Viorel Ranga Anatomia Rinichiului PDF

8/9/2019 Viorel Ranga - Anatomia Rinichiului
RINICHIUL Ren)
Rinichiul, organ cu f u n c ţ i e p r i n c i p a l ă i=ASCIA RENALA

excretorie, a ' fo st încadrat de c ă t r e Fascia_ e n a l ă sau p e r i r e n a l ă este for
Fr. Rainer, î m p r e u n ă cu ă i l e urinare , m a t ă dintr-o f o i ţ ă a n t e r i o a r ă sau prere
în "aparatul de export 1al materiei". n a l ă , mai s u b ţ i r e î n t ă r i t ă ventral de
E este un organ pereche, situat în fascia de c o a l c e n ţ ă r e t r o c o i c ă (Toldt)
partea s u p e r i o a r ă s p a ţ i u l u i
a retroperi dintr-o f o i ţ p o s t e r i o a r ă ,
mai bine
toneal al c abdominale, lateral
a v i t ă ţ i i i n d i v i d u a l i z a t ă , n u m i t ă si fascia retrore
de coloana v e r t e b r a l ă , în regiunea om
n a l ă (Zuckerkandl). F a ~ c i a r e t r o r e n a l ă
b a r n u m i t ă clasic regiunea lombo este d e s p ă r ţ i t ă de m u ş c h i i posteriori ai
abdomenului, care a l c ă t u i e s c peretele
d i a f r a g m a t i c Ca organ primitiv retro-
lombar, prin g r ă s i m e a p a r a r e n a l ă de
peritoneal, rinichiul o c u p ă în acest
s c r i s ă de Gerota . Cele d o u ă f o i ţ e ale fas
p a ţ i u o ă f i b r o a ă proprie, loja ciei renale se unesc c ă t r e marginea la
renalil d e l i m i t a t ă de e fa scia r e n a l ă t e r a l ă a rinichiului, iar superior de ri
Termenul de l o j ă r e n a l ă c a de altfel nichi, ele trec anterior posterior de
al altor loji vi scerale, nu este omologat glanda s u p r a r e n a l apoi f u z i o n e a z ă ,
2 ~ m:irrlll
23 --+161-. 1
22 - - H o l , l ;
J . , _ ~ ~ H f - - f'
W l :+ t f - -- 6
Fig 1 3 Rinichii în ţ i u l re troperitone a , · pe

1 - Jobul drept al fi c atului ; 2 - f exura o l i c ă d r e a ; > t ă ; 3 - p a r tea de sc endentA a du o 
denului ; 4 - v ena v ă i n f e r : 5 - pan c reasul ; 6 - vena n t e r i s u p e r o a r ă : 7 -
a ort a b d o m n a l ă ; 8 - a r t e r a e n t e r i c ă s u p e r i o a r ă ; 9, - p<l,rt ea a s c e n d e n t ă a duodenului ;
10 · - v ena r e n a l s t î n g ; 11 - a rtera n a l ă n g ă ; 12 - p er it oneu p a r i etal posterior ;
13 - colonul desc·e ctent : 14 - c 3psula b r o a s ă a rinichiului stîng ; 15 - co rpul adipos al
r in i c hiului st î ng ( g r ă s i m e a p e r n l ă ) ; 16 - fascia r e n a l ă ; 17 - r ă s i m e a p a r a r e n a l ă G e
rota ; 18 - mm. erectori spinali ; 19 - m. psoas drept ; 20 - m. t r a t lombar ; 2 - rini-
c hiul drept ; 22 - m . transv e r s a bdomin a l ; 23 - m . oblic in t e r n ; 24 - m . oblic extern .
în Nomina Anatomica (N.A), dar a fixîndu-se de fascia d i a f r a g m a t i c ă infe

r ă m a s ca un termen de r e f e r i n ţ ă în me r i o a r ă . Media , f o i ţ a a n t e r i o a r ă a fasciei
c l i n i c ă . r e n a l ă
dicina
a d i p o a s ă sau g Fascia
r ă s i m e a .peri e n a capsula
l ă for (aorta a trece
renale anterior vena
b d o m i n a l ă de marile c a v ă vase
infe
m e a z ă l i ş u r i l e rinichiului (fig. .1.3 . r i o a r ă ) se u n e ş t e cu f o i ţ a a n t e r i o a r ă a
21
http://slidepdf.com/reader/full/viorel-ranga-anatomia-rinichiului 1/32
rinichiului de partea o p u s ă , înctt cele rii e l a s t i c i t ă ţ i i , dar ele nu se v ă d pe viu,

d o u ă loji renale c o m u n i c ă între ele. motiv pentru care N.A. a r e n u n ţ a t la
Fascia e t r o r e n a l ă a d e r ă intim de tunica descrierea lor.
f i b r o a s ă a vaselor mari de discurile Marginea l a t e r a l ă a rinichiului este
intervertebrale. Inferior, cele d o u ă f o i ţ e c o n v e x ă î n t r e t ă i a t ă de ş a n ţ u l longi-
pre- r e t r o r e n a l ă f o r m e a z ă de-a lungul tudinal P o z i ţ i a ş a n ţ u l u i este l e g a t ă de
ureterului o t e a c ă c o n j u n c t i v ă n u m i t ă forma hilului renal. Cînd hilul p r i v e ş t e
teaca u r e t e r a l ă sau parangiul ure ş a n ţ u l a f l ă f a ţ a
teral , care în pelvis se c o n t i n u ă cu r posterior,
i o a r ă invers. D sea c ă hilul pe are aspect ante
retinaculele pelvine. Loja r e n a l ă nefiind torsionat ş a n ţ u l este el torsionat,
î n c h i s ă inferior, rinichiul poate ptoza. El î n t r e t ă i n d marginea l a t e r a l ă a rinichiu
se d e p l a s e a z ă în jos f ă r ă a antrena lui. Ş a n ţ u l trece asupra f e ţ e i dorsale în
glanda s u p r a r e n a l ă , deoarece aceasta partea s u p e r i o r ă peste f a ţ a v e n t r a l ă
a d e r ă strîns de fascia r e t r o r e n a l ă Intre în partea i n f e r i o a r ă . Acest aspect are un
fascia r e n a l ă rinichi se g ă s e ş t e o m a s ă corespondent arhitectural, deoarece i r u l
de g r ă s i m e care a l c ă t u i e ş t e capsula adi- ventral de piramide, în partea u p e r i o a r ă
p o a s ă a rinichiului sau g r ă s i m e a perire trece asupra celui dorsal, iar în partea
n a l ă . Ea -este s t r ă b ă t u t ă de tracturi fi i n f e r i o a r ă , Ş a n ţ u l
broase care p l e a c ă din fascia r e t r o r e n a l ă i n d i c ă invers.
zona p a u c i v a s c u l a r ă (Boyce),longitudinal ca
se prind pe capsula f i b r o a s ă proprie r a c t e r i z a t ă prin a b s e n ţ a ramurilor vas 
a rinichiului. Aceste tracturi, a l ă t u r i de culare mari, terminale, din parenchimul
pediculul vascular, g r ă s i m e a peri- renal. Ea este z o n ă de a bord chirurgical
p a r a r e n a l ă , precum presa a b d o m i n a l ă în marile nefrotomii bivalve. N o ţ i u n e a
fac parte din mijloacele e fixare a ri  de z o n ă a v a s c u l a r ă c r e a t ă de Hyrtl
nichiului. In loja r e n a l ă , rinichiul are nu mai este v a l a b i l ă a s t ă z i .
t o t u ş i o n u m i t ă mobilitate, care în mod
Marginea m e d i a l ă a rinichiului este
normal nu d e p ă ş e ş t e 2,5 cm. Capsula c o n c a v ă p r e z i n t ă spre partea ei
a d i p o a s ă a rinichiului poate fi sediul
perinefritelor scleroase, sclerolipoma- , sde u p e r i o a r ă hilul renal Acesta are aspect
f a n t ă l o n g i t u d i n a l ă cu d o u ă buze,
toase sau supurate (flegtnonul perine una a n t e r i o a r ă alta p o s t e r i o a r ă , prin
fretic), care fac d i f i c i l ă orice i n t e r v e n ţ i e .care i n t r ă ies din rinichi elementele
c h i r u r g i c a l ă pe rinichi. pediculului renal. Cînd buza p o s t e r i o a r ă
p r o e m i n ă spre media}, hilul p r i v e ş t e
FORMA C O N F I G U R A Ţ I E E X T E R N Ă
anterior, invers. Se descrie un hil
DIMENSIUNI
torsionat, cînd cele d o u ă buze se încru
Forma rinichiului poate fi c o m p a r a t ă c i s e a z ă în unghi a s c u ţ i t , rinichiul pur
cu cea a unei boabe de fasole, care tînd numele de rinichi dextrors . Hilul
s e r v e ş t e deseori ca termen de c o m p a r a ţ i e se c o n t i n n u u ă m în
cavitate interiorul rinichiului cu o
i t ă sinus renal (vezi fig. 1.8).
= reniform. La f ă t copil, p î n ă la
4 ani. rinichiul are aspect lobat. Capsula f i b r o a s ă proprie a rinichiului se
Rinichiul p r e z i n t ă o f a ţ ă a n t e r i o a r ă r e f l e c t ă la nivelul hilului, tapetînd e r e ţ i i
c o n v e x ă o r i e n t a t ă antero-lateral, o f a ţ ă sinusului renal. In interiorul sinusului
p o s t e r i o a r ă p l a n ă , care p r i v e ş t e postero renal se v ă d 8 1 0 r i d i c ă t u r i conice
medial o margine l a t e r a l ă c o n v e x ă o determinate de vîrfurile piramidelor re
margine m e d i a t ă c o n c a v ă , o extremitate nale, care r e p r e z i n t ă papilele renale. In
s u p e r i o a r ă alta i n f e r i o a r ă (fig. 1.4). jurul f i e c ă r ~ i papile se _ i n s e _ : ă . c te ~ n
Fiind un organ plastic, rinichiul este calice mic. lAtre papile mtra Ies dm
modelat de viscerele cu care vine în parenchim vasele interlobare nervii .
raport. Impresiunile l ă
s a t e de viscere Sinusul r e ~ L m a i c o n ţ i n e , p e l î n g . ă ~ G a l : i ,
sînt vizibile la cadavru,
d a t o r i t ă pierde- cele mici, calicele mari, o parte ~ } J f l ~ \
22
sului renal, ramurile vasculare segmen
8/9/2019 Lungimea,
Viorel Ranga la adult, este de 10-12 cm,
- Anatomia Rinichiului
tare, limfatice nervi, toate fiind cu l ă ţ i m e a de 5 - 6 cm, grosimea de 2 5 -

prinse în ţ e s u t u l conjunctivo-adipos al 3 cm. Axul longitudinal al rinichiului
sinusului. Extremitatea s u p e r i o r ă este oblic c ă t r e inferior lateral, astfel
i n f e r i o a r ă sî nt convexe, rotunjite c ă e x t r e m i t ă ţ i l e superioare sînt mai
r e p r e z i n t ă polii rinichiului. apropiate.
2 - ~ ~ - 4 . , < . ~ ( ~
2 0 - - - - ~ ~ ~ ~
75
;J,..-l,.l, --- o
~ ~ - ~ ~ ~ ~ ~ - 9
74 ~ - - t - t - T - F F f - H f h f i + : Y W h ~ - M I < ~ ~ - ~ - l r - l r l r \ - - O
I. J H H H 1 h l f / f} .IJ
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ T Y ~ h
•
2 - - - - , 1 - + - - + - J f - h i - + - ~ Y - i a M - f ' + - I E ; - - - - . . . .
Fig. 1.4. Rinichii în ~ p a t i u l retroperitoneal - vedere a n t e r i o a r ă
1 - venele h e p a t i ce ; · 2 - v. f r e n i c ă i n f e r i o a r ă s t i n g ă ; 3 - eso fa g ul ab d o m in al ; 4 - trun

chiul celiac ; 5 - rinichiul stîng - f a ţ a a n t e r i o a r ă ; 6 v.
u p r a r e n a l ă
- s t î n g ă ; 7 - v. r e n a l ă
s t î n g ă ; 8 - a. t e s t i c u l a r ă s t î n g ă ; 9 - v. t e s t i c u l a r ă s t î n g ă ; 1 - a. m e z e n i e r i c ă ;
i n f e r i o a r ă
11 -ao r ta a b d o m i n a l ă ; 12 - v. o a v ă i n f e r i o a r ă : 13 - u r e t e r u l d r e p t ; 14 - a . v . testicu
lar e d r ep te : - 15 a. m e z e n t e r i c ă s u p e r i o a r ă ; 16 - hilul rinichiului d r e p t : 17 - a. r e n a l ă
d r e a p t ă ; 18 -a. s u p r a . r e n a l ă i n f e r i o a r ă d r e a p t ă ; 19 - a. s u p r a . r e n a l ă medie d r e a p t ă ;
2 - aa. su p r a r e n a l e s u p er io ar e drep.te : 21 - glanda s u p r a r e n a l ă d r e a p t ; 22 - a. f r e n i c ă
i n f e r i o a r ă d r e a p t ă
Dimensiunile rinichiului variaza m P R O I E C Ţ I A PE S HELET
f u n c ţ i e de v î r s t ă La adult el are greu

tatea de 130-140 g. Rinichiul nou Raportat la vertebre rinichiul drept
n ă s c u t u l u i , raportat la greutatea corpo are polul superior (extremitatea supe
ralif;:este mai greu decît cel al adultului, r i o a r ă ) în dreptul j u m ă t ă ţ i i inferioare a
... · lui. fiind de 10-12 grame. vertebrei T 11 sau în j u m ă t a t e a supe-
http://slidepdf.com/reader/full/viorel-ranga-anatomia-rinichiului
23 3/32
imparte î n t r segment supramezocolic
u n a rinichiului stîng este a c o p e r i t ă de
acop,l;rit de peritom.ul parietal ppsterior puitoneul parietal posterior : care o
al s p a ţ i u l u i supramezocolic ;;i un segment s e p a r ă de ansele intestinale din' firida
infram(.'zocolic acoperit de fascia retro ~ o l i c ă s t î n g ă ( s p a ţ i u l .mezenterico-c.olic
c o ) i c ă s t î n g ă .CI:oldt) de · peritoneu stîng) . · ·
aporturile posterioare sînt identice
la ambii rinichi. Ligamentul arcuat
medi_l · sau arcul m u ş c h i u l u i psoas,
cupr JlS între corpul vertebrei L 2
apofiza c o d i f o r m ă o vertebrei L li
gamentul arcuat lateral sau arcullombo-
costal, descris de Haller (arcul m u ş c h i u 
lui p ă t r a t lombar), întins între apofiza
c o s t i f o r m ă a vertebrei L, si vîrful coastei
. a 12-a sau a 11-a, împart' a ţ a p o s t e r i o a r ă
a rinichilor Jn d o u ă segmente : superior
inferior. In segmentul superior, f a ţ a
p o s t e r i o a r ă i n t r ă în raport cu i n s e r ţ i a
l o m b a r ă a diafragmei (stîlpul lateral al
m u ş c h i u l u i diafragm, cu originea pe cele
d o u ă arcuri fibroase) cu ultimele d o u ă
d i g i t a ţ i i costale ale acestui f l U Ş c h i (de pe
coasta a 12-a a 11-a). Intre i n s e r ţ i a
l o m b a r ă cea c o s t a l ă a dia-fragmei se
5 ă s e ş t e trigonul lombocostal (hiatusul
Bochdaleck), prin intermediul c ă r u i a
rinichiul .vine în raport cu recesul
6 pleura costodiafragmatic. Cînd coasta
i 1 6 Raporturile anterioare. ale rinichiului
a 12-a este u n g ă , acest reces nu a c o p e r ă
stîng: f a ţ a i n t e r n ă a coastei, s i t u a ţ i e 'în c a r ~
-:- gLanda s u p r r e n l ă s t î n g ă ; 2 - f a ţ a pos- ea p9ate fi r e z e c a t ă pentru a . ă r i cale
t e n o a r ă a stomacului ; 3 - f a ţ a r e n a l ă a spli- de a c ~ e s în loja r e n a l ă (fig. 1. 7). Cînd
n e ; 4 - c o ~ d p a nereas·ului ; 5 . - flexura
e o l i - c ă s t î n g ă ; 6 - ansc je].i.male. (:9?Sta .este î n s ă s c u r t ă recesul pleur_al
o a c 9 p e r ă în întregime, Iar riscul de a
parietal posterior. În segmentul supra- deschide pleura, prin s e c ţ i o n a r e a liga
· mezocolic f a ţ a a n t e r i o a t : ă vine în raport mentului arcuat lateral, este foarte mare.
cu coada pancreasul-ui (fig. · L6). În par În trigonul lombocostal g r ă s i m e a para
s u p e r i o a r ă r e n a l ă se c o n t i n u ă cu cea s u b p l e u r a l ă ,
tea splina, pe care
cu lateral l a s ă este în raport
irri.presiunea f ă c î n d p o s i b i l ă a p a r i ţ i a piot-OFaxului,
r e n a l ă cu ligamentul renolienal (pan în caz de flegmon perinefretic. Sub arcul
creatico-renolienal) care c o n ţ i n e vasele lombocostal, în sq;rnentul inferior, f a ţ a
lienale sau splenice. Media de s p l i n ă , p o s t e r i o a r ă a rinichiului vine în raport
prin intermediul b u ţ s e i omentale, a prin n t e r m e d i l : ~ I g r ă s i m i i pararenale, cu :

c e a s t ă f a ţ ă are rap2rt cu f a ţ a posteri artera s u b c o s t a l ă si ultimul nerv inter
o a r ă a stomacului. In segmentul infra costal, nervii iliohipogastric si ilioin
mezocolic marginea l a t u a l ă este acope ghinal (nervul mare miC abdomino
r i t ă de colonul d ~ n d . ' n t . Subperito genital). Raportul cu u l t i m i ~ ' doi nervi
ş ~ e n c o l i c ă s t î n g ă , e x p l i c ă iradierea durerii c ă t r e regiunea
neal, u r tnc
care c ă pe artera
f a ţ a a n t e r i o a r ă a rinichiului g e n i t a l ă , · n g h i n a l ă baza coapsei în
stîng. În 2/3 inferioare, f a ţ a a n t e r i o a r ă diferite a f e c ţ i u n i renale. Tot prin inter-
25
mediul g r ă s i m i i pararenale, f a ţ a poste vena m e z e n t e r i c ă i n f e r i o a r ă . Extremi-
a rinichiului are raporturi cu
r i o a r ă t te polul superior)a ambilor
u p e r i o a r ă
peretele lombar m. psoas, m. p ă t r a t rinichi este în raport cu glanda supra
lombar) cu o m i c ă parte a m u ş c h i u l u i r e n a l ă de care este s e p a r a t ă prin septul
transvers adbominal. Rinichii u r m e a z ă interrenosuprarenal, d e p e n d i n ţ ă a fas-
Fig 1 7 Raporturile posterioare ale rinichilor:

J - m. dlafragm ; 2 - coasta a X II a d r ; 3 - aponevroza m.
e a p t ă transvers a b d o m i n a l :
4 - m. l o m b a r : 5 - m. psoas ; 6 -
~ ă t r a t coasta a XI a s t i n g ă ; 7 - a. a o r t ă b d o m i n l ă ;
8 - v. c v ă i n f e r i o a r ă
oblicitatea f e ţ e i laterale a m u ş c h i l o r ci ei renale posterioare. Extremitatea -

psoas. Posterior de m. p ă t r a t lombar, f e r i o a r ă polul inferior) este în raport cu
rinichii au raport cu tetragonul lombar m u ş c h i u l psoas.
s p a ţ i u l
sau
sacro-spinal, Grynfelt,
m. d i n ţ a t cuprins
posteriorîntreinfem. STRUCTURA RINICHIULUI
rior, coasta a 12-a, m. oblic intern
creasta i l i a c ă . Acest s p a ţ i u r e p r e z i n t ă Rinichiul este învelit la de s u p r a f a ţ ă
o cale de acces în lombotomiile verticale o c a p s u l ă f i b r o a s ă - a d e r e n t ă la nivelul

posterioare Gil Vernet-Lunz-Simon). hilului. Capsula f i b r o a s ă este f o r m a t ă
· arginea l t e r l ă a rinichiului drept din fibre colagene elastice care se în
tretaie în unghiuri a s c u ţ i t e . La nivelul
vine în raport cu lobul he·patic colonul
ascendent, iar rinichiul stîng, cu splina hilului, fibrele colagene î n c o n j u r ă deli
colonul descendent. mitarea lui, aderînd puternic de paren
chimul renal. a c ă la s u p r a f a ţ ă fibrele
arginea n n e d i a l ă a rinichiului drept colagene se a m e s t e c ă cu fibrele elastice,
vine în raport cu m u ş c h i u l psoas, vena
c a v ă i n f e r i o a r ă ureterul drept, care în profunzime se ă s e s c numai fibre cola
este fixat de partea ei i n f r a h i l a r ă prin gene. între cele d o u ă sisteme, superfi
ligamentul ureterorenal. Marginea me cial profund, e x i s t ă o continuitate
d i a l ă a rinichiului stîng are raporturi f u n c ţ i o n a l ă . Locul unde fibrele din su
cu m u ş c h i u l psoas, cu glanda supra- · p r a f a ţ ă se întîlnesc cu cele profunde
r e n a l ă s t î n g ă ureterul stîng. Ea pre constituie un punct slab, care c e d e a z ă
z i n t ă raporturi mai î n d e p ă r t a t e cu atunci cînd pelvisul renal se destinde
aorta a b d o m i n a l ă . ş i duodenul ascendent, stib presiune, realizîndu-se rupturi de
de care este separat prin arcul vascular fornix caliceal. Rupturile sînt mai frec
descris de Treitz artera c o l i c ă s t î n g ă vente J;u planul ventral, deoarece tunica
26
f i b r o a s ă este mai p u ţ i n e x t e n s i b i l ă an din c o r t i c a l ă l i p s i t ă de glomeruli, si

terior. În diferite a f e c ţ i u n i rinichiul t u a t ă sub capsula f i b r o a s ă a·rinichiului.
poate fi decapsulat, în scopul m i c ş o r ă r i i S u b s t a n ţ a c o r t i c a l ă dintre piramidele
compresiunii intrarenale. De asemenea, Ferrein a l c ă t u i e ş t e pars corwoluta · sau
capsula f i b r o a s ă este f o l o s i t ă de urologi labirintul ~ o r t i c a l . Ea c o n ţ i n e cor-
în diferite procedee de nefropexii. Sub
capsula f i b r o a s ă se g ă s e s c fibre muscu
lare netede ce a l c ă t u i e s c o p ă t u r ă dis
c o n t i n u ă sub care se a f l ă parenchimul
renal. La exterior, între capsula fi
b r o a s ă a rinichiului si fascia r e n a l ă se
g ă s e ş t e ţ e s u t u l g r ă s o s care f o r m e a z ă
capsula c u i i p o a s ă a rinichiului.
Pe -o s e c ţ i u n e r e a l i z a t ă în lungul mar •
ginii laterale a rinichiului se o b s e r v ă la
periferie, o z o n ă b r u n ă n u m i t ă corticala
r e n a l ă cortex renis), iar în centru spre
sinusul renal, o z o n ă de culoare r o ş i e
g ă l b u i e n u m i t ă medulara r e n a l ă me-
dulla renis).
ona medul r ă a rinichiului
este f o r m a t ă din 8 1 4 f o r m a ţ i u n i tri
unghiulare pe s e c ţ i u n e numite pirami-
dele renale Malpighi). Ele sînt orientate
cu baza spre c o r t i c a l ă cu vîrful spre
sinusul renal fig. 1.8). Piramidele re
nale p r e z i n t ă în lungul lor s t r i a ţ i u n i Fig 1 8 Structura m a c r o s c o p i c ă a rinichiului:
fine, care se datoresc tubilor d r e p ţ i re
nali Bellini). Vîrful lor p r o e m i n ă în si 1
3
-
- callce
pelvisul renale
renal mici calice renale
; 4; 2- - capsula f i b r mari
o s ă ;;
5 - zona c o r t i c a l ă ; 6 - zona m e d u l r ă ; 7 - co 
nusul renal, formînd papilele renale, cu l u m n ă r e n a l ă ; 8 - ţ e s u t adipos in sinusul
15-20 de orificii papil are pori urinari), renal : 9 - p i r m i d ă r e n a l ă ; 10 - papila re
n a l ă ; 11 - baz:a plTamidel renale ; 12 - aria
realizînd aria cribrosa. între piramide cribrosa.
c o b o a r ă expansiuni ale corticalei renale
numite columnele renale Bertin) . O pusculii renali, tubul contort proxin)al,
p i r a m i d ă r e n a l ă cu s u b s t a n ţ a c o r t i c a l ă tubul contort distal în axul ei, arterele
din jurul s ă u f o r m e a z ă un lob renal interlobulare. Pars radiata î m p r e u n ă cu
N u m ă r u l lobilor corespunde celui al pars convoluta din jurul s ă u a l c ă t u i e ş t e
F i e c ă r u i
piramidelor
renale renaleîntr-un
se dispun ş i r Piramidele
8__:.14). ventral lobulul
respundcortical.
400-500 de lobuli lob renal îi co
corticali.
altul dorsal. La nivelul piramidelor se Partea p r o f u n d ă a corticalei, a d i a c e n t ă
distinge o z o n ă e x t e r n ă spre b a z ă alta bazei piramidelor renale f o r m e a z ă zona
i n t e r n ă . j u x t a m e d u l a r ă
ona c o r t i c stria l ă p r e z i n t ă
ţ i u n i radiate alternînd cu zone în apa Structura m i c r o s c o p i c ă
r e n ţ ă f ă r ă a r h i t e c t u r ă . striate
P o r ţ i u n i l e
sînt în n u m ă r de 400-500 pentru fie Corticala si medulara sînt al
r e n a l ă
care p i r a m i d ă r e n a l ă f o r m e a z ă pars c ă t u i t e în u l t i m ă i n s t a n ţ ă din tubi uri
radiata sau piramidele Ferrein. Ele por niferi, vase urinifer
Tubul sanguineeste ţ format
e s u t u l intersti
din ne
nesc de la baza piramidelor renale au ţ i a l
vîrful orientat spre cortex corticis, o z o n ă fron tu bul colector, primul avînd ori-
7
ginea e m b r i o l o g i c ă : în bl.astemul meta ansa nefronului (ansa Henle) tubul
nefrogen, în timp ce tu bul colector de contort distal. Tubul contort distal se
r i v ă din mugurele ureteral. Rinichiul c o n t i n u ă printr-un segment intermediar
are aproximativ 1,---3 milioane de ne cu tubul colector, care nu face parte
froni. din nefron. El se deschide .în vîrful pa
pilei renale. La om se descriu d o u ă ti
2 puri de nefroni, d i f e r i ţ i morfologic
f u n c ţ i o n a l : nefronii corticali (85% , cu
glomerul mic a n s ă e n le s c u r t ă ,
nefronii -juxtainedulari cu glomerul mare
14 a n s ă Henle bine d e z v o l t ~ t ă (fig. L9).
C o;t p u s c u l u /. r e n a l .(Malpighi')
este o f o r m : : ~ ţ i u n e s f e r i c ă :cu diametru
d e 0,2-tnm, f o r m l t ă dintr-un ghem de
capilare numit glomerul o c a p s u l ă
a glomerulului (Bowman).
G l o m e r u l u l este un ghem de
ca.pilare · rezultatEI din se ·c o a n m t i i f n i u c ăa ţ i cu
~ L
a arte
riolei aferente. arte
riola e f e r e n t ă , care s.e r e c a p i l a r i z e a z ă în
jurul ti.tbilor c o n f p r ţ i . Se r e a l i z e a z ă ast
fel singurul sist€m port arterial din
organism, mtmit "rete mirabile". Ar
teriola a f e r e n t ă i n t r ă prin polul vascular
5
al capsulei Bowman, se desface în
5 ramuri scurte, care apoi f o r m e a z ă un
n u m ă r de capilare de tip fenestrat care
î m p n u n ă
bulii glcmerulari cu mezangiul a l c ă t u i e s c
(vezi fig. 1.10). Lobulii-
sînt c o n s t i t u i ţ i dintr-un ax central mez
angial si din capilare r ă s u c i t e în elice
în jurul' lui. Capilarele descriu anse
se rdntorc spre polul vascular, unde se
e ( ) n t i n u ă cu arteriola e f e r e n t ă . Unii
3
autori c o n s i d e r ă c ă ansele capilare nu se
a n a s t o m o z e a z ă între ele, d e ş i se -crede
Fig 1 9 Tubul urinifer: c ă aceste anastomoze ar exista (Lewis) .
1 macula densa ; 2 - arter oLa e f e r e n t ă ;
-
3 - corpusculul renal (Malpighi) ; 4 -
cOIIlltort proxima ; 5 - arteriola a f e r e n t ă ; 6 -
tubul M e z a n g i u l sau stroma glomeru
ansa nefr onului ; 7 - p o r ţ i u n e ~ d e s c e n d e n t ă a r e p r e z i n t ă
l a r ă deci suportul capilare
ansei ; 8 - p o r ţ i u n e a a s c e n d e n t ă a ansel : 9 - lor glomerulului.
tubul control dlstal ; 10 - tubul . colec tor -
segmentul n i ţ i ; - tu bul colector - seg- · tdpsul glomerulului
mentul medular ; 12 - duetul papllar (tubul
dre;>t Bellini) ; 3 ri c r ibr os cu orif'ciile (Bowman) r e p r e z i n t ă ~ a r t e a d i l a t a t ă a
pa pi hre ; 14 - zona c o r t i c a l ă ; 15 - zo na m e tubului urinifer invaginat de glomerul.
d u l a ; 16 - zona e x t e r n ă a medularei ; 11 -
zon:t i n t e r n ă a medul a rei. Ea este o m e m b r a n ă e p i t e l i a l ă f o r m a t ă
din d o u ă lame : e x t e r n ă sau p a r i e t a l ă
. N e f ro n u l r e p r e z i n t ă unitatea i n t e r n ă sau v i s c e r a l ă Între ~ l e se a f l ă
s t r u c t u r a l ă f u n c ţ i o n a l ă a d u n ă
Fiecare riefron este a l c ă t u i t a din
rinichiului.
corpus Iumenul
p r i m a r ă capsular,
Capsu a în
p r care
e z i n t se
ă un polurina
vas
culul renal, tubul cori.tort proxima , cu/ar pe unde i n t r ă ies arteriola afe-
28
r e n t ă e f e r e n t ă , un pol u;inar unde gur rînd la interiOr, care se c o n t i n u ă cu
capsula se c o n t i n u ă cu t.ubul contort celulele epiteliale ale tubului contort
proximal. Lama a capsulei
p a r i e t a l ă proximar (fig. 1.10).-Larria. i s c e r a l ' ă se
Bowman se c o n t i n u ă cu cea v i s c e r a l ă m u l e a z ă pe ansele glomer.ulului "ca un
Fig · 1 10 Structura corpusculului renal (Malpighi) a ca p ilarulu i gl om erul a i

l - arteriola a f e r e n t ă ; 2 - celule juxtag ome.rulare : 3 - m c u l d e n s ; 4 - celule mioe
pitelioide ; 5 - arteriola e f e r e n t ă ; 6 - anse oa pi1are g' omerulare ; 7 - polul u r i n a r :
8 - tu bul contort p ro x i ma ; 9 - lumenul capsular ; O - •a m a e x t e i I l ă a capsulei ; - po 
d ocite - lama v i s c e r a l ă -a ca,psulei ; 2 - potUl vascu1ar : IJ - tume.nul cap Lar ul ui g o
m e r u l a r ; 14 - po dociJt ul ; 15 - nucleul podocitului ; 16 · - s p a ţ i u l subpodocitar ; 17 - :Pro
ces pod-o t r ; 18 - prelun giri 1-ameliforme ; 19 - memb rarua b z t ă : 20 - en dot el i ul fe -
nestrat.
1
la nivelul polului vascular. Ea Este for deget acoperit de m ă n u ş ă este a l c ă -
m a t ă dintr-o
p o l i i a h a r i d i t ă
m e m b r a n ă
b a z a l ă
de e s u t muco
d u b l a t ă fibros
t u i t ă
rEgulate, dintr-un strat ·de
stelate cu s celule mari, ne
p ţ i i ·îrttre: ele,
la exterior celule epitelia1e pe un sin- numite podocite (pericite). Ele p r e z i n t ă
29
prelungiri l ă ţ i t e , numite p r o c e s ~ podo contort distal. Ca s t r u c t u r ă , partea

citare, si altele ramificate, denum1te pre d e s c e n d e n t ă a ansei Henle p r e z i n t ă celu
lungiri' lameliforme. Prelungirile la le turtite nephrocytus planus iar cea
meliforme vin în contact cu lamina a s c e n d e n t ă , celule epiteliale s ă r a c e în
densa. Citoplasma podocitelor este baze microvili, deci ă platou striat. Ansele
f i l ă si v a c u o l a r ă , cu organite celulare, glomerulilor juxtamedulari p ă t r u n d mult
care r e f l e c t ă o i n t e n s ă activitate .enzi mai adînc în m e d u l a r ă decît -cele al e
m a t i c ă , probabil în regenerarea -laminei glomerulilor corticali.
densa . .Podocitele se crede c ă absorb Tu bul contort distal are circa 4 6 mm
m e t a b o l i z e a z ă moleculeie ce s t r ă b a t lungime începe cu un segment drept 
lamina densa. Ele sînt situate pe o mem pars recta care u r c ă p î n ă la nivelul
b r a n ă b a z a l ă f u z i o n a t ă cu cea a endo polului vascular al capsulei Bowman,
teliului capilar. Între podocite mem unde devine convolut - pars convoluta.
b r a n ă se a f l ă s p a ţ i u l subpodocitar În structura lui distingem un epiteliu
3 000-5 000 Ă , care, prin s p a ţ i i nu cu celule cubice - nephrocytus cuboi-
mite fante epiteliale, r e a l i z e a z ă un sistem deus ă r ă platou striat. La locul de
de lacune ce î m p i e d i c ă filtrarea protei contact cu polul vascular al capsulei
nelor plasmatice cu dimensiuni peste
70 Ă . între lumenul capilarelor glome glomerulului,
1 i con tort distal structura
se m o d i peretelui
f i c ă , tubu-
în sensul
rulului lumenul capsulei se interpun : c ă celulele cubice sînt înlocuite cu celule
endoteliul capilar format din endo prismatice, care c o n ţ i n c i t o p l a s m ă c l a r ă
teliocite fenestrate, celulele mezangiale, si f o r m e a z ă macula densa (vezi fig. 1.9
m e m b r ă n a b a z a l ă cu s t r u c t u r ă trilami 1.10). Tubul contort distal se con
n a r ă , celulele podocitare. Acesta este t n u ă în v e c i n ă t a t e a piramidei Ferrein
singurul loc din organism în care d o u ă cu segmentul de u n i r e pars conjugens
straturi epiteliale p o s e d ă o s i n g u r ă mem care se deschide într-un tub renal
b r a n ~ b a z a l ă . E d e m a ţ i e r e a endoteliului colector din piramida r e n a l ă .
capilar în diferite a f e c ţ i u n i renale poate
determina o b s t r u c ţ i a lumenului capilar. Tubul renal colector are lungimea
de 20-25 mm traiect rectiliniu .
Tubul contort proxima) are circa Tubul colector s t r ă b a t e piramida r e n a l ă
20-30 mm lungime este situat în de la b a z ă spre vîrf, unde se u n e ş t e
corticala r e n a l ă , continuînd lama ex cu c e i l a l ţ i tubi colectori, formînd duetul
t e r n ă a capsulei Bowman la nivelul
papilar (tubul drept - Bellini), care se
polului urinar (vezi fig. 1.9). El este
deschide în vîrful papilei p r ţ n orificiul
a l c ă t u i t dintr-o p o r ţ i m } e s i n u o a s ă
papilar. Deci, e x i s t ă trei categorii ~ e
pars convoluta o p o r ţ i u n e d r e a p t ă - tubi colectori : segmentul i n i ţ i a l , dm
pars recta care a l c ă t u i e ş t e prima por c o r t i c a l ă , segm entul medular din zona
ţ i u n e a ansei Henle, ce p ă t r u n d e în
piramida r e n a l ă . Microscopic, - el pre· e x t e r n ă a piramidei ductele papilare
(Bellini) (vezi fig. 1.9). Structura lor
z i n t ă un epiteliu unistratificat cu celule
se a s e a m ă n ă cu cea a tubului contort
cubice care au rriicrovili - p l ă c u ţ a
distal. Tubii colectori nu r e p r e z i n t ă
s t r i a t ă - la polul apical nefrocite. numai canale prin care v e h i c u l e a z ă
Ansa nefronului (ansa Henle) are urina, ci ei p a r t i c i p ă la procesul de
forma literei U c o n t i n u ă tubul 'Concentrare a urinei, la s e c r e ţ i a de
con tort proxima .-- Ea -are d o u ă p o r ţ i ·
potasiu la acidifierea urinei.
uni (vezi fig. 1.9): una descendenH\, sub
ţ i r e , care o b o a r ă în m e d u l a r ă spre vîrful I n t e r s t i ţ i u renal, bogat în jurul
r e c u r b e a z ă , f i b r o b l a ş t i ,
piramidei p o renale,
formînd r ţ i u n e a apoi
se
a s c e n d e n t ă , g r o a s ă ,
vaselor,mononucleate
celule este formatcu
· din
vacuole fagoci
care în c o r t i c a l ă se c o n t i n u ă cu tubi.ll tare l-izozomi din fibre colagene.
30
El este mai abundent în m e d u l a r ă a l c ă t u i t ă din celule prismatice cu cito

decît în c o r t i c a l ă . În m e d u l a r ă , celulele p l a s m ă c l a r ă , r e d u s ă , cu aparat Golgi
i n t e r s t i ţ i a l e sînt perpendiculare pe tubii situat baza , sub nucleu. Celulele macu
colectori, pe care îi încercuiesc cu lei densa care la acest nivel nu are
prelungirile lor. Aceste celule elabo m e m b r a n ă b a z a l ă M ~ Manus), vin
r e a z ă matricea, f a g o c i t E a z ă produc în contact, prin prelungiri celulare, cu
u b t a n ţ e cu a c ţ i u n e asupra vaselor - celulele juxtaglomerulare.
a s e m ă n ă t o a r e cu prostaglandinele E 2 aci sul format din celulele mez
A2 - intervin în concentrarea angiale extraglomerulare, lacis cells
urinei final e. sau Polkisen (Zimermann), este situat
Aparatul juxtaglomerular descris în în s p a ţ i u l dintre arteriola a f e r e n t ă ,
1939 de c ă t r e Goormaghtigh sub nu arteriola f e r e n t ă , polul vascular al capsu
mele de aparat neuromioarterial juxta- lei glomerulului macula densa. Ele
glomerular, s e c r e t ă r e n i n ă (vezi fig . sînt celule cu c i t o p l a s m ă g r a n u l a r ă ase
1.10). De asemenea, el intervine în re m ă n ă t o a r e cu celulele mezangiale din
glarea debitului sanguin glomerular, în i n t e r s t i ţ i u glomerular. Celulele lacisu
s e c r e ţ i a de e r i t r o p o i e t i n ă în m e n ţ i  lui sînt înconjurate de fibre n e r v o < ~ s e .
nerea sodiului plasmatic (Thurau). între lacis mezangiul glomerular x i s t ă
Aparatul juxtaglomerular este a l c ă - o continuitate. De asemenea, între
tuit din u r m ă t o a r e l e elemente : arteriola a f e r e n t ă si cea e f e r e n t ă s-au
C e l u l e l e j u x t a g l o m e r u l a pus în e v i d e n ţ ă celule în coloane,
re sînt celule mioepiteloide ce au în a s e m ă n ă t o a r e corpusculilor tactili din
c i t o p l a s m ă miofilamente granule secre piele, numite celule pseudomeissneri
tarii. Aceste celule înlocuiesc celulele ene. ·
musculare ale mediei arteriolei aferente. Aparatul juxtaglomerular cu sistemul
Arteriola a f e r e n t ă nu p r e z i n t ă , la acest r e n i n ă - a n g i o t e n s i n ă , r e a l i z e a z ă prin au
nivel, lama e l a s t i c ă i n t e r n ă , încît celu toreglarea fluxului sanguin, controlul
lele mioepiteliale juxtaglomerulare vin
în contact direct cu celulele endoteliale. feed-back al ratei de filtrare la nivelul
nefronului.
Spre periferie a c e l e a ş i celule r e a l i z e a z ă
contacte directe cu celulele maculei V SELE RINICHIULUI
densa. Granulele din citoplasma celule
lor juxtaglomerulare c o n ţ i n r e n i n ă se Arterele renale sînt ramuri laterale
crede c ă un al doilea tip de granule ale aortei abdominale, cu originea p u ţ i n
c o n ţ i n e r i t r o p o i e t i n ă . S c ă d e r e a presi mai jos .de nivelul de origine al a. me
unii .sîngeJui în arteriola a f e r e n t ă c r e ş t e zenterice superioare. Scheletopic, ori
s e c r e ţ i a de r e n i n ă , care t r a n s f o r m ă ginea arterei renale corespunde 1/3
p l a s m ă în
1
angiotensiogenul
t e n s i n ă 1 (decapeptid).din :Aceasta,angio sub inferioare a vertebrei
rioare a vertebrei L 2 • Le .sau 1/3 e supe
e g u l ă , x i s t ă
i n f l u e n ţ a unei enzime de origine pulmo o s i n g u r ă a r t e r ă r e n a l ă pentru fiecare
n a r ă , este c o n v e r t i t ă în a n g i o t e n s i n ă II rinichi. Michels g ă s e ş t e a. r e n a l ă u n i c ă
(octapeptid), care produce vasocon în 72% din cazuri si în 12%, d o u ă
s t r i c ţ i e a r t e r i o l a r ă . sau mai multe artere renale accesorii.
a c u l a d e n s a d e s c r i s ă de Pete r În statistica lui Pick si Anson, în 40%
Zimermann în 1907, este o modifi e x i s t ă mai mult de o ~ i n g u r ă a. r e n a l ă
care în structura tubului contort distal, iar venele renale multiple sînt întîl
la locul unde acesta vine în contact nite în 14%, variabilitate mai frec
cu a f e r e n t ă
arteriolapolului si ceaal e capsulei
f e r e n t ă , v e n t ă
la nivelul vascular (1 . la
Undreapta (27%)
fapt bine decîteste
stabilit la stînga
acela
Bowman (vezi fig. 1.10). Ea este c ă , diferit de alte organe, variabilitatea
31
arterelor renale este m3 i mare decît creasului. Inirucît arter<r r e n a l ă d r e a p t ă
cea a venelor renale. E x p l i c a ţ i a poate are traiect retrocav, iar vena r e n a l ă
fi d a t ă de existenta surselor · diferite s t î n g ă este p r e a o r t i c ă , ele vor avea
de i r i g a ţ i e a r t e r i a l ă în cursul dezvol un segment extrapedicular. A c e a s t ă
t ă r i i rfnichiului . Artera r e n a l ă p a r t i c i p ă d i s p o z i ţ i e a vaselor r i d i c ă prqblerne pen-
Fig 1 11 Variante ale pediculului renal :

- v. c a v ă i n f e r i o a r ă : 2 - aorta b d o m i n l ă d u p ă F. Paitre, D. G iraud, S. Dupret .
la formarea pediculului renal, fii,nd tru chirurg în realizarea hemostazei îri

s i t u a t ă posterior de vena r e n a l ă ante tumorile renale, în recoltarea rinichiu
rior de pelvisul renal. Aceasta este lui pentru tfansplantul renal pe dreapta,
cea mai f r e c v e n t ă d i s p o z i ţ i e a e.lmlen iar în partea s t î n g ă , 'în efectuarea ana
telor pediculului renal (fig .. 1.11). stomozelor spleno-renale.
ediculul renal ă ă
ţ· e s u t celular adipos este cuprins .într-un
este înconjurat cu A cea rte1 r acmr emai n a l s c u r st tă î ndecît
g este
cea
p î n ă la aorta a b d o m i n a l ă vena c a v ă d r e a p t ă , are calibru de aproximativ
i n f e r i o a r ă de prelungiri fibroase ale fas 7 mm traiectul spre fii r este trans- .
ciei renale. Posterior, pediculul renal versa sau u ş o r ascendent. Ea se
drept stîng vin în raport cu m u ş c h i u l g ă s e ş t e o b i ş n u i t posterior de v r e n a l ă
psoas stîlpii diafragmei. Anterior, s t î n g ă , dar o poate d e p ă ş i p a r ţ i a l ,
pediculul renal drept are raporturi superior. Î m p r E U n ă cu v r e n a l ă s t î n g ă ,
cu f a ţ a p o s t e r i o a r ă a duodenului des au raporturi· anterioare cu corpul pan
cendent capul pancreasului, prin creasului, iar ·superior d ~ ele se a f l ă
Pedict i lul l i e n a l ă ( s p l e r i i c ă )
intermediul
nal stîng vine fascieiîn Treitz.
raport anterior re
cu vena
nos ş p l e n o - m e z a r a i c , trunchiul
format din con ve
p o s t e r i o a r ă a corpului cozii pan: f l u e n ţ a v splenice·. cu v m e z e n f e r i c ă
32
i n f e r i o a r ă . In traiectul ei ascendent, f r e n i c ă i n f e r i o a r ă mai ·rar din al te
v. mezen e r i c ă i n f e r i o a r ă î n c r u c i ş e a z ă surse. ·
anterior vasele renale stîngi. Acest Artera r e n a l ă înainte de a ajunge
raport este î n s ă inconstant depen· în hilul renal d ă ramuri colaterale :
dent de variantele de formare retro artera s u p r a r e n a l ă i n f e r i o a r ă , ramuri
p a n c r e a t i c ă , a trunchiului venei parte. pentru capsula a d i p b a s ă peretele
Superior de v. s p l e n i c ă se a f l ă artera lombar, ramuri pentru pelvisul renal
o m o n i m ă . artera u r e t e r a l ă s u p e r i o a r ă . D u p ă
r t e r a r e n a l ă d r e a p t ă este unele statistiCi, din a. r e n a l ă sau una
mai 1 n g ă cu 1 cm, are a c e l a ş i caii bru din ramurile sale, în 15 din cazuri
ca precedenta în traiectul ei, u ş o r iau n a ş t e r e arterele gonadale (a. testicu
oblic spre hilul renal, trece posterior l a r ă , a o v a r i a n ă ) , în 7,5% a. f r e n i c ă
de vena c a v ă i n f e r i o a r ă si vena r e n a l ă i n f e r i o a r ă d r e a p t ă în 1 a. f r e n i c ă
d r e a p t ă de capul pancreasului -de i n f e r i o a r ă s t î n g ă
duodenul descendent. Posterior, cele Arterele segment re le
d o u ă artere renale au raporturi cu m u ş - rinichiului Inainte de ă -
chiul psoas stîlpii diafragmei, iar trunde în hil, a. r e n a l ă se divide, o b i ş 
cea din dreapta t r a v e r s e a z ă anterior nuit, într-o r a m u r ă p r i m a r ă a n t e r i o a r ă
vertebrele lombare L 1 L2 • alta p o s t e r i o a r ă . Ramura a n t e r i o a r ă
D u p ă cum s-a a r ă t a t mai sus, ri d ă n a ş t e r e extrahilar, la 2 4 ramuri,
Jiichiul poate fi vascularizat de artere numite artere prepielice. Ramura pri
renale accesorii numite artere polare m a r ă p o s t e r i o a r ă sau artera r e t r o p i e l i c ă
deoarece se distribuie polilor renali. se a f l ă , i n i ţ i a l anterior de pelvisul
Arterele polare au originea în aorta renal (traiect care poate lipsi uneori),
a b d o m i n a l ă între vertebra T 11 L4 , dar în sinusul renal, ea ocoleste mar
dar mai pot pleca, excluzînd rinichiul ginea s u p e r i o a r ă · a bazinetuhii co
ectopie congenital, din arterele gena b o a r ă vertical pe f a ţ a sa p o s t e r i o a r ă ,
i l i a c ă c o m u n ă p o s t e r i o a r ă
i dale,
l i a c ă idin
n t e r artera
n ă sau e x t e r n ă artera
uneori din paralel
D a t o r i t ă cuacestui
buza traiect, partea a hilului.
extra
artera _ a c r a t ă medie. Aceste artere s i n u s a l ă a - f e ţ e i posterioare a bazine
ajung la rinichi, f ă r ă a trece· prin hilul tului·, ·fiind l i p s i t ă _de vase, este f o l o s i t ă
renal. Ca f r e c v e n ţ ă , cea mai des întîl de chirurgi în pielotomia p o s t e r i o a r ă .
n i t ă este a. p o l a r ă i n f e r i o a r ă , cu ori Extrahilar, o r a m u r ă p r e p i e l i c ă oco
gine a o r t i c ă . Dintre toate arterele acce l e ş t e superior v. r e n a l ă , situîndu-se ante
sorii ea are calibru cel mai mare, de rior de ea, fapt care în stînga, poate
car ece i r i g ă segmentul inferior. Uneori face d i f i c i l ă anastomoza s p l e n o - r e n a l ă
este d u b l ă , una vascularizînd partea v e n o a s ă . Arterele prepielice retro
a n t e r i o a r ă p o s t e r i o a r ă p i e l i c ă r e p r e ~ i n t ă
a acestui .segment. alta partea
O b i ş n u i t artera rinichiului. In sinusul arterele renal,
segmentare ale
arterele
p o l a r ă i n f e r i o a r ă trece anterior de ureter segmentare dau ramuri colaterale pentru
a fost i n c r i m i n t ă în o b s t r u c ţ i i l e ţ e s u t u l conjunctivo-adipos, · pelvisul re
ureterale ( h i d r o n e f r o z ă ) , d e ş i se a f i r m ă nal calice. Alte ramuri provin din
c ă o b s t r u c ţ i a s-ar datora numai aparent arterele interlobare la trecerea lor pe
arterei, cauza r e a l ă fiind r e p r e z e n t a t ă sub calicele mici. Toate acestea se ana
de stenozele ureterale asociate. In s t o m o z e a z ă între ele, precum cu
dreapta, a. p o l a r ă i n f e r i o a r ă poate ramuri ascendente din a. u r e t e r a l ă
trece anterior sau posterior de vena s u p e r i o a r ă , cu ramurile capsulei adi
c a v ă i n f e r i o a r ă .
rioare, cu calibru Arterele accesorii
mai mic, supe
au origine poase
arterele prin mici Acest
suprarenale. anastomoze cu
dispozitiv
a o r t i c ă , dar frecvent _vin din artera vascular poate · constitui o s u r s ă de
3 - Tratat de patologie c h i r u r g i c a l ă vol VIII Urologie - cd . 205

33
c i r c u l a ţ i e c o l a t e r a l ă rinichiului în
a cel posterior. Uneori partea post eri
o b s t r u c ţ i i l e cu e v o l u ţ i e l e n t ă ale arterei o a r ă a acestui segment p r i m e ş t e o ra
renale. Vasele se pot dilata suficient m u r ă accesorie din a. s e g m e n t a r ă poste
pentru a preveni infarctul renal (Hunt). r i o a r ă U r m ă t o a r e l e trei artere segmen
Primele studii a m ă n u n ţ i t e asupra tare : a n t e r o - s u p e r i o a r ă , a n t e r o - i n f e r i o a r ă
arterelor segmentare ale rinichiului apar i n f e r i o a r ă sînt tot ramuri prepielice,
ţ i n lui Graves (1954). Pe baza distri de calibru mai mare decît prece
b u ţ i e i n a ş t e r e
i n i ţ în
descris lor i a l parenchimul renal arte
cinci segmente s-au denta. Ele
succesiv saupot prinluat r i f u r c a ţ i a separat
diviziunii
riale : apical, su_perior, mijlociu, infe prepielice a arterei renale, normal extra
rior posterior. In ·Nomina Anatomica, sinusal, dar se pot forma în sinusul
s-au adoptat recent u r m ă t o a r e l e denu renal.
miri : segmentul superior segmentul an ·A s e g m e n t a r ă a n t e r o - s u p e r i o a r ă
tera-superior segmentul · antero-inferior a. a n t e r o - i n f e r i o a r ă se distribuie paren
segmentul inferior segmentul posterior chimului anterior ş i , d e p ă Ş i n d margi
(fig. Ll2 . De remarcat c ă , arterele nea l a t e r a l ă , se extind posterior, p î n ă
segmentar-e p r e z i n t ă ele o mare varia spre zona p a u c i v a s c u l a r ă . .
s e g m e n t a r ă s u p e r i o a r ă , s e g m e n t a r ă i n f e r i o a r ă i r i g ă t o a t ă
90 din A cazuri, este o r a m u r ă din
bilitate. în A
grosimea în
sa 1/3 i n f e r i o a r ă a rinichiu
diviziunea p r e p i e l i c ă , în 10 , din lui, atît anterior cît posterior, prin
cele d o u ă ramuri, a n t e r i o ~ r ă poste:..
j
r i o a r ă , pe care le emite. In 25 ori
ginea ei poate fi i n t r a s i n u s a l ă . Se
crede c ă variabilitatea acestei artere
este strîns l e g a t ă de p r e z e l ţ a sau lipsa
calicelui mare mijlociu. In 10 din
cazuri partea p o s t e r i o a r ă a-segmentului
i r i g a t ă r a m u r ă
·inferior
a. s e g m e este
n t a r ă p o s t e r de
i o a roă din
(retro-pie
l i c ă . În orice caz segmentul inferior
este cel mai bine individualizat, de
aceea este cel mai rezecabil (seg
mentectomie p o l a r ă i n f e r i o a r ă ) .
A s e g m e n t a r ă p o s t e r i o a r ă (fig. Ll3}
este continuarea diviziunii posterioare
a a. renale, cu origine n o r m a l ă extra
s i n u s a l ă (între a o r t ă hil). Ea vascu
l a r i z e a z ă parenchimul posterior, p î n ă la
zona p a u c i v a s c u l a r ă corespunde ante
rior, s e g m e n t ~ l o r antero-superior an
Fig. 1 12 Segmentele arteriale ale rinichiului tera-inferior. Intre ea segmentele ante
(vedere a n t e r i o a r ă ) : rioare se g ă s e ş t e zona p a u c i v a s c u l a r ă
1 - artere prepielice : 2 - a. r e n a l ă ; 3 - seg
ment · inferior ; 4 - segment antero-lnferlor ; Smith Boyce s u s ţ i n c ă în cele 2/3
5 - segment arutero-superlor ; 6 - segment su- mijlocii ale rinichiului, zona paucivascu
lperior.
l a r ă corespunde planului calicelor mici
a. s e g m e n t a r ă p o s t e r i o a r ă . Ea are cali  posterioare ; de aceea ei propun incizia
bru mic v a s c u l a r i z e a z ă un segment în lungul acestui plan ridicarea calcu- ·
superior redus, situat pe partea· e d i a l ă lilor prin aceste calice. Fine Keen · au
a polului superior, mai întins la paren întî-lnit cazuri în care a . s e g m e n t a r ă
chimul .anterior al acestuia decît la p o s t e r 1 o a r ă d e p ă ş e a marginea l a t e r a l ă
34
rinichiului, irigînd parenchimul adia In sinusul renal, ramurile segmen
cent si invers. De aceea Gnives a tare dau n a ş t e r e arterelor interlobare,
p r o p u ~ în nefrotomie, în locul inciziei care s t r ă b a t columnele renale, fiind apli
bivalve, incizia r a d i a r ă , în planul inter cate pe s u p r a f a ţ a piramidelor renale.
segmentar. Variabilitatea a. segmen- Arterele interlobare nu dau ramuri
pentru piramide. Tubii colectori din
2
piramide sînt v a s c u l a r i z a ţ i prin inter-
mediul corticalei. Ele dau ramuri pentru
columnele renale Bertin). La j o n c ţ i u -
nea c o r t i c o - m e d u l a r ă arterele inter-
lobare î ş i s c h i m b ă d i r e c ţ i a , devenind
artere arcuate, situate deasupra bazei
piramidelor renale fig. 1.14). Arte
rele interlobare, î m p r e u n ă cu arterele
arcuate sînt considerate artere terminale.
Arterele arcuate dau nastere arterelor
interlobulare, care s t r ă b t pars radiata
p î n ă aproape de cortex corticis. Din
fiecare a r t e r ă i n t e r l o b u l a r ă se desprind
peste 20 de ramuri fine numite arte-
riale aferente, care în interiorul capsulei
glomerulului se r a m i f i c ă în capilare,
formînd glomerulul. Capsula r e n a l ă fi
b r o a s ă este s t r ă b ă t u t ă uneori de ramuri
mici- care contribuie la formarea r e ţ e l e i
arteriale a capsulei adipoase anas
t o m o z ă d e s c r i s ă de Elze-Dehoff si con
Fig 1.13. Segmentele arteriale ale rinichiului t e s t t ă de l ţ i autori). Capilarele glo
vedere p o s t e r i o a r ă : merulului c o n f l u e a z ă , formînd arteriola
s eg men t u l superior ; 2 - s eg men t an - e f e r e n t ă , care se c a p i l a r i z e a z ă în jurul
tera superior ; 3 - s eg men t posterior ; 4 -
segment antero inferior ; 5 - s eg men t inferior ; tubilor c o n t o r ţ i . Arteriolele eferente
6 - a. r e t r o p i e l i c ă ; 7 - a. r e n a l ă . ale glomerulilor corticali sînt mai scurte
se c a p i l a r i z e a z ă imediat în jurul
tare nosterioare este ea mare, deoarece tubilor c o n t r o ţ i , fapt care e x p l i c ă circu
teritoriul ei de i r i g a ţ i e se poate extinde l a ţ i a mai r a p i d ă a sîngelui la acest
l t o a t ă partea p o s t e r i o a r ă a paren nivel. Arteriolele eferente ale glome
chimului renal, incluzînd deci p ă r ţ i l e rulilor juxtamedulari p ă t r u n d în pira
e x t r e m i t ă ţ i l o r mide f o r m e a z ă arterele drepte false
posterioare
renali. De ale remarcat c ă sau polilor
dintre seg arteriae rectae spuriae), care ajung la
mentele reno-arteriale descrise, unii au papile, sau se a n a s t o m o z e a z ă între ele,
a l c ă t u i n d r e ţ e a u a c a p i l a r ă a pirami
tor Cordier) nu recunosc decît pe
delor renale. Ele a s i g u r ă v a s c u l a r i z a ţ i a
cele ale c ă r o r artere pot i clampate
ansei Henle, tubilor d r e p ţ i papilelor
s u Iigaturate extrasinusal ca : seg- renale. Unele arteriale care provin din
mentul inferior, segmentul posterior arterele arcuate se distribuie segmen
segmentul anterior. Chacon a descris 3 tului extern al piramidelor renale
tipuri de segmente la rinichiul drept se numesc artere drepte a d e v ă r a t e arte-
6 riae rectae verae). D u p ă ce se capilari
tipuri la rinichiul
segmentare
r e z e c ţ i i l e nu stîng.
se potAparent,realiza z e a z ă în m e d u l a r ă arterele drepte
_ d u p ă modul cum u s ţ i n e a i n i ţ i a l Graves. sînt urmate de venele drepte. Canti-
35
tatea de sînge din este mai m e d u l a r ă capsula f i b r o a s ă a riniehiului se v a r s ă

m i c ă viteza d e c i r c u l a - ţ i e mai l e n t ă în unghi drept în venele ~ t e l a t e (stelele
încît zona i n t e r n ă a medularei, pri Verheyen). Venele stelate se f o r m e a z ă
mind _mai p u ţ i n 0 2 î ş i p r o c u r ă energia din r e ţ e a u a s u p e r f i c i a l ă a capilarelor
mai mult prin g l i c o l i z ă . Vasele în corticalei. Ele c o n f l u e a z ă formînd o
1 7 - _ : _ ţ _ . ~ 1 Ş
. _ . ~ 711< '
7 5 ~ z : t \
1 4 - - ~ » - n t
· Fig 1 14 V a s c u l a r i z a ţ a m i c r o v a s c u l a r i z a ţ i a parenchimului renal:

.1 _ a cap s u l ei
a m e r ă adipoase : 2 - CaJPSUla f i b r o a s ă ; 3 - v en e stelate ; 4 - glomeruli
va s cu l ari ; 5 - v. i n t e r l o b u l a r ă ; 6 - i n t e r l o b a r ă
a. ; 7 -
v. a r c w a t ă ; 8 - a. ' V c u a t ă ;
g· - a. d r e a p t ă f a l s ă ; 10 - a. d r e a p t ă
a d e v ă r a t ă ; 11 - v. d r e a p t ă ; 12 - p i r a m i d ă r e n a l ă ;
13 - a . n a s t o m o z ă a r t e r i o - v e n o a s ă n sinus ul r e n l : H - a. i n t e r l o b a r ă ; 15 - v. i n t e r l o b a r ă ;
16 - c o l u m n ă r e n a l ă ( c o l o a n ă Bertin : 17 - r e ţ e a c a o : p i l a r ă p e r i t u b u l a r ă : 18 - c o r t i c a l ă :
· 19 - v as e ~ a p s a r e ,
f o r m ă e permit m
a n s ă e n ţ i n e r e a osmo de calibru mai mare, care
v e n ă c o b o a r ă
l a r i t ă ţ i i la acest nivel. spre baza piramidei renale n u m i t ă
·venele rini hiului

se· f o r m e a z ă din vena i n t r â l o b u l a r ă Ea nu î n s o ţ e ş t e
r e ţ e a u a a corticalei
c a p i l a r ă medu artera cu acelasi nume si · se v a r s ă în
larei. Venele juxtacapsulare ajung sub venele arcuate. R e ţ e a u a ~ a p i l a r ă corti-
36
ă de vase capilare închise, în inter nale din cortexul renal, unde presiunea
s t i ţ i u renal, r e ţ e a u a s u b c a p s u l a r ă h i d r o s t a t i c ă este e g a l ă cu cea o s m o t i c ă
r e ţ e a u a l i m f a t i c ă din capsula a d i p o a s ă a plasmei.
a rinichiului. Colectoarele limfatice anas
I N E R V A Ţ I A RINI HIULUI
tomozate în jurul vaselor sanguine
î n s o ţ e s c mai ales arterele interlobulare,
Este a s i g u r a t ă de fibre preganglio
arcuate, interlobare, segmentare - nare, dominant simpatice, cu f u n c ţ i i
mai p u ţ i n venele. Limfaticele care vasomotorii presoreceptoare avînd cen
· merg cu arterele
m o z e a z ă cu celeinterlobulare
capsulare se cu anasto
cele trii preganglionari în coarnele laterale
ale m ă d u v e i s p i n ă r i i , în segmentele
din capsula a d i p o a s ă . Nu sînt clar T9 2 de fibre preganglionare para
demonstrate limfaticele din m e d u l a r ă
simpatice. Fibrele senzitive conduc sti
d e ş i Rawson a f i r m ă c ă a g ă s i t capilare mulii d u r e r o ş i din rinichi, iar altele
la nivelul papilei renale, cu d i r e c ţ i e spre sînt destinate aparatului juxtaglome
baza piramidei. Colectoarele limfatice rular. La periferie ele a l c ă t u i e s c plexul
din hil se v a r s ă în ganglionii latero renal (fig. 1.15), format din fibre cu
aortici (vezi fig. 1.17). Tot în a c e ş t i originea în ganglionul celiac, ganglionul
ganglioni ajung vasele limfatice gona- ni.ezenteric superior, ganglionul aortico-
4 i
2
Fig 1. 15. I n e r v a ţ i a rinichilor:

1 - v. ca i n f e r i o a r ă ( s e c ţ i o n a t ă ) ; Z - gang]ionuf cellac d r e p t : 3 - trunchiul celiac ·:
4 - trunchiul vagal posterior ; 5 - ganglionul celiac sting ; 6 - glanda s u p r a r e n a l ă s t i n g ă ;
7 - a. m e z e n t e r i c ă s u p e r i o a r ă ; 8 - ş a n ţ u l simpatic l o m b a r sting : 9 - a .. v. t e s t i c u l a r ă
; 10 - a. m e z e n
s ţ i n g ă t e r i c ă i n f e r i o a r ă ; 11 - a . v. t e s t i c u l a r ă d r e a p t ă ; IZ - plexul tes-
ticular drept ; 13 - plexul ureteric drept ; 14 - ganglionul aortico renal ; 15 - plexul
renal drept ; 16 - a. r e n a l ă d r e a p t ă : 17 - plexul suprarenal dr.ept ; 18 - nervul splanhnic
m a r e drept.
dale, explicînd propagarea materialului renal, nervul splanhnic rnic, nervul

patogen în ambele sensuri. Se crede c ă splanhnic inferior (nerv splanhnic re
limfa r e n a l ă nu este un filtrat al capi nal); din plexul frenic inconstant
larelor peritubulare, ci al venelor re- din ganglionul mezenteric inferior. D e ş i
8
nu e x i s t ă o d i s p o z i ţ i e s p a ţ i a l ă s t a b i l ă mod direct, t e r m i n a ţ i u n i l e nervoase
se descrie t o t u ş i un plex renal posterior a c ţ i o n î n d mai cu s e a m ă asupra vaselor
cu ganglionul simpatic retrorenal (Wal la nivelul aparatului juxtaglomerular.
ter) un plex renal anterior. Electrono Rinichiul transplantat f u n c ţ i o n e a z ă a
microscopic, în parenchimul renal s-au
decvat f ă r ă i n e r v a ţ i e e x t r i n s e c ă . ă -
g ă s i t t e r m i n a ţ i u n i nervoase numai în
mîne de rezolvat problema r e g e n e r ă r i i
lungul vaselor, în aparatul juxtaglo
fibrelor nervoase în rinichi, d u p ă trans
merular în i n t e r s t i ţ i u . Nu s-au g ă s i t
fibre care s ă intre în membrana b a z a l ă plantul renal. În orice caz, se pare
a tubilor nici în corpusculii renali. c ă mecanismul de autoreglare l o c a l ă cu
Ac eas ta d e m o n s t r e a z ă c ă procesul de sistemul r e n i n ă · a n g i o t e n s i n ă este do
formare a urinei nu este i n f l u e n ţ a t în minant din punct de vedere f u n c ţ i o n a l .
Ă I L E URIN RE
C LI CElE REN lE PELVISUL REN L ale, cu anse musculare ce se încru

c i ş e a z ăla nivelul peretelui anterior
a f l ă
ţ i a În
l ă a c ă i l o r renal
sinusul se
de eliminare partea Ini-
a urinei : po sterior al calicelui. Stratul circum
f e r e n ţ i a l se extinde în · jurul papilei.
calicele renale, pelvisul renal (bazinet D i s p o z i ţ i a fibrelor musculare, cît con
sau pielon) (vezi fig. 1.8). t r a c ţ i a lor "în .unde" r e a l i z e a z ă procesul
Calicele renale mici calyces renales de "milking" (mulgere) al urinei din
minores) se i n s e r ă pe c i r c u m f e r i n ţ a pa orificiile papilare, fenomen caracteristic
pilelor renale pe capsula f i b r o a s ă ce calicelor mici.
t a p e t e a z ă sinusul renal. . Ele se unesc, Calice e renale mari calyces renales
a l c ă t u i n d calicele mari. S p a ţ i u l dintre majores) sînt în n u ă de 2 3 . Ele
p a p i l ă i n s e r ţ i a calicelui f o r m e a z ă corespund diviziunii rinichiului ) fcial
fornixul
ă de 7caliceal. Calicele
1 4 sî nt dispusemici,
ca în pira
nu într-o parte s u p e r i o a r ă i n t e r m e d i a r ă
i n f e r i o a r ă . Se de scriu mai multe variante
midele, într-un plan anterior unul de formare a pelvisului renal prin
posterior, d i s p o z i ţ i e e v i d e n t ă la co unirea calicelor mari. Cele mai frec
pilul mic. La adult, un calice nu poate vente variante. sînt :
primi d o u ă sau mai multe papile, în - calicele care deservesc partea in
special la nivelul e x t r e m i t ă ţ i l o r încît t e r m e d i a r ă se v a r s ă în calicele mare
î m p ă r ţ i r e a în calice mici anterioare superior sau în cel inferior, realizînd
posterioare se p ă s t r e a z ă doar în partea un colector comun ;
i n t e r m e d i a r ă a . rinichiului. În 2%
- calicele mijlociu poate prezenta
din cazuri ele se pot deschide direct d o u ă ramuri care se deschid ·în pe visul
în pelvisul renal.
În structura calicelor mici se disting renal la locul unde calicele superior se
trei straturi : epiteliu[ e t r a n care uneste cu cel inferior, sau cele d o u ă
la acest nivel este format doar din ramuri se deschid separat în calicele
2- 3 rînduri de celule, lamina propria; superior inferior ;
cu ţ e s u t conjunctiv dens tunica - cele trei calice se deschid separat.
m u s c u l a r ă Aceasta din u r m ă este mai Pelvisul renal are f o r m ă de pîlnie
s u b ţ i r e în peretele calicelor mici, dar a p l a t i z a t ă în sens antero-posterior. El
p r e z i n t ă t o t u ş i un strat intern de fibre iese din sinusul renal prin hil p a r t i c i p ă
musculare netede longitudinale al tu la formarea pediculului renal. Pelvisul

extern cu fibre circulare. Mai precis, renal are o p o r ţ i u n e i n t r a s i n u s a l ă
fibrele stratului extern sînt circumferen- alta e x t r a s i n u s a l ă . El poate fi complet
39
care-I s e p a r ă de ansele intestinale ale terne, iar îri stînga î n c r u c i ş ţ : a z ă anterior
firidei colicei drepte. Deasupra flexurii b i f u r c a ţ i a arterei iliace comune.
marginale ureterul este î n c r u c i ş a t an reter u l p l v i n are d o u ă seg
terior de ă d ă c i n a mezenterului artere a mente : unul parietal situat pe peretele
i l e o c o l i c ă . De asemenea mai poate fi lateral al pelvisului, altul visceral
î n c r u c i ş a t de apendice cînd acesta se ă în care s t r ă b a t e ţ e s u t u l conjunctiv
în p o z i ţ i e i n f e r o - c e c a l ă deoarece în subperitoneal p î n ă la peretele posterior
apendicectomii ureterul po?te fi o al vezicii urinare.
c a u z de risc chirurgical. Raporturile ureterului pelvin d i f e r ă
Ureterul stîng prin intermediul fasciei la b ă r b a t femeie.
retrocolire stîngi (Toldt) a perito Raporturile la b ă r b a t În segmen
neului parietal posterior vine în raport tul parietal ureterul se g ă s e ş t e sub
anterior cu ansele intestinale ale firidei peritoneu parietal pelvin, anterior de
colice stîngi. În dreptul flexurii margi art€ra i l i a c ă i n t e r n ă . Lateral de el se
nale el este acoperit de mezosigmoid. La a f l ă fascia p e l v i n ă p a r i e t a l ă , care c o p e r ă
locul unde mezoul î ş i s c h i m b ă d i r e c ţ i a , m u ş c h i u l obturator intern r i d i c ă t o r
se a f l ă recesul intusigmoidian (foseta anal. ntre fascie ureter se interpun
Thoma Ionescu). În fundul recesului artera obturatoare, nervul obturator
se a f l ă ureterul, iar în marginea ante artera o m b i l i c a l ă . Media de ureter se
r i o a r ă a mezoului sigmoidian se g ă s e s c a f l ă recesul peritoneal pararectal
vasele ,sigmoidiene. Recesul intersig rectul. În segmentul visceral ureterul
moidian r e p r e z i n t ă un reper chirur este î n c r u c i ş a t , în v e c i n ă t a t e a vezicii
gical la descoperirea ureterului. urinare, de canalul deferent, care trece
Lateral, ureterele sînt în raport cu anterior apoi media de ureter, deci
partea i n f r a h i l a r ă ·a marginii mediale deferentul este "primul la peritoneu".
renale. LigamentuL uretero-renal (Na D u p ă î n c r u c i ş a r e a deferentului, ur_-
varro , d e p e n d i n ţ ă a fasciei renale, terul s t r ă b a t e septul recto-vezical, tre
f i x e a z ă ureterul de rinichi. Mai la dis cînd înaintea fundului veziculelor semi
t a n ţ ă , ureterul drept are raport c ~ nale p ă t r u n d e în peretele posterior
colonul ascendent, iar ureterul stîng al vezicii urinare.
cu colonul descendent. Raporturile la femeie. În segmentul
Media , raporturile ureterelor d i f e r ă parietal, ureterul se a f l ă posterior de
Ureterul stîng vine în raport cu dtio ovar î m p r e u n ă cu artera i l i a ă i n t e r n ă ,
denul ascendent, de care este separat contribuind la formarea fosetei ovariene
prin arcul vascular Treitz (vena mezen (Krause) de la nulipare. Lateral de
t e r i c ă i n f e r i o a r ă artera c o l i c ă s t î n g ă , ureter se a f l ă artera u t e r i n ă .
cu aorta a b d o m i n a l ă ganglionii limfa În segmentul visceral, ureterul p ă
tiei lombari, artera m e z e n t e r i c ă infe ţ e s u t u l
r i o a r ă l a n ţ u l simpatic laterovertebral trunde în
Jigamentului conjunctiv dinArtera
lat (parametrium). baza
stîng. u t e r i n ă trece în mod obisnuit, anterior
Ureterul drept are raporturi mediale de ureter si apoi medial' de el. I ncru
cu vena c a v ă i n f e r i o a r ă , ganglionii cisarea -se face la 1,5 cm de colul uterin,
limfatici juxtacavi l a n ţ u l simpatic r e ~ p e c t i v la j u m ă t a t e a d i s t a n ţ e i dintre
latero-vertebral drept. Ureterul lombar col peretele lateral pelvin. La locul
inferior s t r ă b a t e foseta i l i o - l o m b a r ă unde artera u t e r i n ă trece peste ureter
· (Cuneo-Marcille) unde are raporturi cu se g ă s e ş t e ganglionul limfatic al arterei
artera i l i o l o r r t b a r ă si trunchiul nervos uterine, prima s t a ţ i e de releu îp dre
lombosacrat.
rioare La niv'elul
a pelvisului, aperturii
ureterul drept supe
trece najul limfatic
tinuare, al colului
ureterul trece uterin. n con
anterior de
anterior de originea arterei · iliace ex- fornixul anterior al vaginului, ajun-
41
gînd în septul vezico-vaginal, fiind Structura ureterului. La exterior,

î n s o ţ i t de plexul venos vezico-vaginal ureterul este acoperit de tunica con
de artera v a g i n a l ă l u n g ă s i t u a t ă lateral j i m c t i v ă n u m i t ă adventice. Tunica muscu-
de ureter. Media de el se g ă s e ş t e artera este a l c ă t u i t ă din trei straturi :
l a r ă
c e r v i c o - v a g i n a l longitudinal extern, circular mijlociu
reter ul este situat
termin al longitudinal intern, acesta din u r m ă
în pere.tele vezicii urinare, de unde fiind mai dezvoltat decît cel extern.
denumirea de ureter intramural sau
vezical. Traiectul intramural este oblic dinal întreintern
stratulse circular
g ă s e ş t e r e cel
ţ e a u longitu
a arte
infera-media) si se deschide în v e z i c ă r i o l a r ă v e n o a s ă din peretele ureteral.
prin ostiul u r ~ t e r a l (meatul ureteral). La nivelul j o n c ţ i u n i i uretero-vezicale,
În traiectul s ă u intramural, ureterul Hutch f i r m ă c ă stratul circular dispare,
. i d i c ă o p l i c ă a mucoasei vezicale · iar a l ţ i i s u s ţ i n c ă este dispus sub f o r m ă
n u m i t ă plica u r e t e r a l ă n e o m o l o g a t ă de insule musculare. Fibrele longitu
în N.A.). Hiatusul s t r ă b ă t u t de ureter dinale externe p a r t i c i p ă la formarea
este un canal cu d o u ă orificii : unul p ă r ţ i i superficiale a trigonului vezical.
extern situat în stratul longitudinal Tunica submucoasa este g r o a s ă foarte
al
m u ş c h i u l u i altul a s c u l a r i z a t ă c o n ţ i n î n d
intern,
extern în stratul circular vezica acestuia.
al bine limfatici glande. Tunica
noduli vase,u nervi,c o a s ă
Ureterul s t r ă b a t e hiatusul, f ă r ă nici sau uroteliul este p h . I r i s t r a t i f i c a t ă cu
o conexiune cu qetrusorul. P r e z e n ţ a grosime de 4 5 celule. Ea este d i s p u s ă
tecii conjunctivo-vasculare, d e s c r i s ă de în cute longitudinale, care pe s e c ţ i u n e
Waldeyer, s e p a r ă ureterul · de · de t r a n s v e r s a l ă dau lumenului ureterat
trusor. Ea se f o r m e a z ă din adventicea aspect stelat. Cînd ureterul este dilatat,
u r e t e r a l ă j u x t a v e z i c a l ă se t e r m i n ă lumenul devine rotund, dar cutele nu·
d u p ă unii autori, în trigonul profund dispar complet. ·
(Hutch), iar d u p ă a l ţ i i în bara inter Vasele ureterului. A r t e r e le Ure
u r e t e r a l ă d e ş i e x i s t e n ţ a
a n a t o m i c ă este p u s ă la î sa i a l ă entitate
n d o ca . terul,
multe fiind regiuni organ carenus t are
unanatomice, r ă b a t e mai
osursă
Scheletopic, ureterul lombar se pro u n i c ă de v a s c u l a r i z a ţ i e . Sursele sale de
i e c t e a z ă peste vîrfurile proceselor casti i r i g a ţ i e provin din mai multe artere,
forme a1e vertebrelor lombare, iar fle potrivit regiunilor pe care le s t r ă b a t e
xura m a r g i n a l ă peste a r t i c u l a ţ i a sacro (fig. 1.16). artea u p e r i o a r ă a ureterului
i l i a c ă ··Ureterul pelvin în segmentul p r i m e ş t e în peste 80% din cazuri,
parietal, corespunde peretelui lateral al 1 2 ramuri din a. r e n a l ă Alte surse
pelvisului, de la a r t i c u l a ţ i a s a c r o - i l i a c ă pot fi : a. t e s t i c u l a r ă a. o v a r i a n ă o
p î n ă la spina i s c h i a t i c ă a. p o l a r ă i n f e r i o a r ă sau a s u p r a r e n a l ă
În p r o i e c ţ i a pe peretele anterior al i n f e r i o a r ă
medie. Elelombar i r i g ă
2/3
abdomenului, se descriu "punctele ure rioare ale ureterului · supef a ţ a
terale", a c ă r o r palpare poate d e c l a n ş a a n t e r i o a r ă a pelvisului renal. În preptul
durere în diferite a f e c ţ i u n i ale urete flexurii marginale, artera i l i a c ă i n t e r n ă
rului. Acestea sînt : punctul ureteral sau cea c o m u n ă dau o. a m u r ă , care se
superior sau paraombilical, punctul ure- divide ascendent descendent vascu
teral mijlociu, care se p r o i e c t e a z ă la larizînd treimea i n f e r i o a r ă a ureterului
i n t e r s e c ţ i a liniei bispinoase cu linia lombar partea i n i ţ i a l ă a celui pelvip.
v e r t i c a l ă ce trece plÎn tuberculul pubic Ea este a. u r e t e r a l ă i n f e r i o a r ă a auto
punctul ureteral ·inferior, singurul rilor francezi. Alte surse arteriale se
punct ce poate lafi palpat sînt ramuri din artera v e z j c a l ă
tactul vaginal femei direct prin
sau tactul cundare
i n f e r i o a r ă din artera canalului de
rectal la b ă r b a t . ferenf rr. ·ureterici, a. ductus deferentis),
42http://slidepdf.com/reader/full/viorel-ranga-anatomia-rinichiului 22/32
partea i n f e r i o a r ă unele colectoare merg · inferior, precum m ganglionul
spre r e ţ e a u a l i m f a t i c ă a vezicii urinare. plexului hipogastric superior, unde .fac
l n e r v a ţ i a ureterului. · Nervii urete s i n a p s ă cu nEuronii postganglionari.
rului, simpatici parasimpatici, for · ·Fibrele parasimpatice prEganglionare
m e a z ă în tunica m u s c u l a r ă plexul ure- cu originEa în nuclEul parasimpatic
teral, care c o n ţ i n e celule vEgetative ce sacrat S2 S3) ajung prin splanhnicii
a l c ă t u i e s c g a n g l i o ~ i i intramurali. pelvini în ganglionul plexului hipo
FibrEle simpatice prEganglionare au gastric inferior sau în ganglionii intra
originea îri m ă d u v a t o r a c i c ă i n f e r i o a r ă murali · ai ureterului, de unde pornesc
l o m b a r ă s u p e r i o a r ă , în nucleul inter- fibrele postganglionare.
0 medio-lateral T 10 1 . Ele iau calea DefEctele congenitale de i n e r v a ţ i e a
nervilor : splanhnic mic, splanhnic infe ureterului stau la baza mEgaureterului,
rior splanhnic lombar ajung în asociat frecvent cu -mEgacolonul con
ganglionii renali, mezenteric superior genital (Swenson) ..
VEZIC U R I N A R Ă vesica urinario

u r i n a r ă RAPORTURILE VEZICII URINARE
Vezica
care a c u m u l e a z ă m e un
este n ţ i organ
n e cavitar,
urina între
d o u ă m i c ţ i u n i , f ă n i r e s o r b ţ i e s e c r e ţ i e Corpul vezicii o f a ţ ă ante
p r e z i n t ă
Ea este s i t u a t ă în pelvis, posterior r i o a r ă , d o u ă f e ţ e laterale o f a ţ ă

de simfiza p u b i a n ă anterior de rect p o s t u o - s u p e r i o a r ă . F a ţ a postero-infe
la b ă r b a t de uter la fEmeie Loja vezi r i o a r ă corespunde fundului vezicii uii
c a l ă , pe câre o o c u p ă este o parte a nare.

s p a ţ i u l u i visceral pe vin subperitoneai. F a ţ a vine în raport prin
a n t e r i o a r ă
Forma :Vezicii urinare d i f e r ă în raport i r ~ t e r m e d i i l lfasciei pelvine viscerale -
cu vîrsta. La copil este p i r i f o r m ă . î n t ă r i t ă de fascia o m b i l i c o - p r e v e z i c a l ă
Extn:mitatea ei < : : o : c u ţ i t ă o r i e n t a · ( ă cra (Ombredanne) - cu ţ e s u(spatiul
t u l conjunctiv
hial f o r m e a z ă vîdul vezicii sau apexul. al s p a ţ i u l u i retropubic preve
Opus vrriului caudal. se a f l ă fur: dul zical Retzius), cu f a ţ a p o s t e t i o a r ă a
vezicii. La adult cînd t ste g o a l ă , vezica sirrifizei pubien'e a pubelui. Pe a c e a s t ă
are o r m ă de s e m i l u n ă w n c a v ă super ;0r, f a ţ ă a -pubelui se a f l ă corona mortis
iar cînd este p l i n ă d ~ · p ă ş c ş t e cranial ce e p r e z i n t ă anastomoza dintre ramura
simfiza p u b i a n ă , venind în ccntact cu p u b i c ă a arterei obturatoare ramura
peretele anterior al abdomenului pe o p u b i c ă a arterei epigastrice inferioare.
d i s t a n ţ ă de .cea 1 - 2 cm. .Inferior; în v e c i n ă t a t e a colului vezi'cal,
Vezica u r i n a r ă p r e z i n t ă : fundul - a c e a s t ă f a ţ ă este s o l i d a r i z a t ă de pube
zicii situat inferior, corpul cuprins în1 re prin ligamentele pubo-prostatice b ă r 
fund apex, reprezenttnd partea 'cea ba t ' si 'pubo-vezicale la femeie. la Aceste
mai v o l u m i n o a s ă apexul vezicii. Apexul l i g a ~ e n t e c o n ţ i n m u ş c h i i pubo-V'Ezicali
este legat de orribilic prin ligamentul d e l i m i t e a z ă inferior s p a ţ i u l retropubic.
ombilical median urachlts), care r i d i c ă În ţ e s u t u l conjuctiv al acestui spatiu se
o c u ţ ă p e r i t o n e a l ă p a r i e t a l ă infraombi a f l ă plexul venos prostatic (Santorini).
l i c a l ă , n u m i t ă plica o m b i l i c a l ă m e d i a n ă
F a ţ a a n t e r i o a r ă a vezicii urinare ser
Acest ligament Este . vestigiu cana
v e ş t e drept cale de abord ? efectuarea.
luhii ahi.ntoidian din v i a ţ a f H a l ă . Per•
s i s t e n ţ a segmentului mijlociu al acestui adenomedomiei transvezicale, iar spa
~ a n a l d ă n a ş t e r e chisturilor .de u r a c ă ~ ţ i u l retropubic, pentru realizarea ade
In partea i n f e r i o a r ă vezica se ~ o n t i n u ă nomectomiei pe cale . e t r o p u b i c ă
cu uretra la .nivelul col ului vezica . (Millin).
44
F e ţ e l e laterale i n t r ă în raport cu sac Douglas. Superior, peritoneu s e p a r ă

f o i ţ a v i s c e r a l ă a fasciei pelvine cu f a ţ a p o s t e r o - s u p e r i o a r ă a vezicii. de
p a ţ i u l latero-vezical, plin cu · ţ e s u t ansele intestinale.
c o n j u c t i v o - g r ă s o s cu venele plexului F a ţ a p o s t e r o - i n f e r i o a r ă corespunde
venos prostatic. Mai lateral se g ă s e s c : bazei sau fundului vezicii urinare si i se
fa scia p d v i n ă p a r i e t a l ă m u ş c h i u l obtu pot descrie tn:i p ă r ţ i '
rator intern c h i u l r i d i c ă t o r anal. -,- partea s u p e r i o a r ă a c o p e r i t ă de
Ţ e s u t u l c o n j u n c t i v o g r ă o s care încon
j u r ă f e ţ e l e a n t e r i o a r ă si l a t e r a l ă ale peritoneu pelvin, care vine în raport cu
ampula r e c t a l ă prin intermediul exca
vezicii se n u m e ş t e paracistium. recto-vezicale;
v a ţ i e i
F a ţ a p o s t e r o - s u p e r i o a r ă sau p e r i t o - partea mijlocie, .în raport cu
n e a l ă a vezicii este a c o p e r i t ă de perito
ampula r e c t a l ă prin intermediul septului
neu visceral pelvin, care este aderent recto-vezical (septul recto-prostatic sau
l.a nivelul apexului mai lax în rest, aponevroza p r o s t a i o - p e r i t o n a l ă Denon-
unde f o r m e a z ă plici transverse, care villiers) ; în acest sept se a f l ă veziculele
di spar cînd vezica se destinde. Anterior,
seminale ampulele canalelor deferente,
peritonml visceral vezica trece pe î ntre care se f o r m e a z ă trigonul interde
peretele
nind. al abdomenului,
anteriorparietal.
peritoneu deve
EI este ridicat
f e r e n ţ i a l cu baza cranial si vîrful la
p r o s t a t ă ; '
de ligamentul ombilical, formînd plicile :
o m b i l i c a l ă m e d i a n ă urachus) ombili - partea i n f e r i o a r ă n u m i t ă seg
c a le mediale (partea o b l i t e r a t ă a arte- ment prostatic, deoarece vine în raport
Jtelor ombilicale). între aceste plici se cu baza prostatei.
g ă s e s c fosetele supravezicale, depresiuni La femeie partea n e a c o p e r i t ă de peri
ale peritoneului parietal anterior, loc toneu a f e ţ e i p o s t e r o - i n f e r i o a r ă a vezicii
de a p a r i ţ i e a herniilor· oblice interne. urinare are raporturi în 1/3 s u p e r i o a r ă
Cînd vezica este p l i n ă la locul de reflexie cu f a ţ a a n t e r i o a r ă a calului uterin, iar
atele peritoneului
anterior al visceral
abdomenului vezicase f pe pere
o r m e a z ă
în 2/3 inferioare,
vaginei. La acest cu peretele
nivel vezicaal
anterior
trigonul
recesul prevezical. P r e z e n ţ a acestui reces se s p r i j i n ă pe peretele anterior al vaginei
î n l e s n e ş t e chirurgului accesul pe f a ţ a (trigonul vaginal Powlick), fiind des
a n t e r i o a r ă a vezicii n e a c o p e r i t ă de peri p ă r ţ i t de acesta prin intermediul sep
toneu. Lateral, se a f l ă recesurile para- tului vezico-vaginal, care permite chi
vezicale, regiune unde peritoneu ve rurgului s ă abordeze vezica prin talie
zica devine peritoneu pelvin parietal. v a g i n a l ă Fibrele musculare care l e a g ă
Posterior, peritoneu visceral vezica se fundul vezicii pe peretele reda ă
c o m p o r t ă drferit la b ă r b a t la femeie . tuiesc m u ş c h i u l recto-vezical, depen

d i n ţ ă
La b ă r b a t el c o b o a r ă p î n ă la nivelul a detrusorului vezica .
vîrfului veziculelor seminale, pe f a ţ a
p o t e r o - i n f e r i o a r ă a vezicii, de unde se STRUCTUR VEZICII URIN RE
r e f l e c t ă pe f a ţ a a n t e r i o a r ă a rectului ,
formînd e x c a v a ţ i a r e c t o v e z i c a l ă (fundul Peretele vezicii este format din patru
de sac Douglas . La femeie, peritoneu e tunici, care de la exterior spre interior
r e f l e c t ă de pe v e z i c ă pe f a ţ a a n t e r i o a r ă sînt : stratul extern sau tunica adventi
a uterului începînd de la nivelul istmului c e a l ă tunica m u s c u l a r ă stratul sub
uterin în sus, realizînd e x c a v a ţ i a vezica mucos tunica m u c o a
u t e r i n ă . Pe f a ţ a p o s t e r i o a r ă a uterului, Stratul extern, în partea î n v e l i t ă de
peritoneu c o b o a r ă p î n ă la nivelul forni peritoneu (apex, f a ţ a p o t e r o - s u p e r i o a r ă
xului posterior al vaginei, formînd o parte a fundului vezicii) este format
e x c a v a ţ i a r e c t o - u t e r i n ă sau fundul de de seroasa p r i t o n e a l ă În partea extrape-
45
8/9/2019 Viorel Ranga - Anatomia Rinichiului /
a veztcu, stratul extern este

r . i t o n e a l ă sfincter neted al vezicii. Fibrele longitudi 
a l c ă t u i t de tunica a d v e n t i c e a l ă , cl .re în nale interne · sint dispuse plexiform
, ţ e s u t u l conjuctiv c o n ţ i n e vase sanguine cînd se h i p e r t r o f i a z ă fac ca mucoasa s ă
si fi bre nervoase. proemine, realizînd "coloanele vezi cale".
' Tunica m u s c u l a r ă este e p r e z e n t a t de între coloane se r m e a z ă "celulele vezF
detrusorul ve zica[ ale c ă r u i fibre n e t e d ~ cale". Acestea din u r m ă r e p r e z i n t ă zone
slabe ale peretelui, fiind sediul d i v e r t i
culilor vezicali, care apar cînd presiunea
v e z i c a l ă c r e ş t e pentru a învinge obsta
colul subvezical (hipertrofia p r o s t a t i c ă
La nivelul fundului vezicii fibrele longi
tudinale din peretele medial al ureterului
trec pe dinaintea orificiului ureteral
se .unesc cu cele de partea . o p u s ă ,
determinînd la s u p r a f a ţ a mucoasei plicâ
i n t e r u r e t e r a l ă sa u· bara i n t e r u r e t e r i c ă
Muciu Cele d o u ă orificii ureterale,
bara i n t e r u r e t e r i c ă si orificiul intern al
uretrei, d e l i m i t e a z ă trigonul vezi cal
(Lieutaud) . La vîrful trigonului se g ă s e ş t e
o p r o e m i n e n ţ ă n u m i t ă u v u l ă . Posterior
de plica i n t e r u r ~ t e r i c ă , la indivizii în
v î r s t ă , trigonul fiind ridicat de hiper
trofia p r o s t a t i c ă , se r e a l i z e a z ă o depre
7
siune n u m i t ă reces retroureteral sau "bas
Fig 1 18 Musculatura vezicii urinare : fond". Fibrele musculare longitudinale
l - virful vezicii : 2 - fascicule longltudinale laterale ale ureterelor l c ă t u i e s c o c h i n g ă
externe anterioare : 3 - l i g amen t u l (M) p u b o 
4
v.ezi'Cal
sfinoter): : 5- - m. . m .sfincter
sfincter neted strlat al
ce al ve zicii (liso
treceformîndanteriorm u ş de c h i orificiul ureteral
uretrei (rab- .
[osfincter) : 6 -
intern,
uretra. p e n i n ă · . 7 - bulbul
u l trigonal, care
penisUJlui : 8 - :;>rostata : 9 ~ are a c ţ i u n e a n t a g o n i c ~
m . trigonal ; ţ ă de detrusor.
10 - f a s c c u l e l o ~ l t u d i n a l e _externe P.Oste,
rioare :• 11 - . r ţ t e r e l e ;. 12 - El este bogat în fibre elastice.
stratul long i tu ·
_d inal intern .; 13 - stratul · circuj.ar. ·Tunica m u s c u l a r ă ·este separa ă de
mijlociu
. · ( d u p ă Ben n t n g h o ff . Goerttte'r, 1975).
tunica m u c o a s ă prin ţ e s u t u l submucos
se dispun în trei straturi :. ~ n g i t u d i n a l · sau lamina propria f o r m a t ă din ţ e s u t
exterh drcular · mijfodu longitudtnal conjunctiv dens. Lamina propria c o n ţ i n e
intern (fig 1.18). Aceste trei p ă t u r i foliculi ' li Pfatici, plexuri vasculare
musculare se· o n t i n u ă între ele des criind ne-rvoase. In grosimea sa se ă s e s c glande
un traiect spiralat, fibrele longitudinale la Ţ numai
nivelul este
submucos trigonului
e s u t u l în i n t e r vezica
a c ţ i u n e.
profunde fiind în contact cu su bmu
b i o l o g i c ă ·cu epiteliu mucoasei vezicale,
coasa. Printre fibrele musculare se întîl
nesc fibre elastice. D i s p o z i ţ i a s p i r a l a t ă care e l a b o r e a z ă f e r m n ţ i ce s t i m u l e a z ă
a s i g u r ă puterea de expulzie m a x i m ă . eonjunctivul din stratul submucos, avînd
p î n ă la ultima p i c ă t u r ă de u r i n ă Fibrele a c ţ i u n e o s t e o g e n i c ă . C o n j t m c t i v ~ ; ~ l se
stratului longitudinal extern sînt di s  opune acestei a c ţ i u n i prin n t i f e r m e n ţ i .
puse în fa .scicule (lor li se d ă numele: de Tunica m u c o a s ă este f o r m a t ă 'din
detrusor), separarate fiind de ţ e s u t uroteliul vezica (epiteliu de t r a n z i ţ i e
conjunctiv, acolo unde peretele vezica un ·epliteliu pluristratificat cu 6- sau
este mai slab. Fibrele circulare sînt mai multe straturi celulare in .vezica
. ma.i mult -oblice: Ele f o r m e a z ă în jurul care -se a ş e a z ă în c4te vizibile î n
g o a l ă ,
orificiului intern al uretrei m u ş c h i u l stare de vacuitate. Gutele mucoasei
46
lipsesc la nivelul trigonului · vezica aspectul trigonului vezica . Plica inteni
unde mucoasa este a d e r e n t ă de planurile r e t e r i c ă apare la ·examenul cistoscopie
subiacente. In vezica p l i n ă , peretele sub forma unei dungi albicioase
fiind destins, uroteliul este mai s u b ţ i r e , constituie reperul pentru · identificarea:
celulele rotunde de la s u p r a f a ţ ă deve
orificiilor ureterale. Acestea pot fi puneti
nind plate. De asemenea, în distensie,
dispar i n t e r d i g i t a ţ i i l e laterale dintre forme, circulare sau alung;te, în f o r m ă
celulele luminale. În vezica r e l a x a t ă de f a n t ă .
citoplasma a p i c a l ă a celulelor de la su
p r a f a ţ ă c o n ţ i n e vezicule fuziforme for V SELE VEZICII URIN RE
mate de membrana p l a s m a t i c ă . Aceste
vezicule c a p t e a z ă feritina- i n t r o d u s ă în A r t e r e l e vezicii urinare sînt ra
v e z i c ă (Porter Bonneville, 1968 . O muri ale arterei iliace interne (fig. 1.19).
a l t ă c a r a c t e r i s t i c ă a uroteliului, în gene
Arterele vezicale superioare iau n a ş t e r e
ral, este aceea c ă l e g ă t u r i l e intercelulare
din artera o m b i l i c a l ă p o r ţ i u n e a ei per
de tip desmozomal sînt foarte reduse.
Privind interiorul vezicii prin examen m e a b i l ă ) Ele a s c u l a r i z e a z ă prin ramuri
cistoscopie, se o b s e r v ă ş t e r g e r e a cutelor ascendente, f a ţ a a n t e r i o a r ă f e ţ e l e
mucoasei vezicale (vezica fiind u m p l u t ă laterale ale vecicii urinare, iar prin
cu lichid p î n ă la capacitatea ei fiziolo ramuri descendente ţ a ţ a postero-supe
g i c ă r i o a r ă apexul.
\ . . . . . . ~ ~ 1 * - - - - 2
7
_Jfl. 3
Fig 1 Arterele vezicii urinare :

1 - a. v e z i c a l ă s u p e r i o a r ă ; 2 - a. q e f e r e n ţ i a l ă ; 3 - a. v e z i c a l ă i n f e r i o a r ă ; 4 - a. pros
t a t i c ă i n f e r i o a ~ ă ; 5 - veziculla. s e m i n a l ă ; 6 - a . r u ş i n o a s ă i n t e r n ă ; 7 - pro st ata ; 8 - a. ve -
i c a l ă a n t e r i o a r ă ; 9 - s p a ţ i u l prevezical Retzius) ; 1 - simftza p u b i a n ă . ·
De asemenea, se e v i d e n ţ i a z ă reliefurile Artera v e z i c a l ă i n f e r i o a r ă , r a m u r ă din

mucoasei reprezentate de : plica interure iliaca i n t e r n ă , d i s p o z i ţ i e p r o f u n d ă ,
t e r i c ă , recesul retroureteral, plica urete fiind î n c o n j u r a t are
ă de ramuri ale plexi.Ilui
r a l ă , orificiile ureterale se u r m ă r e ş t e hipogastric. Alte surse arteriale, secun-
47
dare', se distribuie fundului calului preganglionare · merg pe calea nervilpr

vezical. Ele sînt ramuri din artera de splanhnici lombari în plexul hipogastric
f e r e n ţ i a l ă la b ă r b a t , u t e r i n ă la femeie, superior. În ganglionii acestui plex,
artera r e c t a l ă medie rter v a g i n a l ă fibra p r e g a n g l i o n a r ă face s i n a p s ă cu
l u n g ă . Unii autori descriu o at e r ă neuronul postganglionar al c ă r u i axon
v e z i c a l ă a n t e r i o a r ă , r a m u r ă din artera ajunge la m u ş c h i u l trigonal sfincterul
r u ş i n o a s ă i n t e r n ă . În stratul submucos intern al vezicii. Nucleul iritermedio
se f o r m e a z ă o r e ţ e a c a p i l a r ă mai d e n s ă lateral este considerat centrul motor al
de calibru mai mare în jurul orificiului m u ş c h i u l u i trigonal, el m ă r i n d tonusul
uretral intern, d e p e n d e n t ă de arterele sfincterului vezica intern al m u ş c h i u l u i
vezicale inferioare. În m u s c u l a r ă e- trigonal.
x i s t ă o r e ţ e a c a p i l a r ă cu ochiuri largi . Fibrele parasimpatice c c i n t r a c t ă de
e n e l e se f o r m e a z ă din r e ţ e a u a trusorul r e l a x e a z ă sfincterul neted
v e n o a s ă d e n s ă a stratului submucos intern. Impulsurile se t r ~ n s m i t de la
muscularei. Ele s t r ă b a t detrusorul, receptorii de distensie. Centrul medular
drenînd în plexul .venos pt:ostatic la al fibrelor preganglionare piJ.rasiinpatice
b ă r b a t plexul venos utero-vaginal se a f l ă în nucleul· parasimpatic s a c r ţ t
l tribut re
. venei femeie.iliaceAceste
inte.rrie. plexuri sînt · d (vezico-spinal
i o - v e n t r a l ă aBudge), din coloana
segmentelor m ~ d u l me
a r e
i m f a t i c e le Colectoarele limfa S 2 S 3 S4 • Fi brele preganglionare trec
tice se f o r m e a z ă din r e ţ e a u a c a p i l a r ă prin ramurile anterioare ale ·nervilor
l i m f a t i c ă s u b m u c o a s ă s i t u a t ă între ple sacrali prin nervii splanhnici pelvini
xul capilar arterial cel venos. Perive ( e r i g e n ţ i ) , i n t r ă fac s i n a p s ă în plexul
zical, e x i s t ă o a l t ă r e ţ e a c a p i l a r ă , care hipogastric inferior (plexul pelvic), de
d r e n e a z ă limfa astfel : apexul peretele unde, ·prin nervii vezicali superi ori· ajung
anterior în ganglionii iliaci externi, avînd în peretele.vezicii. Alte fibre fac s i n a p s ă
ca ganglionj intermediari ganglionii pre în ganglionii intramurali. s t r ă b ă t î n d
_vezicali ai s p a ţ i u l u i Retzius) . P u e ţ i i f ă r ă
Ganglionii s i n a p s ă
a faceintramurali înp a r plexul pelvic.
t i c i p ă la mo
laterali postero-superiori î ş i trimit
limfa în ganglionii iliaci interni, avînd tricitatea vezicii.
ca s t a ţ i e de releu ganglionii latero Controlul . voluntar al m i c ţ i u n i i se
vezicali. Fundul vezicii d r e n e a z ă c ă t r - e r e a l i z e a z ă printr-un circuit somatie repre
ganglionii"iliaci interni iliaci comuni, zentat de nervii r u ş i n o ş i , cu originea
iar unele limfatice ajung· în ganglionii în S 2 S3 • Aceste ramuri se distribuie
retrorectali (în lungul . plicilor recto - la m u ş c h i u l sfincter stri t al uretrei,
.vezicale). · dar la detrusor, asupra c ă r u i a se
crede c ă are a c ţ i u n e inhibitorie.
I N E R V A Ţ I A VEZICII URINARE · n e r v a ţ i a vezicii este e t a j a t ă , centrul
cortical fiind situ t în partea s u p e r i o a r ă
Fibrele nervoase vezico-cervicale pro . a girului precentral ( c i r c u m v o l u ţ i a fron
vin din plex·ul hipogastric, plexul pelvic t a l ă a s c e n d e n t ă ) . Lezarea centrilor sacro
nervul r u ş i n o s Ei sînt nervi m i c ş t i , lombari ai c ţ i u n i i sau întreruperea c ă 
deci c o n ţ i n fibre aferente · eferente. ilor aferente eferente e a l i z e a z ă vezica
Simpaticul parasimpaticul . a s i g u r ă
n e u r o g e n ă a r e f l e x ă sau vezica a u t o n o m ă
f u n c ţ i a r e f l e x ă a . vezicii urinare. Con
t e n ţ i a vezicii ţ i n e de circuitul simpatic,
Ea se c a r a c t e r i z e a z ă prin absenta c o n
care relaxeazâ detrusorul c o n t r a c t ă
t r a c ţ i i l o r detrusoruh.ii a l t e r ă r i ale'
sfincterul intern n,eted.·Fibrele simpatice mecanismului sfincterian. · o n t r a c ţ i i f e
au originea în nudeul intermedia-lateral mici existente sînt explicate prin pre
din segmentele medulare T9 2 • Fibrele z e n ţ a ganglionflor intramurali, care asi-
48
g u r ă i n e r v a ţ i a a vezicii. Vezica
i n t r i n s e c ă craniu-cerebrale, sindrom Brown-Se
a t o 1 ă este un tip special de v e z i c ă quard), e x c i t ţ i i l e nu se mai transmit la
a u t o n o m ă f r e c v e n t ă la tabetici. Ea se centrii medulari ai m i c ţ i u n i i . Inconti
e x p l i c ă .p rin blocarea transmiterii centri n e n ţ a de u r n ă la a c e ş t i bolnavi este
pete a impulsurilor plecate de la receo p e r i o d i c ă d a t o r i t ă h i p o r e f l e c t i v i t ă ţ i i sau
torii de distensie. Atunci cînd sînt l e z a ţ i h i p e r r e f l e c t i v i t ă ţ i i , realizîndu-se vezica
centrii supramedulari (traumatisme s p a s t i c ă a u t o m a t ă .
URETR M A S C U L I N Ă urethra masculina
Uretra este calea c o m u n ă genito uretrei iau numele f o r m a ţ i u n i l o r ana

u r i n a r ă la b ă r b a t , avînd o lungime de tomice pe care le s t r ă b a t : uretra pros-
· 1 4 - 1 8 cm . Ea începe prin orificiul t a t i c ă 3 cm lungime) s i t u a t ă în grosi
intern al uretrei de la nivelul calului mea p ă r ţ i i anterioare a prostatei, uretra
Fig 1 20 Uretra m a s c u l i n ă :
1 - v e z i ~ a u r i n a r ă ; 2 - 3 - uvu a :
orificiul i n t e r n a
u ret rei · ; 4 - creasta u r e t r a l ă : 5 -
coliculul s e m i n a l ; 6 -
uretra m e m b r a n o a s ă ; 7 - . r ă d ă c t n a penisului ; 8 - fosa
b u l b a r ă ; 9 - cor pul s:;>Ongio3 al penisului ; 10 - cor pul
c v ~ o s al penisului ; 11 - a. p o f u n d ă a penisului ; 12 -
glandul ; 13 - fos a n a v i c u l a r ă : 4 - orificiul e x t e r n al u r e 
tr ei ; 15 - u r e t r a p e n i : a n ă ; 16 - · g l a n d a l : i u l b o u r e t r a l ă (Cow
per) c a n a l u l d e e x c r e ţ i e ; 17 - orificiul canalului . e j a 
culator ; 18 - orificiul utr iculului p ro s t at i c; 19 - proi>tata :
20 - sinUJSul p r o s t a t k ,; 2 ·- u r e t r a p r o s t a t i c ă
vezica se t e r m i n ă la nivelul glan m e m b r a n o a s ă 1 cm), reprezentînd partea

dului penian, prin orificiul extern al care t r a v e r s e a z ă diafragma u r a - g e n i t a l ă
uretrei (meatul .uretral). s p o n g i o a s ă
Uretra are trei p o r ţ i u n i . p r e z i n t ă s t r uretra
ă b a t e 12 cm),alpartea
corpul spongios p ~ n i s care
u l u i
în traiectul ei d o u ă .c urburi. P o r ţ i u n i l e (fig. 1.20). '
- Tratat de patologie c h i r u r g i c a l ă voi. VIII. Urologie - cd. 205

49-
Orologii împart uretra în d o u ă por pierde în uretra m e m b r a n o a s ă prin d o u ă
ţ i u n i , avînd drept criteriu mobilitatea cute numite frîuri. Con;Iplexul reprezen.tat
·ei : uretra a n t e r i o a r ă sau p e n i a n ă , care .de coliculul seminal, creasta r e t n i l ă
este m o b i l ăuretra p o s t e r i o a r ă sau frîtirj a l c ă t u i e s c veru montanum (frigare
f i x ă , ' care cuprinde uretra p r o s t a t i c ă de munte). În ş a n ţ u r i l e dintre p e r e ţ i i
cea m e m b n i . n o a s ă Limita dintre cele laterali veru inontanum, numite
d o u ă p o r ţ i u n i ested a t ă de m u ş c h i u l sinusuri prostati'ce, se ~ e s c h i d canalele
sfincter striat. a uretrei. excreatorii prostatice (duduii prostatici).
Curbu1ile unît'rei sînt : · R a p o r t u r i l e e x t Ti n s e c i An
- . cilrbura p o s t e r i o a r ă sau :subpu terior, utetra vine în raport cu sfincterul
b i a n ă , care este c o n c a v ă anterior si su striat al uretrei, plexul venos prestatie
. perior, s i t u a t ă sub marginea i n f e r ' i o a r ă simfiza p u b i a n ă . f>osterior, se a f l ă
~ simfizei publene; · f a ţ a a n t e r i o a r ă a rectului de care este
- . wrbtira n t e r i o a r ă sau p r e p u b i a n ă , .d e s p ă r ţ i t ă prin septul recto -vezical .
f o r m a t ă qe uretra s p o n g i o a s ă care . este . (recto-prostatic). Lateral; tiretra vine
c o n c a v ă posterior inferior ; a c e a s t ă în raport cu fascia p e l v i n ă m u ş c h i u l
c u r b u r ă dispare în e r e c ţ i e . r i d i c ă t o r
.anal. . •
·
Cahbrul -uretrei este neuniform, avînd Utetra m e m b r a n o a s ă s t r ă b a t e
în lungul ei . o r ţ i u n i înguste dilatate. fragma · u r a - g e n i t a l ă a perineului. dia Ea
P o r . ţ i u r i i l e înguste sînt reprezentate de :

corespunde curburii subpubiene. Între
ostiul intern, partea m e m b r a n o a s ă par marginea i n f e r i o a r ă a simfizei pu hiene,
tea meatul u r ~ t r a l , iar
s p o n g i o a s ă ligamentul arcuat u r e t r ă e x i s t ă o
cele dflatate de : uretra p r o s t a t i c ă , d i s t a n ţ ă de 10 mm. U r ~ t r a este încon-
fosa b u l b a r ă din segmentul proximal .al j u r a t ă în a c e a s t ă p o r ţ i u n e de sfincterul
uretrei spm)gîoase fosa n a v i c u l a r ă , striat al uretrei (raodos'fincter). Ante
s i t u a t ă înapoia orificiului uretral extern. rior, se g ă s e s c : vena d o r s a l ă p r o f u n d ă
.Uretr.a r o s t a t i c ă î n c r u c i ş e a z ă în unghi a penisului, partea i n f e r i o a r ă a plexului
a s - c u ţ i t p r o s t a t i ~ l i g a m e n t u l
. E a t r ă b axu
a t e l prostata
lon,gltudinal al glandei
mai aproape de. arcuat Posterior;
a simf izei pubiene.
i n f e r i o a r ă marginea
. a ţ a a n t e r i o a r ă , la nivelul bazei mai se a f l ă m u ş c h i u l transvers profund al
apreape -cle f a ţ a p o s t e r i o a r ă , în partea in perineului cu o i ţ a i n f e r i o a r ă a diafragmei
f e r i q ~ r ~ a glandei. Uretra este înconju u ro-genitale ( f o i ţ a i n f e r i o a r ă a apone
r a ă la origine .de sfincterul .neted al ve- · vrozei perineale mijlocii - · l i g a m e n ţ
zidi anu.lus urethralis), întins p î n ă ' Ia descris de Carcassone), m u ş c h i u l recto
baza p r o s t a t ~ · Uretra p r o s t a t i c ă are uretral glandele b u l b o ~ u r e t r a l e (Cow-
raporturi intrinseci extrinseci mediate per). Lateral, uretra vine îri raport cu
. de p r o s t a t ă · marginea m e d i a t ă a m u ş c h i u l u t i d i c ă t o r
R a p o r t u r;i l intrinseci În m e m b r În
anal. a n o traumatismele
a s ă este f o r f e de întreuretra
c a t ă bazin l i g a ~
partea mijlocie a peretelui posterior,
u r ţ t r a p r o s t a t i c ă p r e z i n t ă o p r o e m i n e n ţ ă mentul arcuat aponevro:ta . e r i n e a l ă
f u z i f o r m ă , o r i e n t a t ă cu axul lung în mijlocie.

axul canalhlu î uretral, nuinit colicul Uretra s p o n g } o a s ă se g ă s e ş t e în corpul
seminal colliculus seminalis). În v î r ~ u l spongios al penisului. Ea p r e z i n t ă la
coliculului se deschide utriculul pros · nivelul bulbului penian sau bulbul c o
tatic, iar simetric pe · p ă r ţ i _ l e laterale, p u h . ţ i spongios, o parte. i l a t a t ă n u m i t ă
canalele ejaculatoare (vezi f i g ~ 1:20). fosa bul a r ă (vezi .ffg. 1.20). Aici se·
Coliculul se c o n t i n u ă cranial catidal produc · e r f o r a ţ i i l e uretrei în timpuf
cu o p l i c ă v e r t i c a l ă n u m i t ă -creasta ure;
t r a l ă . cristâ urethralis).· Superior : ea
cateterismului uretro-vezical, · în caz de ·
strict r ă r e t r o l m l b a r ă . . eretele lateral
ajunge p î n ă la u v u l ă , iar. inferi'or · _e ai ·fosei, de o parte de al ta a liniei me.;,'
50
diane se deschid canalele de e x c r e ţ i e ale VASELE URETREI

glandelor bulbo uretrale. La nivelul glan
dului penian, uretra s p o n g i o a s ă p r e z i n t ă A r te r e l e Cele trei p ă r ţ i ale uretrei
d i l a t a ţ i a n u m i t ă fosa n a v i c u l a r ă a uret rei sînt irigate din .surse arteriale diferite.
(Morgagni). e peretele dorsal, superior Uretra p r o s t a t i c ă p r i m e ş t e ramuri din
de f o s ă , se . f l ă o p l i c ă a mucoasei artera v e z i c a l ă i n f e r i o a r ă din artera
n u m i t ă valvula fosei naviculare (Guerin). r e c t a l ă medie. Uretra: m e m b r a n o a s ă este
S p a ţ i u l dintre v a l v u l ă peretele dorsal v a s c u l a r i z a t ă de ramuri ·din artera
al fosei se n u m e ş t e sinusul uretral bulbului ·penian, artera u r e t r a l ă (ramuri
(neomologat în N.A. . Orificiul extern din a. r u ş i n o a s ă i n t e r n ă din a. r e c t a l ă
al uretrei se a f l ă la nivelul ·glandului medie: Uretra s p o n g i o a s ă are ca s u r s ă
penian, c ă t r e f a ţ a u r e t r a l ă . a r t e r i a l ă ramurile arterei bulbului .pe-
nian a. p r o f u n d ă a penisului.
STRUCTURA URETREI V e n e l e sînt t r i b u t a r ~ venei r u ş i -
noase interne plexului venos prostatic.
Uretra are s t r u c t u r ă a s e m ă n ă t o a r e cu L i m f a t i cele Cele trei p o r ţ i u n i
cea a c ă i l o r urinare superioare. Tunica ale uretrei î ş i d r e n e a z ă · limfa d u p ă
m u c o a s ă f o r m a t ă
de t r a n z i ţ i este
e , p l u r i s t r a t i f dintr-un
i c a ţ unepiteliu
corion . cum u r m e a z ă :
Submucoasa este b o g a t ă în fibre elastk e - uretra p r o s t a t i c ă în glanglionii
lacuri sanguine. ş a se e x p l i c ă de ce iliaci . interni ;
rupturile de u r e t r ă s î n g e r e z ă mult , uretra m e m b r a n o a s ă în ganglionii
Mucoasa p r e z i n t ă depresiuni numite iliaci externi, ganglionii iliaci interni în
lacun e uretrale (Morgagni), caracteristice cei de pe traiectul a. r u ş i o n a s e interne
p ă r ţ i i spongioase a uretrei. în lacune,
(Cuneo);
dar între ele se deschid glandele ~ v e o -
lare în f o r m ă de s t i c l ă , numite glande - uretra s p o n g i o a s ă d r e n e a z ă limfa
m u s c u l a r ă în grupul superomedial al ganglionilor
uretrale
slab d e z v (Littre). Tunica
o l t a t ă , fiind este
mai bine individua i nghinali superficiali.
l i z a t ă la nivelul uretrei prostatice. Fi
brele musculare longitudinale (externe) I N E R V Ţ I URETREI
se c o n t i n u ă la nivelul colului vezica în
peretele acestuia. Fibrele circulare (in Este a s i g u r a t ă de . fibre senzitivomo
terne) sînt mai reduse în partea infe torii care vin din nervul rusinos intern
r i o a r ă a uretrei prostatice mai bine prin ramurile sale p r i n ~ l de
reprezentate superior. La nivelul orifi fibre vegetative cu originea în parasim
ciului intern al uretrei ele p a r t i c i p ă la pa ticul sacra . Ele a jung la · r e t r ă prin
formarea sfincterului neted al vezicii plexul hipogastric inferior (pelvic) apoi
(liso sfincter). prin piexul prostatic .
URETR F E M I N I N Ă urethra feminina)
Uretra la femeie .este mai s c u r t ă , mijlociu. Ea începe prinorificiul uretral

aproape rectilinie de calibru neuni intern de la nivelul cqlului ve;?:ical s ~ ·
form. Lungimea este de aproximativ t e r m i n ă prin orificiul uretral extern
u r m ă
3 4 cm Forma uretrei feminine este (meatul este
f u z i f o r m ă , fiind mai î n g u s t ă la cele d o u ă situat pe uretral). Acesta din
peretele superior al vestibul ului
e x t r e m i t ă ţ i mai l a r g ă în segmentul vaginei, anterior_de carina u r e t r a l ă sali
51
tubercul vaginal, care · îl s e p a r ă de (SkeheJ, rudimentul prostatei. Aceste
ostiul vaginei. T o t o d a t ă meatul uretral glande se deschid l î n g ă meatul uretral,
este situat posterior de glandul clitori la extremitatea d i s t a l ă a uretrei sau în
suluL n traiectul ei oblic, cu· d i r e c ţ i e vestibulul vaginei, prin canalele paraure-
i n f e r i o a r ă a n t e r i o a r ă uretra trece trale. Canalele parauretrale sînt sHuate
înaintea peretelui anterior al vaginei, lateral, de o parte de alta a uretrei.
traversînd diafragma u r o g e n i t a l ă . Ea S u b m u ~ o a s a c o n ţ i n e de asemenea, ţ e s u t
este î n c o n j u r a t ă de m u ş c h i u l sfincter conjunctiv erectil cu vene fibre elas
striat al ·Uretrei. Sub .diafragma ura tice. unica m u s c u l a r ă p r e z i n t ă fibre
g e n i t a l ă uretra vine în raport cu m u ş c h i i circulare la exterior longitudinale la
b u l b o - c a v e r n o ş i corpii s p o n g i o ş i ai interior. Fibrele circulare sînt depen
eli torisul ui. . dente de m u ş c h i u l sfincter neted al
vezicii.
STRUCTURA URETREI
VASELE URETREI
Uretra este f o r m a t ă din trei straturi
care de la interior spre exterior sînt : r t e r e l e sînt ramuri din a vezi
tunica m u c o a s ă s u b m u c o a s ă mus
c a l ă
arterei uterine din din
i n f e r i o a r ă ramurile
c u l a r ă . · arteravaginale ale
r u ş i n o a s ă
unic muco s se c o n t i n u ă i n t e r n ă .
superior cu cea a vezicii urinare, .iar V e n ele d r e n e a z ă sîngele în plexul
inferior cu mucoasa vestibulului vaginei. vezico-vaginal în vena r u ş i n o a s ă in
n partea s u p e r i o a r ă · ea· este a l c ă t u i t ă
t e r n ă .
dintr-un .epiteliu de t r a n z i ţ i e iar în
cea i n f e r i o a r ă epiteliu este pavimentos, L i m f a t i c e l e se gangli v a r s ă în
stratificat, necheratinizat cu insule onii inghina i. superficiali, precum în
de epiteliu cilindric pseudostratificat. ganglJonii .iliaci interni.

f o r m e a z ă
Mucoasa
pe peretele posteriorcute se g ă verticale,
s e ş t e o c u iar
t ă I N E R V A Ţ I A URETREI
n u m i t ă creasta u r e t r a l ă Tunica submu

c o s ă c o n ţ i n e fibre elastice glande ure- . Provine din ple ml hipogastric infe
trale sau clasic glandele parauretrale rior (pelvic) din nervul r u ş i n o s intern
ORGANELE GENITALE MASCULINE

orgona genitalia mosculina
Organele genitale masculine sînt îm hipotalamus 1>istemul limbic, caracte

p ă r ţ i t e în Nomiria Anatomica în organe rele sexuale secundare. D u p ă cum s-a
genitale interne, reprezentate de testicul a r ă t a t dezvoltarea organelor . genitale
caleq s p e r m a t i c ă glandele accesorii interne este stîns l e g a t ă de e v o l u ţ i a me
(prostata, veziculele seminale, glandele zonefrosului sinusului urogenital, iar
bulbouretrale) organe genitale ex cea , a organelor genitale externe, . de
terne, respectiv penisul · scrotul. Pre e v o l u ţ i a tuberculului genital sau phallus.
z e n ţ a organelor ~ e n i t a l e de un sex sau Criteriile de dezvoltare si rolul uretrei
altul, stabileste caracterele sexuale masculine de cale u r i n a r ă t o t o d a t ă
g e n i t a l ă j u s t i f i c ă

Viorel Ranga Anatomia Rinichiului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viorel Ranga Anatomia Rinichiului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/9/2019 Viorel Ranga - Anatomia Rinichiului

Rinichiul, organ cu f u n c ţ i e p r i n c i p a l ă i=ASCIA RENALA

Fig 1 3 Rinichii în ţ i u l re troperitone a , · pe

în Nomina Anatomica (N.A), dar a fixîndu-se de fascia d i a f r a g m a t i c ă infe

rinichiului de partea o p u s ă , înctt cele rii e l a s t i c i t ă ţ i i , dar ele nu se v ă d pe viu,

tare, limfatice nervi, toate fiind cu l ă ţ i m e a de 5 - 6 cm, grosimea de 2 5 -

Fig. 1.4. Rinichii în ~ p a t i u l retroperitoneal - vedere a n t e r i o a r ă

1 - venele h e p a t i ce ; · 2 - v. f r e n i c ă i n f e r i o a r ă s t i n g ă ; 3 - eso fa g ul ab d o m in al ; 4 - trun

Dimensiunile rinichiului variaza m P R O I E C Ţ I A PE S HELET

f u n c ţ i e de v î r s t ă La adult el are greu

prin intermediul b u ţ s e i omentale, a prin n t e r m e d i l : ~ I g r ă s i m i i pararenale, cu :

Fig 1 7 Raporturile posterioare ale rinichilor:

oblicitatea f e ţ e i laterale a m u ş c h i l o r ci ei renale posterioare. Extremitatea -

o cale de acces în lombotomiile verticale o c a p s u l ă f i b r o a s ă - a d e r e n t ă la nivelul

f i b r o a s ă este mai p u ţ i n e x t e n s i b i l ă an din c o r t i c a l ă l i p s i t ă de glomeruli, si

Fig · 1 10 Structura corpusculului renal (Malpighi) a ca p ilarulu i gl om erul a i

la nivelul polului vascular. Ea Este for deget acoperit de m ă n u ş ă este a l c ă -

prelungiri l ă ţ i t e , numite p r o c e s ~ podo contort distal. Ca s t r u c t u r ă , partea

El este mai abundent în m e d u l a r ă a l c ă t u i t ă din celule prismatice cu cito

Fig 1 11 Variante ale pediculului renal :

la formarea pediculului renal, fii,nd tru chirurg în realizarea hemostazei îri

3 - Tratat de patologie c h i r u r g i c a l ă vol VIII Urologie - cd . 205

tatea de sînge din este mai m e d u l a r ă capsula f i b r o a s ă a riniehiului se v a r s ă

· Fig 1 14 V a s c u l a r i z a ţ a m i c r o v a s c u l a r i z a ţ i a parenchimului renal:

·venele rini hiului

Fig 1. 15. I n e r v a ţ i a rinichilor:

dale, explicînd propagarea materialului renal, nervul splanhnic rnic, nervul

C LI CElE REN lE PELVISUL REN L ale, cu anse musculare ce se încru

musculare netede longitudinale al tu la formarea pediculului renal. Pelvisul

gînd în septul vezico-vaginal, fiind Structura ureterului. La exterior,

VEZIC U R I N A R Ă vesica urinario

Ea este s i t u a t ă în pelvis, posterior r i o a r ă , d o u ă f e ţ e laterale o f a ţ ă

c a l ă , pe câre o o c u p ă este o parte a nare.

F e ţ e l e laterale i n t r ă în raport cu sac Douglas. Superior, peritoneu s e p a r ă

c o m p o r t ă drferit la b ă r b a t la femeie . tuiesc m u ş c h i u l recto-vezical, depen

a veztcu, stratul extern este

Fig 1 Arterele vezicii urinare :

De asemenea, se e v i d e n ţ i a z ă reliefurile Artera v e z i c a l ă i n f e r i o a r ă , r a m u r ă din

dare', se distribuie fundului calului preganglionare · merg pe calea nervilpr

URETR M A S C U L I N Ă urethra masculina

Uretra este calea c o m u n ă genito uretrei iau numele f o r m a ţ i u n i l o r ana

vezica se t e r m i n ă la nivelul glan m e m b r a n o a s ă 1 cm), reprezentînd partea

- Tratat de patologie c h i r u r g i c a l ă voi. VIII. Urologie - cd. 205

f u z i f o r m ă , o r i e n t a t ă cu axul lung în mijlocie.

ajunge p î n ă la u v u l ă , iar. inferi'or · _e ai ·fosei, de o parte de al ta a liniei me.;,'

diane se deschid canalele de e x c r e ţ i e ale VASELE URETREI

URETR F E M I N I N Ă urethra feminina)

Uretra la femeie .este mai s c u r t ă , mijlociu. Ea începe prinorificiul uretral

stratificat, necheratinizat cu insule onii inghina i. superficiali, precum în

de epiteliu cilindric pseudostratificat. ganglJonii .iliaci interni.

n u m i t ă creasta u r e t r a l ă Tunica submu

ORGANELE GENITALE MASCULINE

Organele genitale masculine sînt îm hipotalamus 1>istemul limbic, caracte

S-ar putea să vă placă și