SANGELE

Este un lichid rosu , vascos, opac indispensabil vietii. Daca recoltam sange pe un anticoagulant acesta ramane lichid
iar prin centrifugarea lui se obtine plasma si elemente figurate. Eleentele figurate fiind mai grele se depun la fundul
eprubetei in urma centrifugarii.
Elementele figurate sunt: eritrocitele (hematii), leucocite(globule albe), trombocitele(plachete sangvine).

Anticoagulantele sunt de 2 tipuri:

1. Folosite in laborator(citratul si oxalatul)
2. Folosite pt admin la om in scop terapeutic (heparina, clivarin, chexane). Un ex. de utilizare al acestui tratament
este perioada post operatorie dupa interventiile chirurgicale mari. Daca sangele nu este recoltat pe un anticoagulant
se separa serul(de culoare usor galbuie) si cheagul(rosu).

Functiile sg.
1.De transport -sg. transporta subs nutritive de la locull de absortie intestinal la organele care le folosesc de
asemenea transporta subst nutritive de la organe la depozit spre splina(tesut adipos) spre tesuturile organismului
-hematiile transporta CO2 si O2 spre tesuturi de la plamani si invers. Sg. transporta si cataboliti (subst. rezultate din
metaboliti) de la tesuturi la organele de excretie (rinichi , plamani)
2. De termoreglare - sg. participa la mentinerea constanta a temp. corpului datorita fatului ca inmagazineaza caldura
prod. de muschi si o distribuie apoi uniform intregului organism.
3. De aparare - in sg. se gasesc leucocitele care constituie prima linie de aparare impotriva ag. patogen patrunsi in
organism ( de aceea in orice infectie creste nr de leucocite) tot in sg. se gases si anticorpi care sonstituie a 2-a linie
de aparare si care prin mecanisme complexe de cooperare intracelulara distrug antigenii patrunsi in rganism.
4. De mentiere a echilibrului acido-bazic al org.(PH constant) -acest lucru se realizeaza datorita prezente in sg. a
unor sisteme (numite sisteme tampon) care sunt alcatuite din amestecuri de acizi si baze care au capacitatea de a
dona saua ccepta protoni in solutii a.i. daca in organism apar cantit. moderate de acizi sau baze PH sa ramana
constant . Cel mai important sistem tampon al org. este sist. acid carbonic bicarbonat.
5. De reglare umorala - prin intermediul hormonilor a proceselor chim. din rog. acest lucru se datoreaza unor
hormoni din glandele endocrine . Se varsa direct in sg. pe dif. componente ale sg. apoi sunt transportate la org. tinta
unde se fixeaza pe receptorii specifici.

Proprietatile fizico-chimice ale sg.

1.Desnsitatea sg. 2. Presiunea osmotica 3. Vascozitatea 4. PH-ul
1.Densitatea sg. depinde de nr. de elemente figurate (in special de nr. de eritrocite, sunt cele mai multe ) de cantit. de
subst. organice din plasma ( in special de proteine) si de subst. anroganice (Ca+ , N, Fe, Mg, Cu).
Valorile normale ale DS depoind la femei fata de barbati. La barbati sunt mai multe deoarece au mai multe
eritrocite. Femei:1.051-1.061 Barbati:1.057-1.067
D.S. depinde in special de proteinele din sg. adica de proteinimie. Densit plasmeu = 1.027
Pl. deprot. inseamna plasma careia i-am indepartat proteinele.Densit acestei pl. deprot. este constanta deoarece
depinde doar de cantit de subst. anorganice care sunt mentinute in limitele constante de catre org.
Densit.pl.deprot.=(Ct)1.006
Exista var. fizio. ale densit. sg. dar si var. patologice.Cresterile se numesc hemoconcentratii iar scaderile
hemodilutii.

Var. fizio ale densit sg.

a)cresteri-deshidratari
-efort fizic( are loc splenocontractia si sunt eliberate elementele fig in efortul fizic) mai apar si transpiratiile
abundente care completeaza cresterea densit. sg.
-la altitudine (la altitudine aerul este rarefiat sarac in O2 ca urmare se vor produce mai multe hematii pt a suplini
aceasta lipsa. cresterea nr de hematii se numeste ploiglobulie fiziologica).
b)scaderile-la gravide incepand cu sem II de sarcina , daorita cresterii vol. plasmatic.
- in ingestii crescute de apa
Var. patologice ale densit sg.
a)cersteri -diarei si varsaturi repetate
-poliglobulia boala (apare incepand din viata intrauterina datorita unor factorii neprecizati)
-soc(traumatic) postoperator
b)scaderile -anemie( scaderea nr. de hematii)
-hemoragiile(in hemoragii se poerde atat plasma cat si elemente fig insa plasma se reface mult mai repede prin
procesul de Transudare din lichidul interstitial)Deci intro prima faza dupa hemoragiie vom avea hemodilutie.
Elem fig. se refac in decurs de zile.
Cu ajutorul densit sg. se poate face diagnosticul diferential intre un soc postoperator si o hemoragie post. op.
In hemoragiile post op. desit este scazuta si tratamentul este interventia chirurgicala , iar in soc densit este crescuta
iar tratamentul este administrarea de lichide intravenos si tonice cardiace

3.Vascozitatea sg.
Reprezinta capacitatea acestuia de a-si modifica lent forma sub influenta unor factori externi.
V.sg. are 2 roluri importante: 1. transforma curgerea intermitenta imprimata de catre inima in curgere continua
2.asigura rezistenta periferica a sg la nivelul capilarelor
Rezistenta periferica depinde de nr de eritrocite.Daca nr. de erit. este prea mare(poliglobulie) atunci ca exista o
rezistenta periferica foarte crescuta, ca urmare inima in efortul ei de a pompa corespunzator sg. se va aparea
insuficienta cardiaca. Trtamentul consta in emisii de 200-300ml sg.
In cazul in care exista anemie viteza de curgere a sg. este una foarte mare din cauza vasc. scazute , inima va bate
foarte repede(tahicardie) si ca urmare in timp oboseste si apare (insuf cardiaca) Tratamentul : Fe. vit B12 sau acid
folic.
Vasc. depinde de temp. aerului a.i. la cald vsc. este scazuta iar la frig este crescuta. La expunerea pe timp indelungat
la frig apar degeraturile ca urmare a stagnarii sg. prea vascos in capilarele de la nivelul extremitatilor.

4.Presiunea osmotica
Este data de nr de particule aflate in miscare raunianain sg. si nu depinde de marimea particulelor.
In toate compartimentele lichidiene ale org. exista aceeasi presiune osmotica.
O solutie care are aceeasi Pres .osm. cu cea a lichidelor org. se numeste sol izo-osmotica de asemenea serul
fiziologic este o sol. izotoma de aceea este fol. pt. admin. intravenoasa in perfuzii.
Serul fiziologic Sol NaCl de concentratie 0.9% .
O sol. care are pres. osm. mai mare decat cea a lichidelor org. se numeste sol. Hipertoma, iar cea cu pres osm. mai
mica se numeste sol. Hipotoma
Pres. coloid osm. este data de cantit de prot. din sg. sia re o cal Pco=25mmHg si datorita ei se mentine apa in vase.
Pcoare rol in realizarea shimburilor de subs. nutritive si cataboliti.

2.PH
Val. normale ale PH snt de 7.4 in sg arterial bogat in O2 si 7.35 in sg venos bogat in CO2 si cataboliti acizi.
PH org. este permanent mentinut constant in conditi fiziologice. Exista 2 categori de mecanisme care mentin Ph
constant: a)mecanisme fizico-chimice b)mecanisme biologice
a) mec fizico-chimice sunt reprezentate de sist. tampon care se gasesc atat in plasma cat si in eritrocite.
b) mec biologice care implica participarea mai multor aparate si sist. ale org.
1.Aparatul respirator datorita caruia se elimina acizii volatili
2.Aparatul renal prin intermediul caruia se elimina acizii nevolatili
3.Pielea care prin transpiratie elimina diferiti acizi
4.Ficatul are rol de a transforma acidul lactic rezultat din metabolismul muscular in glucoza
5.Sist. circulator care are rolul de a transporta acizii sau bazele in exces spre organele de excretie.
6.Aparatul digestive prin intermediul sucului gastric care devine mai acid daca in organism patrund acizi si mai
bazic daca in org. patrund baze.
Var. fizio. ale PH sg.
1.PH sg. variaza cu varsta la copii PH=7.42 datorita faptului ca la ei predomina anabolismul , adica cresterea
sintezelor proteice. Ph-ul alcalin al copiilor favorizeaza cresterea .In caz de acidoze copilul nu creste corespunzator.
La batrani Ph-ul 7.3 (deoarece predomina proc. catabolice) in urma carora rez. metaboliti acizi.
2.In timpul nasterii copilul poate suferii asfixie si atunci Ph-ul va fi scazut ,scaderea sub 7.2 duce automat la
moartea copilului , cele mai frecvente cazuri de asfixie se datoreaza unai nasteri prelungite sau a unei circulante de
cordon ombilical.In acest caz det. Ph se poate reaaliza din vasele de la nivelul scapulei.
3.La prematuri se poate instala acidoza in 2 cazuri : fie imediat dupa nastere datorita unei asfixi intrauterine sau
prenatale sau in a 4-5 zi de viata datorita imaturitatii plamanilor si rinichlilor care nu pot elimina acizii volatili si
nevolatili.
4.In functie de fazelel zilei Ph-ul variaza astfel: dimineata inainte de trezire Ph este cel mai scazut deoarece in somn
se acumuleaza CO2 in org. datorita scaderii excitabilitatii centrilor respiratori.
5.Var. in functie de fazele digestiei : in timpul digestiei gastrice PH sg. este mai alcalin iar in timpul digestiei
intestinale Ph este mai acid
6.PH sg scade in timpul efortului fizic deoarece din metabolismul muscular rezulta mai mult acid lactic.
7.La ascensiunea brusca la altitudine PH ca devenii mai alcalin datorita hiperventilatiei cu eliminare de CO2.

Var patologie ale PH sg.

Daca PH se modifica inseamna ca afectiunea seste decompensata daca se modif. doar CO2 sau bicarbonatul in sg.
inseamna ca afectiunea este compensata.Exista 2 tipuri de afectiuni in relatie cu PH.
1. Acidoze 2.Alcadoze putand fi respiratorii sau metabolice
1.a)Acidoza resp. creste CO2 -compensata PH normal -decompensata PH scazut
Apare in cazul in care se gaesc corpi straini in caile resp la copii) sau exista o tumora in caille resp(adult) in acest
caz se instaleaza insuf . resp.
Acidoza resp. mai apare si in intoxicatiile cu barbiturice si morfina.
b)Acidoaza metabolica -compensata PH normal -decompensata Ph scazut
Scade bicarbonatul datorita acumularii in organism de acici nevolatili( in diabetul zaharat) cand in org. se
acumuleaza acizi corpi cetanici (rez. din excesul de glucoza din sg.).
In insuf renala cand nu se elimina acizii demetaboliti (dializa).
In caz de diarei cronice (copii) cand se elimina in secial suc intestinal alcalin.
2.a)Alcadoza resp. -comp. ph normal -decomp ph crescut
-salicinati
-in caz de hiperventlatie si histerie
b)Alcadoza metabolica creste bicarbonatul -comp. ph ct. - decomp ph crescut
In cazul tratamentului cu bicarbonat la ulcerosi sau in caz de stenoza bilolica caz in care pacientul varsa din stomac
(varsa acid) stenoza=ingustare

Volumul sg.
Reprez vol, de sg. al unui subiect. Barbatii=5L Femei=4.5-4.8L 67-77ml/Kg c.
Var. fizio ale vol sg.
1.In functie de sex: la M fiind mai ame deoarece au un nr. mai mare de eritrocite.
2.In functie de varsta : la batrani scade , tesuturile acestora fiind mai slab oxigenate.
3.La gravide vol sg. creste datorta existentei circulatiei feto-placentare cresterea este de 20-30% si debuteaza cu
trimestrul 2 de sarcina.
4.Efort fizic la sportivii antrenati oxigenarea tesuturilor este foarte buna ajungandu-se la 100ml/kgc.
5.La caldura apare vasodilatatia si creste vol. sg.
6.In ingestii crescute de lichide
7.La altitudine datorita hipoxiliei este stimulata eritropoeza si apare poliglobulia => un vol crescut de sg.
8.Soc scaderi fizio. ale vol. sg. se gasesc in caz de ingestii scazute de lichide la trecerea din clinostatism in
ortostatism .Vol sg scade deoarece sg. se acumuleaza in datorita gravitatiei in membrele inferioare , dilata vasele si
forteaza iesirea apei din capilare.
La persoanele obeze vol sg. este scazut ajungandu-se la 50ml/kgc. ca urmare tesuturile sunt prost oxigenate si
pacientul oboseste foarte repede. Tot patologic vol sg. scade si in caz de hemoragii si soc.
In hemoragii scade vol. sg. cu pana la 30% este compensata de catre organism. Peste aceasta val. apare pierderea
cunostintei .
Cresteri patologice a vol. sg. se intalnesc in poliglobulia boala.

PLASMA

Este un lichiid galbui si opalescent datorita continutului bogat in lipide

Componenta-90% apa
-10%-rezidu uscat-9% subst org -8% subst azotate
-1% subst neazotate (lipide)
-1% -subst anorganice
-cationi: Na+ , K+ , Ca+ , Mg+2
-anioni: HclO3- , Cl-
-subst azotate-proteice-albutine, firogen etc.
-neproteice-acid folic , uree, adrenalina, amino-acizi

Proteinele Plasmatice (PP)

Rolurile:1.Confera vascozitate plasmei
2.Au rol nutritiv din ele sintetizandu-se proteinele tesuturilor.
3.Mentin pres. coloid osm. a sg.
4.Contribuie la aparearea org. prin intermediul imun globulinelor care sunt proteine.
5.Asigura transportul plasmatic spre tesuturile tinta a medicamentelor , hormonilo, metalelor si a catabolitilor
6.Au rol in hemostaza coagulare si fibrinoliza.
7.Au rol in mentinerea echilibrului acido-bazic al org. deoarece intra in componenta sist. tampon plasmatice
(proteine acide si p bazice)
Val. normale a P sin sg este de 6.5-7.5sg% euproteinemie.
Var. proteinemiei a cantit de prot. din pl. sau sg. sunt urm:
A)hipoproteinemie-sub 6g%,
a)aparenta - cand pacientul ingera cantit. mari de apa
b)reale-1.in cazul de deficit de sinteza proteica (insuficienta hepatica).
2.in caz de aport insuf. de prot.(in inalitie)
In inalitie lipsa de prot. duce la scaderea pres. coloid osm. ca urmare apa nu ami este retinuta in vas si ca urmare
trece in tesuturi si apare abdomen crescut de vol. acumularea apei la acest nivel numindu-se ascita.
Acelasi mecanism este int. si in bolile hepatice cronice, ciroza hepatica, hepatita cronica in care sinteza de prot la
nivelul hepatic este deficitara.
3.pierderi exagerate de proteine:In arsuri extinse si in nefroza cand in nefroza se pierd prot. pe cale renala.
4.in cazul in care exista tulburari de digestie sau absorbtie ale prot.(boli la nivelul intestinului) Fistule (gauar
in intestin).
B)Hiperproteinimie peste 7.5g%
a)aparente in caz de deshidratari sau varsaturi repetate sau diarei
b)reale in 2 cazuri 1.in caz de inf cronica cand cresc foarte mult imunglobulinele(anticorpii) cu scopul de a distruge
ag. parogen.
2.in caz de tumora sg. cu plasmocite (celulele prod. de anticorpi)

Fractiunile electroforetice ale prot. pl.

Daca palsam o picatura de pl. in camp elec. continu prot. pl. lucreaza in functie de marimea lor si de incarcatura elec
a acestora. In felul acesta rezulta mai multe cat. de fractiuni proteice pl.:
1.albulinele56-60%
2.alfa 1 globuline 3-5%
3.alfa 2 glob. 6-8%
4.beta glob 10-14%
5.gamaglobuline 16-20%
1. alfa1 , sunt sintetizate in ficat si au urm. roluri:
a. nutritiv
b. de transport pentru antibiotice , sulfamine, salicinati, unii hormoni, saruri mnerale, si acizi biliari.
c. mentinerea Pco avand in vedere ca reprez cea mai bogata fractiune proteica.
Lipsa albuminelor se gaseste in boala albuninemie care este o boala ereditara.

2)sunt reprez de urm:glicoproteine , lipoproteine , enucoproteine , prot. ce trans. vit. B12 , prot. ce trans. tiroxina ,
eritropoetina(enzima ce stimuleaza eritropoeza).

2. alfa2 , sunt reprez. de angiotensinogeni( cu rol in vasoconstrictie, ceruloplasmina si haptoglobina).

Ceruloplasmpina - 30 mg cu rol:
1.antioxidant(protejeaza impotriva proceselor de imbatranire)
2.transporta cuprl in plasma
3.transforma Fe2+ in Fe3+ deoarece doar sub forma de Fe3+ se poate fixa pe transferina care il transporta la
reticulocite.
Ceruloplasmina este crescuta peste val normale in cazurile:
-graviditate
-inflamatii
-distructii tisulare
Ceruloasmina este scazuta suv val. n. in degenerescenta hepato-lenticulara care este o boala in care cuprul se depune
in ficat si n nucleii bazali si ii distruge.

Haptoglobina este o prot. care are rolul de a transporta dinerii hemoglobinei. Val.n. 40-80 mg% si este foarte
crescuta in inflamatii si scazuta in hemoliza.

Beta-globulinele sunt de 2 tipuri:

beta1 - reprezentate de transferina
beta2 - reprezentate de fibrogen

Transferina este o prot care transporta Fe de la locul de absorbtie intestinala pana la nivelul maduvei osoase unde
interactioneaza cu reticulocitele(hematiile tinere) si cedeaza acestora Fe. In inf. cronice netratate timop indelungat
scade f. mult transferina, ca urmare Fe nu mai paote fi transportat la reticulocite(maduva) si fixat la acest nivel.
Va rezulta o anemie cauzata de lipsa Fe in maduva osoasa.

Fibrogenul este o prot. care creste foarte mult in inf. si inflamatii acute de aceea este un marker important al
prezentei in organism a unei inflamati.

Gama-globulinele - anticorpi, cresc f mult in inf. cronice , iar lipsa lor se numeste agamaglobulinemie, este
ereditara si se caracterizeaza prin imposibilitatea apararii org. in special impotriva bacteriilor.

Inflamatia - reprez reactia de raspuns a org. la distrugerea tesuturilor proprii , care apare in caz de inf. cu virusuri,
bacterii, in caz de traumatisme sau arsuri.
Proteinele de faza sunt acele prot. a caror concentratie creste cu cel putin 50% in decursul unei inflamatii. Ele sunt
sintetizate de ficat sub actiunea inter-leuchinei 1(IL1) care este secretata de macrofage

Pe suprafata hematiilor exista antigeni numiti aglutinogeni si anticorpi.

Anticorpii sunt prezenti in ser ( aglutinine) sunt de 2 tipuri : alfa si beta , apar in luna 3-6 de viata intrauterina si se
gases in toate tesuturile cu exceptia cristalinului si a corpului vitros.
Aglutinogeni : A si B prezenti pe suprafata hematiilor apar in luna 6 de viata extrauterina si ating maxim la varsta de
10 ani.
Exista 4 grupe de sg: O I - alfa,beta
A II A beta
B III B alfa
AB IV A,B -
aglutinogeni aglutinine
Pe suprafa hematilor exista in mod normal si alte antigene inafara de cele de grup:cele mai important este Rh , acesta
se gaseste doar la 85% din populatie(Rhpozitiv) restul de 15% se numesc Rh negativ.
In sg. unei pers fiziologic nu pot exista anticorpi anti Rh, daca acestia apar boala se numeste izoimunizare si poate fi
de 2 tipuri 1. pe cale artificiala 2. pe cale naturala
1. apare in caz de transfuzi gresite in care o pers Rh- primeste sg. de la o pers Rh+. La prima admnistrare de
sgRh+ clinic nu se intampla nimic dar in sg. primitorului Rh- apar anticorpii anti Rh. La a 2-a admin sg.
Rh+ apare aglutinarea (interactiunea dintre aglutinogeni si aglutinine) ca urmare hematiile primitorului vor
hemoliza si elibereaza hemoglobina, aceasta blocheaza tubi reali si ajunge la insuf renala acuta.
2. apare la mame Rh- cu fat Rh+ de provenienta paterna. La prima sarcina cu fat Rh+ copilul nu este afectat
insa la la nastere sau avort patrund cantit mici din sg. fetal in circ materna si de aceea mama sintetizeaza
anticorpii anti Rh-. La a 2-a sarcina cu fat Rh+ anticorpii anti Rh de la mama interactioneaza cu antigenul
Rh+ al fatuli ca urmare apare aglutinarea hematiilor fatului ce duce la hemoliza , anemie, icter si moartea
intrauterina a fatului.Daca fatul supravietuieste si se naste va avea tulburati neurologice grave datorita
depunerii ale bilirubinei la nivelul cerebral.Tratamentul constain admin la mama imediat dupa nastere sau
avort a 85unit de anticorpi anti Rh in maxim 36-72 ore de la nastere sau exista posibilitatea efectuarii de
deasemenea a unei exanghinotransfuzii cu sg. Rh- de gr0 la fat in cantit de 3 ori mai mare decat vol sg. fetal.

Transfuzia de sg. -regula de baza pt transfuzii este ca nu este voie sa se intalneasca in sg. primitorului aglutinogeni
cu aglutinine corespunzatoare .
Gr. 0 este denumit donator universal , dar nu se pot admin. mai mult de 500ml sg. la o pers deoarece exista asa
numitii donatori 0 periculosi care au urme de aglutinogeni in sg.
Gr. AB este denumita primitor universal dar in clinica este de preferat ca persoana sa primeasca sg.de acelasi gr sau
Rh.

Accidentele post-transfuzionale
1. aparitia hemolizei in caz de transfuzie gresita cea ce duce la insuf renala acuta
2. infectii cu virusul hiv , hepatitei B si C
3. intoxicatia cu citrat. Citratul este anticoagulantul uzual pe care se pastreaza sg. in pungile de transfuzii.
Asjuns in org. citratul leaga ioni de Ca si daca perfuzia nu este lenta adica nu mai mult de 1L/h se ajunge la
hipocalcemie manifestata prin contractii spastice ale musculaturii scheletice care daca intereseaza musculatura
diafragmului duce la insuf. resp. si moarte.Daca transfuzia este admin lent atunci ficatul ajunge sa metabolizeze
citratul si nu apare hipocalcemia.

Leucocitele
Sunt celule nucleate si ele se deplaseaza cu usurinta din sg. in limfa, lichid interstitial, si lichid cefalorahidian.
Val. n. 5000-8000 /mm3
scaderile sub 4k se nmesc leucopenii si cresterile peste 10k leucocitoze
Var. fizio ale nr de L
1.L. cresc la n.n ajungand pana la 20-30k dupa nastere ca o reactie adaptativa de aparare la germenii dein mediul
extern
2.Pe tot parcursul menstruatiei
3.In iltimele 2 luni de sarcina
4.La 3-4 ore dupa masa pt a omora germenii introd cu alimentele
5.In efort fizic si in emotii creste vit de circ a sg. si L care stau lipite de marginile vasului sunt antrenate in circ. si
de aceea apare o leucocitoza fizio.
Var pato. ale nr de L
Leucocitoze patologice :
1. adaptative - (reversibile) caracterizate prin faptul ca in circ. nu apar L tinere si nr L nu depaseste 30k mm3. Apare
in infectii in special cu coci(streptococ, stafilococ, gonococ, meningococ) .
In infarctul miocardic si in traumatisme extinse.
L. au capacitatea de a ingloba si distruge nu numai ag. straini or. dar si tesuturile proprii distruse. De aceea orice
distrugere ceelulara din org. este tradusa prin cresterea nr de L. , crestere revesrsibila in urma tratamentului.
2. neadaptative (ireversibile) apar in leucemii cand nr L este peste 100kmm3 , si exista in circ multe L tinere
nefunctionale intre 30-100k mm3 afectiunea se numeste R. Leucemoida si este faza premergatoare leucemii.

Leucopenii patologice
1.in infectii virale(gripa, rujeola, rubeola, hepatita)
2.in parazitoze(malarie)- transmisa de tantarul Anafel care traieste doar in tarile tropicale si care este data de un
parazit ce hemolizeaza hemati.
3.in inf. microbiene (febra tifoida si paratifoida)
4.in septicemii - inf. generalizata a intregului org.
5.in iradieru cu raze X a maduvei hematogene care duc la distrugerea acesteia si incapacitatea ei de a conduce elem .
fig.
Exista 5 tipuri de Leucocite:
Neutrofile 60-65%
Eozinofile 1-3%
Bazofile 0.15-0.5%
Limfocite 25-35%
Monocite 4-8%

Neutrofilele: sunt celule de talie medie cu nucleu polilobat(cu cat nr. de lobi este mai mare cu atat neutrofilul este
mai batran) culoarea nucleului este violeta. In citoplasma se gasesc mici granulatii de culare mov ce contin urm:
peroxidoza , lizozim , lactoferina, fosfataza alcalina , care sunt enzime ce distrug agentii patogenisau celulele proprii
distruse.
Pentru aprecierea varstei unui neutrofil se foloseste formula lui Arneth. Devierea la stg. a formulei lui arneth
inseamna predominanta elem tinere cu putini lobi la nucleu si se intalneste in infectiile acute bacteriene. Devierea la
dr inseamna prezenta multor neutrofile batrane cu nucleu polilobat si se intalneste in insuf. medulara. Nr de
neutrofile este crescut in inf. acute si este scazut in distructile medulare.

Eozinofilele: celule de talie medie , au nuclelul bilobat in forma de desaga iar citoplasma contine granulatii rosii
mai putine decat ale neutrofilelor .
Sunt crescute in alergice si parazitoze si scazute dupa tratament cu ACTH si glucocorticoizi.

Bazofilele: celule de latie medie cu nucleul albastru in trifoi iar granulatiile au culoare albastra si contin histamina
care creste permeabilitatea vasculara si subst. chemotactice pt. imunglob. E.
Sunt foarte crecute in alergii si scazute dupa tratament cu ACTH si glucocotricoizi.

Limfocitele:celule de talie mica au un nucleu rotund de culoare albastru inchis , mare ce ocupa aproape intreaba
citoplasma, citoplasma este de culoare albastru deschis si nua re granulatii. Sunt de 3 tipuri:
Limfocite T(10-25%) , Limfocite B(70-80%) , Limfocite nule(5-10%).
Limf.T impreuna cu monocitele avtiate in focarul inflamator stimuleaza limf B care sunt prod. de anticorpi
Limf cresc :1. la copii sub 6 ani fizio.
2.in bolile cronice(sifilis, hepatita)
3.scad in sida(hiv -distruge limf. T)
4.scade in caz de iradieri ale maduvi
5.scad in tratament cu ACTH si glucocorticoizi

Monocitele-celule de talie mare , nucleu albastru inchis si reniform , citoplasma albastru deschis cu gran . albastre ce
contin lizozim, peroxidoza, fosfataza acida, lactoferina.
Principalele celule care fagociteaza si au capacitatea de a trece in tesuturi unde se transforma in macrofage care au
deasemenea capacitatea de a fagocita
Cresc de monocite:1.in inf virusale
2.tuberculoza pulmonara
3.endocardita bacteriana
Scad dupa trat cu ACTH si glucocorticoizi

Proprietatile leucocitelor:
1)marginatia leucocitara
2)mobilitatea
3)diapedeza
4)fagocitoza

1.reprez. propr. L de a se dispune langa peretii vasculari

2.propr. de a se misca prin emiterea unui pseudopod care se lipeste de diferite suprafete si apoi trage dupa el restul
leucocitului, tactismulr reprez miscarea L spre o concentratie mare a unei subst sau ag patogen.
3.mobilitatea , propr. de a iesi din vas printre 2 celule endoteliale
4.fagocitoza-capacitatea L de a ingloba sau distruge ag. pato. patrunsi in organism sau celule proprii distruse.

Etapele Fagocitozei
a) ag. patogen adera e membrana leucocitului prin intermediul unor receptori specifici
b)L. emit niste pseudopode in jurul leucocitului si apoi in inglobeaza intr-o vezicula numita Fagozom si care se
gaseste in citoplasma L
c)Lizozomii(granulatiile) adera de suprafata Fagozomului , in aceasta faza se numeste fagolizozom
d)lizozomii isi varsa continutul plin de enzime in Fagozom
e)microbii sunt distrusi de catre enzime si apoi digerati
f)in cazul in care microbul este prea virulent sau L au inglobat mai mult de 5-25 germeni apare distrugerea L insasi
sub actiunea propriilor enzime.

Imunitatea reprez. toatlitatea mec. fizio. pin care org. recunoaste , neutralizeaza sau distruge in ag. patogen
Clasificarea imunitatii
a)favorabila -inseamna o r de apararea benefica org, care la randul ei se imparte in 3 cat:
1.Imun fav. innascuta - reprez rezistenta org fata de anumiti germeni pt o specie aparuta de la nastere (variola)
2. Imun fav. castigata pasiv -apare in urma unui vaccin cu germeni atenunanti: Imun dupa bolile copilariei (rujeola,
rubeola, scarlatina, oreon) Vaccinul impotriva hepatitei B cu germeni atenuanti.
3.Imun fav castigata pasiv - apare in urma vaccinurilor cu anticorpi (HPV).
b) Imun nula - reprez stadiul in care org nu se mai apara datorita unui deficit al leucocitelor (hiv)
c)Imun defavorabila -apare cand anticorpii prod de org distrug celulele proprii org: (bli autoimune(lupusul) ,
basedown-graves in alergii si in respingerea grefelor si transplanturilor).

R. imun. fav. se clasifica astfel :

1)r. locala care are loc la locul de patrundere al ag. patogen sau al distructiei tisulare
2)r. imunit. generala care intereseaza intreg org.

1) consta in totalitatea shimburilor care au loc la locul de parundere al ag. patogen sau la nivelul unde tesutul a fost
traumatizat sau ars.Aceste modif sunt nespecifice adica sunt aceleasi indiferent de modul in care se distruge tesutul
respectiv.
Mof. din cadrul r. imunit locale se numesc inflamatie locala si se caracterizeaza prin urm:tumefactie, roseala,
durere, caldura locala, impotenta functionala.
Aceste modif se datoreaza aparitiei locale a unei vasodilatatii urm. de cresterea permeabilitatii capilare care
favorizeaza trecerea apei din vas in tesuturi din aceasta cauza apare edemul(tumefactie unflare) .
Datorita intensificarii circ. locale apare caldura si roseala.
Durerea apare datorita stimularii termiantiilor nervoase libere care sunt receptorii durerii iar impotenta functional
aparare datorita durerii.
2)R. imun. generala fav. se imparte in 2 cat:
a)r. nespecifica generala care este comuna indiferent de ag. paogen si se traduce prin aparitia febrei leucocitozei si
activarii facgocitozei
b)r. gen. fav. specifica care nu apare de la primul contat cu un antigen ci de la al 2-lea contact cu acelasi antigen si la
randul lui si imparte in
r. gen specif celulara data de limf T
r. gen specif umorala data de limg B
Complexul major de Histocompatibilitate - un ansamblu de prot. care recunosc ceea e este propriu org. fata de ce
este strain si numai in momentul in care ag. este considerat strain se activeaza limf T Helper(T citotoxice) , limf
supresoare blocheaza rasp imun prin inhibarea limf T Helper sau citotoxice .Daca nr limf Ts este scazut limf T4 si
T8 vor incepe sa lupte impotriva celulelor org. dad nastere la bolile autoimune. Limf T cu memorie imunologica
confera rezistenta fata de bolile copilariei sau alte inf contactate pe parcursul vietii.
-in inf. cu virusul HIV acesta distruge limf T de toate tipurile din aceasta cauza org. nu se mai paote apara si de
aceea apare moartea. De obicei la scaderea nr Leucocitelor sub 500/mm3 si in aceste cazuri pot aparea cancere sau
dezv. bolilor autoimune.
Imun globulinele sunt alcatuite din lanturi proteice astfel: 2 lanturi grele, 2 lanturi usoare asezate in forma literei Y .

Complementul reprezinta un sist de 20 de prot. in sg. inactive si care se activeaza una pe celalta in momentul in care
se ataseaza de imunglobuline. Exista mai multe cat. de imunglobuline:
1)IgG. reprez 8% din total trec bariera placentara de la mama la fat si asigura imun nou nascutului.
2)IgA. sunt de 2 tipuri: Secretante caer se gasesc in lapte, colostru, lacrimi, suc gastric si asigura apararea la nou
nascutul alaptat la san precum si a ochiului si stomaculuisi IgA.Circuante care se gasesc in sg. si asiura apararea
adultului.
3)IgM. sunt primele secretate la n.n. luna 2-3 de viata su au rol de aparare.
4)IgD. nu au o functie cunoscuta si sunt in numar mai mare la copii
5)IgE. apar doar in alergii si au rol de a se fixa pe bazofile si eozinofile si de a det. degradarea lor(varsarea
continutului enzimelor lor la ext.).Aceasta manifestare este urmata de manifestarile specifice ale alergiei: prurit,
edem, stranut, lacrimat, secretii nazale abundente.

Trombcitele (plachete sangvine)

Sunt celule nucleate de forma biconvexa 150.000-400.000 mm3
< 100kmm3 trombocitopenie duce la hemoragii grave
> 400kmm3 trombocitoza apara dupa hemoragii, splenectomie , traumatisme ,poliglobulia boala
Daca nr este peste 700kmm3 apare tromboza intravasculara adica astuparea vaselor cu trombocite
agregate(lipite)
Rolurile trombocitelor
1)Fagociteaza complexe antigen anticorp
2)Pastreaza integritatea endoteliilor
3)Rol in hemostaza
4)Rol in coagulare
5)Rol in retractia cheagului
6)Adera la suprafetele rugoase
7)Concentreaza la nivelul lor subst. vasoconstrictoare(noradrenalina, serotonina, tromboxan A2)

Hemoragie si hemostaza - Hemoragia reprez. pierderea de sg. din arborele circ.

Hemostaza reprez. totalitatea mec. locale care duc la astuparea unei brese prin tahicardie, tahicnee, paloare ,
toate datorita sist. simparic iar la nivelul local apare hemostaza daca vasul este de calibru mic
 Hemostaza are 3 faze
1)Faza vasculara 2)Faza plachetara 3)Faza plasmatica

1)Faza vasculara- in aceasta faza are loc vasocontrictia vasului lezat care dureaza de la 30-60 min si limiteaza
pierderea de sg. , se realizeaza prin 2 mecanisme.
a)mec. reflex - stimulii durerii actioneaza asupra terminatiilor nervoase libere si produc reflex vasoconstrictor
b)mec. umorale- din trombocite sunt eliberati factorii vasoconstrictori: serotinina, noradrenalina, tromboxan A2.
Etapa vasculara este exploatata in clinica de timpul de sangerare. Daca trombocitele sunt in nr. scazut sub
100k/mm3 nu are loc prima etapa a hemostazei.

2)Faza placetara: trombocitele se ataseaza de partile rugoase ale bresei vasculare si apoi adera una de cealalta
deasupra bresei formand un dop plachetar care astupa provizoriu rana. Este explorata de timpul de sangerare si
este obligatoriu ca nr de trombocite sa fie normal ca sa aiba loc.

3)Faza plasmatica: in aceasta faza fibrogenul solubil din plasma se transforma in fibra insolubila(cheag) care
astupa definitiv bresa vasc.
trombina
fibrogen  fibrina insolubila(cheag)
solubil protrombina fact II
fact III-XII a coagularii
Faza plamatica reprezinta defapt coagularea sg si acest process necesita prezenta tuturor fact. coagularii si a
calciului. Lipsa unuia din factorii coagularii sau a calciului duce la o tendinta spre hemoragii.
Hemofilia este lipsa fact. 8 sau 9 a coagularii apare doar la barbati , ammele fiind purtatoare carenu fac
boala.Aceasta boala se manifesta prin sangerari spontane la traumatesme foarte micisau in caz de interventii
chirurgicale minore.
Aceasta faza este explatata in timpul de coagulare .
Coagularea este de 2 tipuri
a)coagulare in vas(extrinseca) care dureaza 12-15 sec si este explorata de timpul Quike.
b)in eprubeta, pe lama care dureaza 6-8 min si este exlorata de timpul de coagulare global.

Coagularea in vas se face mai rapid decat in exteriorul org. deoarece in tesuturile de langa vas exista o subst.
numita tromboplasmina tislara care grabeste activarea trombinei si prin aceasta grabeste coagularea.
La 60 min dupa efectuarea hemostazei are loc retractia cheagului care consta in miscarea cheagului si astuparea
leziunilor plagii, acest proces are loc datorita a 3 fact.
1.Imbatranirea filamentelor de trombina
2.Trombocitelor care emit pseudopode in jurul cheagului si apoi si le scurteaza pseudopodele si strang cheagul.
3.Trombocitele secreta o substanta numita retractozim si contracta cheagul.
La 48-72 ore de la formarea unui cheag intro eprubeta acestea sufera procesul de fibrinoliza care inseamna
degradarea chagului si resuspendarea elementelor fig inapoi in plasma.
Fibrinoliza se datoreaza prezentei in plasma a unei subst numita plasmina care se afla sub forma activa de
plasmogen si care este activata de activatorul tisular al plasmogenului sau de urochinoza. Plasmina activeaza
degradarea cheagului , adica rupe filamentele de fibrina. Acest proces (fibrinoliza) are loc fiziologic doar in eprubeta
, in organism daca apare este patologic si duce la aparitia de hemoragii.

Ischemia staza venoasa creste acid nicotinic => creste activatorul tisular al plasminogen
plasminogen -> plasmina-> fibrina insolubila (cheag)->produsi de degradare a fibrinei(dezolva cheagul)
Neuronul