Sunteți pe pagina 1din 48

BIOCHIMIA SANGELUI

AMG ANUL I 2016-2017


Cretu Ion Claudiu
CUPRINS:
I. SANGELE-DESCRIERE
-PROPRIETATI ALE SANGELUI: -culoare
-densitate
- temperatura
-vascozitate
- COMPONENTELE SANGELUI
I.-elemente figurate:eritrocite,leucocite,trombocite.
II.-plasma
-FUNCTIILE SANGELUI
-COMPOZITIA CHIMICA A SANGELUI
-ANALIZE HEMATOLOGICE
-ANALIZE BIOCHIMICE
-ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC AL SANGELUI
-IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI

II.-BIOCHIMIA SANGELUI-PREZENTARE IMAGINI

III.BIBLIOGRAFIE
SANGELE:

este un tesut lichid compus din celule (globule


rosii, globule albe si trombocite) si o substanta
intracelulara lichida (plasma) care, la randul ei, este
formata din ser si fibrinogen.
transporta oxigenul si diferitele substante nutritive
in intreg organismul.
reprezinta a treisprezecea parte din greutatea totala
a organismului, adica aproximativ 5 litri la o
persoana de 65 - 70 de kilograme (din care 2 litri
stagnant si 3litri circulant)
este lichidul rosu, vascos, ce constituie mediu intern si
care circula in artere si in vene sub actiunea pompei
cardiace.
datorita compozitiei sale complexe si circulatiei sale
rapide, sangele iriga toate tesuturile, asigura multiple
functii.
el permite mai ales prin intermediul retelei de capilare
interpuse intre circulatia arteriala si circulatia venoasa,
transportul gazelor respiratorii (oxigen si dioxid de
carbon), cel al substantelor nutritive (glucide, lipide,
protide), cel al elementelor necesare mijloacelor de
aparare ale organismului impotriva bacteriilor,
parazitilor si virusurilor (anticorpi, eozinofile, limfocite,
monocite, polinucleare neutrofile).
circulatia sangvina este asigurata de
contractiile muschiului cardiac.
acesta trimite la fiecare contractie
aproximativ jumatate din sange spre
plamani, unde dioxidul de carbon este
evacuat in aerul expirat atunci cand oxigenul
este absorbit de catre globulele rosii.
cealalta parte a sangelui este trimisa prin
aorta spre diferitele tesuturi, de unde se
intoarce prin venele cave.
PROPRIETAILE SANGELUI:

1.Culoarea:
ii este conferita de prezenta pigmentului respirator, a
hemoglobinei din hematii. Culoarea hemoglobinei
variaza in functie de starea sa chimica. La nivelul
arterelor, unde hemoglobina este saturate cu oxigen
100% predominanata oxihemoglobinei determina
culoarea rosie aprinsa a sangelui.
in teritoriul venos al sangelui, unde saturatia cu oxigen
abia atinge 60% din capacitate de fixare a hemoglobinei,
cantitate mare de hemoglobina redusa confera culoare
rosie inchisa sangelui venos. Diferentele de saturatie in
oxigen explica de altfel si diferentele de culoare dintre
single din zonele cu circulatie active si single zonelor cu
circulatie lenta, cu gradredus de oxigenare
2.Densitatea.
- depinde de cantitatea si densitatea substantelor solvate, precum
si de numarul de elemente figurate.
-valorile normale ale densitatii sangelui total sunt de 1061 la
barbate si al femei 1057, fata de 1027 pentru plasma si 1000
pentru apa.
-variatii densitatii sangelui pot aparea atit in conditii fiziologice cit
si in conditii patologice.
-variatii fiziologice apar in cursul ingestiei sau pierderii de lichide.
-variatii patologice scaderii ale densitatii sangelui pot aparea in
cursul hipoproteinemiilor determinate de reducerea sintezei de
proteine la bolnavi hepatici, de pierderi prin filtrul glomerular
deteriorat la bolnavii renali, de reducerea aportului alimentar in
foamea prelungita.
-cresteri ale densitatii sangelui pot aparea prin hiperproteinemie- in
cazul mielomului multiplu, prin cresterea numarului de elemente
figurate in cazul poliglobuliilor, in deshidratarea de diverse
cause(varsaturi, diaree, transpiratii profunde), in
hemoconcentrarile din cadrul socului.
3.Temperatura:
-variaza in medie intre 37,7 38 C cu un maximum
de 40 de grade la nivelul hilului hepatic si un
minimum de 36 de grade in plamin si pe scrot.
-variatiile de temperatura ale sangelui din zonele
profunde spre cele superficiale, reprezinta
exteriorizarea fenomenelor de termoreglare, prin care
excesul de energie termica produs in tesuturi active
este transportat la periferie si cedat mediului exterior
in cantitati ce depind de tamperatura ambianta
4.Vascozitate:
-si astazi, dintre toate definitiile viscozitatii, cea care
exprima cel mai bine fenomenul, ramine cea de Isaac
Newton dupa care viscozitatea ar fi lipsa de alunecare intre
straturi vecine de fluid.
-prin frecarea dintre moleculele diverselor substante din
sange, precum si dintre sange si perete, sunt generate de forte
de coeziune ce se opun curgerii sangelui.
-in felul acesta, rezistenta opusa de sange fortelor ce il
propulseaza in patil vascular, este direct proportionala cu
viscozitatea.
-aceasta relatie face din viscozitatea sangelui una dintre
conditiile hidrodinamice de o importanta functionala
deosebita.
FUNCTIILE SANGELUI:
1. Functia circulatorie. Prin volumul si
proprietatile sale fizice si chimice, sangele
contribuie la mentinerea si reglarea presiunii
sangvine. Se stie ca presiunea sangvina depinde de
masa sangvina. Hipovolemia de natura hemoragica
de exemplu, reduce intoarcerea venoasa si prin
aceasta debitul sistolic, fapt care determina scaderi
importante ale presiunii arteriale, mergind pina la
colaps vascular. Dimpotriva, hipervolemiile, cum
ar fi cele din ingestia masiva de apa si saruri, din
sarcina, sau hipervolemiile din mielomul
multiplu(plasmocitom) aduc dupa sine crestere ale
presiunii arteriale
2. Functia respiratorie. Sangele realizeaza
transportul de gaze de la plamin la tesuturi,
asigurind aportul de oxigen necesar desfasurarii
normale a proceselor energetice tisulare. La nivelul
tisular, cedarea oxigenului este insotita de
preluarea de bioxid de carbon rezultat din
respiratie si tarnsportarea sa catre zona de
eliminare alveolo- capilara. Tarnsportul sangvine
al gazelor se realizeaza in forma libera sau fixate,
atit in plasma cit si in hematii.
3. Functia excretorie. Se realizeaza prin faptul ca
sangele este principalul, daca nu chiar unicul
tarnsportator al catabolitilor de la nivelul tisular la
nivelul de organe excretorii. Prin sange se
transporta, spre zonele de eliminare uree, acid uric,
amoniac, compusi cetonici, bioxid de carbon, acid
lactic etc.- substantele rezultate din metabolism
glucidic, lipidic si protidic a caror acumulare la
niverlul tisular se insoteste de fenomene toxice.
4. Functia nutritiva. Sangele reprezinta si
principalul mijloc de legatura intre tesuturi
si organele de absorbtie a principiilor
alimentare. Prin sange sunt vehiculate spre
locul de utlizare glucoza, aminoacizii si
lipidele, care asigura desfasurarea normala a
metabolismului tisular.
COMPOZITIA CHIMICA A SANGELUI:

1.ERITROCITELE:

Hematiile sau globulele rosii sunt cele care


transporta oxigenul si bioxidul de carbon catre
celulele din intreg organismul. Numarul normal
al hematiilor din sange este intre 4,2 -5,6
milioane pe mm cub. Valorile scazute ale
hematiilor indica o anemie, iar cele crescute
(mai rar intalnite) indica pierderi mari de apa.
2.Leucocitele:
Leucocitele sau globulele albe sunt importante in
apararea organismului contra infectiilor. Numarul
normal de leucocite in sange este intre 4000 -8000 pe
mm cub. Un numar mai mare de leucocite decat cel
normal (leucocitoza) este intalnit in infectii.
Leucocitoza este un mijloc natural de aparare al
organismului impotriva infectiilor. Un numar foarte
mare de leucocite se intalneste in infectii grave
(septicemii). Scaderea numarului de leucocite se
intalneste in anemii, unele infectii iar organismul nu
mai poate lupta impotriva acestora.
3.Trombocitele:
Trombocitele sunt esentiale in coagularea sangelui,
iar numarul lor normal este cuprins intre 150.000
-300.000/mm cub. Cresterea trombocitelor peste
nivelul normal poate produce coagularea sangelui in
interiorul organismului impiedicandu-se astfel
circulatia normala a acestuia, formandu-se cheaguri,
acestea ducand la infarcturi, accidente vasculare
cerebrale, tromboflebite. Scaderea numarului de
trombocite predispune la sangerare vaselor de sange
chiar si in cazul leziunilor minore.
Durata de viata :10 zile
PLASMA:
contine in proportie de 77-81% apa in care se gasesc
substante organice azotate ( aminoacizi, albumina,
globulina, uree, creatinina ), glucide (glucoza), lipide
( colesterol, acizi grasi ), elemente minerale ( Cl, Na, K,
Ca, Mg, I, Fe, carbonati, etc. ), enzime (fosfataze acide
sau alcaline ) hormoni, diversi produsi ai metabolismului.
atunci cand aceste substante se gasesc in limite normale,
Ph-ul sangvin este usor alcalin (7, 38-7, 42 in sangele
arterial, respectiv 7, 36-7, 40 in sangele venos),
realizandu-se homeostazia organismului uman.
este compus n special din ap i sruri. Rinichii
sunt cei care menin concentraia de sare n plasm,
deoarece orice fluctuaie a acestei concentraii
poate duce la funcionarea incorect a celulelor
corpului. n condiii extreme, modificarea acestei
concentraii poate duce la com i chiar moarte.
conine de asemenea i vitamine, minerale,
proteine, factori coagulani i produse reziduale.
are de obicei culoare galben datorit proteinelor
dizolvate n ea.
ANALIZE HEMATOLOGICE:
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), desi este una
dintre cele mai vechi analize de laborator, are o mare
valoare practica. Sangele se separa spontan dupa un anumit
timp in plasma si globule rosii iar valoarea VSH-ului se
socoteste dupa numarul de milimetri de plasma separata
intr-o ora si/sau la doua ore.

Valorile normale sunt cuprinse intre 3 -10 mm pentru


barbati si 6 - 13 mm pentru femei, la o ora si respectiv 5 -
15 mm, 1 - 20 mm, la doua ore.

Cresterea VSH-ului este des intalnita in diferite boli si, de


aceea, nu poate fi pus un diagnostic, insa acest lucru atrage
dupa el investigatii suplimentare. VSH-ul scade in hepatita
acuta virala.
. Timpul de coagulare aduce o informatie
globala asupra procesului de coagulare a
sangelui. Valorile normale sunt intre 6 -12
minute.
Timpul de sangerare informeaza asupra
calitatii peretelui capilarelor si a functiilor
trombocitelor. Valoarea normala este 3 -4
minute.
Formula leucocitara inseamna o analiza a
leucocitelor. Leucocitele sunt de mai multe feluri, cele
mai importante fiind neutrofilele, eozinofilele,
monocitele si limfocitele. Formula leucocitara
inseamna determinarea procentelor acestora in sange.
Neutrofilele reprezinta cel mai mare procent de
leucocite din sange. Un numar crescut se intalneste in
bolile infectioase acute, iar un numar scazut in bolile
infectioase cronice. Eozinofilele cresc mai ales in
bolile alergice si cele produse de paraziti. Monocitele
cresc in bolile produse de virusuri si unele boli
alergice, iar limfocitele se intalnesc, in numar crescut
in bolile cronice, cele virale, cele de sange.
Hematocritul reprezinta masa de globule
rosii dintr-un anumit nivel de sange si se
exprima in procente. Valorile normale sunt
la barbati 40 -48% si la femei 36 -42%.
Cresteri ale hematocritului se intalnesc rar
atunci cand se pierde multa apa din
organism, insa scaderea acestuia inseamna
anemie.
Hemoglobina este pigmentul globulelor
rosii. Scaderea hemoglobinei inseamna o
anemie. Valorile normale sunt la barbati 13-
16 g/100 ml sange, iar la femei 11-15 g/100
ml sange.
ANALIZE BIOCHIMICE

Analiza biochimica a sangelui se considera


a fi o analiza de rutina pentru a se putea
urmari efectele tratamentelor sau pentru a
diagnostica anumite afectiuni. Prin analiza
biochimica se masoara nivelul proteinelor,
lipidelor, zaharurilor, enzimelor si a
mineralelor din sange.
Glicemia sau cantitatea de glucoza din
sange este un tip de zahar care asigura
energia celulelor organismului. Glicemia
normala este in jurul valorii de 65-110
mg/100 ml sange.
Electrolitii sunt responsabili de mentinerea
echilibrului hidric in organism si mentin
functiile normale ale organismului (ritmul
cardiac, contractia muschilor, activitatea
creierului). Rinichii regleaza cantitatea de apa
din organism si filtreaza produsele toxice care
trebuie eliminate
Echilibrul acido-bazic in
organismul uman:
este asigurat prin intermediul unui sistem tampon plasmatic,
reprezentat de bicarbonati-acid carbonic. Orice dezechilibru al
sistemului tampon determina mecanisme fiziologice complexe
pentru mentinerea parametrilor optimi functionali ; depasirea
acestor mecanisme are ca urmare instalarea unor stari
patologice.
tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin cresterea
ionilor de H fie ca urmare a producerii excesive de H, sau a
eliminarii insuficiente de acizi, fie prin pierderea excesiva de
baze, induce in organism o stare de acidoza.
tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin
predominenta alcalinitatii ca urmare fie a retentiei de baze,
consecutiva unui aport excesiv / producerii excesive cu excretie
relativ insuficienta, fie a unei pierderi exagerate de acizi, induce
o stare de alcaloza.
IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI:

transporta oxigenul la tesuturi in vederea realizarii


metabolismului celular ;
tranporta substantele nutritive la nivelul celulelor ;
transporta reziduurile metabolice la nivelul
organelor excretoare (rinichi, plamani)
mentine un echilibru hormonal ;
mentine constanta temperatura corporala ;
aparare imunitara.
PREZENTARE IMAGINI

BIOCHIMIA SANGELUI
TOATE ORGANELE PRIN CARE CIRCULA SNGELE I LIMFA

S
I
S Inima
T
E
M
U
artere
L

C
Arborele vascular vene
I
R
C capilare
U
L
A
T
O
R
Funcia ndeplinit : CIRCULAIA
Fenomenele de transport a sngelui i limfei
MEDIUL INTERN

Sngele

Limfa
Circul n vase limfatice unde se filtreaz din lichid interstiial-
conine limfocite si multe lipide

Lichidul interstiial

Lichid intercelular(mediu extracelular) fr celule i puine


proteine
- Varietate de esut conjunctiv , 8% din greutatea corpului

5 litri pentru un organism de 70Kg


Sngele stagnant 2 l
circulant 3 l

Proprieti

Compoziie

Funcii
Proprieti fizice
Culoare : rosie datorata hemoglobinei
din eritrocite

Densitate : 1055(mai greu dacat apa)

Vascozitate:4,5 ori decat cea a apei

Ph : 7,35

Temperatura : 35 la nivelul pielii si 39 la


nivelul organelor abdominale
Compoziia sngelui

Ap 91,5%

Albumine 55%

Plasm Proteine 7% Globuline 38%


Fibrinogen 7%
55%
Electrolii 1,5%

Eritrocite

Elemente figurate Leucocite

45%
Hematocritul Trombocite
Elementele figurate:
Numrul pe l (milimetru3) snge
Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. Brbai

Leucocite 5.0009.000 Granulare Bazofile10100

Eozinophile40400
Neutrophile2.5007.500
Agranulare
Limfocite1.5003.500
Monocite200800
Trombocite 300.000

De la stnga la dreapta:
globul roie de snge,
trombocit,
limfocit (globul alb de snge)
Eritrocitele (globulele rosii; hematiile):
-au forma de disc biconcav
-sunt anucleate la maturitate
-au culoare rosie data de hemoglobina
-transporta gaze respiratorii
-durata medie de viata este de aproximativ
120 de zile
-procesul de distrugere se numeste
hemoliza si se realizeaza in:ficat, splina,
maduva oaselor.
-procesul de formare a eritrocitelor se
numeste eritropoieza si se realizeaza in
maduva rosie.
4,5-5,0 mil. femei;

5,0-5,5 mil. brbai


ERITROCITELE 4,5 5 milioane mm 3
celule fr nucleu
Se formeaz n maduva osoas rosie hematogen a oaselor

Form discoidal , conin hemoglobin

Hem Fe 2+

Protein - globin

Orice abatere
semnificativ Poliglobulie

determin :
Anemie

Numr constant datorit echilibrului ntre eritropoiez i hemoliz


Leucocitele(globulele albe)
Sunt intre 6000-8000/mm 3 de sange

Sunt celule nucleate, mobile care emit pseudopode

Dupa prezenta sau absenta granulatiilor in citoplasma se clasifica in :


Neutrofile
A. GRANULARE
-65%;
Bazofile-1%;20-60/mm3
-3000-
-celule sferice cu nucleu lobat
7000/mm3
-au in citoplasma granulatii care se coloreaza
in albastru in prezenta colorantilor bazici
-intervin in stadii tardive ale inflamatiilor -au granulatii ce devin
roz cu coloranti neutri
Eozinofile -2-4%;100-400/mm3
-ajung primele la
-celule sferice cu nucleu bilobat tesutul afectat si
-au granulatii ce devin rosii cu coloranti acizi fagociteaza microbii
-numarul lor creste in boli alergice si parazitare
B. AGRANULARE- Limfocite B- interactioneaza cu antigenele produc 2 linii de
celule:unele care produc anticorpi altele sunt limfocite de
memorie care prelungesc imunitatea fata de acel antigen.Aceasta
proprietate sta la baza vaccinarii.
-Limfocite T- nu produc anticorpii ci recunosc celulele
corpului care au fost invadate si produc si ele 2 linii;o linie
stimuleaza activitatea altor celule T si B ,distrug celulele corpului
invadate de agresori si o a doua linie reprezentata de celule T cu
memorie.
-Monocite-macrofage de fagocitare; pot parasi vasul de sange
si participa la atacul agresorilor.

Macrofag
Limfocite
Leucocitele (4 8 mii/mm 3 ) , celule nucleate mobile formate in maduva hematogen
Polinucleare (granulocite) cu rol n diapedez i fagocitoz

Rol imunitar Neutrofile 65%-rol in fagocitoza


Acidofile 2-4%-rol in reactii alergice
Bazofile 1% -rol in inflamatie

Monocite 7% -fagocitoza
Mononucleare
Limfocite 25%- anticorpi
Trombocitele
Sunt intre 150.000-300.000/mm3 de sange

Sunt fragmente citoplasmatice provenite din

celule precursoare numite megacariocite.


Contin factori ai coagularii

Grupa Aglutinogene Aglutinine


Omul prezinta 4 grupe de sange:
A B
Pe suprafta hematiilor se pot afla
antigene(aglutinogene)
glutinogene notate cu A si O nu nu si
B .In plasma se pot gasi anticorpi
(aglutinine)notati cu A da nu
sau.Aglutininele nu trebuie sa
ajunga in contact cu aglutinogenele B nu Da
de acelasi fel deoarece se produce
aglutinarea si liza hematiilor. AB da da nu
Trombocitele plachetele sanguine rol fiziologic n hemostaz
150 - 300 mii/mm 3; fragmente celulare cu
origine in maduva hematogena
Hemostaza
a) Timpul vasculo-plachetar (2-4min)

b) Timpul plasmatic coagularea (4 8 min)


Ca ++
Protrombina Trombina
K
Tromboplastina
Fibrinogen Fibrin insolubil

Intevin factori plasmatici , tisulari , trombocitari

c) Timpul trombodinamic (2 24 h)
Retracia cheagului

Fibrinoliza

ndeprtarea cheagului
n dreapta - snge proaspt
recoltat.
n stnga - snge recoltat pe
anticoagulant (EDTA) i
lsat s sedimenteze. Se
observ separarea de plasm
a elementelor celulare, care
au sedimentat la fundul
eprubetei.

Plasma este lichidul


transparent i uor glbui
aflat deasupra.
Funciile sngelui

Transportul apei i substanelor nutritive


Transportul substanelor de excreie
Transportul gazelor respiratorii oxigen , dioxid de carbon
Echilibru hidroelectrolitic
Functie de aprare
Termoreglare
Funcie hemostatic
Transfuzia si grupele sanguine

Determinarea grupei sanguine


Anticorpi
BIBLIOGRAFIE:
-www.referate.ro-medicina
-www.referate.ro-sangele
- Biochimie medicala S. Cplna D.
Tnsescu E. Truia
-Fiziopatologie R. Barbu
-Biochimie dinamica - S. Cplna
-Biochimie generala F. Dumitru S. Mager
A. Turcu