1.

APSS si epidemiologia: definitii, strategii

Apss = este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si
social acceptabile, precum si pe o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor
unor comunitati.
Apss este primul nivel de contact al indivizilor, familiei si comunitatii cu sistemul national de
sanatate care aduce asistenta sanatatii cat de aproape se poate de locul in care oamenii muncesc si traiesc
si constituie primul element al unui proces continuu de asistenta a sanatatii.
Strategii Apss:
1. implicarea sociala prin: cresterea calitatii vietii si asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind
sanatatea copilului , sanatatea reproducerii, aprovizionarea cu apa si alimente, controlul
conditiilor de mediu;
2. controlul bolilor infectioase si neinfectioase: cunoasterea potentialului BT si BNT( proces
epidemiologic, asigurarea masurilor de preventie(treptele preventiei), asigurarea monitorizarii
starii de sanatate, identificarea si neutralizarea riscurilor(studii epidemiologice, screening,
supraveghere)
Epidemiologia= stiinta de baza a medicinii preventive; se ocupa cu identificarea si neutralizarea
factorilor de agresiune pentru sanatate, elaborarea si aplicarea normelor de protectie globala a sanatatii.
Epidemiologia= studiaza distributia bolilor in colectivitatea umana in vederea :
-elucidarii cauzelor
-precizarii relatiilor dintre boala si anumiti factori
cu scopul: prevenitii si combaterii imbolnavirilor sau asigurarii conditiilor mentinerii starii de sanatate

2.Cauzalitatea in epidemiologie si Apss

Epidemiologia= studiaza distributia bolilor in colectivitatea umana in vederea :
-elucidarii cauzelor
-precizarii relatiilor dintre boala si anumiti factori
cu scopul: prevenitii si combaterii imbolnavirilor sau asigurarii contitiilor mentinerii starii de sanatate
Conceptul de cauzalitate
-reflecta complexitatea conexiunii si interactiunii intre cauza si efect
-facilitarea precizarii diagnosticului si aplicarii corecte a tratamentului
-1878 Pasteur: 1. fiecare boala are o cauza specifica
2. cauza este un anumit agent patogen
=> deci o cauza este suficienta si implicit necesara
Teoria multicauzalitatii: un factor cauzal al unei anumite boli este orice factor care are un rol esential in
producerea bolii: o singura cauza nu este suficienta pt producerea maladiei;
- un complex de factori cauzli se asociaza mai multor boli: ex fumatul

3.Relatiile de cauzalitate (raionamentul cauzal) n domeniul bolilor transmisibile.

Se bazeaza pe modelul simplu: agentul patogen produce boala la individ, actionand concomitent cu
manifestarea favorizanta a unor circumstante legate de mediu: Postulatele lui Koch
1. Microorganism prezent la toate cazurile de boala
2. Microorganism totdeauna patogen(nu este o aparitie circumstantiala)
3. Izolarea microorganismului in cultura pura din produsul recoltat de la cazul de boala
4. Pastrarea patogenitatii chiar dupa replicari multiple(reproductibilitatea bolii)
5. Mai multe microorganisme pot provoca aceeasi boala
6. Existenta de purtatori asimptomatici
7. Reproducerea experimentala a bolii printr-o experienta controlata(grup martor)
8. Formarea de anticorpi(dovada imunologica)
9. Prepararea unui vaccin(element care dovedeste relatia cauzala)
10. Variate microorganisme pot predomina in diferite situatii epidemiologice
11. Raspunsul variabil al gazdei in functie de situatia epidemiologica
12. Afirmarea criteriilor de cauzalitate prin tehnologiile noi si aparitia de noi agenti patogeni
13. Consetintele transmiterii microorganismului la animal
14. Transmiterea agentului patogen prin utilizarea unui filtrat
15. Rezultate negative prin utilizarea tesuturilor normale
4. Relatiile de cauzalitate (rationament cauzal) in domeniul bolilor netransmisibile

In cazul bolilor netransmisibile( boli multifactoriale) se recomanda aplicarea criteriilor cuprinse in

Postulatele lui Hill. Postulatele lui Hill bazate pe cercetarile epidemiologice ale lui Doll (modelul
interrelatiilor dintre tabagism si cancerul pulmonar). Criteriile cuprinse in postulatele lui Hill-completate
prin extinderea studiilor epidemiologice:
1.secventa temporala
2.forta relatiei(risc relativ)
3.specificitatea(exclusivitatea)
4.gradientul biologic al efectului
5.constanta
6.plauzabilitatea biologica
7.dovada experimentala
A.Lilienfeld:
1. corelatia intre incidenta, durata, intensitatea expunerii
2. paralelism intre distributia bolii si factorul cauzal
3.spectrul etiologic asociabil factorului
5. Studiile epidemiologice descriptive i analitice: caracteristici generale ale ipotezei

Studiile descriptive: reprezentate mai ales prin studiile transversale sau studii de prevalenta, au ca
scop raportarea unui fenomen de sanatate, frecventa, distributia si evolutia sa in interiorul unui grup dat.
Ele aduc date cantitative asupra repatitiei unei boli sau a unui factor de risc.

Studiile analitice: sunt studii de observatie, sau studii experimentale si au ca scop determinarea
rolului posibil al unuia sau a mai multor factori in stabilirea diagnosticului sau tratamentul unei boli.
Ipoteza = o presupunere, o teza provizorie, formulata pe baza datelor experimentale existente la un
moment dat sau pe baza intuitiei si care urmeaza sa fie verificata
Ipoteza:
-este o afirmatie/propozitie(studiul urmeaza sa infirme sau sa argumenteze ipoteza prin instrumentele
rationamentului logic)
-enuntata orienteza alegerea tipului de studiu
-ipoteza nula nu exista legatura intre factorul studiat si criteriul de rationament
-ipoteza alternativaexista o asociere intre factorul studiat si criteriul de rationament
Studiul trebuie sa aduca argumente(inclusiv statistice) pt a demonstra ca ipoteza este/nu este adevarata
Tipuri de ipoteze:
1. ipoteza a absenta: studii descriptive: individuale (raporturi de caz, serii de cazuri
ecologice/populationale (corelationale,transversale)
2. ipoteza a priori prezenta: studii analitice (caz martor, cohort)
6. Studiile epidemiologice: enumerarea categoriilor

Studii descriptive:
1. cazuri raportate
2. serii de cazuri
3. studii ecologice(de corelatie)
4. studii de prevalenta
Studii analitice (observationale etiologice) : demonstrarea ipotezelor
1. caz-martor
2. cohorta retrospective/prospective
Studii analitice (interventionale
1. trialuri clinice
Metaanaliza:verificarea ipotezelor
Studii de analiza deciziei: aplicarea in practica
7. Studii epidemiologice descriptive: categorii, avantaje, dezavantaje

Categorii : vezi subiectul 6

Avantaje:
-stabilesc in mod descriptive prevalenta/incidenta
-usoare,rapide,ieftine
-date usor de cules
-aprecierea amplitudinii unui fenomen(utile program de sanatate publica
-generatoare de ipoteze

Dezavantaje:
-nu stabilesc secventa temporala a evenimentelor(oul sau gaina?)
-nu sunt studii predictive
-riscul unor factori de confuzie
-riscul erorilor sistematice
-riscul interpretarilor abusive
8. Studii epidemiologice analitice: categorii, avantaje, dezavantaje

Tipuri:
-observationale etiologice: caz martor, cohorta
-internationale: trialuri clinice
COHORTA
Avantaje:
-stabilesc secventa evenimentelor,nu sunt necesare repetarile
-nu sunt supuse erorilor care apar in studiile caz-martor
-permit cuantificarea riscului(cadrul riscului relativ=cel mai fidel)
-sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente
Limite:
-impun, in faza initiala, includerea unui nr mare de subiecti
-sunt lungi si costisitoare; nu sunt potrivite pt studiul bolilor rare
-introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi
CAZ MARTOR
Avantaje:
-usor de efectual; potrivite pt studiul bolilor rare sau a celor cu lungi perioade de latenta
-durata scurta de timp(util in gasirea unor solutii urgente)
-repetabile, economice, analiza mai multor factori de risc
Limite:
-alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile
-riscul pierderii din urmarire a unor cazuri (ex. Prin diagnostic incert)
-dificil de precizat relatia cauza-efect si secventa temporala factor de risc-boala
TRIALURI CLINICE
Avantaje:
-aprecierea eficacitatii clinice a unor :
Proceduri diagnostice(teste de depistare si de precizare a diagnosticului)
Interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase/chirurgicale; tehnici de reeducare,
tehnici de reingrijire)
-economii importante in utilizarea unei interventii practice, dovedite a fi cea mai buna

Limite:
-reduc nr celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice
-nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii
-costisitoare
-dificil de realizat
-pot perturba relatia medic-pacient (administram interventia la unii si la altii nu)
9. Procesul epidemiologic: definitie, structura generala

Definitie= totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice naturale si sociale, care concura la
aparitia, extinderea si evolutia particulara a unei stari morbide (de boala) la nivelul populatiei
Structura generala:
1. Factori determinanti:
-surse de agenti patogeni vs factori de agresiune
-moduri si cai de transmitere a agentilor patogeni vs factori de agresiune
-receptivitatea
2. Factori dinamizatori favorizanti:
-naturali
-economico sociali
10. Definirea notiunilor de focar epidemic, process infectios, focar infectios

FOCAR EPIDEMIC = zona, spatiul, arealul in case se acumuleaza surse de agenti patogeni, cu
potential de diseminare a cestora spre alte organisme care prezinta caracteristici receptive;
FOCAR INFECTIOS = totalitatea reactiilor locale si/sau generale determinate de impactul dintre
agentul patogen si organismul receptiv;
FOCAR DE INFECTIE = locul, tesutul, organul unde se evidentiaza, prin anumite semne clinice,
biologice (biochimice, imunologice, microbiologice) sau anatomopatologice conflictul dintre agentul
patogen si organismul gazda;
11. Surse de agenti patogeni si agenti de agresiune: definitie, categorii

Definitie = organisme care asigura: gazduirea, supravietuirea, eventual multiplicarea, totdeauna

diseminarea agentului/agentilor patogeni si care prezinta sau nu, semne clinice de boala
Categorii:
-omul bolnav (cu forme tipice/atipice de boala) / purtator (determina boli numite antroponeze)
-animalele
-pasarile
<= idem (determina boli numite zooantroponeze)
-vectorii

12. Purtatorii de agenti patogeni: definitii, categorii, implicatii practice

Definitie: identica cu cea a sursei = organisme care asigura: gazduirea, supravietuirea, eventual
multiplicarea, totdeauna diseminarea agentului/agentilor patogeni si care prezinta sau nu, semne clinice
de boala
Categorii:
-purtatori preinfectiosi: viitorul bolnav, in perioada de incubatie a bolii
-purtatori sanatosi: persoane cu rezistenta generala buna si un anumit nivel de imunitate (ex. HVB,
streptococ, Shigella)
-purtatori fosti bolnavi:
1.convalescenti- in perioada de convalescenta cu o durata variabila(zile,luni)
2.cronici- > 6luni de la vindecare chiar ani sau toata viata (ex S typhi, VHB, VHC)
13. Moduri si cai de transmitere ale agentilor patogeni: definitii, categorii

Definitie: transferul agentilor patogeni de la surse la organismele receptive

Categorii:
1.direct: limitare spatiala si temporala- mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar
2.indirect: dispersie puternica spatiala si temporala (intalnita numai in cazul agentilor patogeni cu
rezistenta mare in mediu) - mecanisme: complexe (aer, apa, sol, alimente, obiecte,maini)
Tipuri de boli dupa calea de transmitere predominanta:
1. boli respiratorii: aer, apa aerosolizata
2. boli digestive:alimente, maini contaminate, sol, vectori
3. boli congenitale: transplacentar
4. boli cu transmitere sexuala: contact direct
5. boli nosocomiale: pe orice cale, dar mai ales prin instrumentar medical contaminat
14. Receptivitatea, nereceptivitatea: definitii, clasificare, semnificatii pentru procesul

epidemiologic
Definitie: particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumita boala(ex infectioasa) vs
nereceptivitatea = starea opusa care demonstreaza rezistenta organismului la boala
Categorii:
1. Receptivitatea naturala
-fata de infectia cu agenti patogeni este generala si reprezinta un atribut de specie
-fata de boala infectioasa este particulara fiecarui organism si reprezinta raspunsul la agresiunea
infectioasa

Boli cu receptivitate naturala generala sau absoluta = primoinfectia se soldeaza

intotdeauna cu boala (ex: rujeola, febra tifoida)

Boli cu receptivitate naturala partiala sau incompleta = primoinfectia se soldeaza

numai la o parte din cei contaminati, restul evoluand subclinic (ex: scarlatina, HV acuta)
Boli cu receptivitate naturala scazuta sau redusa = primoinfectia se soldeaza cu boala
la o mica parte din persoane, majoritatea dezvoltand forme inaparente
Boli cu receptivitate naturala conditionata sau potentiala = boli produse de
microorganisme oportuniste ca urmare a interventiei unor factori de patogenitate (doza
infectata crescuta, poarta de intrare neprotejata, rezistenta naturala compromisa)

2. Rezistenta antiinfectioasa
a) nesprecifica este:
-reactia biologica generala fata de un element strain organismului(non-sefl)
-bariera cutaneo-infectioasa
-bariera cito-tisulara(reactia inflamatorie/febrila, fagocitoza, interferon)
-bariera umoral sanguina(sistem complement, properdina, opsonime, lizine)
b) specifica este;
-mostenita(innascuta): naturala(de specie); relativa( dependenta de factori genetici sau ecologici),
transplacentara(pasiva prin anticorpi materni)
-dobandita(castigata in cursul vietii): naturala(trecerea prin boala indiferent de forma clinica si evolutie);
artificiala(prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor = activa; seruri, imunoglobuline=pasiva)
Imunizare= producerea de anticorpi ca reactie de raspuns imun la aparitia unui antigen
15. Factori dinamizatori favorizanti ai procesului epidemiologic in BT: definitie, categorii,

implicatii in aparitia si evolutia procesului epidemiologic

Definitie: sunt factori naturali sau economico sociali care intervin asociativ in crearea unor momente
critice si evolutia particulara a procesului epidemio (sporadic,epidemic,pandemic)
Categorii:
-naturali: cosmici, meteorologici(temp, presiune), climatici(latitudine,altitudine), geografici (relief,
structuri geochimice, inundatii, seceta) telurici(cutremure, eruptii vulcanice)
-socio economici: familiali (venituri, marimea familiei, locuinta, nivel de asistenta medicala/sociala,
ocupationali(specificul muncii, noxe, riscuri)
Particularitati: influenteaza anumite caracteristici ale procesului epidemiologic de:
-sezonalitate
-patologie geografica
-meteoropatologie
-exces de morbiditate sau mortalitate
-tipul de manifestare(sporadic,endemic, epidemic, pandeemic)

16. Forme de manifestare ale procesului epidemiologic: definitii, categorii

Definitie: forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprima nr si dispersia temporala si

spatiala a cazurilor de boala, cat si extensivitatea sau severitatea acestora;
Categorii:
-endemica
-sporadica
-epidemica
-pandemica
Caracteristici
-numeroase forme atipice
-evolutii diferite pt formele epidemice: explozive, durata variabila, extensivitate si severitate diferita
17. Epidemia: definitie, clasificari

Epidemia (manifestarea epidemica):

- numar mare sau relativ mare de imbolnaviri
- puternica concentrare temporala si spatiala a cazurilor
- legatura intre cazul initial si cele aparute ulterior
Exemple de boli cu manifestare epidemica: HV, angine cu SBHA, viroze respiratorii, gripa,
salmoneloze
18. Pandemia: definitie, clasificare, comparatii temporale ale pandemiilor

Pandemia(manifestarea pandemica):
- cumulare temporala si spatiala de epidemii
- extindere spatiala deosebita
- prezenta in exces a factorilor procesului epidemiologic
Exemple de boli cu manifestare pandemica:
Istorice: variola,pesta, holera, gripa, tifosul exantematic
Actuale(moderne): infectii cu virusurile hepatitelor virale B,C infectia cu HIV/SIDA
19. Preventia in APSS: definitii, trepte(enumerare), categorii

Preventia (profilaxia) = totalitatea metodelor si mijloacelor folosite in scopul cunoasterii riscurilor

pentru sanatate, a neutralizarii actiunii acestora, depistarii grupurilo populationale cu risc crescut,
evitarii constituirii proceselor epidemiologice si identificarii cat mai precoce a starii de preboala si
boala;
Treptele preventiei in raport de obiective
o Primara
o Secundara
o Tertiara

20. Preventia primara: definitii, moduri de realizare

Preventia primara= totalitatea masurilor care urmaresc prevenirea unei boli sau a unor fenomene
epidemice cat si promovarea factorilor sanogeni
-preocupare majora a MOS (MP,MC)
- in absenta starilor de preboala/boala
Ex: actiuni aplicate prenuptial, gravide, copii in conditii de scolarizare, ocupational, armata,cataclisme
Moduri de realizare (obiective principale)
- depistarea factorilor de agresiune pt sanatate -> supravegherea epidemiologica comunitara
activa, multidisciplinara, prin screening(triaj)
- depistarea indivizilor/grupurilor cu risc major fata de actiunea posibila a unor factori de
agresiune
- elaborarea,aplicarea si evaluarea eficientei medicale si social economice a unor metode si
mijloace de neutralizare a unor factori de agresiune la nivelul comunitatii (ex imunizari)
21. Preventia secundara: definitie, moduri de realizare

Preventie secundara = urmareste depistarea dezechilibrelor si diagnosticarea precoce a starilor de

preboala, inaintea aparitiei semnelor clinice de debut sau de evolutie
-inclusa in preocuparile MOS
-se executa concomitent cu actiuni de preventie primara
Moduri de realizare (obiective principale)
- depistarea indivizilor sau a grupurilor din populatie care au suferit anumite agresiuni ->
dezechilibre homeostatice in stadii reversibile, fara evidente clinice= stari de preboala
- instituirea de programe reechilibrate,refacere a sanatatii -> ambulator, dispensarizare
22. Preventia tertiara; definitie, moduri de realizare

Preventia tertiara = urmareste limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recaderilor sau recidivelor
si intarzierea instalarii incapacitatii sau decesului
-partial ->MOS
Moduri de realizare (obiective principale):
- folosirea concomitenta a actiunilor primara si secundara pt depistarea activa a starii de boala,
in diferite stadii de evolutie: compensata, atipica, ignorata( actiuni de entitate nosologica si
nivelul educational al individului/comunitatii)
- spitalizare (MOB) pt terapie recuperatori-reparatori
- urmarirea ameliorarii indicatorilor de calitate a vietii

23. Dispensarizarea: definitii, trepte(enumerare)

Dispenzarizarea= metoda de supraveghere activa, complexa de protectie sau de refacere a sanatatii ->
realizata multidisciplinar prin actiuni medicale si nemedicale:
Asigura insertia si reinsertia sociala a unor indivizi sau grupuri populationale
Are functii: preventive, terapeuntice si recuperatorii
In relatie cu treptele preventiei ->
-> treptele dispensarizarii: de protectie, reechilibrare, recuperare
24. Dispensarizarea de protectie: definitie, semnificatei practica

Caracter preventional
Operatiuni medicale -> nemedicale
Durata variabila
Selectia persoanelor sanatoase incluse in actiuni:
-criteriu varsta (0-1 an, 1-4ani,adolescent,tineri,varstnici)
-criteriul starii fiziologice(gravid,mame in perioada alaptarii)
-ocupational(noxe)
-indivizi sau grupuri cu risc crescut la actiunea unor factori de agresiune pt sanatate, depistati cu ocazia
actiunilor de preventie primara

Asigura conditii optime de dezvoltare psiho-somatica,ocupationala,de mediu

Insertia sociala pastrata
Efectuta exclusiv de medicul de familie

25 . Dispensarizarea de reechilibrare: definitie, semnificatie practica

Caracter preventional
Dependenta de rezultatul preventiei primare si secundare
Selectia persoanelor aparent sanatoase incluse in actiuni:
-indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sanatatii
-indivizi cu dezechilibre reversibile(functionale,biochimice,preboala0 depistati prin screening

Ambulator,programe: examen clinin,laborator, educatie pt comportamente sanogene

Interventii medicale in ambulator asociate cu eventuale modificari ocupationale
Efectuata in colaborare cu medicul de familie si de alte specialitati

26. Dispensarizarea de recuperare: definitie, semnificatie practica

Partial -> MOS: depistare precoce a bolii
Spitalizare -> MOB (relatii: MOS-MOB)
Realizata in timpul prestatiilor de preventie primara si secundara
Beneficii pt MOB
Implicatii familiale: medicale si socio economice

27. Supravegherea epidemiologica: definitii, categorii

Definitie: proces continuu si sistematic de colectare,prelucrare, analiza, interpretare a datelor si
diseminare a informatiilor pt initierea actiunilor prin masuri de prevenire si control
28. Supravegherea epidemiologic: culegerea, prelucrarea, interpretarea i difuzarea datelor n cadrul
aciunilor de supraveghere epidemiologic a bolilor cardiovasculare sau altor boli cronice (diabet, cancer,
osteoporoz).

Tipul de date:
-mortalititate ->indicatori ai bolii
-morbiditate
-fertilitate -> din studii speciale
Culegere de date
-sist activ->operativ,simplu
-sist pasiv->raportari,investigari
-sist santinela->suprav pe esantioane omogene
Calitatea datelor
-inalta
-admin corecta a doc cu inreg datelor
-prez find? A datelor
-arhivarea date
Interpretare
Raportare tabele/grafice
Difu informative ->correct de urgenta
29. Screening-ul definitii,categorii, principii de realizare, implicatii practice
Definitie = actiune de profilaxie secundara care vizeaza identificarea prezumtiva a persoanelor
afectate de o problema de sanatate latenta,necunoscuta pana in acel moment, prin efectuarea unui test, a
unei examinari sau a unor altor tehnici de investigatie, care pot si aplicate rapid, in masa. Organizatia
Mondiala a Sanatatii
Definitie = examinare de masa care consta in aplicarea unui ansamblu de procedee si tehnici de
investigatie asupra unui grup populational, in scopul identificarii prezumtie a unei boli, anomalii sau
factori de risc Conf Dr Dana Minca
Modalitati de realizare a unui screening:
1.ancheta prin interviu sau chestionar
2.ancheta medicala
3.anchete combinate-examen clinic,paraclinic,interviu
Criterii de alegere a bolilor pt screening

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

sa constituie o probl de sant publica-prevalenta mare,gravitate mare

boala sa fie decelabila in perioada de latenta sau in formele sale asimptomatice
sa existe teste capabile sa deceleze boala
testul sa fie acceptabil dpdv al pop
istoria naturala a bolii sa fie cunoscuta si inteleasa
sa existe posibil de tratam pt cei depistati ca au boalatratam sa fie acceptat de bolnavi
costul sa nu dfie mare

30. Programe de sanatate locoregionale, nationale, internationale (Regulamentul Sanitar

International) scop,boli
Scop= de a preveni, a proteja a controla si a actiona printr-un rasp de sanatate publica impotriva
raspandirii internationale a bolii in fct de si in limitele riscului de sanatate publica sis a evite interferente
inutile cu traficul si comertul internat
Boli poliomelita,variola,gripa
Boli care duc la util algoritmului : holera,pasta pneumonica.febra galbena
Definitii:
Program = ansamblu organizat, coerent si integrat de activitati si servicii realizate simultan, sau
succesiv cu resursele necesare, in scopul indeplinirii obiectivelor stabilite in raport cu probleme precise
de sanatate, pt o populatie definite
Proiect = combinatie de resurse umane,materiale si de timp intr-o organizatie temporara pt a atinge un
anumit scop