I.

NUTRIŢIA AUTOTROFĂ
Definiţie: Organismele cu nutriţie autotrofă sintetizează substanţe organice din substanţe
minerale.
Tipuri:
• fotosinteza (vezi caiet!)
• chemosinteza
b) Chemosinteza
Definiţie: procesul prin care unele bacterii transformă substanţele anorganice în substanţe
organice cu ajutorul energiei rezultate din reacţii chimice.
Exemple de organisme chemosintetizatoare:
• Bacteriile sulfuroase – utilizează compuşi pe bază de sulf
- se găsesc în soluri umede, mâl, izvoare sulfuroase
• Bacteriile nitrificatoare – oxidează compuşi pe bază de azot (amoniac)
• Bacteriile metanogene – specii anaerobe care reduc CO2 în metan (CH4).
- se găsesc în straturile profunde ale solului, stomacul erbivorelor

II. NUTRIŢIA MIXOTROFĂ

Definiţie: organismele mixotrofe se hrănesc atât autotrof cât şi heterotrof.
Exemple de organisme mixotrofe:
• euglena verde – la lumină se hrăneşte autotrof, prin fotosinteză (prez. stigmă, clorofilă)
• la întuneric prezintă nutriţie heterotrofă (consumă subst. organice)
• plantele semiparazite – prezintă clorofilă şi fac fotosinteză;
• au un haustor cu care preiau seva brută din planta gazdă (ex. vâscul)
• plantele carnivore – fac fotosinteză dar îşi completează hrana capturând insecte (trăiesc
pe soluri sărace în substanţe minerale)
III. NUTRIŢIA HETEROTROFĂ
Definiţie: Organismele cu nutriţie heterotrofă consumă substanţe organice gata sintetizate.
Tipuri:
• saprofită
• parazită
• simbiotrofă
• digestia la om
a) Nutriţia saprofită
Definiţie: organismele saprofite consumă substanţe organice lipsite de viaţă.
Exemple de organisme saprofite:
• bacterii saprofite - bacteriile descompunătoare din sol
 • bacteriile fermentative (lactice, acetice)
• ciuperci saprofite – ciuperci inferioare: mucegaiurile (m. alb, m. verde - Penicillium)
• ciuperci superioare (cu pălărie şi picior) ex: hrib, ciuperca de câmp
• animale saprozoice – râma (consumă substanţe organice din sol)
b) Nutriţia parazită
Definiţie: organismele parazite consumă substanţe organice dintr-un organism viu (gazda).
Exemple de organisme parazite:
• virusurile – produc boli numite viroze la plante, animale şi om; ex: VMT, virusul
gripal, HIV, virusul rabic, virusul herpetic, virusul hepatic, etc.
• bacteriile patogene – produc boli numite bacterioze la plante, animale şi om; ex:
cancerul bacterian al pomilor, meningococul, pneumococul, bacilul Koch (TBC), etc.
• ciuperci parazite – produc micoze la plante animale şi om; ex: rugina grâului,
taciunele porumbului, mana cartofului, candidoza, ciuperca piciorului, etc.
• plante parazite – nu prezintă clorofilă, având culoare gălbuie-roşiatică
• au un haustor (rădăcină modificată) cu care preiau seva elaborată
dintr-o plantă gazdă; ex: torţelul parazit pe trifoi
• animale parazite – pot fi ectoparazite (parazite externe) sau endoparazite (parazite
interne); ex: insecte (ţânţari, pureci, păduchi), viermi (tenia, limbricul, lipitoarea), etc.
c) Nutriţia simbiotrofă
Definiţie: simbioza este o asociere între 2 organisme din care ambele au de câştigat (1+1=1)
Exemple de organisme simbiotrofe:
• lichenii – reprezintă o simbioză între filamentele unor ciuperci şi celulele unor alge verzi
(ciuperca preia seva brută iar alga face fotosinteză)
• nodozităţile – simbioză între rădăcinile plantelor leguminoase (mazăre, fasole, trifoi) şi
bacteriile fixatoare de azot (bacteriile preiau N din aer şi îl oferă plantei,
planta face fotosinteză hrănind şi bacteriile)
• micorizele – simbioză între rădăcinile unor plante şi filamentele unor ciuperci (ciupercile
joacă rolul perişorilor absorbanţi preluând seva brută pe care o cedează
plantei, primind în schimb hrană)