CAP.II.

STRUCTURA ȘI FUNCȚIILE
FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMELOR VII
Clasa a X-a

Prof: Cristina Costache

 NUTRIȚIA HETEROTROFĂ
 Caracteristică organismelor care nu-și pot sintetiza
substanțele organice proprii hrănindu-se cu subst. organice
preluate din alte surse.
 GRUPE DE ORGANISME HETEROTROFE

După sursa de hrană:

SAPROFITE
MIXOTROFE
SIMBIONTE
PARAZITE
 1. NUTRIȚIA SAPROFITĂ

Caracterizează organismele care se hrănesc cu substanțe organice

vegetale/ animale  din organisme intrate în descompunere: frunze
moarte, trunchiuri de copaci, putregaiuri, bălegar, cadavre de animale.

Mucor mucedo – mucegaiul alb

 Organisme saprofite: bacterii, ciuperci, plante superioare, animale.

1. Bacterii saprofite :
 fermentative - produc fermentații datorită enzimelor proprii: lactică, alcoolică,
acetică, butirică;
 de putrefacție – descompun resturile organice moarte;
Saprofitele care utilizează o gamă largă de substanțe organice =
saprofite omnivore – ex. mucegaiul alb - Mucor mucedo;
Cele care au surse de carbon puține sau chiar una singură =
saprofite specializate - ex. Mycoderma aceti (util. doar alcoolul

etilic pe care îl transformă în acid acetic).

Acetobacter aceti
2. Ciuperci inferioare și superioare
- participă la procesul * fermentativ al berii – Saccharomyces cerevisiae;
* al dospitului pâinii
* transformă mustul în vin – Saccharomyces ellipsoideus;
- altele trăiesc pe pâine, brânză, fructe coapte – mucegaiul alb – Mucor mucedo;
- mucegaiul negru – Rhizopus
nigricans;
- mucegaiul verde – Penicillium notatum;
* Ciupercile superioare cu pălărie  otrăvitoare/ comestibile - trăiesc saprofit pe
bălegar și pe resturi vegetale în descompunere;
3. Plante superioare saprofite:
- cuibușorul pământului ( trânjii) – Neottia nidus avi - plante din familia orhidee, care
trăiesc prin pădurile de foiose pe resturile vegetale în descompunere;

4. În lumea animală - specii care se hrănesc

cu subst. organice în descompunere sunt:
- râma - Lumbricus terestris;
- Viermele Tubifex;
Importanța practică a saprofitelor:
1. Descompun în întregime resturile organice  mineralizându-le și redându-le
circuitului în natură;
2. Îndeplinesc o acțiune de igienizare importantă;
3. Sunt folosite în industria farmaceutică la obținerea unor medicamente:
mucegaiul verde-albăstrui pt. extragerea penicilinei, streptomicinei;
4. Anumite saprofite produc alterarea nutrețurilor și a alimentelor; acestea pot fi
combătute prin: - frig;
- deshidratarea alimentelor;
- adaos de substanțe conservante;
- folosirea unor soluții concentrate;
 2. NUTRIȚIA PARAZITĂ

• Organismele parazite își obțin hrana din organismele vii pe care le parazitează.
- produc boli numite bacterioze – plantelor,
- animalelor,
- omului;
* Bolile produse de ciuperci = micoze: rugina grâului – Puccinia recondita;
- mana viței de vie – Plasmopara viticola;
- tăciunele porumbului – Ustilago maydis;
- cornul secarei - Claviceps purpurea.

Claviceps purpurea)
* Nutriția parazită la plantele superioare:
- acestea și-au pierdut clorofila și au trecut la modul de nutriție parazit  adică își
extrag substanțele organice din alte plante prin prelungiri = haustori  care ajung
până în fasciculele conducătoare liberiene ale plantei gazdă;
- cuscuta ( torțelul);
- lupoaia parazitează - floarea soarelui;
- muma- pădurii.
 3. NUTRIȚIA MIXOTROFĂ
- specifică plantelor semiparazite și carnivore;
a. Plantele semiparazite – Vâscul – Viscum album  crește pe ramurile altor
plante ( foioase, conifere);
 caracteristici:- are nutriție mixtă – autotrofă și heterotrofă;
- nu prezintă rădăcini ci niște structuri speciale = haustori care
pătrund în vasele lemnoase ale plantei gazdă, de unde extrag
apa cu sărurile minerale;
- prezintă frunze verzi la nivelul cărora are loc fotosinteza;
- folosește în fotosinteză apa + sărurile minerale absorbite din
planta gazdă  cu ajutorul haustorilor.
b. Plantele carnivore - sunt pl. verzi care își procură singure hrana prin fotosinteză
 dar își completează necesarul de azot care lipsește din anumite medii de viață –
mlaștini, tinoave, ape stagnante sau lin curgătoare cu substanțe azotoase
procurate din corpul insectelor  numindu-se plante insectivore;
- și-au modificat aspectul: frunzele lor s-au transformat în capcane ingenioase, care
atrag insectele, le capturează, le imobilizează și le digeră, asemenea animalelor 
cu ajutorul unor secreții care conțin enzime proteolitice;
* ex: roua-cerului - Drosera sp. ( fig 1);
iarba grasă - Pinguicula vulgaris;
otrățelul de baltă – Utricularia vulgaris (fig. 2).

Figura 1 Figura 2
 4. Nutriția simbiontă

* Simbioza (mutualismul) = o relație reciproc avantajoasă între 2 specii diferite.

- pot fi:- relații de apărare;
- de răspândire;
- dar cele mai multe sunt relații trofice.
- indivizii care se asociază = simbionți iar relația simbioză;
- Exemple:

MICORIZELE LICHENII BACTERIOZELE

a. Micorizele = asocieri între hifele unei ciuperci + rădăcinile plantelor superioare;

- Ciuperca ajută planta în absorbția apei + săruri minerale iar planta realizează
fotosinteza;
- Le întâlnim la pin, brad, stejar, larice, orhidee.
b. Lichenii – simbioză obligatorie între o algă verde/ algă albastră-verde ( ciano-
bacterie) + o ciupercă;
- Ciuperca furnizează algei apa + săruri minerale  alga realizează fotosinteza și
furnizează ciupercii, hrană;
- acești 2 parteneri depind atât de mult unul de altul încât formează un organism de
sinteză = lichenul- care nu seamănă nici cu o algă nici cu o ciupercă.
Matematic este o aberație: 1+1 = 1.

MĂTREAȚA BRADULUI
c. Nodozitățile de pe rădăcinile plantelor leguminoase
- Sunt simbioze între bacteriile fixatoare de azot – Rhizobium leguminosarum și
rădăcinile pl. superioare pe care apar niște umflături = nodozități, în care se
înmulțesc bacteriile;
- Planta aprovizionează bacteria cu apă+ săruri minerale  iar bacteria fixează
azotul atmosferic sub formă de NH3  care apoi se va transforma în nitrați, ce
îmbogățesc solul în azot.
 SCHIȚA TABLEI

Nutriția heterotrofă – este caract. organismelor care nu-și pot sintetiza subst. organice proprii
hrănindu-se cu subst. organice preluate din alte surse.
După sursa de hrană se disting 4 grupe de organisme heterotrofe:
RE
1. Saprofite 3. Mixotrofe ȚIN
2. Parazite 4. Simbionte EȚ
I !
* 1. Nutriția saprofită – caract. organismele care se hrănesc cu subst. organice vegetale/
animale  din organisme intrate în descompunere: frunze moarte, bălegar, cadavre de
animale.
Organisme saprofite sunt: bacterii, ciuperci, pl. superioare, animale.
* Bacterii saprofite :
 fermentative - produc fermentații: lactică, alcoolică, acetică, butirică;
 de putrefacție – descompun resturile organice moarte;
Saprofitele care util. o gamă largă de substanțe organice = omnivore – ex. mucegaiul alb -
Mucor mucedo;
Cele care au surse de carbon puține sau chiar una singură = saprofite specializate ex.
Mycoderma aceti (util. doar alcoolul etilic pe care îl transformă în acid acetic).
* Ciuperci inferioare și superioare - participă la procesul fermentativ al berii –Saccharomyces
cerevisiae, al dospitului pâinii ori transformă mustul în vin – Saccharomyces ellipsoideus;
- altele trăiesc pe pâine, brânză, fructe coapte – mucegaiul alb – Mucor mucedo; mucegaiul
negru – Rhizopus nigricans; mucegaiul verde – Penicillium notatum;
* Ciupercile superioare cu pălărie  otrăvitoare/ comestibile - trăiesc saprofit pe bălegar și pe
resturi vegetale în descompunere;
* Pl. superioare saprofite: ex. cuibușorul pământului ( trânjii) – Neottia nidus avi- întâlnit prin
pădurile de foiose, pe resturi vegetale în descompunere;
* În lumea animală – sp. care se hrănesc cu subst. organice în descompunere sunt: râma -
Lumbricus terestris, viermele Tubifex;
Importanța practică a saprofitelor:
* Descompun resturile organice  mineralizându-le și redându-le circuitului în natură;
* Sunt folosite în industria farmaceutică la obținerea unor medicamente: mucegaiul verde-
albăstrui pt. extragerea penicilinei, streptomicinei;
* Unele produc alterarea nutrețurilor și a alimentelor - pot fi combătute prin: frig; deshidrata-rea
alimentelor; adaos de substanțe conservante;

2. Nutriția parazită- Organismele parazite își obțin hrana din org. vii pe care le parazitează.
- produc boli = bacterioze – plantelor, animalelor și omului;
Click to
Bolile produse de ciuperci = micoze: add grâului
rugina text – Puccinia recondita, mana viței de vie –
Plasmopara viticola, tăciunele porumbului – Ustilago maydis;
Sunt și pl. superioare care și-au pierdut clorofila și au trecut la modul de nutriție parazit, adică
își extrag subst. organice din alte plante prin prelungiri = haustori: cuscuta ( torțelul); lupoaia
parazitează - floarea soarelui; muma- pădurii.

3. Nutriția mixotrofă specifică plantelor semiparazite și carnivore;

a. Plantele semiparazite – Vâscul – Viscum album, crește pe ramurile altor plante (foioase,
conifere); are nutriție mixtă – autotrofă și heterotrofă și nu prezintă rădăcini ci niște structuri
speciale = haustori;
b. Pl. carnivore ( insectivore) - sunt pl. verzi care își procură hrana prin fotosinteză dar își
completează necesarul de azot care lipsește din anumite medii de viață ( mlaștini) cu subst.
azotoase procurate din corpul insectelor: roua-cerului - Drosera sp., otrățelul de baltă –
Utricularia vulgaris.
4. Nutriția simbiontă (mutualismul) = o relație reciproc avantajoasă între 2 specii diferite;
- pot fi: relații de apărare, de răspândire dar cele mai multe sunt relații trofice.
- indivizii care se asociază = simbionți iar relația simbioză;
- Ex: micorizele, licheni, nodozități.
a. Micorizele = asocieri între hifele unei ciuperci + rădăcinile pl. superioare;
- le întâlnim la pin, brad, stejar, larice, orhidee.
b. Lichenii – simbioză obligatorie între o algă verde/ algă albastră-verde ( ciano-bacterie) + o
ciupercă;
c. Nodozitățile de pe rădăcinile pl. leguminoase sunt simbioze între bacteriile fixatoare de
azot – Rhizobium leguminosarum și rădăcinile pl. superioare pe care apar niște umflături =
nodozități, în care se înmulțesc bacteriile;
Vă mulțumesc!