Transformari fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv

o Transformarile mecanice: masticatia, triturarea, deglutitia

o Transformarile fizice: inmuierea alimentelor, dizolvarea substantelor hidrosolubile, emulsionarea grasimilor

o Transformarile chimice: substantele alimentare complexe devin substante simple sub actiunea enzimelor

Categorii de enzime:

o enzime glicolitice sau amilolitice: transforma glucidele in monozaharide, glucoza, fructoza, galactoza

o enzime lipolitice: transforma lipidele in glicerina si acizi grasi

o enzime proteolitice: transforma proteinele in aminoacizi

Digestia bucala

Digestia bucala consta in totalitatea transformarilor mecanice, fizice si chimice, suferite de alimente in cavitatea buc
suficient pentru prelucrarea lor prin masticatie, impregnare cu saliva si actiunea enzimei din saliva.

Masticatia este un proces mecanic care consta in taierea, zdrobirea si maruntirea alimentelor cu ajutorul muschilor m

Ca urmare a transformarilor din cavitatea bucala, alimentele sunt omogenizate, imbibate cu mucus si formeaza bolu

Amilaza salivara (ptialina) este singura enzima a salivei, degradeaza amidonul preparat pana la dextrine si maltoza. D
cavitatea bucala si pana ajunge la stadiul de maltoza (in stomac) trece prin stadii intermediare de dextrine. In urma t
formeaza bolul alimentar.Prin miscarile limbii si ale muschilor obrajilor, bolul alimentar este impins in fundul gurii si

Deglutitia (inghitirea) consta in totalitatea proceselor prin care bolul alimentar, format in cavitatea bucata, strabate

Digestia gastrica

Digestia gastrica consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente in stomac; ea este rezultatul activita

Activitatea motorie motorie a musculaturii stomacului are rolul de a stoca temporar alimentele ca urmare a relaxari
gastric si in final evacuarea continutului gastric in duoden (dupa 1 - 2 ore).

Activitatea secretorie a stomacului se concretizeaza in secretia sucului gastric de catre glandele gastrice din mucoas

Sucul gastric:

o este un lichid incolor cu un pH = 1 - 2,5;

o contine apa 99% si reziduu uscat 1% (substante minerale - HCl si substante organice - mucus, enzime digestiv

o secretia este de aproximativ 2l/24 h.

HCl

o asigura un pH optim pentru actiunea pepsinei;

o activeaza pepsinogenul inactiv;

o are actiune antimicrobiana.

Mucina (mucusul)
 o este o glico-proteina cu rol in protectia mucoasei gastrice, atat mecanic, cat si chimic, protejand stomacul de

Enzimele gastrice:

Pepsina

o este o enzima proteolitica;

o este secretata sub forma inactiva de pepsinogen (se activeaza in contact cu HCl);

o are rolul de a initia digestia proteinelor (numai 20 - 30% din proteine vor fi digerate in stomac, iar restul in in

Labfermentul

o este secretat numai la sugari;

o are rolul de a coagula laptele, pregatindu-l pentru digestia ulterioara;

o sub actiunea lui si in prezenta Ca2+, cazeinogenul solubil din lapte se transforma in paracazeinat de calciu, in

Lipaza gastrica

o este o enzima lipolitica cu activitate slaba;

o hidrolizeaza pana la glicerina si acizi grasi numai lipidele ingerate sub forma de emulsie.

Gelatinaza

o hidrolizeaza gelatina.

Digestia intestinala

Digestia intestinala 

consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente la nivelul intestinului subtire; ea este rezultatul activit

Activitatea motorie 

a musculaturii intestinului subtire are rolul de a amesteca alimentele cu sucurile digestive (favorizand procesele de d
nedigerabile si neabsorbite in intestinul gros (dupa 3 - 5 ore) prin miscari peristaltice.

Activitatea secretorie 

consta in secretia bilei, sucului pancreatic si sucului intestinal.La nivelul intestinului subtire, chimul gastric este supus

Sucul pancreatic:

o este secretat de acinii glandulari din pancreasul exocrin;

o este un lichid incolor, inodor, alcalin cu un pH = 9 - 8,5

o se secreta zilnic aproximativ 1,2 - 1,5 l;

o contine substante minerale - Na+, K+ si bicarbonatul cu rol in neutralizarea aciditatii chimului gastric;

o contine substante organice - enzime digestive.

Sucul intestinal 

este produsul de secretie al glandelor din mucoasa duodenala; este un lichid bogat in mucus si bicarbonat.Nu contin
celulelor intestinale (enterocite).

Sucul biliar:

o este secretata permanent de hepatocite (500 - 700 ml/zi);

o in perioadele dintre mese se colecteaza si se concentreaza (prin absorbtia apei) in colecist (vezicula biliara);

o este un lichid verde (bila colecistica) sau galben (bila hepatica), alcalin cu pH = 7- 8, amar;

o contine 98% apa, electroliti, pigmenti biliverdina si bilirubina (produsi de degradare ai hemoglobinei), saruri

o cea mai mare parte a sarurilor biliare se resoarbe, formand circuitul hepato-entero-hepatic si doar o mica pa

o NU CONTINE NICIO ENZIMA DIGESTIVA.

Rolul sarurilor biliare

o sunt importante in digestia si absorbtia lipidelor deoarece le emulsioneaza si le reduc tensiunea superficiala,

o formeaza cu lipidele micelii hidrosolubile care pot fi absorbite din intestin;

o stimuleaza motilitatea intestinala;

o au rol bacteriostatic.

Absortia intestinala 

este procesul prin care produsii finali ai digestiei, impreuna cu o mare cantitate de H20, ioni minerali si vitamine, stra

Absortia proteinelor se face sub forma de aminoacizi, prin mecanisme active.Intrand in celulele mucoasei intestinale
unele proteine nedigerate (anticorpii din laptele matern) pot fi absorbite in intestin prin vezicule de pinocitoza.

Absortia glucidelor se face

- prin mecanisme active, sub forma de hexoze, monozaharide cu 6 atomi de carbon (glucoza, fructoza, galactoza); 
- prin mecanisme pasive, sub forma de pentoze, monozaharide cu 5 atomi de carbon (riboza), .
Absortia glucozei se face prin cuplarea acesteia cu un transportor comun cu cel care realizeaza si absortia sodiului.Ab
moleculelor de ATP (acid adenozintrifosforic).

Absortia lipidelor se face sub forma de acizi grasi si glicerol.Glicerolul se absoarbe pasiv in sange si limfa, fiind hidroso
se absorb pasiv in sange.Acizii grasi cu lant lung (cu mai mult de 12 atomi de carbon) se absorb pasiv in limfa sub form
fasolipide, colesterol si o parte proteica.

Absortia ionilor de Na+ se realizeaza activ in intestinul subtire si colon, antrenand si absortia pasiva a Cl-, ionii de Ca2
restul intestinului.Ionii de Fe2+ se absorb activ in jejun (stimulat de vitamina C) si in ileon.Apa se absoarbe pasiv in in

Absortia vitaminelor se face diferit, in functie de solubilitatea lor.Vitaminele hidrosolubile se absorb rapid, in timp ce
biliare sau enzimele pancreatice din intestin.
Dupa solubilitatea lor vitaminele se clasifica in:
- vitamine liposolubile (solubile in grasimi), de exemplu A,D,K si E.
- vitamine hidrosolubile (solubile in apa), de exemplu B1,B2,B6 si B12.

Fiziologia intestinului gros

Intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie.

Activitatea secretorie consta in producerea de mucus cu rol in formarea si progresia materiilor fecale de-a lungul col

Activitatea de absortie consta in absortia apei, prin mecanisme pasive, absortia sodiului prin mecanisme active si abs

Activitatea motorie consta in: contractii segmentare, stationare care favorizeaza absortia apei; miscari segmentare s
puternice cu efect propulsiv de la colon spre rect. Procesul de fermentatie are loc in prima parte a intestinului gros, e
Bacillus, coli, Bacillus lactici.