Relatii trofice in

ecosoistem
Totalitatea raporturilor şi a relaţiilor de nutriţie care se
stabilesc între diferitele specii din cadrul unei
biocenoze alcătuiesc structura sa trofică.
Într-o biocenoză sunt trei categorii de organisme care
interacţionează:
- Producatorii de substanţă organică ;
- Consumatorii de substanţă organică
- Descompunătorii de substanţă organică;
 I. Producatorii
Sunt vieţuitoare care produc substanţe organice din
substanţe anorganice.
• Un prim loc îl ocupă plantele verzi ,care în procesul
de fotosinteză captează energia solară cu ajutorul
clorofilei pentru a transforma substanţele anorganice în
substanţe organice.
• Bacteriile (foarte puţine) care realizează fotosinteza ,
dar şi bacterii care trăiesc pe întuneric şi care utilizează
energia chimică pentru sinteza substanţelor organice
(chemosinteză) .
 II . Consumatorii
Folosesc direct sau indirect substanţe organice sintetizate
de producatori .
Consumatorii se impart în trei categorii :
• consumatori primari ( consumatori de ordinul I ): se
hranesc cu substante sintetizate de producatori; sunt
reprezentaţi de animalele ierbivore.
• consumatori secundari ( consumatori de ordinul II ): sunt
animale carnivore, care se hrănesc cu animale ierbivore (lupul,
leul);
• consumatori tertiari ( consumatori de ordinul III ) : sunt
animale carnivore, care se hrănesc cu consumatori secundari;
• consumatori cuaternari( consumatori de ordinul IV ): sunt
animale carnivore, care se hrănesc cu consumatori secundari;
şi cuaternari
 Consumatori
cuaternari

Consumatori
terţiari

Consumatori
secundari

Consumatori
primari

Insecte Zooplancton

Producători
primari

Plante Fitoplancton
Există şi categorii speciale de consumatori, care se încadrează
concomitent în mai multe categorii trofice:
• speciile omnivore: consumă atât hrană de origine animală cât şi
vegetală (omul);
• speciile detritofage: se hrănesc cu particule vegetale şi animale,
rezultate din fărâmiţarea parţială a plantelor şi animalelor moarte (larve
acvatice de ţânţari, larvele unor muşte);
• speciile coprofage: consumă dejecţiile altor consumatori (gândacii de
bălegar, larvele unor muşte);
• speciile necrofage: se hrănesc cu cadavrele animalelor moarte (unele
specii de gândaci, moliile de haine).

O categorie specială de conumatori este constituită de plantele carnivore

numite şi insectivore, care sunt în acelaşi timp producători primari şi
consumatori de diferite grade, în funcţie de categoria trofică la care aparţin
micile animale (îndeosebi insecte), cu care se hrănesc.
Plante carnivore
 .
III. Descompunatorii
Sunt bacterii şi ciuperci care descompun materia organică
moartă în săruri minerale ce sunt utilizate de plantele verzi, în
procesul fotosintezei, pentru prepararea hranei.

Între cele trei categorii de organisme dintr-o biocenoză se

stabilesc relaţii trofice ce pot fi reprezentate grafic sub forma
piramidei trofice:
-La bază – descompunătorii
- pe prima treaptă – producătorii
- pe treapta a doua – consumatorii de ordinul I
- pe treapta a treia – consumatorii de ordinul II
- în vârful piramidei - consumatori de ordinul III
Organismele care aparţin nivelurilor trofice diferite, sunt legate
între ele prin relaţii de nutriţie, alcătuind lanţuri trofice sau
cicluri trofice
Piramidă trofică în savană
 Piramidă trofică într-o fâneaţă

DESCOMPUNĂTORII
Lungimea lanţului trofic nu depăşeşte cinci – şase verigi, deoarece:
• numărul plantelor este limitat de resursele minerale şi de cantitatea de
energie solară care cade pe unitatea de suprafaţă.
• consumatorii direcţi şi indirecţi au talia din ce în ce mai mare.
3. CONSUMATORI SECUNDARI-Al
treilea nivel de consumatori este
format din carnivore mai mari
(mancatoare de carne), ca pastravul,
care se hraneste cu creveti si melci.

2. CONSUMATORI PRIMARI-Fitofage
(mancatoare de plante) mici-crevetii
de apa dulce sau melcii formeaza al
doilea nivel trofic.
1. PRODUCATORI-Plantele
acvatice formeaza inceputul
IantuIui trofic, producand energie
4. PRADATORI DE VARF-In al
si crescand datorita soarelui,
patrulea nivel de transfer de
solului si apei.
energie, un carnivor mai mare, ca
6. DESCOMPUNATORI- vidra, prinde pastravul.
Corpul vidrei este returnat de
catre necrofage(animale
ce mananca materii in 5. MOARTEA-Vidra moare
putrefactie), ca fungi, bacterii, din cauza batranetii sau a
muste si larvele lor. unei boli.

Lanţ trofic într- un râu

 Lanţuri trofice pe pajişti

Bufniţă Şoarece

Vulpe

Grâu
Plantă

Broască Şarpe
Descompunători

Insectă
Reţea trofică într- o baltă
Reţea trofică într- o baltă
 Reţea trofică în regiunea arctică

Vânător Lup Bufniţa

de Vultur
zăpadă

Vultur

vulpe

Purici Hermină

Iepure arctic
Dejecţii

Ţânţari

Animale
moarte
Muşchi şi Iarbă
Muşte licheni
Arbuşti
 Reţea trofică într-o pădure
Consumatori terţiari şi cuaternari

Consumatori secundari

Consumatori primari

Producători primari

Descompunători
 Reţea trofică într-o mare
Fitoplancton
Zooplancton
Moluşte

Stea de
Creveţi mare
Calamari

Peşti fitofagi
Balenă

Focă

Pinguin

Orcă

Leopardul de mare