Aparatul respirator este format din 2 portiuni:

o una de conducere, care cuprinde: cavitatea nazala, nazofaringele, laringele,

traheea, bronhiile, bronhiolele pâna la cele terminale.
o una respiratorie, care cuprinde bronhiolele respiratorii, ductele alveolare si
alveolele.
În raport cu parenchimul pulmonar, caile respiratorii pot fi grupate în: intra- si
extrapulmonare.

I. TRAHEEA
Este un conduct musculocartilaginos, aplatizat posterior, interpus între laringe
si arborele bronsic. Are o lungime de 10-12 cm, dintre care 5-6 cm sunt în
regiunea cervicala si 6-7 cm în regiunea toracica.
Delimitare:
o superior: planul ce trece prin membrana cricotraheala (se proiecteaza la
nivelul vertebrei C6)
o inferior: pâna la bifurcatia în cele 2 bronhii principale (se proiecteaza pe
peretele toracic anterior la nivelul unghiului manubriosternal Louis si posterior
la nivelul vertebrei T4)
Traiectul traheei este superficial în regiunea cervicala si profund în cea
toracica, în mediastinul mijlociu. Este situata median, iar în portiunea
inferioara este deplasata paravertebral spre dreapta de catre crosa aortei.
Raporturi:
o portiunea cervicala:
o anterior: istmul glandei tiroide+lobul Lalouette cu elementele vasculare
tiroidiene, muschii infrahioidieni, muschiul platysma
o posterior: muschiul traheoesofagian, esofagul, nervul laringeu recurent
drept
o lateral: lobii glandei tiroide, MNV al gâtului (ACC, VJI, X)
o portiunea toracica:
o anterior: ligamentul sterno- si tireopericardic, loja timica, manubriul
sternal
o posterior: esofagul si muschiul traheoesofagian
o lateral:
- stânga - crosa aortei, ACC stânga, artera subclavie stânga, nervul X
stâng, nervul laringeu recurent stâng, canalul toracic
- dreapta - nervul X drept, ACC dreapta

În dreptul vertebrei T4 traheea se bifurca, dând nastere celor 2 bronhii

principale. La nivelul bifurcatiei, ultimul cartilaj traheal proemina spre lumen
= carena traheala.
Vascularizatie:
o arteriala: ramuri din artera tiroidiana inferioara, artera tiroidiana ima, artera
IC suprema, arterele IC posterioare, artrele bronsice, artera toracica interna.
o drenajul venos: se face în plexul venos tiroidian impar => vena brahiocefalica
stânga=> VCS si în venele IC posterioare si venele bronsice => sistemul venelor
azygos
o drenajul limfatic: ganglionii jugulari anteriori, paratraheali si supraclaviculari

II. ARBORELE BRONSIC:

o portiune extrapulmonara: cuprinde bronhiile principale si originea bronhiilor
lobare
o portiune intrapulmonara: cuprinde ramificatiile de la bronhii segmentare
pâna la bronhiolele respiratorii si alveole

Bronhiile principale

A. Bronhia principala dreapta

o intra în alcatuirea pediculului pulmonar drept: bronhia principala dreapta -
situata posterior si superior, artera pulmonara dreapta - anterior si inferior
fata de bronhia principala dreapta, vena pulmonara superioara dreapta -
anterior si inferior fata de artera pulmonara dreapta, vena pulmonara
inferioara dreapta - inferior fata de bronhia principala dreapta, vasele bronsice
(1 artera + vene) - posterior fata de bronhia principala dreapta, fibre nervoase
si limfatice - dispuse atât anterior cât si posterior fata de bronhia principala
dreapta.
o prehilar, se divide în 3 bronhii lobare - superioara, medie si inferioara, care
se distribuie lobilor pulmonari.
o Bronhia lobara superioara se divide în 3 ramuri segmentare, pentru
cele 3 segmente ale lobului superior: apicala, anterioara si posterioara.
o Bronhia lobara mijlocie se divide în 2 ramuri segmentare, mediala si
laterala, care se distribuie lobului mijlociu.
o Bronhia lobara inferioara se divide initial în 2 ramuri: trunchi bazal
drept si ramura apicala a lobului inferior. Din trunchiul bazal vor lua nastere 4
ramuri: bazala mediala, bazala anterioara, bazala posterioara si bazala
laterala.

B. Bronhia principala stânga

o intra în alcatuirea pediculului pulmonar stâng: bronhia principala stânga -
situata posterior, artera pulmonara stânga - anterior si superior fata de bronhia
principala stânga, vena pulmonara superioara stânga - anterior fata de bronhia
principala stânga, vena pulmonara inferioara stânga - inferior fata de bronhia
principala stânga, vasele bronsice (2 artere + vene) - posterior (una
posterosuperior si una posteroinferior) fata de bronhia principala stânga, fibre
nervoase si limfatice - dispuse atât anterior cât si posterior fata de bronhia
principala stânga.
o prehilar, se divide în 2 bronhii lobare - superioara si inferioara, care se
distribuie lobilor pulmonari.
o Bronhia lobara superioara se divide în 2 trunchiuri: superior si inferior
(lingular). Cel superior va da o ramura apicoposterioara si una anterioara iar
cel inferior o ramura lingulara superioara si una lingulara inferioara.
 o Bronhia lobara inferioara: se divide initial în 2 ramuri: trunchi bazal
stâng si ramura apicala a lobului inferior. Din trunchiul bazal vor lua nastere 3
ramuri: bazala anterioara, bazala posterioara si bazala laterala.

III. PLÃMÂNII
Sunt organe pereche, situate în cavitatea toracica, între ei delimitându-se
mediastinul.
Dimensiuni: 25 cm lungime, 10 cm latime, 15 cm grosime. Forma: trunchi de
con cu baza situata inferior. Greutatea celor 2 plamâni este de circa 1,2 kg. Au
o consistenta buretoasa, iar la proba docimaziei hidrostatice un fragment
pulmonar pluteste la suprafata apei datorita continutului aeric. În cazul nou-
nascutilor care nu au respirat, a persoanelor decedate prin înec sau a
pacientilor cu procese exsudative alveolare (pnumonii, edem pulmonar acut)
fragmentele pulmonare cad pe fundul vascului la docimazia hidrostatica.

Configuratia externa:
La nivelul suprafetei plamânilor se pot distinge 1 sau 2 santuri adânci = scizuri,
care delimiteaza parenchimul pulmonar în lobi:
o scizura oblica (prezenta la ambii plamâni) - pleaca de pe fata mediala a
plamânului, posterosuperior de hilul pulmonar, trece pe fata costala, apoi se
îndreapta oblic inferior si anterior, intersecteaza marginea inferioara a
plamânului si se termina în partea anteroinferioara a hilului.
o scizura orizontala (prezenta doar la plamânul drept) - pleaca de la jumatatea
traseului descris de scizura oblica pe fata costala, se îndreapta orizontal spre
marginea anterioara, o intersecteaza, dupa care trece pe fata mediala si se
termina la nivelul hilului.
o la locul intersectiei celor 2 scizuri, în drept spatiului IV intercostal drept se
descrie un unghi ascutit = unghiul lui Boyden
Plamânul drept, având ambele scizuri, este împartit în 3 lobi (superior, mediu
si inferior), iar cel stâng, având doar scizura oblica, este împartit în 2 lobi
(superior si inferior).
Pe fata mediala a celor 2 plamâni se descriu o serie de impresiuni date de
viscerele intratoracice:
o plamânul drept:
o în portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea VCS
o în portiunea retrohilara - impresiunea esofagului, impresiunea venei
azygos
o în portiunea suprahilara - impresiunea crosei venei azygos
o în portiunea infrahilara - impresiunea VCI
o plamânul stâng:
o în portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea aortei
ascendente
o în portiunea retrohilara - impresiunea aortei descendente, impresiunea
canalului toracic
 o în portiunea suprahilara - impresiunea crosei aortei, impresiunea venei
brahiocefalice stângi
Tot în raport cu hilul pulmonar, anterior trec nervii frenici si vasele
pericardofenice iar posterior trec nervii vagi.

Segmentatia plamânilor:
Lobii pulmonari, delimitati de scizurile de la suprafata plamânului, sunt
alcatuiti din segmente pulmonare (vezi tabel).

Vascularizatia:
Plamânul are o dubla circulatie: nutritiva si functionala. Cea nutritiva este data
de arterele bronsice (ramuri din aorta descendenta - portiunea sa toracica) -
una pentru plamânul drept si 2 pentru plamânul stâng. Circulatia functionala
este de fapt mica circulatie si este reprezentata de trunchiul arterei
pulmonare, cu originea în ventriculul drept si care se împarte în 2 ramuri
principale: dreapta si stânga. Artera pulmonara stânga este legata de artera
aorta prin ligamentul arterial (rezultat prin oblitererea canalului arterial
Botallo). Cele 2 artere pulmonare dupa ce au patruns în hil, dau ramuri
corespunzatoare ramificatiilor bronhiilor si se distribuie parenchimului
pulmonar, pâna la nivel alveolar. Capilarele alveolare, la nivelul carora se
realizeaza hematoza, se continua cu un sistem venos care dreneaza în cele 4
vene pulmonare: superioara stânga, inferioara stânga, superioara dreapta si
inferioara dreapta - se deschid în atriul stâng. Drenajul limfatic se face în
ganglionii intrapulmonari, bronhopulmonari, traheobronsici si paratraheali.

Inervatie:
o simpatica: fibrele preganglionare au originea în nucleul intermediolateral T2-
T5, fac sinapsa în lantul simpatic toracal si se continua ca nervi
bronhopulmonari care se dispun peribronsic. Mai primeste fibre din ganglionii
simpatici cerviali inferior (stelat) si mijlociu.
o parasimpatica: data de ramuri bronsice din nervii vagi (cu originea în nucleul
dorsal al vagului). Stimularea parasimpatica produce la nivel pulmonar
bronhoconstrictie si cresterea secretiilor traheobronsice.
o componenta simpatica si cea parasimpatica alcatuiesc 2 plexuri pulmonare,
anterior si posterior, care se distribuie peribronsic.

Pleura
Este o seroasa care tapeteaza cei 2 plamâni si este formata dintr-o foita
viscerala si una parietala. La nivelul hilului pulmonar, reflexia pleurei viscerale
pe cea parietala formeaza ligamenul pulmonar (ligamentul truunghiular
Waldayer). Pleura parietala prezinta mai multe segmente: pleura costala -
tapeteaza fata interna a cutiei toracice, pleura diafragmatica - în raport cu
diafragmul si pleura medastinala - care formeaza la nivelul esofagului 2 funduri
de sac: interazygoesofagian (pe dreapta) si interaorticoesofagian (pe stânga).
Portiunea din pleura parietala care depaseste prima coasta se numeste dom
pleural (cupula pleurala). Domul pleural prezinta posterior o depresiune =
foseta supraretropleurala (descrisa de Toma Ionescu), în care se gasesc artera
vertebrala si ganglionul stelat.
La trecerea pleurei parietale de pe un perete pe altul se formeaza funduri de
sac numite recesuri pleurale. Între pleura costala si cea mediastinala, se
formeaza anterior recesul costomediastinal. Între pleura costala si cea
diafragmatica, se formeaza inferior recesul costodiafragmatic (costofrenic).