Inima (cordul)

Inima/ cordul(grecescul kardia) - organ musculo-cavitar cu rol de a pompa sangele in

sistemul circulator prin contractii ritmice.- grosimea 6 cm
Este situata in torace intre cele doua regiuni pleuro-pulmonare, imediat deasupra diafragmei.
Ocupa compartimentul mijlociu al etajului inferior al mediastinului.
Are forma de con turtit sau piramida patrulatera dispusa oblic, cu varful mare orientat
anterior, inferior si spre stanga iar baza priveste posterior, superior si spre dreapta.
Axul inimii care care uneste varful cu mijlocul bazei este orientat inferior, anterior si spre
staga.
Inima extrasa din cavitatea toracica se orienteaza cu ajutorul crucii venoase Benninghoff ce
rezulta din intretaierea unei linii verticale ce uneste cele doua vene cave superioara si
inferioara cu o linie orizontala ce trece intre venele pulmonare drepte si stangi.
Dimensiuni
- se compara cu pumnul drept al persoanei (teorie abandonata)
- variaza in functie de sex, varsta, talie si tipul constitutional
- in medie:
- lungimea 10-15 cm
- latimea 11-12 cm
Greutatea - la adult variaza intre 240 si 340 g si reprezinta aproxiativ 0.45% din greutatea
corpului
Consistenta - este ferma este ferma, mai ales la nivelul ventriculilor
Culoarea - rosiatica cu o tenta albastruie in partea dreapta
Conformatie externa si raporturi
- datorita formei sale a fost comparata cu un con turtit sau cu o piramida patrulatera si astfel
exista mai multe descrieri ale morfologiei externe.
- avand forma unui con turtit prezinta: - o baza
- un varf
- 2 fete: sternocostala si diafragmatica
- 2 margini: dreapta si stanga
- dupa unii autori inima prezinta: - o baza
- un varf
- 3 fete: sternocostala, diafragmatica, pulmonara stanga
- 3 margini: una dreapta si 2 stangi - anterioara
- posterioara
- dupa alti autori:- o baza
- un varf
- 4 fete: sternocostala, diafragmatica,pulmonara stanga,pulmonara dreapta
- 4 margini:- marginea superioara/atriala apartine atriului stang si
corespunde nivelului orificiului venei cave superioare
- marginea dreapta apartine integral atriului drept si este dispusa
aproape vertical intre orificiile celor 2 vene cave
- marginea inferioara, subtire si aproape orizontala, se intinde
intre limita inferioara a marginii drepte si varful inimii
- marginea stanga rotunjita/obtuza formata din ventriculul stang la
care se adauga superior pe o mica portiune auriculul si atriul stang

Conform Terminologiei Anatomica (1998) inima prezinta:

- o baza
- un varf
- 4 fete: sternocostala (anterioara), diafragmatica (inferioara), pulmonare (stanga si dreapta)
- o margine: dreapta
Pe suprafata externa se gasesc santuri care marcheaza limita de separare a cavitatilor
inimii:
santul coronar/atrioventricular oblic,aproape circular, fiind intrerupt anterior de
emergenta aortei si trunchiului pulmonar. Imaparte inima intr-o portiune atriala situata spre
baza, si alta ventriculara spre varful inimii.
Ventriculii sunt separati prin santul interventricular anterior si santul interventricular
posterior care se unesc la varful inimii, unde determina incizura apicala.
atriile sunt separate prin santurile interatriale anterioare si santurile interatriale
posterioare mai putin evidente,neomologate de Terminologia Anatomica
-santurile contin vase si nervi

Baza inimii
- are forma patrulatera si este orientata posterior spre dreapta si superior. Este delimitata
superior de bifurcatia trunchiului pulmonar si inferior de portiunea posterioara a santului
atrioventricular. Santul interatrial posterior imparte baza in 2 zone:
- zona stanga
- predominanta, apartine atriului stang si prezinta orificiile celor 2 vene pulmonare
- vine in raport cu: - esofagul si nervii vagi
- portiunea toracica a aortei
- venele azigos si venele hemiazigos
- ductul toracic
- portiunea toracica a sistemului autonom
- noduri limfatice periesofagiene
- recesuri pleurale pre si retroesofagiene
- ligamentele esofagopericardic si vertebropericardic
- vertebrele T5-T8 (vertebrele cardiace ale lui Giacomini)
- zona dreapta
- apartine unei mici suprafete a atriului drept pana la nivelul santului terminal(caruia ii
corespunde in interior creasta terminala)
- raporturi: - pleura si fata mediastinala a plamanului drept
- nervul frenic drept
- vasele frenice superioare drepte

Fata sternocostala (superioara)

- orientata anterior, superior si spre dreapta
- prezinta 2 segmente:
- segmentul superior situat intr-un plan mai posterior, format in cea mai mare parte din
atriul drept; atriul stang este mascat de portiunea ascendenta a aortei si trunchiului
pulmonar; se prelungeste cu cele 2 auricule:drept si stang.
- segmentul inferior, convex, mai mare,separat de segmentul superior prin santul
atrioventricular; santul interventricular anterior imparte segmentul in 2 zone:
- zona dreapta () ce corespunde ventriculului drept
- zona stanga mai mica ce corespunde ventriculului stang
- raporturi:- stern, cartilaje costale III-VI, spatiile intercostale corespunzatoare, muschii
intercostali, pachete vasculonervoase intercostale
- muschiul triunghilar al sternului
- vasele toracice interne
- noduri limfatice ale caii toracice interne
 - timusul la copil, tesut adipos cu celule timice la adult
-recesuri pleurale costo-mediastinale anterioare
- marginile anterioare ale plamanilor

Fata diafragmatica (inferioara)

- aproape plana,usor convexa, orientata inferior si la stanga spre varf, separata de baza prin
santul atrioventricular
- formata de cei 2 ventriculi, fiind strabatuta de santul interventricular posterior ce
delimiteaza 2 zone: - una dreapta () ce apartine ventriculului drept
- una stanga () ce corespunde ventriculului stang; dupa unii autori participa si o
mica portiune din atriul drept situat inferior de orificiul venei cave inferioare la jonctiunea cu
santul coronar
- raporturi: - diafragma si prin intermediul ei cu lobul stang al ficatului si fornixul stomacului

Fata pulmonara stanga

- orientata superior,posterior, spre stanga
- convexa, mai lata in portiunea superioara si prezinta 2 segmente separate prin santul
atrioventricular: - segmentul antero-inferior mai mare, corespunde ventriculului stang
- segmentul postero-superior corespunde atriului stang
- raporturi: - fata mediastinala a plamanului stang, pleura mediastinala stanga
- nervul frenic stang
- vasele frenice superioare

Fata pulmonara dreapta

- convexa supero-inferior
- situata antero-inferior de hilul plamanului drept si formata in totalitate din atriul drept
- raporturi: - fata mediastinala a plamanului drept si pleura mediastinala dreapta

Marginea dreapta
- separa fata sternocostala de fata pulmonara dreapta
- usor convexa si apartine in totalitate atriului drept
- reprezentata de linia ce uneste orificiile celor 2 vene cave

Varful
- aspect rotunjit
- impartit de incizura apicala intr-o portiune dreapta mai mica ce apartine ventriculului drept
si o portiune stanga mai mare care apartine ventriculului stang si reprezinta adevaratul varf
- raporturi cu pleura si marginea anterioara a plamanului stang
- orientat inferior,anterior si spre stanga si corespunde spatiului V intercostal stang la 7-8 cm
de stern. La acest nivel se percepe socul apexian

- proiectia inimii pe peretele anterior al toracelui se poate stabili prin percutie digitala, In
cadrul ariei matitatii relative a inimii, intre peretele toracic si inima se interpun pleura si
plamanii

Proiectia ariei matitatii relative se face unind 4 puncte:

 - pct superior drept:marginea superioara a cartilajului costal III la 1 cm lateral pe
marginea dreapta a sternului
- pct inferior drept: articulatia condrosternala V dreapta
- pct superior stang: spatiul II intecostal stang la 2 cm lateral de marginea stanga a
sternului
- pct inferior stang: in spatiul V intercostal stang la 8-9 cm lateral de linia mediana

Proiectia ariei matitatii absolute se face unind 3 puncte:

- pct superior: articulatia sternocondrala IV din stanga
- pct inferior: articulatia sternocondrala VI din stanga
- pct lateral: spatiul V intercostal stang la 8-9 cm lateral de linia mediana
- in cadrul ariei matitatii absolute avem 2 triunghiuri:
- triunghiul lateral unde se interpune doar pleura
- triunghiul medial unde inima vine direct in raport cu peretele
toracic (Triunghiul lui Delorme). In aria acestui triunghi se practica punctia pericardica (in
spatiul V intercostal stang, razant la stern, pentru a nu leza vasele limfatice)

Conformatie interna
Inima este impartita de un sept longitudinal (cardiac) in 2 jumatati:
- inima dreapta, venoasa
- inima stanga, arteriala
Fiecare jumatate este impartita la randul ei in 2 compartimente:
- atriul spre baza inimii
- ventriculul spre varful inimii
Atriile sunt separate de ventriculi prin septul atroventricular, foarte scurt, de forma ovalara.
Septul interatrial separa cele doua atrii, este subtire si are forma patrulatera. Corespunde la
suprafata inimii santurilor interatriale.
Septul interventricular separa cei doi ventriculi, are forma triunghiulara cu baza superior;
prezinta doua portiuni:
- portiunea musculara, groasa, situata la varful inimii.
- portiunea membranoasa, mult mai scurta si subtire, spre septul atrioventricular.

Atriile
Sunt cavitati de forma neregulata, cuboidala, situate spre baza inimii si separate intre ele
prin septul interatrial.
Fiecare atriu comunica cu ventriculul de partea respectiva prin orificiul atrioventricular,
totodata fiecare atriu prezinta cate o prelungire in forma de fund de sac - auricul.
Peretii atriilor sunt foarte subtiri deoarece si miocardul atrial este slab dezvoltat.

Atriul drept
Prezinta 2 portiuni:
- portiunea sinusala situata intre cele doua vene cave (derivata din sinusul venos).
- portiunea atriala propriuzisa situata lateral de santul terminal
Avand forma cuboidala i se disting 6 pereti:
1. Peretele superior prezinta:
- orificiul venei cave superioare
2. Peretele inferior prezinta:
- orificiul venei cave inferioare prevazut anterolateral cu valvula venei cave inferioare
(Eustachio)
- orificiul sinusului coronar prevazut cu valvula sinusului coronar (Thebesius). De la locul de
intalnire a celor doua valvule porneste spre trigonul fibros drept o proeminenta - tendonul lui
Todaro. Intre tendonul lui Todaro, orificiul sinusului coronar si valva tricuspida se delimiteaza
triunghiul lui Koch (in aria lui se afla nodul sinoatrial).
3. Peretele medial sau septal corespunde septului interatrial. El prezinta in portiunea mijlocie
o depresiune, fosa ovala, ce marcheaza locul unde se afla, in timpul vietii intrauterine,
orificiul interatrial al lui Botal, prin care cele doua atrii comunica. In jurul fosei ovale se afla
un inel incomplet, limbul fosei ovale.
Pe peretii atriului drept, in special pe cel inferior si pe cel medial (intre fosa ovala si orificiul
venei cave inferioare) se evidentiaza orificiile venelor cave mici, care se deschid direct in
atriul drept.
4. Peretele anterior prezinta:
- orificiul atrioventricular drept prevazut cu valvula atrioventriculara dreapta sau tricuspida
(prin care se realizeaza comunicarea cu ventriculul drept.
- orificiul de comunicare cu auriculul drept, situat mai precis la nivelul jonctiunii peretilor
superior, anterior si lateral.
Auriculul drept are forma triunghiulara si se prelungeste anterior de atriul drept. Imbratiseaza
aorta lasandu-si amprenta pe fata anterioara a acesteia.
5. Peretele posterior prezinta in portiunea mijlocie, tuberculul intervenos sau torusul intercav
determinat de tractiunea exercitata de pericard (prin trecerea venelor pulmonare drepte).
Lateral, peretele prezinta creasta terminala ce corespunde santului terminal de la baza
inimii.
6. Peretele lateral neregulat, prezinta o serie de coloane musculare, grupate in fascicule
muschii pectinati, care se orienteaza spre anterior, pornind de la nivelul crestei terminale.

Atriul stang prezinta ca si atriul drept 6 pereti:

1. Peretele superior, ingust, neted si are aspect concav.
2. Peretele inferior este mai ingust, neted si tot concav.
3. Peretele anterior prezinta orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula
atrioventriculara stanga sau mitrala.
4. Peretele lateral prezinta la jonctiunea cu peretele anterior orificiul de comunicare cu
auriculul stang.
Auriculul stang se gaseste in prelungirea atriului stang si imbratiseaza trunchiul pulmonar.
Este mai mic decat auriculul drept si are forma neregulata.
5. Peretele medial sau septal corespunde septului interatrial. Prezinta un pliu mucos -
valvula gaurii ovale (plica semilunara), dispusa anterosuperior de aceasta.
6. Peretele posterior prezinta orificiile celor 4 vene pulmonare.

Ventriculii
Sunt compartimente mai voluminoase, de forma conica orientate cu baza la septul
atrioventricular si varful spre varful inimii. Sunt separate prin septul interventricular care
prezinta 2 portiuni:
- portiunea membranoasa foarte mica este situate la locul unde septul interventricular
intalneste septul atrioventricular.
- portiunea musculara, mai groasa, dispusa spre varful inimii.
Peretii ventriculilor, in special ai celui stang sunt mult mai grosi decat peretii atriilor deoarece
miocardul ventricular reprezinta forta motrice a inimii, rolul sau functional asigurand dinamica
inimii.
Fiecare ventricul prezinta 2 compartimente:
- un compartiment de receptie care primeste sangele din atriu;
- un compartiment de evacuare din care sangele este expulzat in artere. Compartimentul de
evacuare al ventriculului drept are forma conica - conul arterial (Luschka) sau infundibilul
(Wolff), iar cel al ventriculului stang este de forma cilindrica, canalul arterial (Marc See).
Suprafata interioara a ventriculilor prezinta numeroase proeminente muscular sare dau
peretiilor un aspect neregulat caracteristic. Aceste proeminente sunt determinate de
coloanele musculare de ordinul I, II, III.
- Coloanele musculare de ordinul I numite muschi papilari sau pilieri, au forma conica cu
baza la peretele ventricular si varful spre interiorul ventriculului. De la varful lor pornesc
corzile tendinoase care leaga muschii de valvulele atrioventriculare. Se descriu si corzi
tendinoase false care leaga coloanele musculare.
- Coloanele musculare de ordinul II (vartejuri cardiace) se prezinta ca niste arcuri ale caror
extremitati adera de peretele ventricular.
- Coloanele musculare de ordinul III (trabecule carnoase) adera de peretele ventricular pe
toata lungimea lor si astfel se prezinta ca niste reliefuri. Coloanele musculare de ordinull II si
III alcatuiesc la varful ventriculilor (unde sunt numerotate si se intrepatrund) zonele
cavernoase.
Orificiile de la baza ventriculilor sunt prevazute cu aparat valvular cu rol de supapa.
- Valvulele atrioventriculare permit trecerea sangelui numai dinspre atrii spre ventricule. Ele
au forma unor palnii mambranoase cu o circumferinta mare aderenta la orificiul
atrioventricular, o fata axiala in raport cu curentul sanguin si o fata parietala in raport cu
peretele ventriculului. Pe fata parietala si pe circumferinta interioara mai mica si mai
neregulata se insera corzile tendinoase. Valvula atrioventriculara dreapta este formata din
trei cuspide (valvula tricuspida) iar cea stanga din doua cuspide (valvula bicuspida).
- Valvulele arteriale sau semilunare permit trecerea sangelui numai dinspre ventriculi spre
artere. Au forma unor cuiburi de randunica si sunt in numar de 3 pentru fiecare orificiu
arterial. Prezinta o margine aderenta la peretele arterial, o margine libera, orizontala,
denumita lunula, la mijlocul careia se gaseste un mic nodul semilunar (la aorta nodulul lui
Arantius, la pulmonara nodulul lui Morgagni), o fata axiala in raport cu curentul sanguin si
o fata parietala ce priveste spre peretele arterial si cu care delimiteaza sinusurile valvulare
Valsalva.

VENTRICULUL DREPT
- are forma unei piramide triunghiulare, cu o baza, un varf si 3 pereti
baza:
- corespunde septului atrioventricular si prezinta 2 orificii:
1) orificiul atrioventricular drept - inferior, prevazut cu valvula atrioventriculara
dreapta/tricuspida (anterioara, posterioara si septala)
2) orificiul trunchiului pulmonar superior, prezinta 3 valvule semilunare (anterioara, dreapta
si stanga)
Intre cele 2 orificii se afla creasta supraventriculara sau pintenele lui Wolf.
varful:
- situat la dreapta varfului inimii si prezinta zona cavernoasa, formata din coloanele
musculare de orinul II si III
peretele anterior:
- usor concav, prezinta m. papilar anterior
peretele inferior:
- concav, prezinta m. papilar posterior
peretele medial/septal:
- convex, corespunde septului interventricular, prezinta m. papilar septal
Intre peretele septal si cel anterior se afla un fascicul muscular - trabecula septo-marginala.

VENTRICULUL STANG
- are forma unui con turtit, cu o baza, un varf , 2 pereti si 2 margini
baza:
- corespunde septului atrioventricular si prezinta 2 orificii:
1) orificiul atrioventricular stang inferior, prevazut cu valvula atrioventriculara stanga/
mitrala/bicuspida (anterioara si posterioara)
2) orificiul aortic superior, prevazut cu 3 valvule semilunare (dreapta, stanga si posterioara)
varful:
- corespunde varfului inimii si prezinta zona cavernoasa
peretele lateral:
- concav, corespunde fetei pulmonare stangi
peretele medial/septal
- corespunde septului interventricular
marg. sunt anterioara si posterioara; la nivelul lor se gasesc muschii papilari ant. si
post.

CONSTITUTIA ANATOMICA A INIMII

Inima este formata in cea mai mare parte din miocard, care se fixeaza pe un schelet fibros.
El este acoperit de epicard si tapetat de endocard.

SCHELETUL FIBROS AL INIMII

Este reprezentat de formatiuni fibro-conjunctive, care formeaza la nivelul septului
atrioventricular inele si trigonuri fibroase.
Inelele fibroase (omologate de TA) sunt 2: inelul fibros drept si inelul fibros stang,
circumscriu orificiile atrioventriculare si servesc la insertia valvelor si a miocardului.
In anatomia clasica mai sunt descrise 2 inele fibroase mici, arteriale, care circumscriu orif.
pulmonar si orif. aortic.
Trigonurile fibroase sunt 2:
1) trig. fibros drept - se gaseste intre inelul aortic si inelele fibroase atrioventriculare (mitral si
tricuspid)
2) trig. fibros stang - mai mic, se gaseste intre inelul aortic si inelul atrioventricular stang
In scheletul fibros este inclus si trigonul nodului sinoatrial.

MIOCARDUL/MUSCHIUL INIMII cuprinde:

sistemul excitoconductor (miocardul de tip embrionar)
miocardul propriu-zis
A. SISTEMUL EXCITOCONDUCTOR AL INIMII (NODAL) este constituit din celule
cardiace modificate, care au capacitatea de a genera si conduce impulsuri. Ele sunt
organizate in noduli, fascicule, ramuri si retele.
1. NODUL SINOATRIAL:
- se afla pe peretele posterior al atriului drept, la limita dintre portiunea sinusala si cea atriala
porpriu-zisa
- el determina ritmul cardiac normal (sinusal)
- celulele nodale, considerate pacemaker, sunt dispuse intr-o retea de colagen
2. NODUL ATRIOVENTRICULAR (ASCHOFF-TAWARA):
- se gaseste la nivelul septului interatrial, in aria triunghiului Koch
- celulele lui sunt incojurate de o retea de collagen mai putin densa
3. FASCICULUL ATRIOVENTRICULAR (HIS):
- continua nodul atrioventricular; traverseaza trigonul fibros drept, cele 2 port. ale septului
interventricular
- se termina prin 2 ramuri:
o ramura dreapta - descinde spre varful VD
o ramura stanga cu mai multe fascicule, ce descind pe fata stanga a septului
interventricular
4. RETEAUA SUBENDOCARDICA (A LUI PURKINJE):
- ia nastere din ramificarea subendocardica a ramurilor fascic. atrioventricular

B. MIOCARDUL PROPRIU-ZIS cu 2 portiuni: atriala si ventriculara

1. MIOCARDUL ATRIAL:
- slab reprezentat
- format din fibre proprii fiecarui A, profund si fibre comune celor 2 AA, superficial
FIBRELE PROPRII ALE AD:
- fibrele inelare din jurul orificiilor venelor cave si orificiului sinusului coronar
- fasciculul terminal, care ia parte la formarea crestei terminale
- fasciculele mm. pectinati
- fasciculele limbice, care inconjoara fosa ovala
- fasciculul lui Lower
- fasciculul lui Wenckebach, situat intre orificiile venelor cave

FIBRELE PROPRII ALE AS:

- fibrele inelare din jurul orificiilor venelor pulmonare
FIBRELE COMUNE:
- fibrele ansiforme: au originea pe fata superioara a atriilor, trec apoi pe fata lor
posterioara si descind intre venele pulmonare si venele cave
- fibrele transversale: au originea pe fata anterioara a atriilor, inconjoara auriculele
si o parte trec pe fata posterioara a atriilor

2. MIOCARDUL VENTRICULAR:
- bine dezvoltat
- format din fibre spirale si circulare
FIBRELE SPIRALE: 3 categorii
 - fibre spirale externe proprii fiecarui ventricul: au originea la niv. scheletului
fibros si se indreapta spre varful inimii
- fibre spirale externe comune celor 2 ventriculi: pornesc de la niv. scheletului
fibros al unui V, descriu o spirala la varful inimii si se intorc la scheletul fibros al celuilalt V
Fibrele spirale externe (proprii & comune) formeaza la varful inimii un vartej -
trandafirul lui Senac.
- fibrele spirale interne: continua traiectul fibrelor spirale externe, la niv. varfului
inimii; o parte patrund in septul interventricular, iar altele in coloanele musculare
FIBRELE CIRCULARE: sunt proprii fiecarui V si sunt situate intre fibrele spirale
externe si fibrele spirale interne

ENDOCARDUL - este o membrana subtire, care tapeteaza suprafata interna a cavit. inimii,
inclusiv a valv. cardiace si se continua cu endoteliul vascular.

PROIECTIA ORIFICIILOR INIMII -se realizeaza prin trasarea a 3 linii:

- linia superioara orizontala - uneste cartilajul III costal stg. cu sternul --> proiectia
orificiului arterei pulmonare
- linia mijlocie oblica - uneste cartilajul III costal stg. cu cartilajul IV costal drept -->
proiectia orificiului aortic
- linia inferioara - uneste cartilajul III costal stg. cu cartilajul V costal drept
In stanga liniei medio-sternale --> orificiului atrioventricular stang
In dreapta liniei medio-sternale --> orificiul atrioventricular drept

PROIECTIA FOCARELOR DE ASCULTATIE - nu coresp. proiectiei anatomice a

orificiilor, ci unor puncte, unde zgomotele nu se suprapun
- FOCARUL AORTIC: se proiecteaza in spatiul II intercostal drept, imediat langa stern
- FOCARUL ARTEREI PULMONARE: in spatiul II intercostal stang, imediat langa stern
- FOCARUL TRICUSPID: linia medio-sternala la nivelul celei de-a 5-a articuatii sterno-
condrala
- FOCARUL BICUSPID: in spatiul V intercostal stang , la 8-9 cm de