Rolul enzimelor in etapele digestiei(bucala,gastrica,intestinala)

Bolile metabolismului glucidic

Enzima este un compus organic de natura proteica, prezenta in celulele vii, care
dirijeaza procesele de sinteza si de degradare din organismele animalelor, plantelor
si microorganismelor, producand si pastrand energie. Fara enzime procesele
biochimice s-ar desfasura cu viteze foarte mici.
Rolul enzimelor:
- Descompunerea moleculelor mari;
- Accelereaza procesele metabolice;
- Coordoneaza unele etape ale ciclului metabolic.
Componentele nutritive,aduse cu alimentatia, sunt supuse actiunii primare a
sucurilor digestive care le transforma in compusi absorbabili.
Saliva
Saliva este secretata de celulele a trei perechi de glande: submaxilara,sublinguala
si parotida, precum si de asa numitele galnde bucale disseminate in mucoasa
bucala.
Substantele organice care intra in compozitia salivei sunt: albumina, globuline,
uree, acid uric, creatina, aminoacizi, mucina, cholesterol, enzime in cantitate mica,
lipase, proteinaze, lizozim, amilaza.
Enzimele salivare:
Saliva contine o serie de enzime in cantitate mica: lipaze, proteinaze, peptidase
mai contine lizozim care are actiune de liza asupra microorganismelor, prin actinia
sa mucolitica exercitata asupra polizaharidelor capsulare bacteriene.
Enzima cea mai importanta cantitativ si functional este amilaza salivara (ptialina)
care desface legatura 1,4 glicozidica. Amilaza contine si enzime de deramificare a
amidonului care actioneaza hidrolitic asupra legaturilor 1-6 glicozidice si
transforma amidonul ramificat in amidon liniar. Aceasta enzima degradeaza
polizaharidele alimentare pana la stadiul de maltoza prin stadiul intermediary de
dextrin.
Amilaza se gaseste numai in saliva umana, la maimuta si la porc.
Amilaza salivara nu actineaza asupra celulozei , de aceea se recomanda fierberea
alimentelor pentru inlaturarea invelisului celulozic al grauntelor de amidon.

Saliva mai contine cantitati mici de maltaza care desface maltoza in glucoza.
Functiile salivei:
Functii digestive datorita prezentei amilazei
Rolul mecanic conferit in special de prezenta mucinei
Actiunea de solubilizare a substantelor solide
Actiunea de indepartare din cavitatea bucala a urmelor alaimentare si in
general a componenteleor straine c ear putea constitui un mediu de cultura
favorabil dezvoltarii bacteriilor.
Rol in mentinerea umiditatii mucoaselor
Rol excretor in special al metalelor grele(Hg,Pb,Sb), medicamentelor.
Rol in reglarea apei in organism
Rol antiseptic prin prezenta unor factori bacteriolitici(lizozimul).
Sucul gastric
Sucul gastric este un lichid clar sau usor opalescent, incolor, indoor. Contine
aproximativ 0,5% substante solide, formate in special din NaCl, KCl, fosfati,
minerali, mucina, acizi organic si enzime. Are o reactie puternic acida.
Enzimele din sucul gastric:
Pepsina este enzima cea mai caracteristica a sucului gastric, este secretata de
celulele ale glandelor fundice. Se gaseste in citoplasama acestor celule sub forma
inactive de zimogen,pepsinogenul si este transformata sub actiunea HCl in enzima
active. Ph-ul optim de actiune intre 1,5 si 2,5 variaza cu protein asupra careia
actioneaza: pt.cazeina pH-ul=1,8, pt.gelatina pH-ul=2,2.
Prima actiune a sucului gastric este denaturarea proteinei native in metaproteina
solubila in mediul acid din stomac. Actiunea pepsinei asupra proteineleor se
exercita pana la stadiul de peptone cu molecula destul de mica. Pepsina actioneaza
asupra tuturor proteineleor native cu exceptia cheratinei si a protaminei care nu
contine tirozina si fenilanina.
Uropepinogenul apare in sange si urina; valori mult crescute se constata in
ulcerul duodenal.
Rennina este enzima de coagulare a laptelui, este produsa de celulele
fundamentale ale glandelor fundice. Este secretata sub foram de precursor
inactive, prorennina si este activate de HCl. La adulti exista in cantitate mica sau
nu exista. Se gaseste in cantitate mare in mucoasa gastric a sugarului.

Lipaza gastrica este enzima care scindeaza hidrolitic grasimile, actioneaza in

mediu acid, dar cu activitate slaba
Ureaza apare in mucoasa gastrica a fetusului si a adultului, dar nu in sucul gastric
normal; are rolul sa produca amoniacul care neutralizeaza HCl aparand astfel
mucoasa gastric.
Sucul pancreatic:
Acesta este un lichid incolor,clar,vascos si alcalin.Volumul secretiei in 24 de ore
este 1200-1500 ml.
Rolul fiziologic important al pancreasului este producerea si secretia enzimelor
digestive acesta fiind sursa cea mai importanta a enzimelor digestive.
Sucul pancreatic contine urmatoarele enzime:
Enzimele proteolitice.In sucul pancreatic exista 2 proteinzae: tripsina si
chimotripsina.Tripsina e secretata sub forma inactiva de tripsinogen iar
chimotripsina se gaseste de asemenea sub forma inactiva de
chimotripsinogen si este activata de tripsina.Actiunea tripsinei asupra
proteinelor duce la o degradare mai avansata decat actiunea
pepsinei.Chimotripsina catalizeaza hidroliza produselor de degradare a
tripsinei si pepsinei.Sucul pancreatic contine ,de asemenea si o protaminaza
si o elastaza.Celulele pancreatice contin polinucleotidaze ,ribonucleaze su
dezoxiribonucleaze,care trec in sucul pancreatic.
Amilaza pancreatica actioneaza asupra amidonului prin aceleasi stadii a si
amilaza salivara,este insa mai activa ca aceata si digera si amidonul
nefiert.In anumite boli pancreatice,activitatea amilazica a serului si urinii
creste,ceea ce procura un test clinic important.Sucul pancreatic nu contine
maltaza,dar ar contine lactoza si zaharoza.
Lipaza pancreatica catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a grasimilor
neutre de glicerol si acizi grasi.In conditii fiziologice nu are loc o scindare
totala.Sarurile biliare stimuleaza emulsionarea grasimilor,ceea ce permite un
contact mai extins intre substrat si enzima.Lecitinaza pancreatica desface
lecitina cu formare de glicerol.In sucul pancreatic exista o fosfataza alcalina
si o colesterolesteraza.Din mucoasa intestinala s-a reusit izolarea unei
substante care inlocuita intravenos,este capabila de a stimula secretia

pancreatica.Acesta substanta se formeaza atunci cand chimul stomacal aci

vine in contact cu mucoasa duodenala si poarta numele de secretina.
Pancreozimina este o componenta produsa ca si secretina in mucoasa
dudodenala si stimuleaza enzimele pancreatice.Este eliberata tot sub
actiunea acizilor
Explorarea functiei pancreatice se efectueaza in clinica prin dozarea in lichdul
recoltat prin tubaj duodenal,precum si in sange,in urina in materiile fecale,a
enzimelor secretate de pancreas si de asemenea prin cercetarea digestiei
proteinelor si grasimilor.
Bila este produsul de secretie externa a ficatului si este adusa pe calea tractului
biliar in duoden.Cantitatea de bila secretata in conditii fiziologice variaza intre 800
si 1000 ml in 24 de ore.Bila veziculara difera de bila hepatica.Bila hepatica este
clara,galbena-aurie,aproape izotonica cu sangele pe cand bila veziculara este
tulbure(din cauza resturilor epiteliale si a sarurilor de calciu),filanta si de culoare
verde-bruna.
Bila veziculara este mai concentrata decat bila hepatica,datorita faptului ca apa este
rapid absorbita prin peretele veziculei biliare
Principalii constituenti ai bilei sunt:sarurile biliare,respectiv sarurile alcaline ale
acizilor biliari conjugati cu glicerol sau taurina,colesterolul,pigmentii
biliari,lipide,uree,mucina si saruri anorganice.
Acizii biliari din bila umana sunt:acidul colic,acidul dezoxicolic,acidul
chenodezoxicolic si acidul litocolic.In bila acesti acizi apar conjugati cu glicocolul
sau taurina si poarta numele de acizi glicolici.Precursorul acidului colic in
organism este colesterolul .Taurina si glicolul se conjuga cu acizii colici in celula
hepatica.Majoritatea acizilor biliari au in organism un circuit inchis constituind
ciclul enterohepatic prin care sarurile biliare sunt reabsorbite si readuse in curentul
sanguin port si apoi in ficat.
Pigmentii biliari sunt bilirubina si biliverdina.Locul de formare a pigmentilor
biliari este sistemul reticuloendotelial. Originea acestor pigmenti este
hemoglobina.Icterul mecanic este cauzat de un obstacol mecanic intra sau extra
biliar care impiedica excretia bilei in duoden.Ca si pentru acizii biliari exista si
pentru pigmentii biliari un ciclu enterohepatic.
Bilirubina se gaseste in bila sub forrma de diglucuronat de sodiu.Sub aceasta forma
ajunge in intestinul subtire unde o mica parte este reabosrbita in circulatia porta si

readusa ficatului(circulatia enterohepatica).Majoritatea bilirubinei trece din

intestinul subtire in colon.
Lecitina se gaseste in bila in proportie de 0,02-0,05 %.Se gasesc de asemena acizi
grasi si sapunuri.
Colesterolul se gaseste in bila sub forma libera,nu sub forma de esteri.Surse ale
colesterolului biliar sunt:
Sinteza in ficat
Descompunerea eritrocitelor
Colesterolul alimentar
Capacitatea bilei de a mentine colesterolul in solutie este datorata sarurilor biliare.
Mucina din bila este secretata de celulele epiteliale ale ale mucoasei veziculei si
canalelor biliare.
Compozitia
minerala
a
bilei
este
data
de
anionii;clor,bicarbonati,fosfati,sodiu,potasiu etc.Bila veziculara este mai saraca in
substante decat bila hepatica.
Calculii biliarii sunt concretiuni care se formeaza destul de frecvent in vezicula
biliara.
Pot fi mai multe tipuri de calculi biliari:calculi de colesterol pur,calculi puri de
bilirubina,calculi micsti de calciu-colesterol,de colesterol-calciu pigmenti biliari.
Functiile bilei sunt importante si anume:
1. Datorita alcalinitatii sale neutralizeaza chimul acid
2. Este un vehiculant al unor produse de degradare
3. Are rol excretor pentru pigmentii biliari,medicamente,colesterol,metale
4. Are rol esential in digestia grasimilor de catre sucul intestinal si pancreatic
5. Are rol important pentru mentinerea echilibrului ionic in cursul digestiei
Sucul intestinal are un continut destul de mare de NaCl si NaHCO3,contine
mucina si diverse enzime.Este un lichid albicios sau galbui,uneori tulbure datorita
mucusului.Contine: eneterokinaza ,peptidaze, carbohidraze, lipaza, nucleotidaze si
fosfataze.
Petidazele din sucul intestinal cuprind o serie de enzime care continua actiunea
degradativa a enzimelor proteolitice din sucul pancreatic.
Carbohidraze.Digestia dizaharidelor se face aproape exclusiv in sucul
intestinal,unde sunt transformate in monozaharide.

Actiunea enzimatica complexa a enzimelor prezente in sucul pancreatic si

intestinal acopera pe deoparte nevoile organismului in aminoacizi,iar pe de alta
parte evita inconvenientul introducerii de molecule intacte proteice.
Intestinul gros.Continutul din colon prin deshidratare se transforma treptat intr-o
masa semisolida,constituind fecalele.
Fecalele sunt formate din resturi alimentare care nu au fost digerate,resturi ale
secreiilor tractului digestiv,bacterii si produsele lor metabolice,leucocite si
descaumatii formate din celule epiteliale ,saruri alcaline.In mod patologic pot
contine paraziti,sange sau leucocite abundente.Cantitatea medie de fecale eliminata
de un adult pe zi este de 80-200g.
Bolile metabolismului glucidic:
- Diabetul zaharat
- Diabetul zaharat de tip 2(insulino-dependent).