Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. TRAHEEA
Este un conduct musculocartilaginos, aplatizat posterior, interpus între laringe
si arborele bronsic. Are o lungime de 10-12 cm, dintre care 5-6 cm sunt în
regiunea cervicala si 6-7 cm în regiunea toracica.
Delimitare:
o superior: planul ce trece prin membrana cricotraheala (se proiecteaza la
nivelul vertebrei C6)
o inferior: pâna la bifurcatia în cele 2 bronhii principale (se proiecteaza pe
peretele toracic anterior la nivelul unghiului manubriosternal Louis si posterior
la nivelul vertebrei T4)
Traiectul traheei este superficial în regiunea cervicala si profund în cea
toracica, în mediastinul mijlociu. Este situata median, iar în portiunea
inferioara este deplasata paravertebral spre dreapta de catre crosa aortei.
Raporturi:
o portiunea cervicala:
o anterior: istmul glandei tiroide+lobul Lalouette cu elementele vasculare
tiroidiene, muschii infrahioidieni, muschiul platysma
o posterior: muschiul traheoesofagian, esofagul, nervul laringeu recurent
drept
o lateral: lobii glandei tiroide, MNV al gâtului (ACC, VJI, X)
o portiunea toracica:
o anterior: ligamentul sterno- si tireopericardic, loja timica, manubriul
sternal
o posterior: esofagul si muschiul traheoesofagian
o lateral:
- stânga - crosa aortei, ACC stânga, artera subclavie stânga, nervul X
stâng, nervul laringeu recurent stâng, canalul toracic
- dreapta - nervul X drept, ACC dreapta
Bronhiile principale
III. PLÃMÂNII
Sunt organe pereche, situate în cavitatea toracica, între ei delimitându-se
mediastinul.
Dimensiuni: 25 cm lungime, 10 cm latime, 15 cm grosime. Forma: trunchi de
con cu baza situata inferior. Greutatea celor 2 plamâni este de circa 1,2 kg. Au
o consistenta buretoasa, iar la proba docimaziei hidrostatice un fragment
pulmonar pluteste la suprafata apei datorita continutului aeric. În cazul nou-
nascutilor care nu au respirat, a persoanelor decedate prin înec sau a
pacientilor cu procese exsudative alveolare (pnumonii, edem pulmonar acut)
fragmentele pulmonare cad pe fundul vascului la docimazia hidrostatica.
Configuratia externa:
La nivelul suprafetei plamânilor se pot distinge 1 sau 2 santuri adânci = scizuri,
care delimiteaza parenchimul pulmonar în lobi:
o scizura oblica (prezenta la ambii plamâni) - pleaca de pe fata mediala a
plamânului, posterosuperior de hilul pulmonar, trece pe fata costala, apoi se
îndreapta oblic inferior si anterior, intersecteaza marginea inferioara a
plamânului si se termina în partea anteroinferioara a hilului.
o scizura orizontala (prezenta doar la plamânul drept) - pleaca de la jumatatea
traseului descris de scizura oblica pe fata costala, se îndreapta orizontal spre
marginea anterioara, o intersecteaza, dupa care trece pe fata mediala si se
termina la nivelul hilului.
o la locul intersectiei celor 2 scizuri, în drept spatiului IV intercostal drept se
descrie un unghi ascutit = unghiul lui Boyden
Plamânul drept, având ambele scizuri, este împartit în 3 lobi (superior, mediu
si inferior), iar cel stâng, având doar scizura oblica, este împartit în 2 lobi
(superior si inferior).
Pe fata mediala a celor 2 plamâni se descriu o serie de impresiuni date de
viscerele intratoracice:
o plamânul drept:
o în portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea VCS
o în portiunea retrohilara - impresiunea esofagului, impresiunea venei
azygos
o în portiunea suprahilara - impresiunea crosei venei azygos
o în portiunea infrahilara - impresiunea VCI
o plamânul stâng:
o în portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea aortei
ascendente
o în portiunea retrohilara - impresiunea aortei descendente, impresiunea
canalului toracic
o în portiunea suprahilara - impresiunea crosei aortei, impresiunea venei
brahiocefalice stângi
Tot în raport cu hilul pulmonar, anterior trec nervii frenici si vasele
pericardofenice iar posterior trec nervii vagi.
Segmentatia plamânilor:
Lobii pulmonari, delimitati de scizurile de la suprafata plamânului, sunt
alcatuiti din segmente pulmonare (vezi tabel).
Vascularizatia:
Plamânul are o dubla circulatie: nutritiva si functionala. Cea nutritiva este data
de arterele bronsice (ramuri din aorta descendenta - portiunea sa toracica) -
una pentru plamânul drept si 2 pentru plamânul stâng. Circulatia functionala
este de fapt mica circulatie si este reprezentata de trunchiul arterei
pulmonare, cu originea în ventriculul drept si care se împarte în 2 ramuri
principale: dreapta si stânga. Artera pulmonara stânga este legata de artera
aorta prin ligamentul arterial (rezultat prin oblitererea canalului arterial
Botallo). Cele 2 artere pulmonare dupa ce au patruns în hil, dau ramuri
corespunzatoare ramificatiilor bronhiilor si se distribuie parenchimului
pulmonar, pâna la nivel alveolar. Capilarele alveolare, la nivelul carora se
realizeaza hematoza, se continua cu un sistem venos care dreneaza în cele 4
vene pulmonare: superioara stânga, inferioara stânga, superioara dreapta si
inferioara dreapta - se deschid în atriul stâng. Drenajul limfatic se face în
ganglionii intrapulmonari, bronhopulmonari, traheobronsici si paratraheali.
Inervatie:
o simpatica: fibrele preganglionare au originea în nucleul intermediolateral T2-
T5, fac sinapsa în lantul simpatic toracal si se continua ca nervi
bronhopulmonari care se dispun peribronsic. Mai primeste fibre din ganglionii
simpatici cerviali inferior (stelat) si mijlociu.
o parasimpatica: data de ramuri bronsice din nervii vagi (cu originea în nucleul
dorsal al vagului). Stimularea parasimpatica produce la nivel pulmonar
bronhoconstrictie si cresterea secretiilor traheobronsice.
o componenta simpatica si cea parasimpatica alcatuiesc 2 plexuri pulmonare,
anterior si posterior, care se distribuie peribronsic.
Pleura
Este o seroasa care tapeteaza cei 2 plamâni si este formata dintr-o foita
viscerala si una parietala. La nivelul hilului pulmonar, reflexia pleurei viscerale
pe cea parietala formeaza ligamenul pulmonar (ligamentul truunghiular
Waldayer). Pleura parietala prezinta mai multe segmente: pleura costala -
tapeteaza fata interna a cutiei toracice, pleura diafragmatica - în raport cu
diafragmul si pleura medastinala - care formeaza la nivelul esofagului 2 funduri
de sac: interazygoesofagian (pe dreapta) si interaorticoesofagian (pe stânga).
Portiunea din pleura parietala care depaseste prima coasta se numeste dom
pleural (cupula pleurala). Domul pleural prezinta posterior o depresiune =
foseta supraretropleurala (descrisa de Toma Ionescu), în care se gasesc artera
vertebrala si ganglionul stelat.
La trecerea pleurei parietale de pe un perete pe altul se formeaza funduri de
sac numite recesuri pleurale. Între pleura costala si cea mediastinala, se
formeaza anterior recesul costomediastinal. Între pleura costala si cea
diafragmatica, se formeaza inferior recesul costodiafragmatic (costofrenic).