NUTRIȚIA MIXOTROFĂ

Plante carnivore
Plante semiparazite
 Nutriția mixotrofă
Nutriția mixotrofă este caracteristică organismelor
care își procură carbonul atât prin sinteza
substanțelor organice pe cale autotrofă (fotosinteză),
cât și pe cale heterotrofă, preluând din mediul sau
din alte organisme, substanțele organice gata
preparate.
Organisme mixotrofe:
-protiste fitoflagelate (ex: Euglena)
-plantele carnivore (insectivore)
-plantele semiparazite
 Protiste fitoflagelate mixotrofe
Euglena verde (Euglena
viridis) posedă cromatofori ce
conțin clorofilă fiind capabilă
să realizeze fotosinteza la
lumină, în timp ce la întuneric
poate îngloba substanțe
organice din mediu, formând
vacuole digestive (fagocitoză).
De asemenea, ea se deplasează
spre lumină având un organit
fotosensibil lângă flagel,
numit stigmă.
 Plante carnivore (insectivore)
Plantele carnivore sunt plante verzi capabile de
fotosinteză, dar pentru a se dezvolta normal au nevoie, în
special, de unele substanțe azotate pe care și le procură
din corpul animalelor mici (mai ales insecte) pe care le
capturează și le digeră. Rădăcinile acestor plante nu pot
realiza simbioze cu bacteriile fixatoare de azot.
Plantele carnivore cresc în mlaștini acide de munte
(turbării), tinoave, ape stătătoare sau soluri acide, sărace
în compuși azotați.
Pentru a-și captura insectele, ele au frunzele transformate
în capcane și au posibilitatea de a secreta enzime digestive
cu care digeră prada.
 Plante carnivore (insectivore)
A) capcane prin lipire:
Drosera rotundifolia (roua
cerului)

-plantă din turbării, având

frunzele acoperite de
perișori ce poartă în vârf
câte o picătură de mucus
lipicios produsă de celulele
glandulare
 Plante carnivore (insectivore)
B) capcane prin alunecare
Nepenthes sp.

-frunza este modificată

într-o urnă cu un căpăcel;
urna conține un lichid
dulce și bogat în enzime
iar insectele sunt atrase de
mirosul lichidului și de
coloritul marginii urnei
(roșie asemenea cărnii)
 Plante carnivore (insectivore)
C) capcane prin presiune
negativă
Utricularia vulgaris
(otrățelul de baltă)
-frunze transformate în
vezicule plutitoare ce au în
interior o presiune negativă
și care sunt prevăzute cu un
căpăcel cu peri senzitivi;
când insecta atinge perii,
căpăcelul se deschide și este
aspirată în interiorul
veziculei
 Plante carnivore (insectivore)
D) capcane prin închidere
Aldrovanda sp., Dionaea
sp.
-frunzele se închid pe
nervura principală și
prezintă, pe marginile
limbului sau pe suprafața
lor, peri senzitivi; animalul
este capturat prin
închiderea frunzei
(asemenea unei cărți) la
atingerea perișorilor
senzitivi
 Plante semiparazite
Vâscul (Viscum sp.)
semiparazitează arbori
precum plopul, stejarul,
arțarul
Vâscul are frunze verzi deci
face fotosinteză, dar
absoarbe apa și sărurile
minerale din seva brută a
gazdei, pe care se fixează cu
ajutorul haustorilor ce
pătrund până la vasele
lemnoase ale gazdei
NUTRIȚIA SIMBIOTROFĂ
Lichenii
Micorizele
Nodozitățile leguminoaselor
 Nutriția simbiotrofă
Simbioza –asociație între două organisme din specii diferite
care se ajută reciproc
Există simbioze care au ca obiectiv apărarea sau răspândirea,
dar cele mai multe sunt simbioze trofice (de hrănire).
În simbiozele trofice un organism este autotrof iar celălalt
este heterotrof:
-organismul autotrof realizează sinteza substanțelor
organice ce vor constitui hrană și pentru organismul
heterotrof
-organismul heterotrof oferă protecție dar și apă + săruri
minerale, utilizate de organismul autotrof în sinteze
organice
 Lichenii
Lichenii reprezintă o simbioză
dintre algele verzi unicelulare
sau cianobacterii și hifele unor
ciuperci, de obicei ascomicete
Ciuperca furnizează algei apă
și săruri minerale și o
protejează de uscăciune, iar
alga, prin fotosinteză, produce
substanțe organice necesare
hrănirii ciupercii
Cei 2 parteneri depind atât de
mult unul de altul, încât
formează un organism de
sinteză –simbioză de tip 1+1=1
 Micorizele
Micorizele sunt simbioze dintre
rădăcinile unor plante
superioare și hifele unor
ciuperci, hife ce preiau rolul
perișorilor absorbanți
Micorizele pot fi:
-ectotrofe: la pin, lariță, brad,
mesteacăn, fag, etc. –hifele
ciupercii înconjură ca un
manșon rădăcina plantei,
oferindu-i apa și sărurile
minerale
-endotrofe: la orhidee și liliacee
–hifele ciupercii pătrund în
scoarță, formând ghemulețe
 Nodozitățile leguminoaselor
Nodozitățile de pe
rădăcinile plantelor
leguminoase reprezintă o
simbioză a acestor plante
cu bacteriile fixatoare de
azot.
Bacteriile transformă
azotul atmosferic, pe care
plantele nu îl pot utiliza,
în combinații (azotați) ce
pot fi utilizați ca sursă de
azot de către plante.