P. 1
Nutritia Mixotrofa Si Parazita

Nutritia Mixotrofa Si Parazita

|Views: 3,021|Likes:
Published by mariao74

More info:

Published by: mariao74 on Jan 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/25/2013

pdf

text

original

COLEGIUL NAŢIONAL „ECATERINA TEODOROIU” TG-JIU PROFESOR: NEGULEASA CARMEN Nutriţia mixotrofă Se întâlneşte la plantele semiparazite si la cele carnivore

( insectivore ). Plantele semiparazite Vâscul ( Viscum album ) - este o plantă semiparazita care creşte pe ramurile altor plante - are atat nutritie autotrofă cât şi nutriţie heterotrofă - nu prezintă rădăcini - prezinta structuri speciale numite haustori care pătrund în vasele lemnoase ale plantei gazdă de unde extrage apa cu săruri minerale - prezintă frunze verzi la nivelul cărora are loc fotosinteza - foloseşte în fotosinteza apa şi sărurile minerale absorbite din planta gazdă cu ajutorul haustorilor Plantele carnivore - au atât nutriţie autotrofă cât şi heterotrofă - prezintă frunze verzi la nivelul cărora se realizează fotosinteza - trăiesc în medii sărace în săruri minerale, mai ales sărace în azot ( tinoave, mlaştini , ape stagnante sau lin curgătoare ) - îşi completează necesarul de minerale folosind substanţe din corpul insectelor - prezintă frunze transformate în adevărate capcane care : atrag insectele, le capturează, le imobilizează şi ledigera cu ajutorul unor fermenţi ( enzime digestive ). Exemple de plante carnivore din flora României: Roua cerului ( Dresera rotundifolia, D. obovata, D.anglica ) Caracteristici: - prezentă în tinoavele montane - prezintă o rozetă de frunze cu peri senziti care seamănă cu roua - prinde insecte cu ajutorul perilor care sunt lipicioşi - digeră insectele cu ajutorul enzimelor Iarba grasă ( Pinguicula vulgaris cu flori albestre şi P. alpina cu flori albe ) Caracteristici: - prezintă frunze cu margini răsucite o - frunzele au 2 tipuri de peri: 1. peri cu picioruşe şi vezicule 2. peri fără picioruşe , dar cu 8 celule secretoare care elimină enzime digestive Otrăţelul de baltă ( Utricularia vulgaris ) Caracteristici:prezintă sute de capcane minuscule cu ajutorul cărora prinde insectele. Exemple de plante din pădurile şi tinoavele din zonele ecuatoriale: Dionaea sp., Nepenthes sp Nutriţia simbiotrofă Simbioza ( mutualismul ) este o relaţie reciproc avantajoasă între 2 organisme care aparţin la specii diferite. Indivizii care se asociază se numesc simbionţi. Simbionţii prezintă relaţii morfoanatomice şi de nutriţie. Exemplu de simbioze: Lichenii - corpul lor se formează prin asocierea dintre o algă şi o ciupercă - alga participantă la simbioza este o cianobacterie ( organism procariot ) sau o algă verde ( organism eucariot ) şi este localizată printre hifele ciupercii - alga are nutriţie autotrofă, iar ciuperca are nutriţie heterotrofă - ciuperca absoarbe cu ajutorul rizinelor apa şi sărurile minerale din sol - alga primeşte apa şi sărurile minerale de la ciupercă şi le foloseşte pentru a sintetiza substanţe organice în procesul de fotosinteza - alga împarte substanţele organice produse în fotosinteza cu ciuperca Micorizele -sunt asocieri dintre ciuperci şi rădăcinile plantelor superioare -ciuperca participanta la micoriza se hraneşte heterotrof, iar planta autotrof -ciuperca absoarbe cu ajutorul hifelor apa şi săruri minerale din sol pe care le cedează plantei

-planta sintetizează substanţe organice prin fotosinteză şi le împarte cu ciuperca -pot fi ectotrofe şi endotrofe -în micorizele ectotrofe hifele ciupercii înconjoară ca un manşon vârful rădăcinii, dar nu pătrund în celulele plantei ( ex. micorizele de la brad, pin, fag ) -în micorizele endotrofe hifele ciupercii pătrund în interiorul celulelor din rădăcinile plantelor şi formează gheme ( ex. micorizele de la plantele din Familia Orhidacee precum şi la cele din Familia Liliacee ) Nodozităţile de pe rădăcinile plantelor leguminoase -sunt simbioze între bacteriile fixatoare de azot şi rădăcinile plantelor superioare -pe rădăcinile leguminoaselor apar niste umflături numite nodozităţi în care se inmultesc bacteriile -Planta aprovizionează bacteria cu apă şi săruri minerale, iar bacteria fixează azotul atmosferic sub formă de amoniac care apoi se va transforma în nitraţi - nitraţii îmbogăţesc solul în azot

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->