Sunteți pe pagina 1din 15

SUBIECTE EXAMEN APSS

SUB 1 - APSS si epidemiologia: definitii, strategii


Apss = este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si social
acceptabile, precum si pe o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor unor comunitati;
Apss este primul nivel de contact al indivizilor, familiei si comunitatii cu sistemul national de sanatate care
aduce asistenta sanatatii cat de aproape se poate de locul in care oamenii muncesc si traiesc si constituie primul
element al unui process continuu de asistenta a sanatatii;
Strategii APSS :
1.implicarea sociala prin:
-cresterea calitatii vietii si
-asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind sanatatea copilului, sanatatea reproducerii,
aprovizionarea cu apa si alimente, controlul conditiilor de mediu;
2.controlul bolilor infectioase si neinfectioase:
-cunoasterea potentialului BT si BNT (proces epidemiologic),
-asigurarea masurilor de preventie (treptele preventiei),
-asigurarea monitorizarii starii de sanatate(dispensarizare),
-identificarea si neutralizarea riscurilor (studii epidemiologice,screening,supraveghere)
-planificarea i evaluarea aciunilor de sntate comunitar (programe de sanatate : internaionale,
naionale, regionale);
Epidemiologia studiaza distributia bolilor in colectivitatea umana in vederea :
- elucidarii cauzelor;
- precizarii relatiilor dintre boala si anumiti factori
cu scopul
- prevenirii si combaterii imbolnavirilor sau
- asigurarii conditiilor mentinerii starii de sanatate;
Srategii epidemiologie:
- se ocupa cu:
identificarea si neutralizarea factorilor de agresiune pentru sanatate,
elaborarea si aplicarea programelor de protectie globala a sanatatii
- depistarea i lichidarea factorilor constitutivi ai PE;
(epi=peste, demos=popor);

SUB 2 - Cauzalitatea in epidemiologie si Apss


EPIDEMIOLOGIA = studiaz distribuia bolilor n colectivitatea uman n vederea :
- elucidrii cauzelor,
- precizrii relaiei dintre boal i anumii factori cu scopul :
-prevenirii i combaterii mbolnvirilor sau
- asigurrii condiiilor meninerii strii de sntate
Apss = este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si social
acceptabile, precum si pe o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor unor comunitati;

CONCEPTUL DE CAUZALITATE
- reflect complexitatea conexiunii i interaciunii intre cauza si efect.
CAUZE :
FIZICE:
Mecanice : traumatice (accidente de munc, circulaie, casnice); asfixie mecanica (necuri, strangulri )
Termice : oc termic, insolaii; congelri;
Electrocuii: profesionale, casnice;
Iradieri : profesionale, n comunitate prin accidente nucleare, iradieri;

CHIMICE :
Intoxicaii acute : profesionale, accidentale, voluntare;
Intoxicaii cronice : profesionale, accidentale, voluntare;

BIOLOGICE
Infecii determinate de diveri ageni patogeni : virusuri, bacterii, micete
Parazitoze
Agresiuni ale unor animale, psri sau vectori : mucturi, nepturi

PSIHO-SOCIALE
Stri de excitaie colectiv: violen, psihoze colective sau individuale, tulburri de comportament
CAUZA: fenomen care precede si genereaza EFECTUL/ REZULTATUL.

SUB 3 - Relatiile de cauzalitate (rationamentul cauzal) in domeniul


BT
CONCEPTUL DE CAUZALITATE
- reflect complexitatea conexiunii i interaciunii intre cauza si efect.
se bazeaza pe modelul simplu : agentul patogen produce boala la individ, acionnd concomitent cu
manifestarea favorizanta a unor circumstane legate de mediu: POSTULATELE LUI KOCH;
Limitele postulatelor lui Koch :
- nu sunt aplicabile la toi agenii patogeni bacterieni;
- nu sunt aplicabile la virusuri, micete , parazii;
- nu iau n considerare situaia existenei purttorilor asimptomatici etc

R. Koch (1880 infectii bacteriene) :


1.Microorganism prezent la toate cazurile de boala;
2.Microorganism totdeauna patogen (nu este o apariie circumstanial);
3.Izolarea microorganismului n cultur pur din produsul recoltat de la cazul de boala;
4 Pastrarea patogenitatii chiar dup replicri multiple (reproductibilitatea bolii);
T. Rivers (1937 - infectii virale) :
5.Mai multe microorganisme pot provoca aceeai boal;
6.Existena de purttori asimptomatici;
7.Reproducerea experimentala a bolii printr-o experien controlat(grup martor);
R. Huebner (1957) - A.S. Evans :
8.Formarea de anticorpi(dovada imunologica);
9.Prepararea unui vaccin (element care dovedete relaia cauzal);
10.Variate microorganisme pot predomina n diferite situaii epidemiologice;
11 Rspunsul variabil al gazdei n funcie de situaia epidemiologic;
12.Afirmarea criteriilor de cauzalitate prin tehnologiile noi i apariia de noi ageni patogeni;
R. Johnson ,C.Gibbs (1974- infectii latente)
13.Consecinele transmiterii microorganismului la animal;
14.Transmiterea agentului patogen prin utilizarea unui filtrat;
15.Rezultate negative prin utilizarea esuturilor normale.

SUB 4 - Relatii de cauzalitate in domeniul bolilor netransmisibile


(BNT)
CONCEPTUL DE CAUZALITATE
- reflect complexitatea conexiunii i interaciunii intre cauza si efect.
In cazul bolilor netransmisibile (boli multifactoriale) se recomand aplicarea criteriilor cuprinse n
POSTULATELE LUI HILL;
Postulatele lui Hill bazate pe cercetrile epidemiologice ale lui Doll (modelul interrelaiilor dintre tabagism i
cancerul pulmonar);
Criteriile cuprinse n postulatele lui Hill-completate prin extinderea studiilor epidemiologice (A.Liliefeld,
H.S.Evans):
A.B.Hill 1965 (C. E. Palmer- 1959) :
1.secventa temporala ( Cauza precede efectul? )
2.forta relatiei(risc relative) ( Care este puterea asocierii intre cauza si efect? )
3.specificitate(exclusivitate) componenta etiologica a riscului
4.gradientul biologic al efectului
5.constanta
6.plauzabilitatea biologica ( Corespunde asociatia cauzala altor cunostinte? )
7.dovada experimentala
8. coerenta cu cunostintele generale in domeniu
A.Lilienfeld:
9.corelatia intre incidenta ,durata, intensitatea expunerii( cf criteriului 4 stabilit de Hill)
10.paralelism intre distributia bolii si factorul cauzal
11.spectrul etiologic asociabil factorului
3

H.S. Evans (1978)


12.schimbarea modurilor de manifestare i rspndire ale bolii obligatorii dup schimbrile caracteristicilor
organismului gazda.

SUB 5 - Studiile epidemiologice descriptive si analitice : caracteristici


generale ale ipotezei
n sistemul judiciar, nu acuzatul trebuie s aduca proba nevinovaiei sale ci acuzarea trebuie s evidenieze
culpabilitatea.
Acuzatul este prezumat inocent att timp ct nu s-a dovedit c este vinovat. Aceasta situaie ilustreaz cele
dou moduri posibile de exprimare a ipotezei :
ipoteza nul acuzatul nu este vinovat i
ipoteza alternativ acuzatul este vinovat

Ipoteza , s.f / hypothese , hypothesis [gr. Hypothesis care este pus dedesubt, de la hypo sub , thesis punere si
tithenai-a plasa, a pune] = o presupunere, o teza provizorie formulata pe baza datelor experimentale existente la un
moment dat sau pe baza intuiiei i care urmeaz sa fie verificat;
Caracteristici generale
1. Ipoteza este o afirmaie/ propoziie ( NU ntrebare, NU problema !). Studiul urmeaza sa infirme sau s
argumenteze afirmaia (ipoteza) prin instrumentele raionamentului logic.
2. Ipoteza enunat orienteaz alegerea tipului de studiu;
3. Ipoteze ipoteza nul nu exista legtura ntre factorul studiat i criteriul de raionament
ipoteza alternativ exista o asociere ntre factorul studiat i criteriul de raionament.
4. Studiul trebuie sa aduca argumente (inclusiv statistice ) pentru a demonstra ca ipoteza (cel mai frecvent
ipoteza nul) este/ nu este adevarata.
5. Corect metodologic : un studiu , o singura ipotez

Tipuri de ipoteze :
1. ipoteza a priori absenta : studii descriptive : individuale (raportari de caz, serii de cazuri);ecologice
/populationale(corelationale,transversale);
2. ipoteza a priori prezenta : studii analitice, caz martor, cohorta;

SUB 6 - Studiile epidemiologice : enumerarea categoriilor


STUDII DESCRIPTIVE ( observaionale transversale ): lansarea ipotezelor
1.Cazuri raportate
2. Serii de cazuri
3.Studii ecologice (de corelaie)
4.Studii de prevalenta (studii transversale)
STUDII ANALITICE (observaionale etiologice): demonstrarea ipotezelor
1. Caz-martor (de control)
2.Cohorta retrospectiva/prospectiva (studiul de cohorta)
STUDII ANALITICE (interventionale) : demonstrarea ipotezelor
1.Trialuri clinice (studii clinice randomizate,studii experimentale)
METAANALIZA : verificarea ipotezelor
STUDII DE ANALIZA DECIZIEI: aplicarea in practica
4

SUB 7 - Studii epidemiologice descriptive : categorii, avantaje si


dezavantaje
STUDII DESCRIPTIVE ( observaionale transversale ): lansarea ipotezelor
1.Cazuri raportate
2. Serii de cazuri
3.Studii ecologice (de corelaie)
4.Studii de prevalenta (studii transversale)
Studii descriptive: Reprezentate mai ales prin studiile transversale sau studii de prevalen, au ca scop raportarea
unui fenomen de sntate, frecvena, distribuia i evoluia sa n interiorul unui grup dat. Ele aduc date cantitative
asupra repartiiei unei boli sau a unui factor de risc.
AVANTAJE
* stabilesc n mod descriptiv prevalena / incidena
* uoare, rapide, ieftine
* date uor de cules
* aprecierea amplitudinii unui fenomen (utile programelor de sntate public)
* generatoare de ipoteze
DEZAVANTAJE
* nu stabilesc secvena temporal a evenimentelor ("oul sau gina?")
* nu sunt studii predictive (RR)
* riscul unor factori de confuzie
* riscul erorilor sistematice ( bias-uri)
* riscul interpretrilor abuzive

SUB 8 - Studii epidemiologice analitice :categorii, avantaje,


dezavantaje
STUDII ANALITICE (observaionale etiologice): demonstrarea ipotezelor
1. Caz-martor (de control)
2.Cohorta retrospectiva/prospectiva (studiul de cohorta)
Studiile analitice: Sunt studii de observaie, sau studii experimentale i au ca scop determinarea rolului posibil al
unuia sau a mai multor factori n stabilirea diagnosticului sau tratamentului unei boli.

CAZ MARTOR
Avantaje
* usor de efectuat;
* numar mic de subiecti anchetati;
* potrivite pentru studiul bolilor rare sau a celor cu o perioada lunga de latenta;
* durata scurta de timp (util in gasirea unor solutii urgente);
* repetabile * economice * analiza mai multor factori de risc;
Dezavantaje
* alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile;
5

* riscul pierderii din urmarire a unor cazuri ( ex. prin diagnostic incert);
* dificil de precizat relatia cauza efect si secventa temporala factor de risc boala;
* riscul relativ este determinat cu aproximatie;
* nu poate fi determinata incidenta( deoarece loturile sunt constituite din bolnavi si nu din persoane la care se
asteapta aparitia bolii cazuri noi);
COHORTA
Avantaje
* stabilesc secventa evenimentelor;
* reprezinta forma cea mai riguroasa a studiilor epidemiologice neexperimentale;
* nu sunt necesare repetarile;
* permit determinarea incidentei;
* utile, mai ales, pentru studiul efectelor tardive/ cronice ale unor agenti cauzali;
* nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor;
* permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel );
* sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente;
Dezavantaje
* impun, in faza initiala, includerea unui numar mare de subiecti ;
* nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare;
* sunt lungi si costisitoare;
* introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi;
TRIALURI CLINICE
Avantaje
* sunt longitudinale si permit observarea unei schimbari care survine pe termen mai lung sau mai scurt
* aprecierea eficacitatii clinice a unor:
- proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului);
- interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ; tehnici de reeducare;
tehnici de ingrijire)
- interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata);
* economii importante in utilizarea unei interventii practice,dovedite a fi cea mai buna;
Dezavantaje
* reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice;
* nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii;
* costisitoare;
* dificil de realizat;
* pot perturba relatia medic pacient ( administram interventia la unii si la altii nu);

SUB 9 - Procesul epidemiologic: definitie, structura generala


DEFINIIE : totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale i sociale, care concur la
apariia, extinderea i evoluia particulara a unei stri morbide (de boal) la nivelul populaiei
STRUCTURA GENERALA
1. FACTORI DETERMINANI :
- surse de ageni patogeni vs. factori de agresiune;
- moduri i ci de transmitere a agenilor patogeni vs. factori de agresiune;
- receptivitatea;
6

2. FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANI:


- naturali
- economico sociali

SUB 10 - Definirea notiunilor de focar epidemic,proces infectios, focar


infectios
FOCAR EPIDEMIC : zona, spaiul, arealul n care se acumuleaz surse de ageni patogeni, cu potenial de
diseminare a acestora spre alte organisme care prezinta caracteristici receptive (de receptivitate);
PROCES INFECTIOS: totalitatea reaciilor locale i/ sau generale determinate de impactul dintre agentul
patogen i organismul receptiv;
FOCAR DE INFECIE: locul, esutul, organul unde se evideniaz, prin anumite semne clinice, biologice
(biochimice, imunologice, microbiologice) sau anatomopatologice conflictul dintre agentul patogen i organismul
gazd;

SUB 11 - Surse de agenti patogeni si agenti de agresiune :


definite,categorii, exemple
DEFINIIE : organisme care asigur -gzduirea;-supravieuirea ;-eventual multiplicarea;-totdeauna diseminarea
agentului/ agenilor patogeni i care prezint sau nu, semne clinice de boal
CATEGORII :- omul : bolnav(cu forme tipice/ atipice de boal);
purttor(determin boli numite antroponoze);
- animalele : idem
- psrile: idem
(determin boli numite zooantroponoze)
- vectorii : idem
Maladia
Sursa
sifils, lepra ----------------------------- om
leptospiroza ----------------------------- bovine, porcine, caini, sobolani, soareci
febre paratifoide ------------------------ bovine, cabaline, om
tetanos .. bovine, cabaline, om

SUB 12 - Purtatorii de agenti patogeni: definitii, categorii, implicatii


practice, exemple
DEFINIIE : identic cu cea a sursei (organisme care asigura gzduirea; supravieuirea;eventual multiplicarea;
totdeauna diseminarea agentului/agenilor patogeni),dar nu prezint niciodat semne clinice de boala
CATEGORII :
1. purttori preinfeciosi:viitorul bolnav, n perioada de incubaie a bolii
2. purttori snntoi:persoane cu rezisten general bun i un anumit nivel de imunitate;
ex: HVB, streptococ, Shigella (b. dizenteric)
3. purttori a. foti bolnavi : convalesceni: n perioada de convalescen cu o durata variabila (zile, luni)
b. cronici : > 6 luni de la vindecare chiar ani sau toata viaa ex: S.typhi , VHB, VHC, B. Koch etc.

SUB 13 - Moduri si cai de transmitere ale agentilor patogeni : definitii,


categorii, exemple
DEFINIIE: transferul agenilor patogeni de la surse la organismele receptive
CATEGORII
1. direct: limitare spaiala i temporal mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar , transplant
2. indirect dispersie puternica spaial i temporal : ( ex. Paraziti)
ntlnit numai n cazul agenilor patogeni cu rezisten mare n mediu
mecanisme: complexe (aer, apa, sol, alimente, obiecte, mini, artropode =
contaminate)
TIPURI DE BOLI DUP CALEA DE TRANSMITERE PREDOMINANTA
1.boli respiratorii : aer ( picturi Flugge, picturi septice, nucleosoli), apa aerosolizata
2.boli digestive : alimente, mini contaminate, sol, vectori
3.boli congenitale : transplacentar
4.boli cu transmitere sexual: : contact direct
5.boli nosocomiale : pe orice cale, dar mai ales prin instrumentar medical contaminat

SUB 14 - Receptivitatea, nereceptivitatea: definitii, clasificare,


seminificatii pentru procesul epidemiologic
DEFINIIE : RECEPTIVITATEA = particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumita
boal(ex. infecioas ) vs. NERECEPTIVITATEA = starea opus care demonstreaz rezistena organismului la
boal.
CATEGORII :
1. Receptivitatea natural
-fa de infecia cu ageni patogeni este general i reprezint un atribut de specie
-fa de boala infecioas este particular fiecrui organism i reprezint rspunsul la agresiunea infecioas
a) boli cu receptivitate natural general sau absolut = primoinfecia se soldeaz ntotdeauna cu boala (ex:
rujeola, febra tifoida );
b) boli cu receptivitate natural parial sau incomplet = primoinfectia se soldeaz cu boal numai la o parte din
cei contaminai, restul evolund subclinic (scarlatina, HV acut);
c) boli cu receptivitate natural sczut sau redus = primoinfecia se soldeaz cu boal la o mic parte din
persoane, majoritatea dezvoltnd forme inaparente;
d) boli cu receptivitate natural condiionat sau potenial = boli produse de microorganisme oportuniste ca
urmare a interveniei unor factori de patogenitate (doza infectant crescut, poarta de intrare neprotejat, rezistena
natural compromis );
2. Rezistenta antiinfecioas ( Nereceptivitatea)
a) nespecific este :
- reacia biologic general fa de un element strin organismului (non-self )
bariera cutaneo-mucoas
bariera cito-tisular(reacia: inflamatorie/ febril, fagocitoza, interferon )
bariera umoral-sanguin(sistem complement, properdina, opsonime, lizine )
8

b) specific este :
motenit(nnscut):
- natural(de specie);
- relativ (dependent de factori genetici sau ecologici) ;
- transplacentar(pasiv prin anticorpi materni)
dobndit (ctigat n cursul vieii) :
- natural (trecerea prin boal indiferent de forma clinic i evoluie);
- artificial (prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor = activ / seruri, imunoglobuline = pasiv)
IMUNIZARE = producerea de anticorpi ca reacie de rspuns imun la apariia unui antigen ( ex.: agent patogen)

SUB 15 - Factori dinamizatori favorizanti ai procesului


epidemiologic in bolile transmisibile: definitie, categorii, implicatii in
aparitia si evolutia procesului epidemiologic
DEFINIIE : sunt factori naturali sau economico sociali care intervin asociativ n crearea unor momente
critice i evoluia particular a procesului epidemiologic (sporadic, endemic, epidemic, pandemic);
CATEGORII
- naturali : cosmici; meteorologici (temperatura, presiune fenomenul El Nino);climatic (latitudine, altitudine);
geografici ( relief, structuri geochimice, inundaii, secet); telurici ( cutremure, erupii vulcanice)
- socio economici : familiali (venituri, mrimea familiei, locuina, nivel de asisten medicala/ social );
ocupaionali ; (specificul muncii, noxe,, riscuri);
EXEMPLE :
- sezonul rece: - rezisten sczut la poarta de intrare (ap respirator)
- vasoconstricie perturbarea factorilor protectori
- suprasolicitri metabolice
- dezechilibre nutriionale
- tulburri neuro-endocrine
- aglomeraie
- lipsa ventilaiei
- microclimat deficitar
- igienizare insuficient
- eforturi fizice

- sezonul cald : - perturbarea barierelor de aprare (ap. digestiv);


- nutriie: celuloza, contaminare, lichide n exces;
- pH gastric modificat
- brasaj uman
- migraii ale animalelor i psrilor
- averse de ploaie, inundaii

SUB 16 - Formele de manifestare ale procesului epidemiologic:


definitie, categorii
DEFINIIE :forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprima
- numrul i dispersia temporal i spaial a cazurilor de boal,
- ct i extensivitatea sau severitatea acestora ;
CATEGORII :
- endemica;
- sporadica;
- epidemica;
- pandemica;
- sezoniera ( vara BDA, iarna gripa, HVA )
- periodica ( rujeola la 5 ani, gripa la 3-5 ani )

SUB 17 - Epidemia : definitie, clasificari


MANIFESTAREA EPIDEMICA
- numr mare sau relativ mare de mbolnviri;
- puternic concentrare temporal i spaial a cazurilor;
- legtura ntre cazul iniial i cele aprute ulterior.
Exemple de boli cu manifestare epidemic: HV, angine cu : SBHA, viroze respiratorii, gripa, salmoneloze

SUB 18 - Pandemia : definite, clasificare, comparatii temporale ale


pandemiilor
MANIFESTAREA PANDEMICA
- cumulare temporal i spaial de epidemii;
- extindere spaial deosebit;
- prezena n exces a factorilor procesului epidemiologic.
Exemple de boli cu manifestare pandemic :
- istorice : variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic;
- actuale (moderne): infeciile cu virusurile hepatitelor virale B, C, infectia cu HIV/SIDA

SUB 19 - Preventia in APSS: definitii, trepte(enumerare), categorii


Prevenia (profilaxia) = totalitatea metodelor i mijloacelor folosite n scopul cunoaterii riscurilor pentru
sntate, a neutralizrii aciunii acestora, depistrii grupurilor populaionale cu risc crescut, evitrii constituirii
proceselor epidemiologice i identificrii ct mai precoce a strilor de preboal i boal;
TREPTELE PREVENTIEI in raport de obiective
primar
secundar
teriar
10

SUB 20 - Preventia primara: definitii, moduri de realizare


Prevenia primar = totalitatea masurilor care urmresc prevenirea unei boli sau a unor fenomene epidemice,
ct i promovarea factorilor sanogeni
- preocupare major a MOS (MP, MC) ( MOS = medicina omului sanatos)
- n absenta strilor de preboal / boala
ex: aciuni aplicate prenupial, gravide, copii, n condiii de colarizare, ocupaional, armat, cataclisme etc.
Moduri de realizare :
- depistarea factorilor de agresiune pentru snatate -> supravegherea epidemiologic comunitar active,
multidisciplinar, prin screening (triaj)
- depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major fa de aciunea posibil a unor factori de agresiune;
- elaborarea, aplicarea i evaluarea eficieni eficienei medicale i social-economice a unor metode i mijloace de
neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul comunitii (ex: imunizri)

SUB 21 - Preventia secundara: definitie, moduri de realizare


Prevenia secundar = urmrete depistarea dezechilibrelor i diagnosticarea precoce a strilor de preboal,
naintea apariiei semnelor clinice de debut sau de evolutivitate.
- inclus n preocuprile MOS;
- se execut concomitent cu aciuni de prevenie primar
Moduri de realizare:
- depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaie care au suferit anumite agresiuni dezechilibre
homeostatice n stadii reversibile, fr evidene clinice = stri de preboal;
- instituirea de programe de reechilibrare, refacere a sntii ambulator, dispensarizare

SUB 22 - Preventia tertiara; definitie, metode de realizare


Prevenia teriar = urmrete limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recderilor sau recidivelor i
ntrzierea instalrii incapacitii sau decesului.
- parial MOS;
Moduri de realizare:
- folosirea concomitent a aciunilor de prevenie primar i secundar pentru depistarea activ a strii de
boal, n diferite stadii de evoluie: compensat, atipic, ignorat (aciuni dependente de entitatea nosologici
nivelul educaional al individului/ comunitii);
- spitalizare (MOB = medicina omului bolnav) pentru terapie reparatorie recuperatorie;
- urmrirea ameliorrii indicatorilor de calitate a vieii.

SUB 23 - Dispensarizarea: definitie, trepte (enumerare)


Dispensarizarea metoda de supraveghere activ, complex de protecie sau refacere a sntii realizat
multidisciplinar prin aciuni medicale i nemedicale:
asigur inseria i reinseria social a unor indivizi sau grupuri populaionale;
11

are funcii: preventive, terapeutice, recuperatorii;


n relaie cu treptele prevenieitreptele dispensarizrii: de protecie, reechilibrare, recuperare;

SUB 24 - Dispensarizarea de protectie: definitie, semnificatie


practica
DEFINITIE : metoda de supraveghere activa, complexa de protectie a grupurilor populationale cu risc
crescut fata de FR
caracter preventional
operatiuni medicale -> nemedicale
durata variabila
selectia persoanelor sanatoase incluse in actiuni:

criteriul varsta(0-1 an,1-4 ani,adolescent, tineri, varstnici)

criteriul starii fiziologice (gravid, mame in perioada lehuziei/alaptarii)

ocupational(noxe)

indivizi sau grupuri cu risc crescut la actiunea unor factori de agresiune pentru sanatate depistati cu ocazia
actiunilor de preventie primara
asigura conditii optime de dezvoltare psiho-somatica,ocupationale, de mediu
insertia sociala pastrata
efectuata exclusiv de medical de familie

SUB 25 - Dispensarizarea de reechilibrare: definitie, semnificatie


practica
DEFINITIE : metoda de supraveghere activa, complexa de echilibrare homeostatica a cazurilor de
boala
caracter prevenional
dependent de rezultatul preveniei primare i secundare
selecia persoanelor aparent sntoase incluse n aciuni:
indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sntii
indivizi cu dezechilibre reversibile (funcionale,biochimice, preboala) depistati prin screening
ambulator, programe: examen clinic, laborator, educaie pentru comportamente sanogene
intervenii medicale n ambulator asociate cu eventuale modificri ocupaionale
efectuat n colaborare de medicul de familie i de alte specialiti

SUB 26 - Dispensarizarea de recuperare :definitie, semnificatie


practica
DEFINITIE : metoda de supraveghere activa, complexa de recuperare pt reinsertia sociala
- parial MOS: depistare precoce a bolii
- spitalizare MOB (relaii: MOS-MOB)
- realizat n timpul prestaiilor de prevenie primar i secundara
- beneficii pentru MOB
- implicaii familiale: medicale i socio-economice
12

SUB 27 - Supravegherea epidemiologica : definitii, categorii


Definitie: process continuu si sistematic de colectare,prelucrare , analiza, interpretare a datelor si diseminare a
informatiilor pentru initierea actiunilor prin masuri de prevenire si control.
CLASIFICARE dup natura investigaiilor utilizate:
1. Supraveghere epidemiologic general, prevenional;
2. Supraveghere epidemiologic special:
S.E. de combatere n focar;
S.E. n stadiul de eradicare a unor maladii;
Observaii:- Faza de eliminare semnaleaz dispariia cazurilor de boal clinic manifest, dar nu
i a infeciilor subclinice, deci nici a agentului etiologic, care persist n populaie.
- O boal este adus n faza de eradicare dac agentul cauzal (slbatic sau vaccinal) a disprut
din natur. Unica boala infecioas eradicat pn acum pe glob este variola (1980); urmeaz
poliomielita n 2008.
S.E. a import-exportului de boli transmisibile;
supraveghere seroepidemiologic;
S.E. a unor boli netransmisibile.

SUB 28 - Culegerea, prelucrarea, interpretarea si difuzarea datelor in


cadrul actiunilor de supraveghere epidemiologica (exemple)
Etapele supravegherii :
Culegerea datelor
Prelucrarea
Interpretarea
Difuzarea concluziilor

Tipul de date: mortalitate, fertilitate, morbiditate, din studii speciale , indicatori ai bolii (date
demografice, absenteism, de mediu, consum de medicamente, de alte produse sau prestaii )
Culegerea datelor :
- sistem activ- operativ, simplu, accesibil, sensibil
- sistem pasiv raportri, nregistrri, consemnri n registre
- sistem santinel supravegherea pe eantioane omogene, bine
precizate, din zone prestabilite
Interpretarea
Raportarea: tabele, grafice, harti,analiza matematica
Difuzarea informatiei: caracter de urgent

13

SUB 29 - Screening-ul: definitii, categorii, principii de realizare,


implicatii practice
Definiie:
Aciune de profilaxie secundar care vizeaz identificarea prezumtiv a persoanelor afectate de o problem de
sntate latent, necunoscut pn n acel moment, prin efectuarea unui test, a unei examinri sau a unor altor tehnici
de investigaie, care pot fi aplicate rapid, n mas.
Organizaia Mondial a Sntii
Definiie:
Examinare de mas care const n aplicarea unui ansamblu de procedee i tehnici de investigaie asupra unui
grup populaional, n scopul identificrii de prezumie a unei boli, anomalii sau factor de risc.
Conf. Dr. Dana Minc

Categorii de screening:
tipurile de screening difer dup obiectivele propuse:
1) simplu sau de mas ~ se realizeaz la nivelul unei ntregi populaii cu ajutorul unui singur
test pentru depistarea unei singure stri patologice (exemplu: intradermoreacia la
tuberculin; msurarea TA);
2) multiplu ~ folosirea mai multor teste de S. cu aceeai ocazie i n acelai scop (exemplu:
examenele premaritale; examenele medicale pentru coala de oferi) poate identifica
mai multe stri patologice;
3) multifazic ~ folosirea mai multor metode de S. n mai multe etape pentru acelai scop
(exemplu: ELISA i Western Blot pentru infecia cu HIV) pentru identificarea unei
singure afeciuni;
4) ocazional ~ form de S. limitat la persoanele ce solicit consult medical pentru diferite
alte motive (msurarea TA, a G);
5) selectiv sau intit ~ efectuat n grupurile de persoane cu risc (exemplu: n patologia
profesional expunerea la azbest, plumb etc.);
6) repetat i continuu ~ n cadrul programelor de supraveghere a sntii unei populaii
(exemplu: examenul citologic pt. depistarea precoce a cancerului de col uterin).
MODALITI DE REALIZARE A UNUI SCREENING
1.ANCHETE PRIN INTERVIU SAU CHESTIONAR completat de ctre persoana investigat, folosite pentru
screening-ul factorilor de risc comportamentali, apar erori datorit memoriei celor chestionai;
2.ANCHETE MEDICALE examen clinic, paraclinic; examenul trebuie s fie standardizat, probele simple i
ieftine, examenul s vizeze mai multe boli;
3.ANCHETE COMBINATE examen clinic ,paraclinic, interviu;

14

SUB 30 - Programe de sanatate - definitie, scop, metodologie de


realizare si aplicare
Definiii:
Program =Ansamblu organizat, coerent i integrat de activiti i servicii realizate simultan, sau succesiv, cu
resursele necesare, n scopul ndeplinirii obiectivelor stabilite n raport cu probleme precise de sntate, pentru o
populaie definit;
Proiect = Combinaie de resurse umane, materiale i de timp, adunate ntr-o organizaie temporar, pentru a
atinge un anumit scop;
Scop
de a preveni, a proteja, a controla i a aciona printr-un rspuns de sntate public mpotriva
rspndirii internaionale a bolii, n funcie de i n limitele riscului de sntate public i s evite
interferene inutile cu traficul i comerul internaional"
(Articolul

2)

Metodologie de realizare si aplicare

informatii
misiune in teren si evaluarea comuna a riscului
transmiterea informatiei la nivel regional si global
actiune de catre autoritati la nevoie

15