NUTRIŢIA HETEROTROFĂ

NUTRIŢIA HETEROTROFĂ – caracteristică organismelor care sintetizează

substanţ ele organice proprii, folosind, ca sursă de carbon, carbonul din altă
substanţă organică.
- după sursa de hrană, heterotrofele sunt: saprofite, parazite, mixotrofe, simbionte.

Nutriţia saprofită – organismele îşi iau substanţele organice dizolvate în apă;

- caracteristică unor bacterii şi ciuperci;
- saprofitele sunt:- omnivore – folosesc substraturi organice variate –
mucegaiul comun;
- specializate – folosesc un anumit substrat – ex:
Mycoderma aceti – transformă alcoolul etilic în acid acetic.
Bacteriile saprofite - descompun resturi organice, mineralizându-le,
asigurând astfel circuitul materiei in natură;
- produc alterarea alimentelor şi nutreţurilor;
- pot fi folosite in industrie pentru obţinerea de medicamente - ex:
mucegaiul verde-albastrui din care se extrage penicilina.

Nutriţia parazită – plante care îşi obţin substanţele organice pe seama

organismelor vii pe care le parazitează şi produc boli.
- Ex : rugina grâului ; mana viţei-de –vie ; cornul secarei ; tăciunele porumbului.
- plante superioare parazite : - Cuscuta (tortelul) ; (muma padurii) ; (lupoaia).
Ele şi-au pierdut clorofila si extrag substanţele organice cu ajutorul unor
prelungiri = haustori – care pătrund în vasele liberiene ale
gazdei.ADAPTARI
Nutriţia simbiontă:
Simbioza = mutualismul = relaţia dintre două organisme bazată pe
ajutor reciproc. Ex: Lichenii –asociere între o algă albastra-verde ( sau o
cianobacterie) şi o ciupercă.
Nodozități- asociere dintre o bacterie fixatoare de azot și plantele
leguminoase.
Micorize-asocieri dintre hifele unei ciuperci și rădăcinile unor plante
superioare.