anterior

II inferior aVL lateral V2 septal V5 lateral

III inferior aVF inferior V3 anterior V6 lateral

CONVENII N INTERPRETAREA ECG
CARACTERISTICILE UNDELOR

depinde de viteza cu care se

Durata deruleaza hartia de
inregistrare

depinde de diferenta de
Amplitudine potential

depinde de structura care

se depolarizeaza, de
Morfologie viteza cu care se propaga
unda de depolarizare.
DEPOLARIZAREA FIZIOLOGICA
 COMPONENTA UNUI TRASEU ECG
UNDE: P, Q, R, S, T

SEGMENTE: ST

INTERVALE: PR, RR, QT

ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
DEPOLARIZAREA ATRIALA
 ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
DEPOLARIZAREA ATRIALA
Unda P = depolarizarea ambelor atrii
Pozitiva in DII, DIII, aVL, aVF, V5, V6
Negativa in aVR
Bifazica in V1
Morfologie:= unda rotunjita
Durata = 0,10 sec.
Amplitudine = 0,25 mV/ 2,5 mm (1mV=10mm)
 ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Derivatii speciale pentru decelarea undei P derivatiile Lewis
 ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Conducerea nodala segmentul PQ

Segment PQ = 0.02 0.12 s

Interval PQ = 0.12s 0.20 s
 ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Depolarizarea ventriculara

Activarea septala
- unda r in V1, V2
- unda q in DI, aVL, V5, V6
 ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Depolarizarea ventriculara
Activarea ventriculilor
- unda S in V1, V2
- unda R in DI, aVL, V5, V6
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Depolarizarea ventriculara
Depolarizarea bazei VS
- incheie unda S in V1, V2
- s in DI, aVL, V5, V6
 NOMENCLATURA
Prima unda negativa
Durata: < 0.03 0.04 s;
exceptie: in derivatiile V1, V2 orice Q este anormal
Unda Q Amplitudine: < R wave, < 0.2 0.3 mV

Prima unda pozitiva

A doua unda pozitiva este numita R
Unda R

Prima unda negativa dupa unda R

Durata: < 0.04 s
Unda S
 NOMENCLATURA

R r qR qRs Qrs QS

Qr Rs rS qs rSr rSR
Morfologia complexului QRS in
derivatiile precordiale
ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG

Repolarizarea
ventriculara si unda T
Vectorul de
repolarizare -aceeasi
orientare ca vectorul de
depolarizare
Segment ST
ventriculi complet
depolarizati
 ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG

Repolarizarea ventriculara
Amplitudine: ideal 1/3 R, considerat

normal intre R R
aceeasi polaritate ca a complexului QRS

care o precede
morfologie: rotunda, asimetrica
 ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG
Unda U
Vizibila uneori dupa unda T

Cel mai evidenta in V2-V3

<1/3 din unda T

Datorata probabil celulelor M miocardice

si postdepolarizarilor
CORESPONDENTA ECG - POTENTIAL DE
ACTIUNE

Complex QRS = Faza 0 si

1
Segment ST = Faza 2
Unda T= Faza 3
Interval TQ = Faza 4
INTERPRETAREA SISTEMATICA A TRASEULUI
ECG
Calibrarea

Calcularea frecventei

Determinarea axei electrice a inimii

Stabilirea ritmului

Analiza undelor: durata, amplitudine, morfologie

Analiza intervalelor: durata

Analiza segmentelor: devieri de la linia izoelectrica

CALIBRAREA
CALIBRAREA
CALIBRAREA
CALIBRAREA
CALIBRAREA
 STABILIREA RITMULUI
1.Care este pace-makerul care generaza ritmul?
2. Ritm regulat sau ritm neregulat?

3.Exista unde p ?
 STABILIREA RITMULUI

Frecventa: 60-100bpm
Ritm Regulat (variatii sub 10%)
Unda p cu morfologie constanta (DII : < 2,5 mm,
sinusal <0.11s)

Superior
Ritm nodal Mijlociu
Inferior

Ritm Disociatie atriventriculara

ventricular
Ritm idioventricular
 STABILIREA RITMULUI

Variante fiziologice:
Bradicardie sinusala
Tahicardie sinusala
Aritmie sinusala
DETERMINAREA AXEI QRS

Axa QRS se determina doar in derivatiile standard

Vectorul mediu QRS se gaseste in planul frontal

Este suma vectorilor instantanei de depolarizare septala , apicala, a peretilor liberi si a bazei
DETERMINAREA AXEI QRS

Metoda
geometrica

Metoda
inspectiei
DETERMINAREA AXEI QRS
DETERMINAREA AXEI QRS
DETERMINAREA AXEI QRS
 ANALIZA INTERVALELOR
Interval PR
<0.12s 0.12- 0.20s > 0.20s

Sdr de preexcitatie Normal Blocuri

atrioventriculare

Interval QT
<0.36 s 0.36-0.44 s >0.44 s

Sdr de QT scurt Normal Sdr de QT lung

 Intervalul QT

Intervalul QT este invers proportional cu frecventa cardiaca:

QT se scurteaza la frecventa cardiaca inalta
QT se prelungeste la frecventa cardiaca joasa
Cum se masoara intervalul QT
In D II sau V5-6
Corectarea intervalului QT la frecventa
Intervalul QT corectat (QTc) estimeaza intervalul QT la
frecventa cardiaca de 60 bpm.
Formula Bazett: QTC = QT / RR
Formula Fredericia: QTC = QT / RR 1/3
Formula Framingham: QTC = QT + 0.154 (1 RR)
Formula Hodges: QTC = QT + 1.75 (AV 60)
 COMPLEXUL QRS

<0.10 s 0.10 -0.12 s > 0.12 s

Normal Bloc incomplet de Bloc complet de ramura

ramura Ritm jonctional/ ventricular
 VARIANTE DE NORMAL

Profil infantil- unde T negative V1-V2

Unda Q pozitionala in DIII- dispare in inspir
Supradenivelare ST V2-V3
Supradenivelarea din repolarizarea precoce
 UTILIZARE

ECG de repaus

Test ECG de efort

Holter ECG

Monitorizare ECG (post/intraoperator, terapie intensiva)

Studii electrofiziologice
Va multumesc