Stomacul și digestia gastrică

Stomacul – situat în cavitatea abdominală;- organ cavitar cu rol în depozitarea temporară a

alimentelor;
- este: voluminos la mamiferele ierbivore = fitofage
relativ voluminos la carnivore;
redus ca dimensiune la omnivore (porcul);
 Stomacul este: - unicameral - la majoritatea mamiferelor;
- tetracameral - la mamiferele ierbivore rumegatoare, fiind alcătuit din
patru camere : burduf, ciur, foios, cheag.
 Traseul hranei este următorul: cavitate bucală → burduf → ciur→ cavitate bucală
(masticaţia = rumegat) - înghiţire → foios → cheag.
 La nivelul stomacului alimentele suferă multiple transformări mecanice, fizice și chimice
(digestia gastrică)
Transformările mecanice:
 constau în desfacerea bolurilor alimentare și amestecarea acestora cu sucul gastric
 se realizează sub acțiunea musculaturii netede din peretele gastric
Transformările fizice:
 constau în umectarea și mai puternică a hranei
 sunt realizate sub acțiunea sucului gastric
Sucul gastric:
 este secretat de glandele gastrice din peretele stomacului
 este alcătuit din: apă, mucus, ioni minerali, HCl, enzime
HCl are rol bactericid și în activarea unor enzime.
Transformările chimice:
 sunt realizate sub acțiunea unor enzime
Clasificarea enzimelor:
enzime proteolitice – acționează asupra proteinelor
- sunt reprezentate de :
 pepsină – secretată sub formă inactivă de pepsinogen
HCl
pepsinogen pepsină
pepsină
proteine albumoze + peptone
 labfermentul
- este secretat mai ales la sugari; este probabil absent din sucul gastric al adultului

labferment
cazeinogen Paracazeinat de Ca
(solubil)
  gelatinaza - lichifiaza gelatina
enzime lipolitice – acționează asupra lipidelor
Lipide emulsionate din lipaza gastrică
lapte, frișcă,ouă Acizi grași + glicerol

toate procesele de la nivelul stomacului duc la transformarea bolului alimentar într-o pastă acidă
numită chim gastric.
Intestinul subţire și digestia intestinală
 este cel mai lung segment al tubului digestiv; are lungimi diferite, în funcţie de tipul de
nutritie:
 scurt la carnivore;
 mediu la omnivore;
 lung la ierbivore;
 se deschide în intestinul gros prin orificiul ileocecal;
 este format din: - duoden - porţiune fixă, cu formă de potcoavă, în care se varsă secreţiile
digestive produse de pancreas şi ficat.
- intestinul liber - porţiune mobilă, cu anse intestinale;
 la nivelul intestinului subțire se definitivează procesele de digestie și în același timp se
realizează absorbția nutrimentelor
 Digestia intestinală se realizează prin:
- Transformări mecanice - amestecarea conținutului intestinal cu sucurile digestive
- Transformările fizice – înmuierea foarte puternică a hranei sub acțiunea apei din
sucurile digestive
- Transformările chimice – sunt realizate sub acțiunea enzimelor hidrolitice din
sucurile digestive ce acționează la acest nivel: bila, sucul pancreatic și sucul
intestinal
Bila – este un suc digestiv secretat de ficat
-este un lichid de culoare gălbuie sau verzuie
- conține: apă, săruri biliare, pigmenți biliari, acizi biliari, cholesterol, lecitină
- NU CONȚINE ENZIME
- are rol în: emulsioanarea grăsimilor, activarea lipazelor și absorbția acizilor grași
Ficatul – este o glandă exocrină
- este situat în cavitatea abdominala, sub diafragmă, în
dreapta stomacului.
- este format din lobi și lobului hepatici
Sucul pancreatic este un suc digestive secretat de pancreas
- este alcătuit din: apă, mucus, bicarbonați, ioni
minerali, enzime proteolitice, lipolitice și
glicolitice
1.Enzimele proteolitice sunt reprezentate de:
a) Tripsina
Tripsina este secretata sub forma inactiva de tripsinogen si
este activata in intestin sub actiunea entiochinazei (enzima
secretata de mucoasa duodenala)
b) Chimotripsina
Chimotripsina este secretata sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata in intestin
sub actiunea tripsinei.
tripsina
Proteine
Albumoze și peptone
peptide
c) Carboxipeptidaze chimotripsina

Peptide
Tripeptide + dipeptide Carboxipeptidaze

d) Elastaza
Activata de tripsina, degradeaza proteinele fibroase pana la protein fibroasehidrolizate.

2.Enzime lipolitice: lipaza pancreatică

lipaza
Lipide emulsionate Acizi grași + glicerol
pancreatică

3.Enzime glicolitice: amilaza pancreatică, are actiune mai puternica decat cea salivară;
degradează amidonul (crud) până la stadiul de dizaharide ( maltoză, izomaltoză, zaharoză,
lactoză).
Pancresul – este o glandă mixtă, situată sub stomac
Sucul intestinal este secretat de glandele microscopice situate în grosimea perretelui intestinal
- Conține: apă, mucus, bicarbonati, ioni minerali, enzime
Enzimele sunt reprezentate prin: • enzime proteolitice – peptidaze
• enzime amilolitice – dizaharidaze
• enzime lipolitice – lipaza intestinală
• peptidaze

Tripeptide și peptidaze
dipeptide Aminoacizi

• lipaza intestinală
Lipide lipaza Acizi + glicerol
Intestinală

• Dizaharidaze : maltaza, izomaltaza, zaharaza, lactaza

dizaharidaze
Dizaharide Monozaharide
Absorbția intestinală
Absorbția reprezintă procesul prin care produșii simpli, rezultați din digestie , străbat
mucoasa intestinului subtire, trecând în sânge și limfa.
Adaptari ale mucoasei intestinale pentru realizarea functiei de absortie confera o suprafata
foarte mare de absortie.
Suprafata foarte mare de absortie se datoriteaza pliurilor multiple ale mucoasei reprezentate de:
a) valvule conivente (pliuri mari);
b) vilozitati intestinale (pliuri in forma de deget);
c) microvili la polul apical (la varful enterocitelor).
Intestinul gros – prezintă trei porţiuni – cecum , colon, rect;
- cecum – se termină în fund de sac şi prezintă un apendice vermiform = organ
rudimentar la om.
- colon - ascendent, tranvers, descendent, sigmoid;
- rect.
Aici au loc procese de fermentaţie şi putrefacţie în urma cărora se formează materiile
fecale. Eliminarea acestora la exterior se face prin actul reflex al defecaţiei.