TOPOGRAFIA CRANIO-ENCEFALICA

Din punct de vedere topografic spațiul din cutia craniană

o Loja cerebrală
o Loja hipofizară
o Loja istmului encefalic
o Loja cerebeloasă

LOJA CEREBRALĂ
REGIUNEA FRONTALĂ

o LIMITE:
 MEDIAL : COASA CREIERULUI
 INFERIOR : ETAJUL ANTERIOR AL ENDOBAZEI
 ANTERIOR , LATERAL : SCUAMA FRONTALULUI
o CONȚINUT:
 LOB FRONTAL ȘI CORN ANT, CISTERNA OPTOCHIASMATICĂ ȘI SYLVIANĂ
 ARTERA CEREBRALĂ ANTERIOARĂ, A CEREBRALĂ MEDIE ȘI COMUNICANTA ANT
 N OLFACTIV ȘI N OPTIC

REGIUNEA PARIETO -OCCIPITALĂ

o LIMITE:
 ANTERIOR : SCIZURA CENTRALĂ R ONALDO
 INFERIOR : SCIZURA LATERALĂ SYLVIUS
 MEDIAL : COASA CREIERULUI
 POSTERIOR : CORTUL CEREBELULUI
o CONȚINE :
 LOBUL PARIETAL ȘI OCCIPITAL
 RAMURI ARTERIALE CEREBRALE ANTERIOARE MIJLOCII ȘI POST ( REG PROPICE
RAMOLISMELOR ISCHEMICE )

REGIUNEA TEMPORO-SFENOIDALĂ SAU FOSA CEREBRALĂ MIJLOCIE

o LIMITE:
 ANTERIOR : ARIPA MICĂ A SFENOIDULUI
 POSTERIOR : MARGINEA SUPERIOARĂ A STÂNCII TEMPORALULUI
o CONȚINUT:
 RĂDĂCINILE TRIGEMENULUI ȘI GGL G ASSER IN CAVUM MEKEL
 RAMURILE TRIGEMENULUI ( OFTALMIC , MAXILAR, MANDIBULAR)
 SINUSURILE CAVERNOASE CU ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ ȘI NERVUL ABDUCENS ÎN
INTERIOR
 N III, IV, VI

1
  N PIETROȘI – LOB TEMPORAL , CORN INF , RAM ART CEREBRALE MIJLOCII ȘI POST
 SINUS TRANSVERS , SINUS DREPT , CONFLUENTUL G ALIEN
o RAPORTURI: URECHEA MEDIE , ORBITA, FOSA INFRATEMPORALĂ ȘI PTERIGOPALATINĂ

REGIUNEA LATEREMISFERICĂ

o LIMITE: FORAMEN CAECUM , PROTUBERANȚA OCCIPITALĂ INTERNĂ, ÎNTRE BOLTA CRANIANĂ ȘI CORPUL
CALOS
o CONȚINUT: COASA CREIERULUI ȘI SINUSURILE LONGITUDINALE

LOJA HIPOFIZARĂ OSTEOFIBROASĂ

o CONȚINUT:
 HIPOFIZA
 CISTERNA SUBARAHNOIDIANĂ HIPOFIZARĂ
 RAMURI DIN CAROTIDA INTERNĂ
 AFLUENȚI AI SINUSULUI CORONAR ȘI AI CELUI CAVERNOS
o RAPORTURI
 SUPERIOR : BAZA ENCEFALULUI , CHIASMA OPTICĂ , PLANȘEUL VENTRICULULUI III,
ARTERA OFTALMICĂ , A CEREBRALĂ ANT ȘI MIJLOCIE , A COMUNICANTĂ POST
 INFERIOR : SINUS PARANAZAL SFENOID

LOJA ISTMULUI CEFALIC

o SPAȚIU OSTEOFIBROS , ÎNTRE PROCESUL BAZILAR OCCIPITAL ȘI MARGINEA LIBERĂ A CORTULUI
CEREBELULUI DE APROX 30-50 MM
o CONȚINUT : MEZENCEFAL , CU APEDUCTUL SYLVIUS, N III ȘI N IV

LOJA CEREBELOASĂ
o ÎNTRE ETAJUL POST AL ENDOBAZEI ȘI CORTUL CEREBELULUI

REGIUNEA ORIFICIULUI OCCIPITAL MARE DE TRECERE ÎNTRE CANALUL RAHIDIAN ȘI CRANIU SITUAT ÎN CADRUL
OSTEOFIBROS ÎNTRE FORAMEN MAGNUM ȘI ATLAS

o CONȚINUT:
 A VERTEBRALE
 BULB CISTERNA PERIBULBARĂ TRAVERSATĂ DE A VERTEBRALE , N XI, N XII
 VERMISUL CEREBELOS
 A CEREBELOASE INF

2
REGIUNEA CEREBELOASĂ ÎNTRE SCUAMA OCCIPITALULUI ȘI CORTUL CEREBELULUI

o CONȚINE :
 SINUS PIETROS SUP
 SINUS TRANSVERS
 SINUS DREPT
 ART CEREBELOASE
 CISTERNA CEREBELOASĂ POST SUP

REGIUNEA PONTO-CEREBELOASĂ

o LIMITE:
 ANT- SUP : LAMA PATRULATERĂ , FAȚA POSTERO -SUPERIOARĂ A STÂNCII
TEMPORALULUI
 POST : BULBUL , PUNTEA, PEDUNCULII CEREBELOȘI MIJLOCII , EMISFERELE CEREBELOASE
 ÎNTRE PEREȚI – UNGHI DIEDRU ÎNGUST CU VASE ȘI NERVI
o CONȚINUT:
 CISTERNA PONTOCEREBELOASĂ ȘI PONTINĂ
 PARTE DIN SINUS CAVERNOS, N VI
 N VII, N VIII
 N IX, N X, NXI
 A BAZILARĂ ȘI RAM SALE , ARTERELE CEREBELOASE

3
REGIUNEA CERVICALĂ POSTERIOARĂ
o LIMITE
 SUPERIOR : PROTUBERANȚA OCCIPITALĂ EXTERNĂ
 INFERIOR : LINIA CE TRECE PRIN VÂRFUL LUI C 7
 LATERAL : MARGINILE LAT ALE MUȘCHIULUI TRAPEZ
o STRATIGRAFIE
 PLAN CUTANAT : BOGAT ÎN GLANDE SEBACEE ȘI FOLICULI PILOȘI – FOLICULITE, FURUNCULE
 PLAN SUBCUTANAT :
 TRABECULE CONJUNCTIVE SUPERIOR , ȚESUT ADIPOS INFERIOR
 SUPERIOR DE O PARTE ȘI DE ALTA A LINIEI MEDIENE : NERVUL OCCIPITAL MARE AL LUI ARNOLD
 PLAN FASCIAL : FASCIA MUȘCHIULUI TRAPEZ (LAMA SUP A FASCIEI CERVICALE)
 PLANUL PROFUND
o MUSCULAR
 M TRAPEZ
 ROMBOID , DINȚATUL MIC POST SUP, ( PARȚIAL ) SPLENIUSUL CAPULUI ȘI GÂTULUI
 MEDIOLATERAL : SEMISPINALUL CAPULUI , LONGISSIMUL CAPULUI ȘI GÂTULUI ( PE
PROCESELE TRANSVERSE )
 MUȘCHII INTERSPINOȘI ȘI INTERTRANSVERSARI ȘI CEI 4 ROTATORI
 DREPTUL POST MARE ȘI MIC , OBLICUL SUP ȘI OBLICUL INF

o ELEMENTE VASCULO NERVOASE

o ART OCCIPITALĂ – DIN CAROTIDA EXT
o ART CERVICALĂ PROFUNDĂ
o ART TRANSVERSĂ A GÂTULUI – DIN SUBCLAVIE
o VENE
o LIMFONODULI OCCIPITALI SUB LINIA NUCALĂ
o LIMFĂ DIN PARTEA POST A REG FRONTO -PARIETO -OCCIPITALĂ
o NERVII RAM POST C 1-C8

o INFILTRAȚII ALE N OCCIPITAL MARE , PUNCȚIA OCCPITALĂ ÎNTRE OCCIPITAL ȘI ATLAS PT CISTERNA
CEREBELOMED

4
MEDIASTINUL
Spațiu median dintre:

o Stern – anterior
o Vertebre toracice – posterior
o Apertura toracică superioară
o Apertura toracică inferioară

Planul transversal prin unghiul sternal și discul T4-T5 împarte:

- Mediastin superior
- Mediastin inferior, subdivizat de pericard
 Mediastin anterior (stern – pericard)
 Mediastin mijlociu
 Mediastin posterior (pericard – vertebre)

MEDIASTIN SUPERIOR
o Posterior: de manubriul sternal
o Anterior: de T1-T4
o Superior: plan oblic între incizura jugulară și marginea superioară T1
o Inferior: plan transversal prin unghiul sternal și discul intervertebral T4-T5
o Lateral: partea mediastinală a pleurei parietale

Structuri majore din mediastinul superior

o I PLAN
 Timusul
o II PLAN
 Vena brahiocefalică dreaptă și stângă
 Vena intercostală superioară stângă
 Vena cavă superioară
 Nervul frenic drept

o III PLAN
 Arcul aortic cu cele 3 ramuri
 Nervii vagi
 Nervul frenic stâng

o IV PLAN
 Traheea, ggl traheo-bronșici

5
 o V PLAN
 Esofagul
 Ductul toracic

1. VENA BRAHIOCEFALICĂ DREAPTĂ ȘI STÂNGĂ

Se formează la joncțiunea dintre vena jugulară internă și subclaviculară.

Cea stângă trece linia mediană, se alătură celei drepte  vena cavă superioară

Vena brahiocefalică dreaptă are tributare:

o Venele toracice interne

o Prima venă intercostală post
o Vena vertebrală
o Vena tiroidiană inf
o Vena timică

Vena brahiocefalică stângă are tributare:

o Vena vertebrală
o Vena intercostală stângă post
o Vena tiroidiană inferioară
o Vena toracică internă

2. VENA CAVĂ SUPERIOARĂ

o Are direcție verticală
o Se formează:
- posterior marginii inferioare a primului cartilaj costal drept
- prin unirea v. brahiocefalice dreapta și stânga
o Se termină la marginea inferioară a celui de-al III-lea cartilaj costal drept
o Jumătatea inferioară a venei se află în sacul pericardic (mediastinul mijlociu)
o Primește:
 Vena azygos
 Venele pericardice
 Venele mediastinale

6
 3. ARCUL AORTEI ȘI RAMURILE SALE
o Începe la ieșirea aortei ascendente din pericard, anterior de trahee
o Merge din față în spate și în stânga lateral de trahee
o Din marginea superioară a arcului aortic pleacă
 Trunchiul brahiocefalic
 Carotida comună stângă
 Subclaviculara stângă
 Traversate anterior de vena brahiocefalică stângă

1. Trunchiul brahiocefalic – la marginea superioară a joncțiunii sternoclaviculare se divide

- Artera carotidă comună dreaptă
- Artera subclaviculară dreaptă
- Artera tiroidiană ima (ocazional)
2. Artera carotidă comună stângă – merge în stânga traheei
- Vascularizează: partea stângă a capului și gâtului
3. Artera subclaviculară stângă
- Vascularizează: membrul superior stâng

LIGAMENTUL ARTERIAL

- În mediastinul superior
- Rol în circulația embrionară (ductul arterial)
- Leagă trunchiul pulmonar de arcul aortic și permite trecerea sângelui spre plămâni
- După naștere, vasele se închid și devin ligament arterial

4. TRAHEEA ȘI ESOFAGUL
o Traheea:
 Palpabilă în incizura jugulară
 Posterior este esofagul
o Traheea și esofagul trec prin mediastinul superior și sunt traversate lateral de
vena azygos în dreapta și arcul aortic în stânga.

5. NERVII VAGI
o Nervul vag drept
- Mediastinul superior între vena brahiocefalică dreaptă și trunchiul
brahiocefalic – merge post spre trahee, traversând suprafața laterală a
traheei – posterior de rădăcina plămânului – esofag
- Este traversat de arcul venei azygos
- Se ramifică spre
 Esofag
 Plexul cardiac
 Plexul pulmonar

7
 o Nervul vag stâng
- Intră în mediastinul superior – posterior de vena brahiocefalică stângă –
între artera carotidă comună și artera subclaviculară stângă
- Traversează partea stângă a arcului aortic, posterior de rădăcina
plămânului stâng și ajunge la esofag
- Este traversat de vena intercostală superioară stângă
- La marginea inferioară a arcului aortic pleacă n. laringian recurent stâng
lateral de ligamentul arterial

6. NERVII FRENICI
o Inervează
 Pleura mediastinală
 Pericardul fibros
 Stratul parietal al pericardului seros
o Nervul frenic drept
- Intră în mediastinul superior lateral de nervul vag drept și posterior de
vena brahiocefalică dreaptă
- Intră în mediastinul mijlociu de-a lungul părții drepte a sacului pericardic
– în pericardul fibros – anterior de rădăcina plămânului drept
o Nervul frenic stâng
- Intră lateral de nervul vag stâng, lateral și posterior de vena
brahiocefalică stângă
- Fața laterală a arcului aortic – anterior de nervul vag stâng și vena
intercostală superioară stângă
- În mediastinul mijlociu prin partea stângă a sacului pericardic – în
pericardul fibros anterior de rădăcina plămânului stâng

7. DUCTUL TORACIC
o Vas limfatic principal
o Trece posterior prin mediastinul superior în stânga liniei mediene
o Trece posterior de arcul aortei și porțiunii inițiale a arterei subclaviculare stângi

8. ESOFAGUL
o Tub muscular
o De la marginea inferioară a cartilajului cricoid CVI – cardie TXI
o Coboară anterior de corpurile vertebrelor și aorta toracică
o Trece prin hiatul esofagului TX
o Relațiile cu structurile din mediastinul posterior
 În partea dreaptă este acoperit de partea mediastinală a pleurei
parietale
 Posterior de esofag este
- Ductul toracic
- Vena hemi-azygos
- Vena intercostală posterioară dreaptă
- Aorta toracică

8
  Anterior de esofag, sub bifurcația traheei
- Artera pulmonară dreaptă
- Branhiile principale stângi
 Trece posterior de atriul stâng separat de pericard

MEDIASTIN INFERIOR
MEDIASTINUL POSTERIOR
o Anterior sacul pericardic
o Posterior corpurile vertebrelor toracale
o Superior – plan transversal prin unghiul sternal spre discul intervertebral T IV- T V
o Inferior – diafragmul
o Lateral – partea mediastinală a pleurei parietale

CONȚINUT

Pedinculii pulmonari

 Esofag + plex nervos asociat

 Aortă toracică + ramurile sale
 Sistemul venos azygos
 Ductul toracic + nodurile limfatice asociate
 Trunchiurile simpatice
 Nervii splahnici toracici

PLEXUL ESOFAGIAN

Nervul vag se divide – plexul esofagian – deasupra diafragmului fibrele plexului converg și formează 2
trunchiuri:

1. Trunchiul vagal anterior

 Pe suprafața anterioară a esofagului
 În special din fibre ale nervului vag stâng
2. Trunchiul vagal posterior
 Pe suprafața posterioară a esofagului
 În special fibre ale nervului vag drept

9
AORTA TORACICĂ

o Porțiunea toracică a aortei descendente

o Incepe la marginea inferioară a T4 (continuă arcul aortic)
o Se termină anterior marginei inferioare T12 unde trece prin hiatul aortic
o Inițial este în stânga coloanei vertebrale – se apropie de linia mediană (inferior) – anterior de
corpurile vertebrale toracale (inferior)
o Ramuri:
 Pericardice
 Mediastinale
 Esofagiene
 Intercostale posterioare
 Bronșice
 Frenice superioare
 Subcostale

VENA AZYGOS

o Apare la nivelul L1-L2 – la joncțiunea venei lombare ascendente dreaptă cu vena subcostală
dreaptă (poate apărea ca ramură directă a venei cave inferioare)
o Trece prin hiatul diafragmei sau posterior de stâlpul drept al diafragmului
o Urcă prin mediastinul posterior în dreapta ductului toracic – la T4 se arcuiește anterior
(deasupra rădăcinii plămânului drept) și se alătură venei cave superioare (înainte de vena
cavă superioară să intre în sacul pericardic)
o Tributarele venei azygos:
 Vena intercostală superioară dreaptă (formată din alăturarea venelor
intercostale 2,3 și 4)
 A V-a până la a XI-a venă intercostală posterioară dreaptă
 Vena hemiazygos
 Vena hemiazygos accesorie
 Venele esofagiene
 Venele mediastinale
 Venele pericardice
 Venele bronșice drepte

VENA HEMIAZYGOS

o Apare la joncțiunea venei lombare ascendente stânga cu vena subcostală stângă (poate
apărea doar din una dintre aceste vene și adesea se leagă de vena renală stângă)
o Intră în torace (de obicei prin stâlpul stâng al diafragmei sau prin hiatul aortic)
o Urcă în mediastinul posterior pe partea stângă la nivelul T9 traversează coloana vertebrală
o Tributarele venei hemiazygos:
 Cea de-a IV-a și a V-a venă intercostală posterioară stângă

10
  Venele esofagiene
 Venele mediastinale

VENA HEMIAZYGOS ACCESORIE

o Coboară din partea superioară a mediastinului posterior la T8, traversează coloana

vertebrală – se alătură venei azygos sau hemiazygos sau se leagă de ambele vene
o Tributare
 A IV-a până la a VII venă intercostală superioară stângă
 Câteodată venele bronșice stângi

DUCTUL TORACIC

o Principalul canal prin care limfa din cea mai mare parte a corpului se întoarce în sistemul
venos
o Începe la nivelul L2 ca o confluență a trunchiurilor limfatice din abdomen formând o dilatație
cisterna chili (drenează limfaticele viscerelor abdominale și pereții, pelvisul, perineul și
membrele inferioare)
o Intră prin hiatul aortic (post aortei) în mediastinul posterior – merge între aorta toracică în
stânga și vena azygos în dreapta – la T4 merge în stânga liniei mediene și intră în mediastinul
superior – gât
o Se varsă la joncțiunea venei subclaviculare stângi cu vena jugulară internă după ce i se
alătură
 Trunchiul jugular stâng – drenează partea stângă a capului și gâtului
 Trunchiul subclavicular stâng – drenează membrul superior stâng
o Primește
o Confluența trunchiurilor limfatice din abdomen
o Trunchiurile limfatice toracice descendente ce drenează cele 6 sau 7 spații
intercostale inferioare de pe ambele părți
o Trunchiurile limfatice superioare ce drenează cele 5 sau 6 spații intercostale stângi
superioare
o Ducturile din nodurile mediastinale posterioare
o Ducturile din nodurile diafragmatice posterioare

MEDIASTINUL ANTERIOR
- Lateral este mărginit de ambele părți de partea mediastinală a pleurei parietale
- Posterior de corpul sternului
- Anterior de sacul pericardic

11
  Marginea sa superioară este un plan transversal ce trece prin unghiul sternal
spre discul intervertebral dintre vertebrele T4 și T5 separându-l de
mediastinul superior
 Marginea inferioară este diafragma

CONȚINUT

o Porțiune de timus, grăsimi, țesut conjunctiv, noduli limfatici

o Ramuri mediastinale ale vaselor toracice interne, vasele toracice interne
o Ligamente sterno-pericardice ce trec din suprafața posterioară a corpului sternului în
pericardul fibros

MEDIASTINUL MIJLOCIU
CONȚINUT

o Pericardul
o Inima și rădăcina vaselor mari
o Vena cavă superioară
o Aorta ascendentă
o Trunchiul pulmonar
o Nervii frenici
o Plexul cardiac
o Vasele pericardo-frenice

12
RAPORTURILE ARTICULAȚIEI TEMPORO-
MANDIBULARE

SUPERFICIAL
o PLANUL TEGUMENTAR
o PLANUL SUBCUTANAT
o PLANUL VASCULO -NERVOS
 RAM . TEMPORALE N VII
 N AURICULO -TEMPORAL
 ANASTOMOZA N AURICULO -TEMPORAL ȘI N VII
 ARTERA ȘI VENA TEMPORALĂ SUPERFICIALĂ
 GGL PREAURICULARI
 POL SUPERIOR AL PAROTIDEI

POSTERIOR
o GLANDA PAROTIDĂ
o N. COARDA TIMPANULUI
o BIFURCAȚIA ARTEREI CAROTIDE EXTERNE ( ARTERA TEMPORALĂ SUPERIOARĂ ȘI ARTERA MAXILARĂ)
o PERETELE ANTERIOR AL CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN

POSIBILITATEA ÎNFUNDĂRII CONDILULUI ÎN PERETELE CONDUCTULUI ÎN CAZ DE LOVITURI PE MENTON.

POSIBILITATEA LIGATURII ARTEREI CAROTIDE EXTERNE ; REPER- LIGAMENTUL STILO -MANDIBULAR .

MEDIAL
o PRIN BUTONIERA RETROCONDILIANĂ JUVARĂ (ÎNTRE COLUL CONDILIAN ȘI LIGAMENTUL SFENO -
MANDIBULAR ) TREC ARTERA ȘI VENA MAXILARĂ, N AURICULO -TEMPORAL
o LA ACEST NIVEL – ARTERA TIMPANICĂ ANT , ARTERA ALVEOLARĂ INF, ARTERA MENINGEE MEDIE

POSIBILITATEA LEZĂRII N AURICULO -TEMPORAL ÎN TIMPUL DEPLASĂRII ANT -MEDIALE A CONDILULUI MANDIBULEI ,
DUREREA IRADIIND ÎN REGIUNEA TEMPORALĂ .

POSIBILITATEA IRITAȚIEI MECANICE A N ALVEOLAR INFERIOR ȘI LINGUAL , ÎN DEPLASAREA MEDIALĂ A DISCULUI

ARTICULAR , DUREREA IRADIIND ÎN LIMBĂ ȘI DINȚI .

FRACTURILE ÎNALTE SUBCONDILIENE POT LEZA ELEMENTELE VASCULO -NERVOASE ENUMERATE .

13
ANTERIOR
o FIBRE DIN FASCICULUL PROFUND AL M MASETER CARE TREC DE -A LUNGUL VERSANTULUI ANTERO -EXTERN
AL ARTICULAȚIEI
o M. PTERIGOIDIAN LATERAL , IAR MAI ANTERIOR TENDONUL M . TEMPORAL
o MĂNUNCHIUL VASCULO -NERVOS MASETERIN
o N TEMPORAL ȘI VASELE TEMPORALE PROFUNDE POSTERIOARE , NERVUL PUTÂND FI IRITAT ÎN
HIPERLAXITATEA CONDILIANĂ

SUPERIOR
o PRIN FOSA MANDIBULARĂ , CU MENINGELE ȘI LOBUL TEMPORAL AL EMISFERELOR CEREBRALE , CARE POT FI
LEZATE ÎN FRACTURI , ARTRITE SUPURATE ȘI TUMORI LA ACEST NIVEL .

MORFOLOGIA ȘI FUNCȚIA MENISCALĂ

ATM este complet definită la 25 de ani, osul reprezentând suportul material, mușchii – țesutul
generator al mișcării, dinții – sistemul inductor al mișcării.

Discul articular se deplasează concomitent cu condilul mandibular.

Forma este în funcție de forma condilului, în mișcare când este întins ia aspect plan-concav, iar în
repaus, ia forma biconcavă.

Discul articular:

- transformă suprafețele articulare în suprafețe congruente

- împarte cavitatea articulară în 2 spații diferite morfologic și funcțional
 superior – mișcări de alunecare
 inferior – mișcări de rotație în jurul axului său
- prezintă inserția capului superior al m pterigoidian lateral, fiind singura articulație cu disc din
organism care prezintă inserții musculare; este considerată cea mai evoluată și diferențiată
din organism.
- rol de tampon, amortizând presiunile din cursul masticației
- secționarea discului este urmată de pierderea propulsiei mandibulare
- fibrele de colagen din disc având o structură ondulatorie, contribuie la reducerea forțelor de
întindere și compresie

14