Sunteți pe pagina 1din 73

Curs 1 Sangele este un tesut format din substanta interstitiala lichida care se numeste plasma sabguina si elemente celulare

care se mai numesc elemente figurate (leucocite, trombocite, hematii) Proprietatile sangelui a) fizice: 1.Culoarea-rosie, este data de pigmentul proteic hemoglobina; are nuante diferite: sangele arterial incarcat cu oxigen are culoarea rosu intens; sangele venos are culoarea albastru violet datorita continutului de hemoglobina scazut. In organele in activitate, culoarea sangelui venos devine rosietica. In intoxicatiile cu gaz, sangele capata culoarea rosu-visiniu datorita acumularii unui compus toxic numit carboxid hemoglobina. 2.Temperatura- este in general constanta; snagele are capacitatea de a inmagazina caldura si de a o raspandi uniform in organism; -exista variatii normale ale temp sangelui; in circulatia pulmonara temp este de 36 de grade; temp scazuta este la sangele care alimenteaza creierul si organelle sexuale secundare - temperature ridicata 40-41 grade a sangelui din ficat -temp variabila, in functie de temp atmosferica sangele de la nivelul tegumentului o are

3. Densitatea-depinde de nr elementelor celulare sau figurate si de cantitatea de proteine din plasma sanguina -densitatea sangelui la barbate este de 1057-1067; la femei 1051-1061 4.Vascozitatea- este proprietatea sangelui de a adera la peretii vaselor sanguine ; reprezinta un stimulant al activitatii cardiace prin mentinerea unei valori optime a rezistentei la curgere; -la barbate=4,7 -la femei=4,1 -vascozitatea este importanta in anemii si in poliglobulii pt ca ea este data de formele si dimensiunile globulelor rosii

5.Mirosul -are un miros caractersitic 6. Gustul -sarat, datorita prezentei clorurii de sodium NaCl 7. Volumul sanguine total -volumul sanguine total depinde de inaltimea si greutatea corporate; are valoarea de 9,3% la barbate si 6,6% la femei -in raport cu activitatea fizica si gradul de antrenament, cei antrenati au un nr sanguine total mai mare -volumul sanguine total creste in timpul digestiei 8.Hematocritul este raportul intre plasma si elementele figurate (celule), 56/44 2

b)chimice 1.Reactia alcalina, datorita bicarbonatilor, fosfatilor si a proteinelor -se exprima in pH (potential hidrogen) =cantitatea ionilor din sange 7,35-7,40 -la copii pH-ul e mai mare, de 7,42 iar la adulti este mai scazut 7,30 -pH-ul este mentinut la valori constante prin mecanisme de reglare fizico-chimice reprezentate de sistemele tampon ale organismului si prin mecanisme biologice de reglare -sist tampon sunt pt organism sisteme orientate spre inlaturarea efectului acizilor -cel mai important sistem tampon este hemoglobina acida si hemoglobinatul de potasiu 2. Presiunea atmosferica- se masoara cu asmometru si este de 6,7 atmosfere sau 5300 mm col de Hg 3. Presiunea coloid atmosferica- este data de proteinele care se gasesc in plasma -este important pt schimburile nutritive care se realizeaza la nivelul capilarelor intre sange si lichidul intestinal -la nivelul capilarelor venoase are loc resortia sau reabsortia lichidului interstitiar

Functiile sangelui 1.Functia respiratorie 3

-se realizeaza prin transportul oxigenului de la alveolele pulmonare la tesuturi si a dioxidului de carbon de la tesuturi la plamani 2. Functia nutritiva -sangele transporta subst nutritive la tesuturi 3. Functia de termoreglare 4. Functia hemostatica se realizeaza prin procesul de coagulare a sangelui si fibrinaliza 6.Functia de aparare- este asigurata prin globulele albe sau leucocite precum si de unele proteine 7.Functia de mentinere a echilibrului acido-bazic; realizeaza prin prop ch de presiune ostmotica 8. Functia de mentinere a echilibrului ostmotic se

Plasma sanguina -se obtine prin tratarea sangelui in momentul recoltarii cu o substanta anticoagulanta -plasma este un lichid galbui transportat datorita prezentei pigmentilor biliari -compozitia plasmei : are 90% apa si 10% rezid uscat (subst organice si anorganice) -subst anorganice : Na, Cl , Mg, K, Ca, P, Fe, Cu, I -subst anorganice:azotate:proteice, globuline,neproteice -neazotate: lipide, glucide, alcool etilic

Dintre subst organice cele mai importante sunt proteinele plasmatice -6,8%; se impart in 3 categorii :albumine, globuline, fibrinogen -albuminele 55-60% au rol in transportul unor substante si in mentinerea presiunii colloid osmotice a sangelui, scaderea lor duce la aparitia edenelor -globulinele sunt intre 1,5-3,5g%, se formeaza la nivelul sist reticulo-histiocitar din proteine vegetale, au rol in transportul lipidelor sanguine, a colesterolului, a vitaminei A,fierului si cuprului plasmatic -fibrinogen 0,2-0,4% produs de sistemul reticulocitiohistar din ficat , splina si maduva osoasa, are rol in coagluarea sangelui -dintre substantele neazotate lipidele si glucidele sunt mai importante; glucidele se gasesc sub forma de glucoza; concentratia glucozei in sange se numeste glicemie 80-120 mg%; mentinerea glicemiei este coordonata de centrii nervosa superiori din hipotalamus la care se adauga Pncreasul, Suprarenalele, rinichii si hipofiza -cresterea glicemiei se numeste hiperglicemie si exista o hiperglicemie fiziologica dupa alimentatie -surplusul de glucoza se depoziteaza in ficat sub forma de glycogen sau se poate elimina prin rinichi in urina-glicozurie (surplusul din urina) -hiperglicmia:-fiziologica -glicozurie -patologica-apare la boala numita diabet zaharat; apare in intoxicatii si asfixieri -lipidele- concentratia de 0,5% , se gasesc in plasma sub forma de grasimi neuter, lipoizi si colesterol; dupa pranzuri bogate, lipidele pot sa creasca cu pana la 8,8 g% 5

-alcoolul etilic- se gaseste in plasma, 3-4 mg% iar dupa un consum mare de alcool poate sa creasca la 500-700 mg%

Reglarea volumului sanguine -cei 4-5 litri de sange se gasesc in proportie de 83% in inima si vasele sanguine mari iar 17 % in capilarele sanguine -sangele poate sa fie circulant si stagnant -in capilarele sanguine inchise, sangele stagneaza, iar in cele deschise circula cu viteze diferite in functie de lumenul vasului -notiunea de sange stagnant este de ordin calitativ si se refera la sangele care se gaseste in organelle interne -in organelle in activitate, circulatia devine activa, in defavoarea sangelui stagnant -volumul sanguine stagnant creste in soc si colaps pt ca vasele periferice se dilate Reglarea volumului sanguine plasmatic -la reglarea acestui volum participa mecanismele de reglare ale bilantului apei; apare senzatia de sete atunci cand se pierde o cantitate mare de apa din organism -la mentinerea echilibrului hidric (apa) participa si rinichii; cand presiunea osmotica a sangelui creste se secreta hormonal antidiureic (ADH) care la nivelul rinichilor reduce eliminarea de apa => reducerea vol plasmatic -fenomenul are loc in sens invers la ingerarea unei cantitati mari de apa -la mentinerea volumului contribuie si reflexele vascularecalibrul vaselor este sub controlul sist nervos, sangele 6

este mentinut in interiorul vaselor sanguine prin mecanisme reflexe: vasocontractie, vasodilatatie -la reglarea vol sanguine plasmatic participa proteinele din sange prin presiunea colloid osmotica Reglarea vol celular -reglarea vol cellular este cantitatea de oxigen care se gaseste in tesuturi -mecanismul de reglare este reflex, in organism exista zone reflexogene care sunt sensibile la variatiile volumului sanguine -aceste zone sunt situate in atriul drept si stang; cand volumul sanguine scade, umplerea celor doua atrii se reduce; reducerea stimuleaza receptorii din cele doua cavitati Modificari sanguine in urma efortului: -eritrocitele intrun effort submaximal cresc dupa 30 min cam 3%, nr de eritrocite cresc la effort la altitudine se num poliglobulie fiziologica; creste si hematocritul -trombocitele cresc ca si nr trombocitoza fiziologica care este rapid reversibila; de asemenea creste si nr leucocitelor- leucocitoza fiziologica care este reversibila dupa terminarea efortului -la sportivii suprasolicitati apare o crestere cu pana la 40 % a limfocitelor

Fiziologia circulatiei sangelui

-sangele circula in organism datorita diferentelor de presiune dintre diversele segmente ale aparatului circulator -cel mai imp factor care are rol in deplasarea sangelui este activitatea ritmica a inimii -pe langa rolul de a pune sangele in miscare , inima il si distribuie prganismului prin marea si mica circulatie Marea circulatie -din ventriculul stang, sangele cu oxigen merge in artera aorta si prin ramurile sale este distribuit la tesuturi; de la tesuturi sangele incarcat cu CO29dioxid de carbon) se intoarce la inima prin vena cava superioara si inferioara in atriul drept Mica circulatie -porneste din ventriculul drept , sangele cu CO2 merge prin artera pulmonara la plamani si de aici sangele incarcat cu oxigen ajunge la inima in atriul stang prin cele 4 vene pulmonare Structura functionala a inimii -peretele inimii are 3straturi :endocard, miocard, pericard -structura miocardului este intermediara intre cea a muschilor striate si netezi -miocardul are un nr mare de fascicule musculare, greu separabile care au primit denumiri proprii; aceste fascicule formeaza sistemul excitoconductor -sistemul excitoconductor are un tesut specific de tip embrionar care elaboreaza si conduce stimulul necesar contractiei 8

Miocardul -este necesar contractiei -acest tesut se grupeaza in urm formatii: 1.Nodulul Keith-Flack-este asezat in peretele atriului drept, intre cele 2 vene cave, din acest nodul porneste stimulul (excitatie), dovada fiind faptul ca celulele acestui nodul au un ritm intrinsic -celulele acestui nodul se numesc celule centru de comanda -stimulii formati se propaga cu v=1m/s prin peretii atriilor; ritmul emiterii stimulilor este de 60-80 stimuli/min -acest ritm se numeste ritm sinusal 2.Nodulul atrio ventricular(Archoff-Tawara)- este situate in peretele inter atrial; este excitat in stimulul venit din nodulul sinusal si conduce stimulul mai departe cu un ritm de 50-40 batai/min -fasciculul lui His este o fasie de tesut specific care porneste de la nodulul atrioventricular si se ramifica dand cate o ramura pt fiecare ventricul -reteaua Purkinje, provinedin ramificatia celor 2 ramuri twara, patrunde sub endocard si impanzeste toata musculature celor 2 ventriculi Proprietatile functionale ale miocardului: -sunt excitabilitatea, contractilitatea,conductibilitatea, ritmicitatea, tonicitatea, automatismul 1. Excitabilitatea- este proprietatea miocardului de a raspunde la excitatiile externe, fizice si chimice Excitantii fizici sunt: a) presiunea produsa prin umplerea cavitatilor inimii cu sange b) modificarea temp ambiante 9

-excitantul fizic cel mai potrivit pt inima este curentul electric; in timpul sistolei atriale, inima nu reactioneaza la un excitant suplimentar=faza refractara; in timpul diastolei, miocardul raspunde la un excitant venit din exterior printro bataie suplimentara care se numeste extra sistola. Excitantii chimici sunt solutiile diluate de acizi minerali sau baze si solutiile concentrate de saruri neutre. 2. Contractilitatea- proprietatea miocardului de a raspunde actiunii unui stimul prin contractie 3. Conductibilitatea- prop miocardului de a propaga un stimul; se datoreaza sist excitoconductor 4. Ritmicitatea- prop miocardului de a da nastere in mod ritmic stimulului la nivelul nodulului sinusal si de a raspunde la acest stimul prin contractie ritmica 5. Ritmicitatea- prop miocardului de a pastra o stare de incordare usoara chiar dak el a fost izolat de legaturile nervoase 6.Automatismul- prop miocardului de a elabora prin mijloace proprii stimuli necesari contractiei. Ciclul cardiac -este ciclul de fen mecanice care determina si insotesc expulsia sangelui din cavitatile cardiace; incepe prin contractia celor 2 atrii care se numeste sistola atriala care dureaza 0,14 sec; in sistola atriala, ventriculii se umplu cu sange; contractia celor 2 atrii produce o usoara marire de volum si de presiune intra-atriala si volum si presiune ventriculara ca urmare a patrunderii sangelui din atrii in ventricule 10

-contractia atriului drept o precede pe cea a atriului stang cu 20 ml. sec -dupa sistola atriala, valvulele atrio ventriculare se inched sit imp de 0,3 sec atriile sunt in repaus sau diastola atriala(repaus) -sistola ventriculara dureaza 0,23 sec; are 2 faze: -faza izometrica- se inched valvulele atrioventriculare si deoarece valvulele semilunare nu sau deschis inca, contractia miocardului nu este insotita de scurtarea fibrelor miocardice, se produce doar cresterea tensiunii interne a lor -cand presiunea intra ventriculara este mai mare, artera aorta si artera pulmonara se deschid, valvulele semilunare si miocardul se scurteaza si sangele este expulzat in cele 2 aorte; acesta este cea de a2-a faza a sistolei ventriculare=faza izometrica -diastola ventriculara = 0,6sec- presiunea in ventricul scade si se inched valvulele semilunare -dupa sist ventriculara atat atriile cat si vntriculii sunt in faza de relaxare; intre 0, 40-0,45 sec si 8 se num diastola generala -cantitatea de sange expulzabila in timpul sist ventriculara se num volum systolic sau volum bataie=60-80 ml -exista factori care mentin constant volumul systolic -la sportive, vol systolic, este mai mic decat la cei neantrenati fiind mentinut la aceasta valoare de tonusul nervului vag -debitul cardiac= volumul sistolic +frecventa cardiaca -in repaus debitul cardiac este de 3-5l/min; la sportive este de 3l/min iar la cei neantrenati este mai mult peste 5 -debitul cardiac creste in mod fiziologic in timpul digestiei si in reactiile antitermice

11

-in effort fizic, debitul cardiac creste la 20-25 l/min la cei neantrenati iar la cei antrenati in effort f mare creste la 3540 l/min -la sportive cresterea debitului cardiac se face pe seama cresterii vol sistolic iar la cei neantrenati prin accelerarea frecventei cardiace

Circulatia periferica -sist vascular inchis se compune din segm arterial venos, capilar la care se adauga vasele limfatice -deplasarea unui lichid printro conducta, conform legilor hidrodinamicii se face pe baza diferentei de presiune dintre capetele ei -la actiunea fortei motrice care det curgerea lichidului se opune rezistentei de scurgere datorita adeziunii lichidului de peretii conductei precum si vascozitatii lui Rezistenta de scurgere este D.P cu lungimea conductei si ce viteza de deplasare a lichidului si I.P(invers proportionala) cu suprafata de actiune a conductei :R=l x v/ s Circulatia arteriala -arterele conduc sangele de la inima la organe si tesuturi -arterele au miscari active=vasomotricitate; au prop de asi schimba capacitatea in mod pasiv dupa variatiile presiunii interioare, astfel ele se pot dilate atunci cand presiunea creste si se pot micsora cand presiunea scade -aceasta prop se num reactie elastica a peretilor arterelor si se datoreaza prezentei fibrelor musculare netede din peretii arterelor -aceasta proprietate ii confera sangelui curgerea continua, desi el este pompat cu intermitenta 12

Tensiunea arteriala -este fort ape care sangele o exercita asupra peretilor arteriali; factorii care intretin tensiunea sangelui sunt: forta de contractie a miocardului, debitul circulator, reactia elastica a peretilor arteriali, vascozitatea sangelui, rezistenta periferica. Pulsul arterial -reprez expansiunile ritmice ale peretilor arteriali provocate de trecerea undei sanguine provenite sin activitatea ritmica a inimii.

Circulatia venoasa Rolul venelor este de a conduce sangele de la periferie spre inima si de a mentine un echilibru circulator. Venele inmagazineaza sange=> reglementeaza raportul dintre masa sanguina circulanta si cea stagnanta. Factorii care mentin circulatia sangelui in vene Diferenta de presiune dintre partea periferica si cea centrala a arborelui venos . 10-15 mmHG presiune venoasa efectiva. Factori ajutatori: aspiratia cardiaca aspiratia toracica aspiratia abdominala forta de gravitatie(usureaza circulatia de intoarcere din regiunea capului, gatului si membrelor superioare) valvulele venoase care permit curgerea sangelui intr-un singur sens 13

contractia si relaxarea muschilor tonusul si motricitatea capilarelor Presiunea venoasa scade continuu de la periferie spre venele mari. Mentinerea ei se face cu ajutorul unor factori periferici si centrali. Factorii periferici-acumularea sangelui in partea venoasa, datorita stazei capilare duce la cresterea presiunii venoase si la cresterea fluxului venos spre inima dreapta. Aceasta presiune mare are ca rezultat intensificarea circulatiei generale, se petrece in eforturi fizice mari si la ingerarea unor cantitati mari de apa. Factorul central consta in fenomenul Valsalva, care consta in executarea unui efort puternic de expiratie cu glota inchisa. Are loc cresterea presiunii toracice care impiedica patrunderea sangelui in atrii. Presiunea venoasa creste, afluxul sangelui spre atrii scade si dbitul cardiac. Acest fenomen este mai frecvent la sportivi in eforturile izometrice prelungite. La sportivii neantrenati micsorarea fluxului venos si nivelului cardiac=> scaderea tensiunii arteriale. In efort intens efectuat brusc se poate pierde starea de constienta sau pot aparea hemoragii nazale.

Circulatia capilara Caract capilarelor: -capilarele sunt vase de sange, mici care permit efectuarea schimbului de lichid -la nivel pulmonar nr capilarelor este f mare si permite schimburile gazoase 14

-nu toate capilarele sunt deschise simultan ci in functie de activitate -o retea bogata de capilare o au glandele cu secretie interna, scoarta cerebrala si maduva spinarii -un nr mare de capilare se gaseste la nivelul tegumentului, muschilor si miocardul la sportive -viteza de circulatie a sangelui prin capilare este mai redusa decat in artere -presiunea sangelui in capilarele arteriale este intre 20-50mm Hg iar in cele venoase intre 15-16 mm Hg -aceasta presiune creste in timpul sistolei ventriculare -tonusul vaselor capilare este mentinut si influentat de impulsurile nervoase; elem musculare din peretii capilarelor au o inervatie asigurata de sist nervos vegetativ simpatico care produce vasoconstrictie -mai sunt si alte subst care produc vasoconstrictie: adrenalina si noradrenalina -alte subst produc vasodilatatie : acetilcolina Lichidul interstitiar -se formeaza din transudarea plasmei sanguine prin peretii capilarelor arteriale si are o compozitie asemanatoare cu cea a ultrafiltratului sanguine - este cuprins in spatiile intercelulare ale tesuturilor -contine apa, subst organice, anorganice, gaze dizolvate si urme de proteine si lipide -participa la hranirea celulelor din tesuturi prin transportul de la capilare la celule a subst necesare activitatii iar subst de dezasimilatie spre capilarele venoase si limfatice. Circulatia limfatica -vasele limfatice isi au originea in capilarele limfatice care la inceput sunt alcatuite din niste funduri de saci care se aseaza 15

in spatiile libere ale sist interstitiar; circ limfatica se desf intrun singur sens dinspre periferie spre centru unde se aduna in vase limfatice mai mari -aceste vase se varsa in canalul toracic si in marea vena limfatica -limfa este alcatuita din transudatia de plasma din capilare, elem celulare si subst metabolice -circulatia limfatica se realizeaza datorita dif de presiune dintre partea periferica sic ea centrala a arboselui ceiculator respective marile vene si canalul circulator -factorii care contribuie la circulatia limfatica sunt: aspiratia toracica, contractia muschilor abdominali, valvulele limfatice, miscarile active ale vaselor limfatice si contractia muschilor scheletici -ganglionii limfatici se gasesc pe caile limfatice si au rol de oprire a substantelor daunatoare organismului Reglarea aparatului cardio-vascular 1.Reglarea nervoasa- zona centrala legata de activitatea sist circulator se afla in partea posterioara a lobilor frontali; actiunea scoartei asupra aparatului cardio-vascular se realizeaza cu aj centrilor nervosa din hipotalamus -in hipotalamus sunt centrii care actioneaza asupra inimii si a vaselor sanguine astfel: exista un centru cardio-inhibator si vasodilatator in hipotalamusul anterior si un centru cardioaccelerator si vasoconstrictor in hipotalamusul postero-lateral -la nivelul bulbului rahidian se gaseste componenta a acestor centrii -de la nivelul centrului cardio-inhibator iau nastere fibrele nervoase inhibatoare ale inimii care alcatuiesc nervul vag

16

-fibrele nervoase ale nervului vag impreuna cu fibrele nervoase apartinand sist nervos simpatic cervico-dorsal formeaza plevul cardio a lui Wrisberg -excitarea acestui centru are urm efecte: reduce frecventa cardiaca, scade tonusul miocardului si reduce debitul cardiac -aceste efecte sunt mai exprimate la sportivii de performanta, la care atat inima cat si aparatul circulator functioneaza intrun regim de curatare si in repauss inima bate f rar fenomen care se numeste bradicardie 40-50 batai/ min -activitatea centrilor cardio-accelerator prin intermediul nervilor simpatico duce la accelerarea ritmului cardiac, mareste forta de contractie a miocardului , accelereaza tonusul si micsoreaza viteza de conducere a impulsului. -activ acestor centrii se rasfrange si asupra vaselor sanguine ; astfel nervul vag produce vasodilatatie , scade presiunea arteriala iar nervii cardio-acceleratori produc vasoconstrictie si hipertensiune arteriala -cei 2 centrii nu actioneaza simultan, activitatea lor se succeed, prima data actioneaza centrul cardio-inhibator si apoi cel cardio-accelerator -exista un sistem nervos extracardiac care actioneaza cu aj unor substante care se formeaza la nivelul terminatiilor nervoase si care se numesc mediatori chimici; nervul vag actioneaza cu ajutorul acetil-colinei iar nervii simpatico cu mediatorul chimic numit noradrenalina 2.Reglarea refelxa -reflexele pot avea puncte de plecare diferite:pilea, mucoasele, organelle de simt si viscerele toracice si abdominale; cele mai imp sunt reflexele cu punct de pornire din zonele reflexogene vasculare -caile acestor reflexe se afla in nervii cardio aortici, nervii cardiaci simpatico si nervul vag 17

-excitarea capatului central al nervilor cardio-aortici duce la scaderea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale; excit nervului carotidian raneste contractile cardiace si scade presiunea sangelui -excitantul adecvat al terminatiunilor nervoase din sinusul carotidian este presiunea sanguina -cresterea presiunii sansguine are effect depreson iar scaderea are effect presor -exista reflexe care au pct de plecare pielea, muschii -caile lor sunt centripete spre centrii cardiaci -lovirea abdomenului la broasca poate sa provoace oprirea inimii 3. Reglarea umorala -CO2 in sange accelereaza ritmul cardiac; daca este f mare cant de CO2 scade presiunea -ionii de potasiu maresc sensibilitatea la actiunea sist cardioinhibator -ionii de potasiu accentueaza active cardio-accelerator Hormonii cu activitate acceleratoare:adrenalina, noradrenalina-duc la constrictia vaselor sanguine; vasopresina, angiotensina -subst inhibatoare: acetil-colina, hostamina, bradichinina, produsii metabolismului tisular.

Fiziologie Curs 5

18

Fiziologia respiratiei

Respiratia reprezinta schimbul de gaze dintre org si meiul inconjurator.Este formata din respiratia externa sau pulmonara care reprez miscarile respiratorii si schimbul de gaze la nivelul plamanilor ,respir interna sau tisulara care represinta tot. reactilor de oxidoreducere din tesuturi in cursul carora se elibereaza energie necesara proceselor vitale.La aceste 2 tipuri de respiratie se adauga trans gazelor respiratorii O2 si CO2. Respiratia Externa Are 2 procese dinstincte: 1) Ventilatia pulmonara este formata din inspiratie si expiratie 2)Schimburile gazoase la nivelul plamanilor care poarta numele de chimism respirator si care se bazeaza pe dif de presiune partiala a gazelor si duce la transf sangelui venos in sange arterial. 1)ventilatia pulmonara se realizeaza prin miscarile cutiei toracice si a plamanilor.Presupune integritatea morfofunct a cutiei toracice,plamanilor si cailor respiratorii inf si superioare. Plamanul este un organ format dintr-un tesut elastic care este legat cu exteriorul prin caile respiratorii.Plamanii impreuna c inima si vasele mari ocupa cavitatea toracica.Prin mrirea vol cutiei toracice in timpul respiratiei plam. urmeaza incursiunea peretilor cutiei toracice ,alveolele pulm se destind si in interirorul lor se creeaza o presiune mai mica decat cea atm..Acest fapt permite patrunderea aerului din exterior care are pres 19

mai mare prin caile respiratorii care raman deschise i permanenta.Ventilatia pulmonara este asig prin: miscarea cutiri toracice,elasticitatea pulmonara,adezivitatea dintre pereti cutiei toracice si plam realizata rin foitele pleurale,lichidul pleural si vidual pleural. Inspiratia se realizeaza cu aj muschilor inspirator(intercostali);ei maresc diametrele :vertical,anteroposterior si transversal ale cutiei toracice.In inspiratie participa si muschiul diafragm care coboara in inspiratie.Prin act muschilor inspiratori coastele sun ridicate si tensoinate astfel incat sternul este impins inainte astfel se mareste diametrul transversal si anteropost a cutiei.In inspi profunda acti si muschi supracostali si scalemi,iar in inspiratia fortata intervin muschi inpiratori accesori ,acetia sunt sternocleidomastoidian,pectoralul mare,marele zimtat si marele dorsal. Incursiunile cutiei toracice sunt urmate de plamani,acestia sunt acoperiti cu 2 foite pleurale care au intre ele lichid pleural si realizeaza un spatiu virtual.Acest spatiuare o pres mai mica decat pres atm este o pres negativa care formeaza vidul intrapleural.In inspiratie pres intrapleurala este cu 5 6 mmHg mai mica decat pres atm si dat acestui fapt plamani se dilata urmand incursiunea cutiei toracice.Dilatarea plamanilor duce la caderea pres din interiorul lor si aceasta dif de pres determina patrunderea aerului in plamani si se produce inpiratia. Expiratia este revenirea cutiei toracice la vol initial prin relaxarea muschilor inpiratori.Un rol principal in exp revine fortei de tensiune elastica dezvoltata in peretii cutiei toracice si plamani in timpul inspiratiei.Aceasta 20

forta este reprez de elasticitatea plamanilor ,cartilajelor costale tensionate,ligamentelor intinse elaticitatea viscerelor abdomin si act muschiului diafragm care impinge asupra organelor abdomenului.Muschii expiratori intra in act doar in expiratia ampla sau fortata care prin contractie coboara coastele si mareste pres intraabdomnala ca urmare impinge diafragmul in sus.Astfel se miscoreaza capacitatea toracica si se mareste pres in alveole iar glota fiind seschisa aerul este expulzat.In cazul in care glota ramane inchisa aerul alveolar numai iese ,rezultatul este cresterea pres intra-abdominale si act aspura organelor din pelvis.Acest fenomen se produce in timpul mictiunii defecatiei si in actul nasterii.In respiratia linistita la efectuarea schimburilor gazoase nu participa toate alveolele pulmonare.Aceasta zona este sediul unor leziuni patologice primare>TBC.Miscarile cutiei toracice in timpul respiartiei pot fi inreg cu aj unui aparat=pneumograful Marey,iar graficul obtinut =pneumograma.Nr de miscari intr-un min in repaos este de 16 B si 18F. Factorii care influenteaza respiratia sunt: Somnul ,presiunea partiala a O2,altitudinea creste frecventa pres la 20 -24/min,procesul de antrenament la sportivi scade frecventa repiratorie in repaos 8 10resp/min,efortul fizic intens si de durata creste la 40 60/min polipnee. Exista 3 tipuri de respitratii:costal superior la copii,costal inf la femei si abdominal la barbati. Debitul respirator este cand de aer ventilata in unitatea de timp.In repaos deb resp este de 6- 7 l/min.Debitul resp se obtne prin imultirea vol curent de aer cu freventa 21

respiratorie.Debitul resp creste in efort la 80 100 l/min,la spotivi antrenati creste la 100 120 l/min. Coeficientul de ventilatie este raportul dintre vol de aer patruns in alveole la fiec resp si vol de aer rezidual.Schimbul de gaze de la nivelul plamanilor se realizeaza prin endotelilul alveolar si capilar. Viteza cu care au loc schimburile de gaze este regalata de urm factori:1)Presiunea partiala a gazelor din alveole si din sangele capilar 2)permeabilitatea membranelor fata de 02 si Co2 3)viteza cu care 02 ci Co2 reacti cu constituenti sangelui 4)marimea suprafetei de contact 5)durata conactului dintre sange si aerul alveolar 6)vol sangvin. Schimburile gazoase au loc la nivelul alveolelor pulmonare .Capilarele sunt inconjurate de aer alvelor iar O2 difuzeaza prin cele 2 membrane endoteliale.Aerul care se gasetse in contact direct cu supra alveolara=aer alveolar si este in echilibru gazos cu sangele arterial.At cand creste vol cutei trorac scade pres intra alveolarasi aerul patrunde in interiror formand o seriede curenti care realizeaza amestecul de aer ast incat aerul alveolar are o compozitie uniforma.Aceasta este relativ fixa 14% 02 5,6% Co2 iar restul este azot si vapori de H2O.O2-ul difuzeaza din alveola in sangele venos iar Co2 din sangele venos in alveoala si este eliminat prin expiratie.Procesul de transf a sangelui venos in sange arterial =hematoza pulmonara.In repaos absorbtia O2 la un om sanatos la 20 ani si 70kg este de 200 300 mm.In timpul si imeiat dupa efort creste pana la 3 4 l /min iar la spotivi antrenati in urma unor eforturi mari creste peste 6 l/min. 22

Respiratia interna sau tisulara O2 din sangele arterial vine in contact cu tesuturile prin intremediul lichidului interstitial.El are o presiune partiala de 100 mmHg iar Co2 40 mmHg.In tesuturi pres partiala a 02 este de 30mmHg si CO2 50 mmHg. Schimbul de gaze se face prin difuziune: 02 trece din sangele arterial unde are o pres mai mare in tesuturi unde are o pres mai mica.CO2 din tesuturi pres mare trece in sange pres mai mica. Sangele arterial contine in reapaos aprox 19cm3 O2 la 100 ml sange iar cel venos 13cm3 O2 la 100ml sange.Dif arteriovenoasa a contactiei de oxigen este in medie 6cm3 la 100 ml sange. Coeficientul de utiliz a O2 este raportul dintre dif arteriovenoasa a O2 si concentratia O2 din sangele arterial.Raport : 6/18% sau 30% sau 0,3. Creierul are un coeficient de utilizare a O2 de 34%. Muschii in activit pot absorbii aproape toata concentratia de O2 din sange deci pot sa aiba coeficient de utilizare de 100%.Cand activitatea creste ,normal ca va creste si coeficientul de utilizare a O2 implicit si cant de O2 de tesut.O2 din tesuturi este folosit pt oxidarea H din subst organice=> CO2 si H2O. Oxidarile au loc la temp corpului si au loc reactii de oxidoreducere in urma carora o2 se uneste cu H intr-o serie de etape succesive.In urma acestor procese care au loc in pecial in mitocondrii,energia potentiala a subst organice este transf in energie cinetica si caldura=>CO2 si H2O.Produsele de dezasimilatie sunt eliminate prin plamani in exp si pe alte cai rinichi sau piele. 23

Transportul gazeleor respiratorii. Mecanismele de transp a 02 : 1)o mica parte a O2 este transp sub forma de saolutie fizica dizolv in plsma sangv 2)O2 +hemoglobina =oxihemoglobina Mecanismele de transp a CO2 :1)CO2 dizolvat in plasma 2)CO2+hemoglobina carbominohemoglobina 3)cea mai mare parte a CO2 transp de sange sub forma de bicarbonati de K in hematii si bicar de Na in plasma. CO2 eliberat trece in plasma interstitiala,de acolo in plasma sangv unde se dizolva si ajuta la transport

Fiziologie C6 Reglarea respiratiei 1.Reglarea nervoasa Centrul de reglare a respiratiei este in bulbul rahidian in formatiunea reticulara din planseul ventricului 4. Acest centru este legat prin fibre nervoase de partile componente ale ap respirator se de celalalte suprafete senzitive ale corpului, respectiv piele si mucoase, precum si de muschii respiratori. De asemenea acest centru are fibre de asociatie care langa centrii respiratori de ceilalti centrii din bulb in special centrii cardio-vaso motori. Dintre fibrele de asociatie, o parte fac legatura si cu scoarta cerebrala. Centrul respirator are 2 componente: centrul inspirator si expirator. 24

Centrul inspirator este dominant asupra centrului expirator pt ca are tonus mai ridicat .Echilibrul dintre inspiratie si expiratie se realizeaza prin inhibitia intermitenta a activitatii centrului inspirator prin impulsurile venite pe asa numitele sist inhibitorii. Primul sist inhibitor al centrului respirator este centrul expirator. Centrul inspirator trimite impulsuri musc inspiratori, dar excita si centrul expirator. Cu cat sunt mai multe impulsuri venite la acest centru, cu atat diminua activitatea centrului inspirator=> se prod expiratia. Ciclul se reia pt ca centrul expirator nu mai primeste impulsuri negative. Al doilea sistem inhibitor al centrului inspirator este reprezentat de nervii vagi. Excitatiile terminatiilor nervului vag din alveole care se destind, se transmit prin nervul vag in bulb. Aici se prod inhibitia centrului inspirator astfel incat centrul expirator are posibilitatea sa-si mareasca tonusul si sa prod expiratia. In expiratie, turtirea alveolelor prod un impuls care inhiba centrul expirator si se prod inspiratia. 2.Reglarea reflexa a respiratiei Pe calea nervilor aferenti si eferenti se stabilesc legaturi intre centrii respiratori bulbari si diferitele segmente ale ap respirator ex. Nas, faringe, laringe, trahee, bronhii. Reflex important: Hering-Brewer in care calea aferenta si eferenta apartine nervilor vagi. Alt reflex in care se prod prin excitarea nervilor situati in zonele reflexogene sinocarotidiene si carotidiene=> actioneaza la schimbarile compozitiei sangelui. Reflexul care influenteaza respiratia= reflexul deglutitiei sau inghitirii. Reflexul care porneste de la receptorii 25

cutanati, frigul rareste respirata iar caldura accelereaza respiratia. 3.Reglarea umorala a respiratiei IV factori I cresterea concentratiei de CO2 din sange este principalul factor de reglare umorala. Cand concentratia de CO2 scade din aerul alveolar si din sange , scade si activitatea respiratorie(frecventa si amlitudinea), astfel, at cand se elimina o cant mare de CO2 prin hiperventilatie urmarea este oprirea temporara a respiratiei. II lipsa de O2. Scaderea de O2 duce la cresterea frecventei. La adultul sanatos, ventilatia pulmonara se modifica cand presiunea partiala a O2 este de 13%, la sportivii bine antrenati este o rezistenta crescuta la hipoxie. III cresterea concentratiei ionilor de H-> accelereaza respiratia. Se realizeaza prin receptorii vasculari care sunt sensibili la variatiile ionilor de H. IV activitatea scoartei cerebrale. Are o activitate de stimulare a activitatii centrului respirator. Axcitarea hipotalamusului posterior , accelereaza respiratia si celui anterior inhiba respiratia.

Fiziologia glandelor de secretie interna

26

Prin reglare umorala sau hormonala se intelege influentarea tesuturilor periferice de catre subst cu actiune specifica produse de o anumite glande sau tesuturi specializate in acest scop. Aceste subst sunt excretate in fluxul sanguin. Procesul se numeste secretie interna. Spre deosebire de aceasta, secretia externa se caracterizeaza prin varsarea produsului de secretie prin canale speciale in tractul digestiv, la suprafata pielii. Subst formate la nivelul glandelor endocrine= hormoni. Hormonii au actiune caracteristica, franeaza sau accelereaza ritmul de desfasurare a unor reactii, intervin in metabolismul intermediar, in diferite faze ale cresterii si reproducerii. Actioneaza i cant mici, sunt substante reglatoare. Legatura dintre sist nervos si glandele cu secretie interna Nivelul scoartei este influentat de excitantii din mediul inconjurator. Informatiile culese din mediu ajung la nivelul SNC, si hipotalamus care transmite mai departe info glandi hipofizare. Aceasta pri hormonii ei influenteaza activitatea celorlalte glande cu secretie interna. Legatura dintre SNC si cel endocrin se realizeaza prin hipofiza, adeno si neuro hipofiza. Hipofiza posteriora este legata de hipotalamus prin fascicolul hipotalamohipofizar. Hipofiza anterioara se leaga de sist nervos pe cale sanguina prin sist sanguin hipotalamohipofizar.

27

Fiziologia glandei hipofize Glanda hipofiza este formata din 2 lobi importanti, anterior si posterior si mijlociu care are mai putina importanta la om. Greutatea glandei hipofize 0,60g la adulti, 0,13g la nou nascuti, in timpul sarcinii hipofiza se mareste la volum si poate ajunge la 1,5g, la batranete ea sufera o usoara atrofie. Dupa efort fizic, activitatea secretorie a hipofizei creste. Lobul anterior al hipofizei(adenohipofiza) secreta urmatorii hormoni: 1 hormonul de crestere 2 h tireotrop TSH 3 h adenocorticotrop ACTH 4 h de stimulare a foliculelor FSH 5 h gonadotropi 1 Hormonul de crestere stimuleaza cresterea in general, oaselor si cartilajelor , intensifica arderea grasimilor, favorizeaza sinteza proteinelor, creste glicemia si greutatea corporala. Este singurul hormon care are actiune directa asupra organismului. La copii ,hipersecretia de somatotropi duce la boala=gigantism. Hiposecretia de STH duce la boala=nanism hipofizar. La adulti, hiposecretia duce la boala=acromegalie. 2 Hormonul tireotrop. Controleaza functia glandei tiroide. Extirparea hipofizei duce la hipofunctia-tiroidiana, iar la etirparea tiroidei lipseste horm tireotrop. Excesul de horm tireotrop duce la exoftalmie. 28

Hormonul adenocorticotrop. Stimuleaza corticosuprarenala. Secretia de ACTH este determinata de cantitatea circulanta de horm corticosuprarenali. In traumatisme, infectii, interventii chirurgicale, eforturi fizice epuizante si sub influenta unor factori psihci creste secretia de ACTH.

4 Hormonul gonadotropi. Actioneaza asupra proceselor din glandele genitale. Hipersecretia la copii duce la maturizarea sexuala timpurie. 3 horm gonadotropi: h de stimulare a foliculelor (FSH) care stimuleaza cresterea si dezvoltarea celulelor germinale; h gluteinizant- produc ovulatia si h de stimulare a celulei interstitiare la barbati care stimuleaza productia de h androgeni; h luteotrop(prolactina) care actioneaza asupra secretiei lactate a glandelor mamare.

Fiziologie C7 Lobul mijlociu al hipofizei secreta un hormon=melanotropina care este asemanator cu ACTH si are rol in adaptarea la intuneric. Lobul posterior al hipofizei=neurohipofiza si secreta 2 hormoni vasopresina si ocitocina.Acesti hormoni sunt secretati de hipotalamus si prin tractul hipotamohipofizar ei ajung in lobul posterior al hipofizei.Acest proces =neurosecretie. Vasopresina = adiuretina sau ADH,actioneza asupra pres sangv si crete pres sangv ca urm a vasoconstrictiei arteriolelor.Acti antidiuretica asupra tubilor renali distali 29

=>se realizeaza prin reabsorbtia apei.In lipsa acestui hormon reabs Na nu este urmata de apa ca urmare apa se elimina marind diureza.Cand apar tulburari in producerea de ADH se prod boala =diabet insipit =excretia unei cantitati f mari de urina diluata. Ocitocina=act asupra musculatrii netede a uterului stimuland contractia in timpul nasterii.In doze f mari contractiei pot fi atat de puternice incat duc la ruptura uterina.Tot ocitocina acti asupra glandelor mamare in timpul lactatiei ,stimuleaza secretia lactata si eliminarea laptelui. Reglarea secretiei hipofizare->rolul principal il are SNC ,este nervoasa si se face in mod reflex. Reglarea secretiei umorala se face dat unor subst din org. .In reglarea secretiei hipofizare intervin sist vegetativ(respiratie). Glanda tiroida Cea mai voluminoasa glanda cu secretie interna ,unitatea morfologica si funct este acinul tiroidian care are aspect de vezicula care este captusita cu un epiteliu simplu,care secreta hormoni tiroidieni.Hormonii tiroidieni sunt triiodtiromina ,tetraiodtiromina,sunt notati cu T3 si T4 si calcitomina.Hormoni tiroidieni participa la reglarea metab in ansamblu stimuland elaborarea sist enzimatic cu rol in procesele oxidative.Insuficienta tiroidiana la copiii produc boala nanism tireopriv sau cretinism.Se caracterizeaza prin intarzieri in crestere mai ales la oase la care se adauga deficiente mentale ,tulburari metabolice ,dezv incompleta a organelor genitale si infiltrarea edematoasa a pielii.Tratamentil cu extracte tiroidiene poate diminua f mult din aceste simptome.La adult insuficienta 30

tiroidiana se caract prin scaderea metab bazal ,hipotens arteriala,incetinirea circulatiei,brahicardie,scaderea diurezei,tulburari nervoasa care merg de la apatie la lene si apoi pana la regresia capacitaii intelectuale si scade excitabilitatea neuromusculara.Poate sa aiaba forma usoara sau grava(mixedem).Hiperfunctia tiroidiana duce la cresterea metab bazal pana la 100% ,accentuarea proceelor catabolice cu degradarea proteinelor si eliminara azotului prin urina. Hipertensiunea arteriala=cresterea debitului respirator si circulator,tahicardie,exagerarea fctiilor digestive si diaree, hiperexcitabilitate cu sensibi exagerata. Hipersecretia de hormoni tiroidian =boala Basedow care se caract prin culoarea roz a pielii (intesinsificarea circulatorie) care este calda si umeda,se dat faptului transpiratie abundente.Aspetul fetei este caracteristic,fata este vioaie,ochi stralucitori ,putin iesiti din orbite iar pupile dilatate. Disfunctia g tioridiene are 3 aspecte: 1)gusa endemica cresterea in volum a glandei care are f-ctie normala. 2)hipofunctia glandei duce la gusa simpla cu o usoara hipofunctie 3)hiperfunctia tiroidiana-Basedow Reglarea acticitatii glandei tiroide-secretia hormonala este inflamata de factori din mediul extern sau intern ex pubertatea ,graviditatea,expunerea la frig,efortu fizic mare si repetat si regiul alimentar. Reglarea umorala se face sub acti TSA ->stimuleaza activit gland tiroide,cant de TSH secretata este de in fctie de necesitatile org. Reglarea nervosa se face prin centrii nervosi din hipotalamus cu particeiparea scoartei cerebrale. 31

Glandela pratiroide Sunt 4 , 2 cate 2 langa tiroida i hormonul secretat =parathormon -> regelaza metbolismul calciului la nivelul oaselor.Extirparea experimentala a paratiroidelor duce la excitabilitatea exagerata a aparatului neuromusculat.Se poate ajunge la contractii generalizate si se produce tetania. Reglarea secretiei este umorala si se face pe baza scaderii sau cresterii ivelului de Ca din sange. Reglarea nervosa are rol principal=hipotalamus si scoarta cerebrala.

Glandele Suprarenale Sunt 2 si dpdv al originii structurii si fctiei au 2 parti cortico si medulo suprarenale. Corticosuprarenala=parte a glandelor suprarenale indispensabila vietii.Extirparea bilaterala la animale duce la moarte.Are rol in reglarea metabolismului,apei,sarurilor minerale,proteinelor si glucidelor. Hormonii corticosuprarenali au 21 de atomi C.Formarea lor porneste de la o substanta=colesterina ex. Coricosteroni,17 hidroxicorticosteroni,aldosteroni, 11 dihidrocorticosteroni.Cantitatea de hormoni circulanti se inoieste la fiecare 2 3 h si este urmata de descompunerea lor in ficat.Produsii rez in urma descompunerii = 17 cetosteroizi si 17 hidrosteroizi.Determinarea acestor compusi in urina este 32

o proba fctionale importanta pt evaluarea capacitatii functionale a corticosuprarenalei si ind a capacitatii de efort a omului.Dpdv a actunii biologice ei sunt gupati in 3 cat : hormoni glicocorticoizi,mineralocorticoizi,androgeni

Fiziologie C8 Hormonii glicocorticoizi Sunt hormoni steroizi care au la carbonul 11 un o2=oxicorticoizi. Cei mai activi sunt cei care la C 17 au o grupare hidroxid: cortizon si cortizol. Actioneaza asupra metabolismului glucidic , au actiune hiperglicemianta prin activarea gluco-neurogenezei(formarea e glucide din proteine). Accelereaza degradarea lipidelor: faforizeaza resinteza glucidelor dupa efort: la nivelul tubilor renali favorizeaza retentia de sodiu si eliminarea de potasiu care duce dupa sine eliminarea de apa. Scad nr enzinofilelor din sange si limfocitelor. Au actiune antiinflamatorie si de protectie a organismului impotriva stresului. Hormonii mineralo corticoizi Lipseste o2 de la C 11 => dezoxicorticoizii, ex 11 dezoxicorticoizii si aldosteron. Actiunea lor este de reglare a lichidului mineral prin cresterea reabsorbtiei sodiului si eliminarea K la nivelul 33

tubilor renali si scade eliminarea de sodiu prin saliva si transpiratie. Hormonii androgeni Au la C 17 o grupare cetonica COOH. Stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, hipersecretia la copii=> pubertate precoce iar la fem adulte => virilism. La barbati sunt reprezentati de testosteron, la femei extrogen,

Glanda medulo-suprarenala Hormonii acestor glande sunt adrenalina si noradrenalina = catecolamine sau amineactive biologic. Stimuleaza contractilitateea muschiului cardiac si a muschilor netezi din vasele sangvine. Intervi in activitatea secretorie a hipofizei anterioare si a glandelor salivare. Stimuleaza metabolismul glucidic din ficat si muschii striati. Efectul asupra musc netezi-> produc vasoconstrictie si prin aceasta creste debitul accelerator si in muschi, iar ->noradrenalina-> vasodilatatia , scade debitul accelerator. La nivelul tubului digestiv inhiba peristartismul si maresc tonusul sfincterelor. La ochi, adrenalina produce dilatatia irisului si largeste fanta palpebrala . Asupra muschiului cardiac-> adrenalina mareste forta, amplitudinea si frecventa contractiilor(pulsul si tensiunea). La nivelul plamanilor, adrenalina inhiba muschiul bronhilor si duce la relaxare si mareste diametrele cailor respiratorii. Asupra muschlor scheletici, adrenalina prelungeste raspunsul contractil al 34

fibrelor musculare in timpul contractiei tetanice; mareste capacitatea de efort a muschiului obosit. Asupra metabolismului glucidic =>favorizeaza hipergliemia. Asupra sist nervos, dinamizeaza activitatea scoartei cerebrale. Reglarea secretiei medulo-suprarenale- este nervoasa prin hipotalamus si umorala prin sange. Pancreasul endocrin Are 2 plicuri de celule: alfa si beta. Alfa secreta glucagonul si beta insulina. Insulina scade glicemia adica nivelul zaharului din sange. Glucoza care este eliberata sub influenta insulinei ia urm cai-> o parte este depozitata in muschi sub forma de glicogen si o alta parte este transformata in grasimi. O alta actiune a insulinei este de a favoriza absorbtia aminoacizilor. Glucagonul are actiune hiperglicemianta, rapida si de scurta durata prin intensificarea glicogenolizei din ficat. Reglarea secretiei pancreatice este umorala si nervoasa. Excitantul specific este nivelul glicemiei sanguine. Fiziologia contractiei musculare Clasificarea muschilor 1. m scheletici/ striati care au o contractivitate raida si energica; se contracta numai sub influenta impulsurilor nervoase, daca inervatia se suspenda, nu se atrofiaza; asigura conformatia externa a corpului, mentinerea posturii normale si deplasarea organismului. 35

2. m netezi care sunt lipsiti de striaii transversale si asigura motricitatea viscerelor si a vaselor sanguine. 3. miocardul este o forma intermediara structural se aseamana cu m scheletici iar functional cu cei netezi. Structura fibrei musculare M striati reprezinta 30-40 % din grutatea corporala. Un muschi are o fasie de invelis si fibre musculare dispuse in fascicule separateprin tesut conjuctiv si grasos. Fibrele musc striate sunt celule diferentiate in sens contractil, au forma cilindrica, lungime 1mm-30cm, la extremitati se continua cu fibre tendinoase. In fiecare fibra musculara se gaseste o ramnificatie nervoasa. Placa motorie reprezinta jonctiunea mioneuronala. Din punct de vedere microscopic, fibra este formata din sarcohema( membrana celulara), sarcoplasma (citoplasma)-> contine numerosi nuclei si este alcatuita din organite celulare comune (reticulul endoplasmic si mitocondriile=sarcozon) si organite celulare specifice reprezentate de aparatul fibrilat contractil(format din fascicule sau coloane de miofibrile asezate paraele in lungul fibrei musculare).Aparatul fibrilar contractil este format din miofibrile(=masina contractila a fibrei musculare). O miofibrila este alcatuita din miofilamete care sunt din miozina (groase si fiecare miofilament este inconjurat de 6 filamente subtiri) si de actina care sunt subtiri si inconjurate de 3 filamente groase. Compozitia chimica a muschiului Apa 75%+ proteine 20%+ resturi 5%. Format din substante organice( glicogen, ipide si fosfocreatina) si subst anorganice (K, Ca, Na, Mg). 36

Proteinele musculare sunt de 2 categorii: de structura 70% care formeaza strome si contractile( miozina , actina, actomiozina tropomiozina) si libere 30%-> albumine , globuline, mioglastina si enzime. Miozina are propreietati enzimatice; participa la scindarea moleculei de ATP cu eliberare de energie. Ionii de Ca favorizeaza activitatea ATP-ului iar cei de Mg o inhiba. Miozina are 2 subunitati = neuromiozine (neuromiozina grea=H si usoara=L). Actina se gaseste in muschi sub 2 forme->actina fibroasa=F si actina globuloasa=G. Cele 2 proteine sunt asociate si formeaza un complex =lactomiozina. La nivel de celula musculara, absorbtia de Ca este f intensa si necesita prezenta ATPului si a ionilor de Mg, de aceia la nivelul veziculelor reticulului endoplasmatic exista o adevarata pompa de Ca (rolul ei este de a inlesni transferul unei grupari de fosfat de ATP intre ext si int veziculelor), astfel are loc eliminarea ionilor de Ca in timpul excitarii si actinveaza AT paza care duce la contractie; cand stimulul inceteaza pompa de Ca readuce ionii de Ca in int veziculelor si concomitent scade activitatea At pazica=> relaxarea celulei musculare. Contractia unica/ secusa musculara In urma aplicarii unui excitant care are intensitatea de valoare prag, muschiul va raspunde cu contractie unica=secusa musculara.Din analiza unei secuse=> dupa aplicarea excitantului, muschiul nu se contracta imediat ci ramane intr-un repaos aparent(3,5-10 mm sec)= perioada de latenta. Nici in perioada de latenta muschiul nu se afla in repaos absolut ci apar modificari mecanice in 3 faze: 1. timp de 1,5 mm sec dupa excitatie= repaos absolut 37

2. urmatoarele 1,5 mm sec muschiul se relaxeaza= relaxare de latenta 3. urmatoarele 0,5 mm sec creste rapid tensiunea interna a fibrei musculare. Dupa perioada de latenta urmeaza contractia propriu-zisa a muschiului cu scurtarea fibrelor musculare; timpul de scurtare variaza in functie de tipul fibrelor scheletice-> pt cele albe dureaza 2,5 mm sec, iar pt cele rosii( lente) timpul de contractie este de 100 mm sec

Fiziologie C9 Contractia tetanica Excitarea unui muschi scheletic cu 2 sau mai multi stimuli peste valoarea prag poate avea efecte diferite in functie de intervalul de timp dintre aplicarea stimulilor. Astfel dupa o excitatie cu valoare prag, muschiul nu reactioneaza la niciun excitant si se gaseste in perioada refractara absoluta;in urm milisec excitabili creste treptat dar ramane sub normal=perioada refractrara relativa pt k excitantii puternici pot sa provoace contactia.Perioada de exaltare in care,chiar o excitatie cu o val prag provoaca o contractie supranormala care se suprapune peste prima contractie =superpozitie.Dupa perioada de exaltare ->o scadere a excitab =>faza subnormala .Abia dupa o serie de astfel de ondulatii se ajunge la excitab normala. Efectul unor excitatii rep este dif in fctie de intervalul de timp dintre stimulii succesivi.Daca interv de timp dintre 38

aplicarea stim este mai lung sau = cu timpul total de contractii,fiec stim are ca efect o secusa musculara separata.Daca interv este mai scurt decat timp total contra muschiul nu mia are timp pt relaxare si contractia devine continua=contractie titanica.Ete de 2 feluriincompleta(se prod atunci cand stim succesivi permit o oarecare relax a muschi) si completa( frecventa stim este f mare si muchiul nu se mai relax).15stim/s la broasca produ un tetanos imcomplet iar pe 20 =tet complet.In org uman intact toate contractiile sunt tetanice. Modificarile electrice si termice al contra muculare: Potentialul de actiune(modif electrica)->in timpul contra muscu,la inceputul modif mecanice se produce un potential de actiune electric.Are mai multe faze:de vf(spike -2milisec) postpotential negativ -10,15 ms, postpotentialul + -50 60 ms. Potentialul de act ia nastere in urma depolarizarii fibrelor realizate de un impuls cu val prag.Vitez de propagare a pot de act este f mare 30m/s.Act electrica a musculaturii poate fi inreg grafic=electromiograma EMG.Poate fi facu pe o sg unitate motorie=EMG partiala sau pe mai multe fascilule musculare EMG globala.Ea este f imp mai ales la sportivi. Producerea de caldura a juschiului(termice) are loc in 2 faze 1-in timpul contactiei=caldura initiala are 4 subfaze: I caldura de activare(perioada de latenta) II cal de scurtare(in timpul scurtarii muschiului) III caldura de mentinere a tetanosului (in timpul contarctiei tetanice) IV caldura de relaxare. 2 Caldura intarziata/de refacere->dupa relaxare fibrei musculare.;in eforturile anaerobe,caldura intarziata nu se 39

pruduce ea coresp cu caldura initiata.In contractia izotonica se prod cald mai mare decat in cea izometrica. Bioenergetica contactiei musculare(reactii =>caldura). Relatiile care stau la bza contractiei sunt: primul impuls care provoaca contractia este de natura fizio-chimica si consta in modif repartiarii ionilor din membrana fibrei muscu ( depolarizare) modif campului electric face posibila activ enzimei care scindeaza ATP. ATP-ul sub influenta atepazei se descompune in ADP,acid fosforic si enzime.Aceasta energie este utilizata de fibra musculara in contractie mecanica. A 2 a reactie ->dupa scind ATP aceasta se sintetizeaza rpd cu aj unei enzime =transfosforileaza,astfel se asigura energie pt o noua contractie.Resinteza are loc pe seama scindarii fosfocreatinei.Dupa scindarea cratinfosfatului este necesara resinteza lui ;energia necesara resintezei se obtine din descompunerea glucozei=>acid piruvic.Aceasta reactie se desfasoara in lipsa oxigenului =>anaerobioza.Aceste contactii sunt efiienta in cazul eforturilor f intense dar de durata scurta.In urma descompunerii =>acid lactic.Contractie musculara care se desfasoara in anaerobioza sunt cele izometrice in care energia necesara este asigurata prin ATP,creatin fosfat si glicoliza aneroba pana la acid piruvic. Acidul piruvic se reduce in lipsa o2 in acid lactic cu aj unei enzime=cohidrogeneza.In contarctia anaeroba ,in urma contactie muscu se produce acid lacticIn conditii aerobe ,acidul piruvic se descompune mai departe pana la |CO2 ,H2O si energie .Enerigia => din reactie se folosete pt resinteza restului de ac piruvic in glucoza.Concluzie =>in conditii aerobe nu se acumuleaza acid lactic in tesuturi. 40

Mecanismul contractiei musculare Exiista mai multe teorii,cea mai veridica este a lu Huxley care a fost emisa pe baza studiilor facute la microscopul electronic,astfel el spune ca filamentele de actina si de miozina alunca unele peste altele in cursul contractiei in asa fel incat muschiul isi modifiza lungimea dar filamentele raman la fel variiind gradul lor de intrindere. Contractia izometrica si izotonica Contact are 2 componente ,una care este obligatorie,cresterea tensiunii intervine la fibrele musculare si a 2 a cea faculativa care consta in scurtarea fibrei muscu. Contractia izotonica consta in existenta unei tensiuni constante in muschi si ca urmare alungirea fibrelor elastice care duce la efectuarea unui lucru mecanic.Aceasta contractie =contractie dinamica pt ca in timpul ei seg asupra caruia actioneza muschiul este miiscat si se deplaseaza intr-o directie sau alta =>lucru mecanic.At cand cresterea tensiunii in interiorul fibrelor nu este urmata de scurtarea lor=contractie izometrica(statica). Si in contractia izotonica,la inceput are loc o crester a tensiunii fibrei.Foarte ar exista situatii de contractie izometrica pura in situatiile cand opozitia fata de muschiul contractat este ata de mare incat nu poate fi

41

invinsa nici cu tensiunea maxima dezvoltata de el(ex. Ridicarea de greutai mari sau exerticile la bara fixa)

Hipertrofia fibrelor musculare Cresterea fortei musculare in urma antre indelungat se datoreaza maririi volumui fibrei muculare,hipertrofiei musculare.Antre realizeaza paralel cu marirea capacitatii de lucru si cresterea puterii de sinteza si de hipertrofie a muschiului.In conditii de supraantrenament scade potentialul de sinteza si ca urmare scade act proteinor.Cresterea masei musculare se produce prin 2 procese ce se desfasoara paralel; - >ingrosearaea fibrelor musculare existente si disoacierea lor in 2 fibre sec musculare.Vascularitia in muschiul hipertrofiat este f import, in fibrele nou formate se deschid capilare de rezerva sau se formeaza latele noi. Clasificarea muscuaturii scheletice 1 muschii scheletici rosii care au striatii longitudinale evidente si transversale cu aspect granular si mai opac, au o cant mare de sarcoplasma, sunt fibre musculare mici care se contracta mia greu dar obosesc mai traziu.Cu cat cant de sarco. este mai mare cu atat contarctia este mai prelunlgita.Culoarea insasi a fibrelor este data de cant mare de mioglobina. 2 muschii scheletici albi sunt muschi care au striatii transversale evidente,sunt translucizi,au sarco. putina si functioneaza in sist. glicolitic .De obicei muschii flexori 42

sunt din fibre albe si fac miscari mai rapide iar muschii extensori sunt din fibre rosii,fac miscari mai lente si contarctii cu caracter static.

C10

Fiziologia sist nervos Sistemul nervos este un tesut specializat in receptionarea ,transmiterea si prelucrarea tuturor inf venite din mediul extern sau intern.Etajele superioare ale sale dirijeaja actele de raspuns.Celula nerv se num neuron.Neuronul este fom din corpul neuronal=corpul pericarion si prelungirile dendrite si axoni. Corpul cel contine nucleu si citoplasma(reticulul endoplasmic care acizi ribo nucleici cu rol in sinteza proteinelor.Nucleul si itoplasma sunt delimitate de membrana celulara,prelungirile dendritelor si axonul contin neuro fibre cu rol de sustinere.Axonul are 3 tecimielina Schwan si Kay-Retzius.La nivelul axonului teaca este intrerupta din loc in loc prin stangulatie Renvier.Butonul terminal mediaza transmiterea fluxului nervos. Prop funct sunt excitabilitatea si conductibilitatea. Excitabilitatea este prop celulei nervoase de a raspunde unui excitant.Ex pot fi fizici de 3 feluri mecanici,termici si electrici si excitanti chimici:acizi,baze si saruri.

43

Conductibilitatea este prop neuronului de a conduce excitatia. Legile care guv astivitatea SNC 1)legea integritatii fiziologice a neuronului care presupune integritate atat anatomica cat si funct. 2)legea conducerii izolate exicatia condusa la nivelul unui axon nu difuzeaza in axoni vecini. 3)legea conducerii bilaterale o celula nerv excitata la mijlocul ei conduce excitatia in amble sensuri si inspre dendrite si axoni.La niv sinapselor transmiterea schimba sensul. 4)legea actiunii polare Pfluger la stabilirea curentului continuu contractia se produce la catod.Intreruperea continua se produce la anod.Contractia este mai puternica la anod decat la catod. 5)labilitatea este starea de exicitab a tesuturilor si capacitatea de a rasp la un nr cat mai mare de excitanti In conditile normalea curentul continuu care trece permanent din tesut nu il excita ci ii modif excitabilitatea.Aceasta stare =electrotonu fiziologic. Membrana celulara are rolul uni condensator este rau conducator de electricitate si polarizata permanent.Sarcinile electrice poz sun la suprafata si cele negative in interiorul celulei.Ionii deK acetilcolina si catodul (electron negatic),reduc rezistenta electrica a membranei si o depolarizeaza.In acest fel devine hiperexcitabila.ionii de calciu si anodul maresc rezistenta electrica a membranei=>hipoexcitab.. 6)parabioza= stare particulara a celulei ,stare manifest prin reducerea exitab .Se poate produce prin act anestezicelor si a narcoticelor,prin actiunea unei baze sau acid asupra activitatii neuronale,prin agenti fizici:frig 44

caldura,act unor tractiuni si actiunea curentului faradic intens. Parametrii exitabilitatii 1)curentul (tensiunea prag) este tensiunea necesara producerii unei excitatii su[pra tesutului.Se exprima prin intenitatea curentului si UM miliamperul. 2)reobaza este cea mai mica intesitate a curentului care prod exictatia intr-un timp nedefinit 3)cronaxia este timpul min necesar unui curent cu val de 2Xreobaza pt a excita liminal. 4)bruschetea cur excitant Fenomenele electrice al act nervoase In repaos exista o dif de potential intre suprafata externa si interna amembranei neuronale.Aceasta dif =potentialul de repaos=membrana are o permeabilitate pt diversi ioni.Pt ionii de Na membrana este putin perm impreuna cu K care dau pol + a membranei.Ionii de Cl se gasesc in interiorul membranei si negativeaza acest spatiu.In schimbul perm deoparte si alata a membranei au rol si proteinele sau subt de nat proteica.Ele sunt capabile sa fixeze anumiti ioni sau sa stabileasca leg intre ele.In timpul activit nervului supraf care se gasteste in stare de excitatie este electro negativa.Restul celeulei este in repaos.In excitatie membrana se depolarizeaza rapid si instantataneu iar apoi se polarizeaza invesr fata de repaos.In revenire primul ion care iese prin int celulei este K pt ca Na este mai refuzabil.Iesierea Na la supraf membranei se face cu aj energiei eliberate prin descomp

45

ATP.Dupa iesirea Na ,K intra in celula,fenoemnul =pompa de Na.

Mecanismul conducerii excitatiei prin nervi Excitarea unei portiuni a celulei nervoase duce la polarizarea locala care consta in patrunderea Na in interiorul membranei si iesirea Cl la supraf..Daca aceasta depolar este suficient de mare pt atinge o val critica conform legii totul sau nimic,este este condusa in mod obligatoriu mai departe i lungul membranei axonului sub forma de potential de act = influx nervos.Intre zona aflata in activitate si zonele din ju care sunt i repaos se formeaza un curent local=curent local Herman.Acesti curenti produc depolarizarea membranei si migrarea ionilor dealungul axonului din aproape in ap k si cum ele s-ar deplasa excitand fiec pct de pe axon. Nervii milelinici conduc influxul nervos cu o viteza mai mare ca si cei mici.Explicatia este ca fibrele milelinice nu conduc influxul nervos in portiunile intrenodale=transmitere saltatorie.Viteza de cond a fluxului depinde de struct milelinica sau amielinica Clasificarea celulelor nervoase dupa cond impulsurilor. 1)fibrele de cat I A sunt fibre mielinice cu grosime de 122 microni si viteza de conduce 120 m/s.Aceasta cat are urm subgrupe : fibre A alfa care subt fibre motorii din coarne anterioare al maduvei.Neuronii A alfa-fibre sesitive exteroceptive.Neuronii beta fibrea aferente care se indreapta spre fusuril neuromusculare.Neuronii delta-fibre nervoase ce conduc sensi dureroasa. 46

2) fibre II B fibre mai subtiri preganglionare-mielinice vegetative.Vitez 3-15 m/s. 3)fibre III C fibre post ganglio vegetative amielinice ce conduc f lent influxul nervos

Transmiterea excitatior la nivelul sinapsei Sinapsa=leg 2 neuroni Axonii neuronilor se ramifica si prin butonii sinaptici,vin in contact cu neuronul vecin sau prin placa motorie cu fibele musculare.dupa locul unde are loc in acest contact sinapsele se clasifica in 1)sinapse axo-somatice- axonul vine in cont cu corpul neuronal 2)sinapse axo-dendritice axonu ->dendritele neuronului postsinaptic 3)sinapse axonale const axon xu axon

Fiziologia SNC

Fiziologia maduvei spinarii 2 Functii Reflexa si Conducere Fctia reflexa se realizeaza prin actul reflex= mecanismul fiziologic de transm a excitatie de la periferie catre 47

centrii nervosi si de aici la orgnele eectuoare sub forma de comenzi. Arcul reflex= calea anatomica pe care o urm actul reflex. Actul reflex are 5 segmente: receptor ,calea aferenta ,centru,calea eferenta si organul efecturo

Fiziologie C 11 Particularitatile conducerii excitatiei prin centrii nervosi Intarzierea stimulului la nivelul sinapsei. Apare dat timpului necesar eliberarii mediatorilor chimici si fixarii lor pe locurile active. Conducerea in sens unic a excitatiei. Este de la membrana presinaptica spre membrana postsinaptica. Sumatia stimulilor. Nr de stimuli ce actioneaza; cu cat sunt mai multi stimuli cu atat impulsul e mai puternic. Sensibilitatea mare a neuronului la oboseala, anoxie si anestezie. Particularitatile conexiunii neuronilor in centrul nervos -se bazeaza pe urm principii P divergentei->axonul unui neuron care ajunge la SNC se ramnifica si vine in contact cu un nr mare de neuroni post sinaptici din acelasi centru. P convergentei ->un neuron postsinaptic primeste la randul sau impulsuri de la mai multi neuroni presinaptici. Din combinatia p divergentei cu p convergentei =>p fractionarii. 48

P fractionarii -> apare un fenomen= ocluzie si care spune ca stimularea simultana maximala a 2 neur dif care converg in acelasi centru nervos din maduva provoaca un raspuns mai mic in muschi decat excitarea lor excesiva. P inervatiei reciproce ->contractie musc flexori ai unui membru este insotita de relaxarea activa a musc extensori. Simultan la membrul opus, musc flexori vor fi relaxati iar extensorii se vor contracta. Legile iradierii reflexelor medulare L localizarii-> o excitatie slaba provoaca un raspuns strict localizat L unilateralitatii -> o excitatie mai intensa provoaca raspunsul la niv unui segment L simetriei -> o excitatie mai puternica duce la contractia membrului simetric heterolateral L iradierii -> excitatia intensa duce la un raspuns la distanta L generalizarii -> o excitatie f puternica se obt o contractie a tuturor musc L coordonarii->aplicarea unui excitant provoaca aceleasi miscari dar coordonate Reflexele maduvei spinarii Activitatea reflexa a maduvei duce la reactii de aparare, de mentinere a pozitiei pt asigurarea locomotiei sau de dirijare a functiei vegetative

49

A.a. Reflexe somatice= reflexe scurte, de reflexie, miotactice sau osteotendinoase, de extensie incrucisata si cutanate. b. Reflexe somatice lungi=sunt ritmice(rflexe de pasire sau scarpinare) intersegmentare,

B. Reflexe vegetative-> de mictiuni, sexuale, vasomotorii, de defecatie. Reflexele medulare somatice scurte -r de flexie= r elementar de aparare si duce la retragerea membrului din fata unui agent nociv. - r miotactic sau osteotendinos este declansat de intinderea fusurilor nusenlare si ale corpuscurilor golgi din muschi si tendoanele extensorilor. Realizeaza mentinerea neschimbata a lungimii musc si pastrarea pozitiei membrului. -R bineunoral este declansat de refle antigravitationale -R de extensie incrucisata consta in contractia extensorilor unui membru este declansata de contractia flexorilor membrului opus. Asigura mentinerea pozitiei verticale a corpului in urma flectarii unuia dintre membre. -R cutanate= excitarea superficiala a pielii dintr-un anumit teritoriu, cele mai imp abdominale si plantar. R vegetative -r de mictiune(golirea vezicii urinare)- receptorii sunt proprioreceptori care se gasesc in peretii vezicii urinare. Sunt excitati at cand presiunea in vezica urinara creste. Aferentele proprioreceptive sunt reprezentate de nervul pelvian si nervul hipogastric, info ajunge in maduva la niv S1-S3, L2-L4. Aferentele apartin tot nervului pelvian care conduc comanda spre vezica urinara respectiv contractia musculaturii peretilor vezicii si relaxarea sfincterului neted. 50

-r vaso-motorii->r vasoconstictuare la care centrii se gasesc in regiunea dorso-lombara sau r vasodilatatoare la care centrii se gasesc in reg sacrata a maduvei. Functia de conducere a maduvei spinarii Se realizeaza legat dintre periferie et superior a SNC. Caile ascendente si descendente Caile ascendente realizeaza legat dintre receptorii de la periferie si centrii nervosi superiori din SNC. Transmit sensibilitatea tactila, termica, dureroasa, proprioreceptiva si interoreceptiva. Sensibilitatea tactila(atingere usoara si simtul presiunii); punctul de plecare sunt receptorii cutanati care sunt receptorii Merkel, Meisner, Pacini. Axonii acestor neuroni ajung in ganglionii spinali unde fac sinapsa cu primul neuron= preganglionar. Axonul acestui neuron patrunde in maduva in cornul posterior al subst cenusii a maduvei. Sensibilitatea termica si dureroasa- punctul de plecare= receptorul Ruffini(senzatia de cald) si Krause (rece). Primul neuron este in ganglionul spinal. Sensibilitatea proprioreceptiva constienta-punctul de plecare sunt proprioreceptorii de la niv fusurilor circulare aparatului golgi si corpuscurilor. Sensibilitatea proprioreceptiva inconstienta- receptorii se gasesc ;a niv aparatului golgi din tendoane si aponevroze. Primul neuron din ganglionul spinal face sinapsa cu al doilea neuron din coarnele spinale ale maduvei, de aici isi continua drumul direct din fasciculul spino cerebelos central, incrucisat sau ventral care se termina tot in cerebel. Sensibilitatea interoreceptiva urmeaza calea spinotalamica posterioara si pe cea reticulara din subst cenusie 51

perieristerinara. Caile conduc sensibilitatea viscerala in 2 sisteme piramidal si extrapiramidal.

Fiziologie C12

Caile descendente Caile piramidale=corticospinale.pornesc din cortex din l.frontal.Au yraseu descendet prin trunchiul cerebral si ajung la motoneuronii medulari dupa incrutisare la nielul mauvei=>fasciculul piramidal direct situat in coarnele anterioare ale maduvei ,iar alte fascicule dupa ce se incru in bulb =>fasc pira midalincru in cordoanele laterale ale maduvei.O parte din fibrele acestui tract se opresc in trunchiul cerebral formand faciculul corticobulbar care merge la centrii motori ai nervilor cranieni.Impulsurile conduse prin caile piramidale initaza miscari fine involuntare. Caile extrapiramidale Unele au neuronii de origine in reg diferite ale coartei cerebrale iar axonii fac sinapsa in nucleii bazali ale caror fibre formeaza o parte din sistemul motor extrapiramidal.Sist are trseu piramidal prin fascilule tecto si rebro spinali si regeleaza si controleaza miscarile automate asociate cu mersul,vorbirea,scrisul etc.

52

Fiziologia sistemului nervos vegetativ Are 2 portiuni simpatica sau toraco-lombara, si parasimpatica sau cranio-sacrata Portiunea simpatica.Corpii celulari ai neuronilor preganglonari se gasesc in substanta cenusie a segmentelor spinale T1L2 sau L3.Axonii ies din radacinile anterioare coresp si patrund in nervul spinal unde se despart in calea ramurii comunicante albe pt a ajunge ;la ganglionii simpatici paravertebrali.Acest lant cuprinde cate un ganglion pt fiecare nerv segmentar cu exceptia regiunii cervivale unde ganglionii individuali se unesc=>2 sau 3 ganglioni (cervical superior,mij si inf). Ganglionul cervical superior form inervatia simpatica postganglionara a capului ;inf fuzioneaza primul gang taracic si da nastere gang stelat;ceilalti ganglioni toracici sacrati si lombari sunt mici si dispusi in mod variabil si segmentari.La intrarea in lantul ganglionar ,fibra gang poate lua urmatoarele traiecte: 1)poate trece in sus sau jos dealungul lantului pt a stabili leg simpatice cu neuronii postgang din ganglionii seg situate sup sau inf. 2)fibre pre gang pot trece fara intrerupere prin lant in nervii splahnici pt atinge canglionu celiac sau alti gang situati in plexul simpatic paravertebral care inerveaza artera aorta la nivel abdominal si ramurile ei pana la arterele ilialce.Gang abdominali trimit fibre la muschii netezi la vasele sangv ale viscerelor. Portiune parasimpatica sis are originea in neuronii preganglionari situati in nucleii trunchiului cerebral ai nervilor cranieni 3-7-9-10.Axonii lor se indreapta spre neuronii post ganglionari ai ganglionilor din interiorul org toracice si abdominale.Portiunea para simpatica sacrtata isi are originea in seg sacrale spinale 3-4 si uneori 25.axonii formeaza nervii pelvieni care vin in contact cu 53

neuronii pot ganglio care inerveaza organele gnitale si efectorii vegetativi ai cavitatii pelviene.Ganglionii parasimpatici care contin neuroni post ganglio se gsesc langa oraganele inervate.Principiile generale ale reglarii vegetative;activitatea mecanica si electrica se mentine mult timp dupa incetarea impulsurilor.Acest fapt => nervul isi exercita activitatea prin eliberarea unui mediator chimic,acesta continua sa act si dupa inecetarea stimulului,astfel fibrele nerv vegetative au fost impartite in 2 cat: 1)colinergice in care nervii elibereaza un mediator chimic semanator acetilcolinei.Acetilcolina injectata in sange are efect parasimpaticomimetic.Fibrele colinergice=post si preganglionare parasimpatice 2)adrenergice=firbre postganglio-simpa.Ele secreta adre si noradre.Principiul sist nerv vegetativ se bazeza pe legea inervarii care a fost formata Dale si spune ca daca o formatiune nerv vegetativa care secreta o anumita subst mediatoare ,in mod obligatoriu terminatiunea ei secreta aceiasi substanta.Cand unui organ efectuaor vegetativ este denervat el devine treptat mai sesibil laagentii chimici=hipersesibilitate de denervatie. Fiziologia scoartei cerebrale Are 2 portiuni paleo cortexul si neocortexul Paleo cortexul este in legatura cu simtul mirosului=rinencefal.Are legatura si cu activitatea vegetativa=creier visceral sau sistem limdic.Coordoneaza unele miscari grosiere ,reajusteza postura generala si are o activitate motoriealimentara.Adapteza ingerarea alimentelor la conditilor de mediu 54

Neocortexul este portiunea cea mai noua a cortexului si este superior organelor=>coordoneaza si dirijeaza act celorlalte form nervoase si a aorganismului in anasamblu. Act neocor: 1)localizarea funct la nivelul scoartei 2)act reflexa a scoartei 3)dinamica proceselor corticale 1) localizarea funtc la nivelul scoartei- dpv funct neocortexul se imparte in neocortex receptor somatic ,efectuor somatic,de asociatie,vegetativ. Neocort receptor somatic este localizat in circumvolutia parietala ascendenta ,campurile 3 ,1,2 dupa Brodman.In aceasta zona exista o somatopie precisa (fiecare punct de pe piele are corespondetul sau de pe scoarta).Reprezentarea pe scoarta ar fi ca un om in miniatura mult deformat cu picioarele in sus dar cu fata privind normal= homunculu sensitiv.Pe aceasta zona se proiecteaza sensibilitatea senzioreeceptiva (cald,tactil,presiune) si sensi proprioceptiva.Prin aceasta scoarta este informata asupra unui segment corporal.Zona sensitiva cea mai mare.Alte zone:aria vizuala se gaseste in lobul occipital ariile 17 princi si 18 secund si Aici se form imaginea iar in aria 19 este coordonata miscarea globului ocular .Aria olfactiva se proiecteaza la nivelul paleocortexului si este legat de simtul mirosului.Aria auditiva in lobul temporal in campurile 41 42.Aria gustativa in lobul temporal 43. Neocortexul efectuor somatic cuprinde proiectia caii piramidale si extrapira.Calea piramid porneste din scoarta de la nivelul circum frontale zona 4.La nivelul acstei zone exista o somatopie motorie=homunculus motor.Reprez cortical depinde de complex si finetea miscarilor executate de muschii resprectivi.calea 55

piramidala este form din fibre mielinizate groase care comanda muschilor scheletici.Ea este in legatura cu activitatea motorie luntara si precisa.Calea extrapiramid este formata din sist extrapiramidal de origine coticala si subcorticala.Este in legatura cu miscarile ample,globale,neprecise ,posturale,de mentinere si rearanjare a pozitie corpului.Pleaca din mai multe zone de pe scoarta din campurile 1,2,3,4 lobul front si lobul occipital 19. Neocortexul de asociatie face leg intre div zone corticale,aceste zone sunt:lobul prefrontal,lob temporal si regiunea parieto-temporo-occipital. Lobul prefrontal are rol in regalrea comportamentului si asigura caracterul perso omului.regiunea parietotemporo-occipitala realizeaza sinapsa cu neuronul. Neocortexul vegetativ cuprinde zone in legatura cu regalrea fina a functilor organelo de reglare interna.Neocortexul vegetativ pe scoarta se proiect in zona,campurile 3,1 si 2 Fiziologie LP Elementele figurate ale sangelui Globulele rosii=hematii sau eritrocite-44% Globulele albe=leucocite Placutele sanguine=trombocite Hematopoeza= procesul de formare a elem. Figurate si incepe in ziua 14-18 a vietii intrauterine. Hematiile Se formeaza in maduva spinarii osoasa. In sangele circulant se gasesc ca si celule anucleate sau lipsite de nucleu. La 56

microscop au forma de disc biconcav, este un atuu pt ca maresc suprafata de contact. Culoarea hematiilor este rosie- verzuie, fiind data de hemoglobina. In conditii patologice pot sa apara modificari de culoare , hipercromie sau hipocromie, de dimensiuni: macro si microcitoza, si de forma. Toate modificarile sunt colerate cu cantitatea de hemoglobina din hematii. Hematia este delimitate de o membrana semipermeabila, este selective. Membrana este permeabila pt: apa, O2, H, glucoza si uree si impermeabila pt: proteine si unii ioni poz( ex. Ca, Mg, K, Na). In citoplasma se gaseste corpul cellular al hematiei cae are aspect spongios si care are in compozitie proteine, (altele decat hemoglobina,) hemoglobina fosfolipide, cholesterol, apa, si potasiu. Hematiile tinere =reticulocite, au nucleu si sunt mari consumatoare de o2, durata lor de viata este de 1-3 zile. Hematiile adulte au durata de viata pana la 120 zile. Nr normal este de 5 mil/mm3 la barbate si 4-4,5 mil/mm3 la femei. Cresterea nr de hematii sub 3 mil= boala anemie. Elementul cel mai important din hematite este hemoglobina(=este o cromoproteina, formata dintr-o proteina simpla=globina si un grup proteic=hem). Pe hem se gasesc atomi de Fe bivalenti, de ei se leaga o2. Principalul rol al hemoglobinei este de transport al gazelor respiratorii o2 si Co2. Legatura intre hemoglobina si o2 este labila= oxigenare, iar compusul care rezulta =oxihemoglobina, astfel se transporta de o2 de la alveolele pulmonare prin sange la tesuturi. Aceiasi legatura labila se formeaza intre hemoglobina si Co2 ce rezulta carbominohemoglobina. Sub actiunea unor subst puternic oxidante( permanganate de potasiu, clorati, nitrite, fe bivalent) se transforma in fe trivalent, iar hemoglobina devine methemoglobina si 57

capata culoare bruna. In combinatie cu monoxidul de C, hemoglobina formeaza un compus stabil, toxic pt organism= carboxihemoglobina. Determinarea hemoglobinei se face prin 3 metode -clorimetrica= metoda Sahli -gazometrica -spectofotometrica Val normala a hemoglobinei este de 16g% barbate si 14g% femei. Hemoglobina scade in anemii si in cele severe pot ajunge si pana la 3 g% si creste in poliglobina pana la 25g%. Hemoglobina este crescuta la nou-nascuti, prin hemoconcentratie din cauza deshidratarii la nastere. Variatii ale cant de hemoglobina -In fc de sederea la altitudine -in timpul alimentatiei -in fc de anotimp, are variatii minime in ianuarie si max in sept, oct. - in effort fizic din cauza deshidratarii. Hematocritul= proprietate fizica a hematiei si reprez procentul din vol sanguine total format numai in hematii, sau raportul dintre hematii si plasma. Val normala la M 44-46% si F 41-43%. Variatii fiziologice -la trecerea din culcat in ortostatism, hematocritul creste cu 3,5% pt ca creste presiunea hidrostatica in partea inferioara a corpului, rezulta apa fuge in interstitii -la nou-nascuti -in effort fizic si altitudine Variatii patologice -in anemii este scazut -in soc este crescut

58

\viteza de sedimentare a hematiilor vsh= stabilitatea de suspensie a hematiilor, aparatuhemosedimetru Westergreen si se citeste la 1 h si la 2 h. Vsh este crescut in boli infectioase si in anemii , scade in effort si altitudine, patologic in soc si alergii.

Globulele albe= leucocitele Sunt cele mai mari care au nucleu. In citoplasma au numerosi fermenti, datorita acestora au activitate metabolica intense. Au rol in apararea organismului de microbe, virusi, proteine straine, secreta cu usurinta in lichidul interstitial, linfa si lichidul cefalorechidian. Val normala-4000-8000mm3/sange. Val peste 10000=leucocitoze si sub 4000=leucopenii. Variatii fiziologice Nr leucocitelor creste in effort fizic, dupa alimentatie, in primele 4-5 zile de viata=leucocitoza fiziologica. Cresc in emotii rezultand adrenalina si in prima etapa a digestiei. Variatii patologice Nr leucocitelor etse crescut cand in organism patrund proteine strain ex in leziuni. In eliberarea de proteine rezultate din distrugerea tesuturilor prosprii sau eliberate de agentii microbieni, ex in traumatisme si in infarct. In infectii si in leucemie, cresc leucocitele, sunt scazute in insuficienta maduvei osoase( radiatii). Forma leucocitelor permite clasificarea lor in 2 grupe mari: -granulacite: neutrofile, bazafile, eozinofile -mononucleare: monocite, limfocite. Neutrofilele=60-65% din totalitatea leucocitelor. Sunt cellule care au nucleu poliglobat. In citoplasma au 59

numeroase granulatii si au rol in distrugerea microbilor datorita mobilitatii lor si a enzimelor numeroase pe care le au. Bazafilele=0,15-0,5%. Au nucleu triglobat, sub forma de trifoi. In citoplasma au granulatii care contin enzime proteolitice si histamina. Cresterea lor este rara, doar in unele infectii, in varicela, in mononucleoza infectioasa. Eozinofilele=1-3%. Au un nucleu biglobat. Contin granulatii cu rol in distrugerea viermilor intestinali. o cantitate mare de Co2 se gaseste la nivelul mucoasei intestinale si a plamanilor. Au rol in detoxifierea organismului de proteinele straine. Nr lor creste in boli alergice si parazitare. Monocitele=4-8%. Au un nucleu mare, situate central, au rolul de a ingloba microbii, virusii, resturile celulare si celulele tumorale asupra carora au act limfocitele. Se formeaza in maduva rosie osoasa si dupa cateva ore de la lansarea in circulatie patrund in tesuturi si se transforma in macrophage. Macrofagele ingera orice particular straina patrunsa in organism. Au durata de viata intre 24 luni. Nr monocitelor este crescut in infectii cu virusi, in tuberculoza, endocardita bacteriana, melanie,se transmite prin tantari si intoxicatii. Limfocitele=25-35%, au nucleu mare cu aspect granulat neregulat. Se gasesc in toate tesuturile cu exceptie sist nerv central. Se formeaza in tesuturile limfoide puternice , respective ganglionii limfatici, splina, amygdale, placile lui Peyer, de la nivelul intestinului subtire. 60

La om limfocitele au o durata de viata lunga, 530 zile, confera o memorie imunologica. Sunt de mai multe tipuri: limfocite B,T,K- cele mai agresive=killer. Ele sunt cunoscute in boli infectioase coronice :TBC, sifilis, si dupa transplant de organe.

Trombocitele Sunt cellule mici, diametru 3 microni si grosime de 1 micron. Au forma de disc biconvex, nu au nucleu si in contact cu suprafete umede iau forme bizare. Au structura spongioasacu numeroase prelungiri ale membranei, care strabat citolasma si formeaza un system canalicular cu rol de a mari suprafata de contact. In citoplasma au granulatii care contin ATP, ADP,noradrenalina si serofomina. Durata de viata este de 8-10 zile. Prin . Lor se elibereaza factorii placentari cu rol in hemostaza si coagulare. Intervin I mentinerea integritatii vaselor sanguine. Adera la sugoase. In hemoragii adera la vasul leza si formeaza dopul placentar care opreste hemoragia. Val normala 150000-400000 mm3/sange. Cresterea nr peste 400000=trombocitoza si apare dupa hemoragii, traumatisme si splenctomie. Scaderea sub 100000= trombocitopemie si duce la hmoragii spontane si vanatai.

Grupele sanguine Hematiile contin in membrane lor niste subst care au proprietati antigenice. Prin antigen se intelege orice 61

subst care injectata la alta specie duce l formarea de anticorpi. Pt ca anticorpii care se sintetizeaza impotriva antigenilor reitrocitari prod aglutinare,acestia au fost numiti aglutinogeni. Aglutinarea=strangerea in gramezi a hematiilor si distrugerea lor(hemoliza). S-a descoperit 2 aglutinogeni care au fost notati cu A si B. Dupa prezenta acestor antigeni in membrana, oamenii au fost clasificati in mai multe grupe sanguine. Gr0 nu are aglutinogeni A,B ; gr A are aglutinogenul A, grB are aglutinogenul B, gr AB are aglutinogenul AB. In plasma unor personae se gasesc in mod normal anticorpi fata de antigenii altor personae rezultand anticorpii antiaglutinogeni A= anticorpi alfa iar cei antiaglutinogeni B=anticorpi beta. Pt ca acesti anticorpi produc agutinare= aglutinine. Aglutinine in plasma, antigeni in membrane. Atunci cand aglutininele intalnesc aglutinogenii omologi se produc aglutinarea, astfel in sangele aceleiasi personae nu pot exista combinatii de genul A+alfa, B+beta, s-ar distruge hematiile Gr0 are alfa si beta, A are beta, B are alfa, AB nu are. Aglutininele se formeaza in luna 3 vietii intrauterine. Ele se gasec in toate tesuturile organismului cu exceptia cristalinului si corpului vitros. Gr sanguine se transmit ereditar, nu se modifica toata viata. Determinarea gr sanguine Se poate face prin 2 metode- Beth-Vincent in care se determina aglutinogenii cu ajutorul unor hemoteste la care se cunosc aglutininele si Simonin in care se determina aglutininele cu ajutorul serurilor care au aglutinogenii cunoscuti. 62

Hemotestul reprezinta serul provenit de la o persoana la care se cunoaste gr sang rezulta hemotestul 0 vine de la o persoana cu gr sang 0, A de la A, B de la B. Importanta lor este in transfuziile de sange care se fac dupa o hemoragie grava. Pt ca gr 0 nu are aglutinogeni, sangele ei nu poate aglutina nicio alta gr rezulta persoanele din gr 0= donatori universali, iar gr AB nu are aglutinine si sangele ei nu poate fi aglutinat de nicio alta gr rezulta AB= primitori universali.

Factorul RH S-au obs ca at cand sangele maimutei macacus rhesus este injectat la iepure/cobia in plasma lor se form o aglutinina care aglutineaza hematiile maimutei dar si ale omului .Datorita acestei asemanari,aglutinogenul acesta a primit denumirea de factor rhesus=RH.Membrana hemtiilor mai contine si alti aglutinogeni dintre care cel mai important e aglutinogenul RH.In opozitie cu sist gr sang aglutinina anti-RH nu se gaseste in mod normal in plasma oamenilor.Ea se form in 2 situatii: 1)in transufuzii repetate de sange cu sange RH+ la pers care au RH2)in cazul mamei care are RH- si fatul care are RH+ provenit de la tata cu RH+;la prima sarcina in sangele mamei se form aglutinina antiRH;la urm sarcini in aceeasi situatie aglutinina anti RH din sangele mamei trece la fat prin cordonul ombilical si se produce o bola grava = anemie hemolitica 63

Pers care au factor RH = RH+(85%) Pers care nu au =RH-(15%)

Circulatia arteriala Pulsul arterial=expansiunile ritmice ale peretilor arteriali provocate de trecerea undei sangv rezultata din activitatea ritmica a inimii.Fiecare expansiune a peretilo arteriali coresp presiunii arteriale sistolice => pulsul=fenome generat de sistola VS.El apare datorita propagarii undei de presiune prin coloana de sange,prin toate ramurile arterei aorte.Viteza de propagare a undei de presiune este de 10x mai mare decat viteza de circulatie a sangelui.Pulsul este un semn palplatoric care se defineste prin senzatia de ridicare coborare obtinuta prin asezarea pulpei degetelor deasupra undei artere de calibru mij asezata in plan superficial.Planul de dedesubt trebuie sa fie dur.Cel mai frecvent se masoara la nivelul arterei radiale,acesta se palpeaza in santul pulsului situate in treimea infero-laterala a antebratului si care este limitat de tendoanele muschilor brahio-radiali si flexor-radial al corpului.Examenul complet al pulsului presupune palparea acestuia si la alte artere superficiale: 1)carotida comuna->se palpeza pe marginea mediala a muschiului sternocleidomastoidian 2)asrtera temporala->anterior de insertia pavilionului urechii 3)subcalviculara->indexul apasat in jos deasupra mij claviculei 4)umerala/brahiala->se palpeaza in treimea 64

inferiorar a bratului pe marginea mediala a muschiului biceps-brahial 5)femurala->in triunghiul lui scarpa la mij ligamentului inghinal 6)oplitee->in spatele genunchiului in mij axului lung 7)tibiala posterioara->inapoia maleolei mediale 8)dorsala a piciorului=pediaosa->in lateral de tendonul muschiului extensor lung al halucelui Proppietatiile pulsului 1)frecventa=se determ prin numararea tuturor undelor pulsatite dintr-un minut sau din 10 secx6 sau 15x4.Frecventa in repaos este intre 6080/min,>90min=tahicardie,<60=brahicardie. 2)ritmicitatea=succesiune regulate a undelor pulsatile.Caracteristic pulsului normal;cand este neregulat=>aritmiile cardiace 3)amplitudinea =inaltimea undelor pulsatile.Depinde de vol sangv systolic.Un puls normal=puls amplu,ritmic si bine batut.Pulsusl se poate inreg cu sfigmograf,iar graficul=sfigmograma.

Tensiunea sau presiunea arteriala Este presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali,se masoara in mm Hg.Factorii care mentin tensiunea sangv sunt forta de contractie a 65

miocardului,debitu sangv circulator.elasticitatea peretilor arteriali,vascozitatea sangelui si resist perifirica Se masoara 3 tensiuni: 1)arteriala maxima sau sistolica 2)arteriala minima sau diastolica 3)arteriala diferentiata T.Art max este cea ma mare valoare a prs sangv dintr-un ciclu acardiac.Ea depinde de vol sangv ,forta si viteza de ejectie a sangelui din vs si de elasticitatea peretilor arterei aorte. T.Art min este cea mai mica val a presiunii sangelui dintrun ciclu cardiac.Depinde de vascozitatea sangelui ,rezistenyta periferica care estea data de tonusul arteriorelor si de starea functionala a valvulelor semilunare a arterei aorte. T.Art diferentiala este diferenta dintre tens art max si cea min. Valori normale: maxima -120 140mmHg minima -60 90 mmHg diferentiala intre 60 si 90mmHg Metode de masurare a tens art 3 metode indirecte 1 palpatorie 2-auscultatorie sfigmanomentru Riva-Roci(tensiometru) 3oscilometrica cu oscilometru Pachou Principiul masurarii tensiunii consta in comprimarea arterei brahiale cu aj unui dispozitiv elastic si determinarea momentului in care presiune aerului din planseta este = presiunea sangelui din artera.Atunci cand cele 2 presiuni sunt = apar primele vibratii ale acului manometrului iar in stetoscop se aude prima bataie = cea maxima.Urmeaz 66

mai multe bataie = diferentiale iar cand nu se mai exercita presiune asupra arterei se aude ultima bataiea = minima.Masurarea se face la mabele maini in clinostatism sezand sau in ortostatism de mai mult ori la interval de mai multe minute.In mod normal nu exista diferente semninficative intre valoarea tensiunii tens art la cele 2 brate.Se aseaza manseta tensiometrului pe brat deapupra plicii cotului.Stetoscopul se aseaza in dreptul zonei de proiectie a arterei brahiale.Se inchide pompa si se introduce aer in masneta pana se ajunge la val de 160.Se desface usor surubul pompei si acul manomentrului incepe sa coboare. Variatia tens art in functie de varsta la nou nascut 60/30mmHg,dupa 50 ani val t max creste cu 10mmHg la fiecare 10 ani. - in functie de sex la B > F - in functie de pozitie corporala in culcat sau sezand < ortostatism - in functie de cond meteo (pres atm)- in efort fizic(intensitatea efortului) ex un effort scurt dar de intensitate max duce la cresterea T max pana la 220 dar cea minima ramane la val normala

Zgomotele cardiace -fenomene mecanice care se desfasoara in timpul ciclului cardiac.Pot fi auzite daca se aplica urechea pe torace sau cu ajutorul stetoscopului.Se pot inreg iar graficul = fenocardiograma. Cauzele care determina zgomotele cardiace sunt: - vibratia valvulelor cardiace imediat dupa inchidere 67

-vibratia sangelui adiacent _vibratia peretilor cardiaci _vibratia peretilor arteriali Clasic se aud 2 zgomote: 1)sistolic,dureza 0,10-0,16 sec .Zgomot de tonalitate joasa care apare la inceputul sistolei ventriculare.Factorii care intervin in producerea zg 1 sunt contractia brusca,izometrica a vs care determina vibratia sangelui si valvulelor atrioventriculare,inchiderea valvatr. ,semilunare a arterelor aorta-pulmonara ,vibratiile cauzata de turbulenta sangelui care se scurge rapid prin aorta ascendetnta si artera pulmonara.Accentuarea intesitatii zg se prod in timpul efortului si imediat dupa effort pt ca ,creste fosrta de contractie a miocardului.Scaderea intensitaii zg 1 apare in insuficienta moicardica 2- zg diastolic dureza 0,08-0,11.Durata mai mica si o tonalitate mai inalta .Este produsa de vibratia si inchiderea valvuleleor semilunare ale arterelor aorta si pulmonara,vibratia sangelui si a peretilor celor 2 artere. Intre zg 1 si 2 exista o pauza mica si intre zg 2 si 1 pauza mare. Zg 3 = zg ventricular = zg care apre in diastola, se aude mai bine la effort sau in pozitie orizontala.se datoreaza trecerii rapide a sangelui din atrii in ventriculi ca urmare a vibratiei valvulelor atrio-ventriculare si a peretilor ventriculari.Se aude la copii si tinerii la care peretele toracic nu este atat de bine dezvoltat si deasemenea plamanii nu se interpun intre inima si peretele toracic.Este fiziologic sin u persista mult. Zg 4= zg atrial=>zg care apare in conditii patologice,in hipertrofia atriala.El nus e aude ci se poate inreg fenocardiogarfic.Este sincron cu sistola atriala.In conditii 68

patologice,zg cardiace sunt inlocuite de sufluri.Suflurile apara prin inlocuirea curgerii liniare cu curgerea turbulenta.Cauza este trecerea sangelui prin oricicii ingustate (leziuni al valvulelor din rheumatism,arteroscleroza si sifilis) si cresterea vitezei de circulatie a sangelui. Ascultarea zg: -zg 1 se asculta in spatial 5 intercostal stang pe linie medio-claviculara,imediat sub mameleon.Aici este zona de proiectie a varfului inimii.Si in spatiu 4 intrecostal stang,imediat lanaga stern unde se proiecteza valvula tricospida. -zg 2 in spatiul 2 intercostal stang imediat langa stern(proiectia valvulei semilunare a arterei pulm) si spatiul 2 intercostal drept lanaga stern(proaiectia valvulei semilun a arterei aorte)

Electrocardiograma EKG sau ECG =inregistrarea activitatii electrice a inimii. Se inscrie pe o banda de hartie milimetrica care ruleaza si da o inregistrare permanenta a activitatii inimii. Inregistreaza impulsurile electrice care declanseaza contractia cardiaca. Impulsurile electrice reprez diverse etape ale stimularii cardiace. Cand miocardul este stimulat electric se contracta. Celulele cardiace sunt incarcate/polarizate (int este negat, ext este poz). Cand sunt stimulate electric se depolarizeaza si se contracta, int celulei miocardice, care este negat devine poz cand celulele sunt stimulate pt a se contracta. Stimularea electrica a celulelor musculare specializate= depolarizare, determina contractia celulelor.Depolarizarea poate fi onsiderata ca 69

progresiune a unei sarcini positive in interiorul celulelor.Prin depolarizare interiorul celulei devine + iar prin repolarizare redevine negative.Repolarizarea este un fenomen strict electric,inima este in repaos in timpul desfasurarii.Cand imp electric traverseaza inima ,poate fi captat cu aj detectorilor externi cutanati si inregistrat.Detectorii externi cut sunt electrozii.Cand unda + de depolarizare progreseaza spre un electron pozitiv plasat ,pe piele pe EKG se inreg o unde de deflexiune +.Nodulul sinusal este la originea impulsului electric care se propaga ca o unda stimuland cele 2 atrii.Este situate pe peretele extern al atriului drept intre cele 2 cave, superioare si inferioare.Stimulul electric se propaga concentric de la nodulul sinusal in toate directiile.Pe EKG determina aparitia undei P.Unda P implica depolarizarea atriilor urmata de contractie.Imp ajunge la nodulul atrioventricular.Acolo exista o pauza care este necesara pt deschiderea valvulelor atrioventricular si patrunderea sangelui in ventricul.Pe EKG, pauza este reprezentata de o linie izoelectrica.Din nodulul atrioventricular ,impulsul continua prin fasciculul Hiss.Pe EKG depolarizarea este reprezentata prin complexul QRS.Repolarizarea reventriculara reprezentata de unda T.Ciclul cardiac ste reprz electric de undele P ,QRS si T care se repeat la nesfarsit iar mecanic reprezinta sistola atriala ,sistola ventriculara si diastolele. P 0,06 0,11 sec ->depolarizarea atriilor si precede sistola atriala Intervalul P Q 0,10 0,20 sec->timpul necesar impulsului pt a ajunge de la nodulul sinusal la cel atrioventricular. 70

Daca intervalul PQ este mai mare de 0,20 sec indica tulburari de conducre atrioventriculara Complexul QRS 0,06 0,13 se -> arata contractia ventriculelor -> Q unde de depresiune negative,indeca depolarizarea septului interventricular; R -> unde de depresiune pozitiva sic ea mai mare din traseu,contractie ventriculara; S unda de depresiune negative,indica contractia ventri drept mai rapid cu 0,02 sec decat in VS. Intervalul ST 0,10 sec.Coincide cu repolarizarea ventriculara. Unda T 0,12 0,20 sec are o latura brusca ascendenta apoi descententa si apare la sf sistolei ventriculare. Segmentul TP 0,45 sisi corepunde diastolei generale=relaxare. EKG tulburari de rit ,conducere si forta contractiei.Ritmul normal al inimii este ritmul sinusal=> impulsul care genereaza depolarizarea miocardului si apoi contractia lui porneste din nodulul sinusal. Modificari: Tahicardia=accelerarea ritmului cardiac(mai multe batai/min).Pe EKG se scurteaza intervalul TP. Brahicardia=rarirea frecventei cardiace.Pe EKG =>marirea intervalului TP. Aritmia respiratorie=cresterea frecventei cardiace in respiratie si rarirea ei in expiratie.Apare la copii datorita maturizarii incomplete a legaturii de asociatie care se stabilesc intre centrul repirator si cei cardiaci. Extrasistola=excitarea noduluilui sinusal in diastaola.Pe EKG dupa unda T apare un nou complex care incepe cu unda P de o pauza compensatorie.Apare in oboseala,supraantrenament,infectie elimentara,exces de tutun si alcool. 71

Electrocardiograma la sportivi

Arata starea inimii si gradul de antrenament.Caracteristicile sunt hipertrofia ventriculara stanga si bradicardia sinusala. Debitul cardiac = frecventa cardiacaXvolumul systolic. Bradicardia sinusala apare datorita unei hipervagotonii(creste tonusul nervului vag) si scade frecvanta cardiaca.Pe EKG brahicardia sinusala se exprima prin prelungirea intervalului PR si TP si unda P este aplatizata.Hipertrofia Vs pe EKG se vizulalizeaza prin cresterea inaltimii complexului QRS.Intervalul St este alungit si o alungire de pana la 0,62 sec indica un grad de antrenament f inalt.Intrevalul St poate sa fie supradenivelat oblic si ascendant.La sportivii care fac efort anaerob cu toracele blocat,box lupta inot,apare P pulmonar. Ekg la sportivii supraantrenati oboseala cronica si refacere insuficienta,factori psihici,conflicte. Modificari: tahicardie sinusala,scurtarea intervalului PQ/PR ,cresterea amplitudinii undei P,complex QRS mai mic ,subdenivelarea intrevalului ST sau aplatizarea unde T.

Explorarea aparatului repirator Masuratorile care se fac urmaresc toracice si indirect a plamanilor. 1 Perimetrul toraci(circumferinta) 72 dezvoltarea cutiei

Se masoara cu banda metrica care se azeaza pe torace dorsal la nivelul unghiului inferior al scapulelor iar anterior sub mameleon la barbate si la nivelul art 4 condrosternale la femei.Se masoara in repaos si in inspiratie si expiratie profunda.Diferenta intre perimetrul toracic in inspiratie si expiratie reprezinta elasticilatea cutiei toracice,la sportive trebuie sa fie de cel putin 8 cm. 2 Diametrul transversal Se masoara cu compasul.Capetele compasului se aseaza in linia axilara ,intalneste coasta cea mai proeminenta.Se moasoara in inspiratie si expiratie profunda. 3 Diametrul anteroposterior Masoara adancimea toracelui.Se masoara cu compasul ,un capat se aseaza la etremitatea distala a sternului iar celalat pe vertrebra coresp astfel incat cele 2 brate ale compasului sa fie in plan orizontal.Diametrul transversal mai mic de 8 cm decat cel anteroposterior

73