Sunteți pe pagina 1din 2

COLEGIUL NAŢIONAL „ECATERINA TEODOROIU” TG-JIU

PROFESOR: NEGULEASA CARMEN


Nutriţia mixotrofă
Se întâlneşte la plantele semiparazite si la cele carnivore ( insectivore ).
Plantele semiparazite
Vâscul ( Viscum album )
- este o plantă semiparazita care creşte pe ramurile altor plante
- are atat nutritie autotrofă cât şi nutriţie heterotrofă
- nu prezintă rădăcini
- prezinta structuri speciale numite haustori care pătrund în vasele lemnoase ale plantei gazdă de unde
extrage apa cu săruri minerale
- prezintă frunze verzi la nivelul cărora are loc fotosinteza
- foloseşte în fotosinteza apa şi sărurile minerale absorbite din planta gazdă cu ajutorul haustorilor
Plantele carnivore
- au atât nutriţie autotrofă cât şi heterotrofă
- prezintă frunze verzi la nivelul cărora se realizează fotosinteza
- trăiesc în medii sărace în săruri minerale, mai ales sărace în azot ( tinoave, mlaştini , ape stagnante sau lin
curgătoare )
- îşi completează necesarul de minerale folosind substanţe din corpul insectelor
- prezintă frunze transformate în adevărate capcane care : atrag insectele, le capturează, le imobilizează şi
ledigera cu ajutorul unor fermenţi ( enzime digestive ).
Exemple de plante carnivore din flora României:
Roua cerului ( Dresera rotundifolia, D. obovata, D.anglica )
Caracteristici: - prezentă în tinoavele montane
- prezintă o rozetă de frunze cu peri senziti care seamănă cu roua
- prinde insecte cu ajutorul perilor care sunt lipicioşi
- digeră insectele cu ajutorul enzimelor
Iarba grasă ( Pinguicula vulgaris cu flori albestre şi P. alpina cu flori albe )
Caracteristici: - prezintă frunze cu margini răsucite
o - frunzele au 2 tipuri de peri: 1. peri cu picioruşe şi vezicule
2. peri fără picioruşe , dar cu 8 celule secretoare care elimină
enzime digestive
Otrăţelul de baltă ( Utricularia vulgaris )
Caracteristici:prezintă sute de capcane minuscule cu ajutorul cărora prinde insectele.
Exemple de plante din pădurile şi tinoavele din zonele ecuatoriale:
Dionaea sp., Nepenthes sp
Nutriţia simbiotrofă
Simbioza ( mutualismul ) este o relaţie reciproc avantajoasă între 2 organisme care aparţin la specii diferite.
Indivizii care se asociază se numesc simbionţi. Simbionţii prezintă relaţii morfoanatomice şi de nutriţie.
Exemplu de simbioze:
Lichenii
- corpul lor se formează prin asocierea dintre o algă şi o ciupercă
- alga participantă la simbioza este o cianobacterie ( organism procariot ) sau o algă verde ( organism
eucariot ) şi este localizată printre hifele ciupercii
- alga are nutriţie autotrofă, iar ciuperca are nutriţie heterotrofă
- ciuperca absoarbe cu ajutorul rizinelor apa şi sărurile minerale din sol
- alga primeşte apa şi sărurile minerale de la ciupercă şi le foloseşte pentru a sintetiza substanţe organice în
procesul de fotosinteza
- alga împarte substanţele organice produse în fotosinteza cu ciuperca
Micorizele
-sunt asocieri dintre ciuperci şi rădăcinile plantelor superioare
-ciuperca participanta la micoriza se hraneşte heterotrof, iar planta autotrof
-ciuperca absoarbe cu ajutorul hifelor apa şi săruri minerale din sol pe care le cedează plantei
-planta sintetizează substanţe organice prin fotosinteză şi le împarte cu ciuperca
-pot fi ectotrofe şi endotrofe
-în micorizele ectotrofe hifele ciupercii înconjoară ca un manşon vârful rădăcinii, dar nu pătrund în celulele plantei
( ex. micorizele de la brad, pin, fag )
-în micorizele endotrofe hifele ciupercii pătrund în interiorul celulelor din rădăcinile plantelor şi formează gheme
( ex. micorizele de la plantele din Familia Orhidacee precum şi la cele din Familia Liliacee )
Nodozităţile de pe rădăcinile plantelor leguminoase
-sunt simbioze între bacteriile fixatoare de azot şi rădăcinile plantelor superioare
-pe rădăcinile leguminoaselor apar niste umflături numite nodozităţi în care se inmultesc bacteriile
-Planta aprovizionează bacteria cu apă şi săruri minerale, iar bacteria fixează azotul atmosferic sub formă de
amoniac care apoi se va transforma în nitraţi
- nitraţii îmbogăţesc solul în azot