BIOCHIMIA SANGELUI

AMG ANUL I 2009-2010

CUPRINS:
I. SANGELE-DESCRIERE -PROPRIETATI ALE SANGELUI: -culoare -densitate - temperatura -vascozitate - COMPONENTELE SANGELUI I.-elemente figurate:eritrocite,leucocite,trombocite. II.-plasma -FUNCTIILE SANGELUI -COMPOZITIA CHIMICA A SANGELUI -ANALIZE HEMATOLOGICE -ANALIZE BIOCHIMICE -ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC AL SANGELUI -IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI

II.-BIOCHIMIA SANGELUI-PREZENTARE IMAGINI III.BIBLIOGRAFIE

SANGELE:

este un tesut lichid compus din celule (globule

rosii, globule albe si trombocite) si o substanta intracelulara lichida (plasma) care, la randul ei, este formata din ser si fibrinogen. transporta oxigenul si diferitele substante nutritive in intreg organismul. reprezinta a treisprezecea parte din greutatea totala a organismului, adica aproximativ 5 litri la o persoana de 65 - 70 de kilograme (din care 2 litri stagnant si 3litri circulant)

 este lichidul rosu, vascos, ce constituie mediu intern si

care circula in artere si in vene sub actiunea pompei cardiace. datorita compozitiei sale complexe si circulatiei sale rapide, sangele iriga toate tesuturile, asigura multiple functii. el permite mai ales prin intermediul retelei de capilare interpuse intre circulatia arteriala si circulatia venoasa, transportul gazelor respiratorii (oxigen si dioxid de carbon), cel al substantelor nutritive (glucide, lipide, protide), cel al elementelor necesare mijloacelor de aparare ale organismului impotriva bacteriilor, parazitilor si virusurilor (anticorpi, eozinofile, limfocite, monocite, polinucleare neutrofile).

 circulatia sangvina este asigurata de

contractiile muschiului cardiac. acesta trimite la fiecare contractie aproximativ jumatate din sange spre plamani, unde dioxidul de carbon este evacuat in aerul expirat atunci cand oxigenul este absorbit de catre globulele rosii. cealalta parte a sangelui este trimisa prin aorta spre diferitele tesuturi, de unde se intoarce prin venele cave.

PROPRIETAILE SANGELUI:

1.Culoarea:
ii este conferita de prezenta pigmentului respirator, a hemoglobinei din hematii. Culoarea hemoglobinei variaza in functie de starea sa chimica. La nivelul arterelor, unde hemoglobina este saturate cu oxigen 100% predominanata oxihemoglobinei determina culoarea rosie aprinsa a sangelui. in teritoriul venos al sangelui, unde saturatia cu oxigen abia atinge 60% din capacitate de fixare a hemoglobinei, cantitate mare de hemoglobina redusa confera culoare rosie inchisa sangelui venos. Diferentele de saturatie in oxigen explica de altfel si diferentele de culoare dintre single din zonele cu circulatie active si single zonelor cu circulatie lenta, cu gradredus de oxigenare

2.Densitatea. - depinde de cantitatea si densitatea substantelor solvate, precum si de numarul de elemente figurate. -valorile normale ale densitatii sangelui total sunt de 1061 la barbate si al femei 1057, fata de 1027 pentru plasma si 1000 pentru apa. -variatii densitatii sangelui pot aparea atit in conditii fiziologice cit si in conditii patologice. -variatii fiziologice apar in cursul ingestiei sau pierderii de lichide. -variatii patologice scaderii ale densitatii sangelui pot aparea in cursul hipoproteinemiilor determinate de reducerea sintezei de proteine la bolnavi hepatici, de pierderi prin filtrul glomerular deteriorat la bolnavii renali, de reducerea aportului alimentar in foamea prelungita. -cresteri ale densitatii sangelui pot aparea prin hiperproteinemie- in cazul mielomului multiplu, prin cresterea numarului de elemente figurate in cazul poliglobuliilor, in deshidratarea de diverse cause(varsaturi, diaree, transpiratii profunde), in hemoconcentrarile din cadrul socului.

3.Temperatura: -variaza in medie intre 37,7 38 C cu un maximum de 40 de grade la nivelul hilului hepatic si un minimum de 36 de grade in plamin si pe scrot. -variatiile de temperatura ale sangelui din zonele profunde spre cele superficiale, reprezinta exteriorizarea fenomenelor de termoreglare, prin care excesul de energie termica produs in tesuturi active este transportat la periferie si cedat mediului exterior in cantitati ce depind de tamperatura ambianta

4.Vascozitate: -si astazi, dintre toate definitiile viscozitatii, cea care exprima cel mai bine fenomenul, ramine cea de Isaac Newton dupa care viscozitatea ar fi lipsa de alunecare intre straturi vecine de fluid. -prin frecarea dintre moleculele diverselor substante din sange, precum si dintre sange si perete, sunt generate de forte de coeziune ce se opun curgerii sangelui. -in felul acesta, rezistenta opusa de sange fortelor ce il propulseaza in patil vascular, este direct proportionala cu viscozitatea. -aceasta relatie face din viscozitatea sangelui una dintre conditiile hidrodinamice de o importanta functionala deosebita.

FUNCTIILE SANGELUI:
1. Functia circulatorie. Prin volumul si

proprietatile sale fizice si chimice, sangele contribuie la mentinerea si reglarea presiunii sangvine. Se stie ca presiunea sangvina depinde de masa sangvina. Hipovolemia de natura hemoragica de exemplu, reduce intoarcerea venoasa si prin aceasta debitul sistolic, fapt care determina scaderi importante ale presiunii arteriale, mergind pina la colaps vascular. Dimpotriva, hipervolemiile, cum ar fi cele din ingestia masiva de apa si saruri, din sarcina, sau hipervolemiile din mielomul multiplu(plasmocitom) aduc dupa sine crestere ale presiunii arteriale

 2. Functia respiratorie. Sangele realizeaza

transportul de gaze de la plamin la tesuturi, asigurind aportul de oxigen necesar desfasurarii normale a proceselor energetice tisulare. La nivelul tisular, cedarea oxigenului este insotita de preluarea de bioxid de carbon rezultat din respiratie si tarnsportarea sa catre zona de eliminare alveolo- capilara. Tarnsportul sangvine al gazelor se realizeaza in forma libera sau fixate, atit in plasma cit si in hematii.

 3. Functia excretorie. Se realizeaza prin faptul ca

sangele este principalul, daca nu chiar unicul tarnsportator al catabolitilor de la nivelul tisular la nivelul de organe excretorii. Prin sange se transporta, spre zonele de eliminare uree, acid uric, amoniac, compusi cetonici, bioxid de carbon, acid lactic etc.- substantele rezultate din metabolism glucidic, lipidic si protidic a caror acumulare la niverlul tisular se insoteste de fenomene toxice.

 4. Functia nutritiva. Sangele reprezinta si

principalul mijloc de legatura intre tesuturi si organelle de absorbtie a principiilor alimentare. Prin sange sunt vehiculate spre locul de utlizare glucoza, aminoacizii si lipidele, care asigura desfasurarea normala a metabolismului tisular.

COMPOZITIA CHIMICA A SANGELUI:

1.ERITROCITELE:

Hematiile sau globulele rosii sunt cele care

transporta oxigenul si bioxidul de carbon catre celulele din intreg organismul. Numarul normal al hematiilor din sange este intre 4,2 5,6 milioane pe mm cub. Valorile scazute ale hematiilor indica o anemie, iar cele crescute (mai rar intalnite) indica pierderi mari de apa.

2.Leucocitele:
Leucocitele sau globulele albe sunt importante in

apararea organismului contra infectiilor. Numarul normal de leucocite in sange este intre 4000 -8000 pe mm cub. Un numar mai mare de leucocite decat cel normal (leucocitoza) este intalnit in infectii. Leucocitoza este un mijloc natural de aparare al organismului impotriva infectiilor. Un numar foarte mare de leucocite se intalneste in infectii grave (septicemii). Scaderea numarului de leucocite se intalneste in anemii, unele infectii iar organismul nu mai poate lupta impotriva acestora.

3.Trombocitele:
Trombocitele sunt esentiale in coagularea sangelui,

iar numarul lor normal este cuprins intre 150.000 300.000/mm cub. Cresterea trombocitelor peste nivelul normal poate produce coagularea sangelui in interiorul organismului impiedicandu-se astfel circulatia normala a acestuia, formandu-se cheaguri, acestea ducand la infarcturi, accidente vasculare cerebrale, tromboflebite. Scaderea numarului de trombocite predispune la sangerare vaselor de sange chiar si in cazul leziunilor minore. Durata de viata :10 zile

PLASMA:
contine in proportie de 77-81% apa in care se gasesc

substante organice azotate ( aminoacizi, albumina, globulina, uree, creatinina ), glucide (glucoza), lipide ( colesterol, acizi grasi ), elemente minerale ( Cl, Na, K, Ca, Mg, I, Fe, carbonati, etc. ), enzime (fosfataze acide sau alcaline ) hormoni, diversi produsi ai metabolismului. atunci cand aceste substante se gasesc in limite normale, Ph-ul sangvin este usor alcalin (7, 38-7, 42 in sangele arterial, respectiv 7, 36-7, 40 in sangele venos), realizandu-se homeostazia organismului uman.

 este compus n special din ap i sruri. Rinichii

sunt cei care menin concentraia de sare n plasm, deoarece orice fluctuaie a acestei concentraii poate duce la funcionarea incorect a celulelor corpului. n condiii extreme, modificarea acestei concentraii poate duce la com i chiar moarte. conine de asemenea i vitamine, minerale, proteine, factori coagulani i produse reziduale. are de obicei culoare galben datorit proteinelor dizolvate n ea.

ANALIZE HEMATOLOGICE:
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), desi este una

dintre cele mai vechi analize de laborator, are o mare valoare practica. Sangele se separa spontan dupa un anumit timp in plasma si globule rosii iar valoarea VSH-ului se socoteste dupa numarul de milimetri de plasma separata intr-o ora si/sau la doua ore.

Valorile normale sunt cuprinse intre 3 -10 mm pentru barbati si 6 - 13 mm pentru femei, la o ora si respectiv 5 15 mm, 1 - 20 mm, la doua ore. Cresterea VSH-ului este des intalnita in diferite boli si, de aceea, nu poate fi pus un diagnostic, insa acest lucru atrage dupa el investigatii suplimentare. VSH-ul scade in hepatita acuta virala.

 . Timpul de coagulare aduce o informatie

globala asupra procesului de coagulare a sangelui. Valorile normale sunt intre 6 -12 minute.

 Timpul de sangerare informeaza asupra

calitatii peretelui capilarelor si a functiilor trombocitelor. Valoarea normala este 3 -4 minute.

 Formula leucocitara inseamna o analiza a

leucocitelor. Leucocitele sunt de mai multe feluri, cele mai importante fiind neutrofilele, eozinofilele, monocitele si limfocitele. Formula leucocitara inseamna determinarea procentelor acestora in sange. Neutrofilele reprezinta cel mai mare procent de leucocite din sange. Un numar crescut se intalneste in bolile infectioase acute, iar un numar scazut in bolile infectioase cronice. Eozinofilele cresc mai ales in bolile alergice si cele produse de paraziti. Monocitele cresc in bolile produse de virusuri si unele boli alergice, iar limfocitele se intalnesc, in numar crescut in bolile cronice, cele virale, cele de sange.

 Hematocritul reprezinta masa de globule

rosii dintr-un anumit nivel de sange si se exprima in procente. Valorile normale sunt la barbati 40 -48% si la femei 36 -42%. Cresteri ale hematocritului se intalnesc rar atunci cand se pierde multa apa din organism, insa scaderea acestuia inseamna anemie.

 Hemoglobina este pigmentul globulelor

rosii. Scaderea hemoglobinei inseamna o anemie. Valorile normale sunt la barbati 1316 g/100 ml sange, iar la femei 11-15 g/100 ml sange.

ANALIZE BIOCHIMICE
Analiza biochimica a sangelui se considera

a fi o analiza de rutina pentru a se putea urmari efectele tratamentelor sau pentru a diagnostica anumite afectiuni. Prin analiza biochimica se masoara nivelul proteinelor, lipidelor, zaharurilor, enzimelor si a mineralelor din sange.

 Glicemia sau cantitatea de glucoza din

sange este un tip de zahar care asigura energia celulelor organismului. Glicemia normala este in jurul valorii de 65-110 mg/100 ml sange.

 Electrolitii sunt responsabili de mentinerea

echilibrului hidric in organism si mentin functiile normale ale organismului (ritmul cardiac, contractia muschilor, activitatea creierului). Rinichii regleaza cantitatea de apa din organism si filtreaza produsele toxice care trebuie eliminate

Echilibrul acido-bazic in organismul uman:

este asigurat prin intermediul unui sistem tampon plasmatic,

reprezentat de bicarbonati-acid carbonic. Orice dezechilibru al sistemului tampon determina mecanisme fiziologice complexe pentru mentinerea parametrilor optimi functionali ; depasirea acestor mecanisme are ca urmare instalarea unor stari patologice. tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin cresterea ionilor de H fie ca urmare a producerii excesive de H, sau a eliminarii insuficiente de acizi, fie prin pierderea excesiva de baze, induce in organism o stare de acidoza. tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin predominenta alcalinitatii ca urmare fie a retentiei de baze, consecutiva unui aport excesiv / producerii excesive cu excretie relativ insuficienta, fie a unei pierderi exagerate de acizi, induce o stare de alcaloza.

IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI:

transporta oxigenul la tesuturi in vederea realizarii

metabolismului celular ; tranporta substantele nutritive la nivelul celulelor ; transporta reziduurile metabolice la nivelul organelor excretoare (rinichi, plamani) mentine un echilibru hormonal ; mentine constanta temperatura corporala ; aparare imunitara.

PREZENTARE IMAGINI

BIOCHIMIA SANGELUI

TOATE ORGANELE PRIN CARE CIRCULA SNGELE I LIMFA

S
I S T E M U L C I R C U L A T O R

Inima artere

Arborele vascular

vene
capilare

Funcia ndeplinit : CIRCULAIA

Fenomenele de transport a sngelui i limfei

MEDIUL INTERN

Sngele Limfa
Circul n vase limfatice unde se filtreaz din lichid interstiialconine limfocite si multe lipide

Lichidul interstiial
Lichid intercelular(mediu extracelular) fr celule i puine proteine

- Varietate de esut conjunctiv , 8% din greutatea corpului

Sngele

5 litri pentru un organism de 70Kg

stagnant 2 l

circulant 3 l
Proprieti

Compoziie

Funcii

Proprieti fizice
Culoare : rosie datorata hemoglobinei din eritrocite

Densitate : 1055(mai greu dacat apa)

Vascozitate:4,5 ori decat cea a apei

Ph :

7,35

Temperatura : 35 la nivelul pielii si 39 la nivelul organelor abdominale

Compoziia sngelui Ap 91,5% Albumine 55%

Plasm
55%

Proteine 7%

Globuline 38% Fibrinogen 7%

Electrolii 1,5%

Eritrocite Elemente figurate 45%

Hematocritul

Leucocite

Trombocite

Elementele figurate:
Numrul pe l (milimetru3) snge
Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. Brbai Leucocite 5.0009.000 Granulare Bazofile10100 Eozinophile40400 Neutrophile2.5007.500 Agranulare Limfocite1.5003.500 Monocite200800 Trombocite 300.000

De la stnga la dreapta: globul roie de snge, trombocit, limfocit (globul alb de snge)

Eritrocitele (globulele rosii; hematiile):

-au forma de disc biconcav -sunt anucleate la maturitate -au culoare rosie data de hemoglobina -transporta gaze respiratorii -durata medie de viata este de aproximativ 120 de zile

-procesul de distrugere se numeste hemoliza si se realizeaza in:ficat, splina, maduva oaselor.

-procesul de formare a eritrocitelor se numeste eritropoieza si se realizeaza in maduva rosie.

4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. brbai

ERITROCITELE 4,5 5 milioane mm

celule fr nucleu

Se formeaz n maduva osoas rosie hematogen a oaselor

Form discoidal , conin hemoglobin

Hem Fe 2+ Protein - globin Orice abatere semnificativ Poliglobulie

determin :
Anemie Numr constant datorit echilibrului ntre eritropoiez i hemoliz

Leucocitele(globulele albe)
Sunt intre 6000-8000/mm 3 de sange Sunt celule nucleate, mobile care emit pseudopode Dupa prezenta sau absenta granulatiilor in citoplasma se clasifica in :

Neutrofile A. GRANULARE
Bazofile-1%;20-60/mm3
-celule sferice cu nucleu lobat
-au in citoplasma granulatii care se coloreaza in albastru in prezenta colorantilor bazici -intervin in stadii tardive ale inflamatiilor

-65%; -30007000/mm3

Eozinofile -2-4%;100-400/mm3
-celule sferice cu nucleu bilobat -au granulatii ce devin rosii cu coloranti acizi -numarul lor creste in boli alergice si parazitare

-au granulatii ce devin roz cu coloranti neutri -ajung primele la tesutul afectat si fagociteaza microbii

B. AGRANULARE- Limfocite B- interactioneaza cu antigenele produc 2 linii de celule:unele care produc anticorpi altele sunt limfocite de memorie care prelungesc imunitatea fata de acel antigen.Aceasta proprietate sta la baza vaccinarii. -Limfocite T- nu produc anticorpii ci recunosc celulele corpului care au fost invadate si produc si ele 2 linii;o linie stimuleaza activitatea altor celule T si B ,distrug celulele corpului invadate de agresori si o a doua linie reprezentata de celule T cu memorie. -Monocite-macrofage de fagocitare; pot parasi vasul de sange si participa la atacul agresorilor.

Limfocite

Macrofag

Leucocitele (4 8 mii/mm 3 ) , celule nucleate mobile formate in maduva hematogen

Polinucleare (granulocite) cu rol n diapedez i fagocitoz

Rol imunitar

Neutrofile 65%-rol in fagocitoza Acidofile 2-4%-rol in reactii alergice Bazofile 1% -rol in inflamatie

Mononucleare

Monocite 7% -fagocitoza Limfocite 25%- anticorpi

Trombocitele
Sunt intre 150.000-300.000/mm3 de sange Sunt fragmente citoplasmatice provenite din celule precursoare numite megacariocite.

Contin factori ai coagularii

Omul prezinta 4 grupe de sange:

Pe suprafta hematiilor se pot afla antigene(aglutinogene) notate cu A si B .In plasma se pot gasi anticorpi (aglutinine)notati cu sau.Aglutininele nu trebuie sa ajunga in contact cu aglutinogenele de acelasi fel deoarece se produce aglutinarea si liza hematiilor.

Grupa

Aglutinogene

Aglutinine

O A B AB

A nu da nu da

nu nu Da da

si nu

Trombocitele plachetele sanguine rol fiziologic n hemostaz

150 - 300 mii/mm 3; fragmente celulare cu origine in maduva hematogena

Hemostaza a) Timpul vasculo-plachetar (2-4min) b) Timpul plasmatic coagularea (4 8 min)

Ca ++

Protrombina K Tromboplastina

Trombina

Fibrinogen

Fibrin insolubil

Intevin factori plasmatici , tisulari , trombocitari

c) Timpul trombodinamic (2 24 h)
Retracia cheagului Fibrinoliza ndeprtarea cheagului

 n dreapta - snge proaspt

recoltat. n stnga - snge recoltat pe anticoagulant (EDTA) i lsat s sedimenteze. Se observ separarea de plasm a elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubetei.
Plasma este lichidul

transparent i uor glbui aflat deasupra.

Funciile sngelui
Transportul apei i substanelor nutritive Transportul substanelor de excreie Transportul gazelor respiratorii oxigen , dioxid de carbon

Echilibru hidroelectrolitic
Functie de aprare Termoreglare Funcie hemostatic Transfuzia si grupele sanguine
Determinarea grupei sanguine

Anticorpi

BIBLIOGRAFIE: -www.referate.ro-medicina -www.referate.ro-sangele - Biochimie medicala S. Cplna D. Tnsescu E. Truia -Fiziopatologie R. Barbu -Biochimie dinamica - S. Cplna -Biochimie generala F. Dumitru S. Mager A. Turcu