Nutritia autotrofa

Este un process chimic in care se foloseste energia solara.dupa sursade energie folosita se disting 2 tipuri de nutritive
autotrofa si anume fotosinteza si chimiosinteza specifica bacteriilor.
Fotosinteza unseamna sinteza substantei organice pornind de la apa, CO2, si saruri minerale cu ajutorul luminii care este
absorvita de clorofila si in urma acestui process se elimina oxygen.
Evolutia fotosintezei: 6CO2+12H2O=C6H12O6+6O2+6H2O.
Fotosinteza are loc in frunzele verzi ale plantelor datorita pigmentilor clorofilieni, mai ales clorofila a si b.
Clorofila capteaza energia solar ape care o transforma in energie chimica,procesul are loc in cloroplaste,mai précis pe
sistemul dilacoidal si in formatiunile care se numesc grana.
Fotosinteza are doua faze.prima faza se numeste faza luminii,energia luminoasa se transforma in energie
chimica.fotosinteza apei inseamna descompunerea apei sub influenta luminii in protoni, electroni si oxygen care se
degaja in atmosfera fiind folosit in respiratie de catre toate vietuitoarele de pe pamant.in faza de lumina se ma produce o
substanta A.T.P aceasta substanta inmagazineaza in legaturile sale chimice energie solara.
Faza de intuneric se numeste astfel deoarece numai necesita lumina.in acesta faza h2 si co2 sunt incorporate in
subst.organice care se produc si anume in glucide, in protein si lipide.
Importanta fotosintezei este o sursa principal de subs organice care contribuie hrana pt toate vietuitoarele.datorita fotosintezei
biosfera este legata,racordata la o sursa inepuizabila de energie si aceasta este energia luminoasa.prin fotosinteza se mentine
constanta compozitia chimica a atmosferei consumandu-se co2 si liminandu-se o2.sta la baza productiei agricole si silvice,ea
furnizeaza civilizatiei umane hrana, materii prime energie si o2.

Factorii care influenteaza fotosinteza.

Influenta luminii-lumina reprezinta sursa de energie pt fotosinteza.pe masura ce intensitatea luminii creste, creste si fotosinteza la
inceput mai rapid apoi mai lent,pana la o valoare a iluminarii de circa 50.000 de lucsi.intre 50.000 si 100.000 de lucsi fotosinteza
ramana constanta.peste 100.000 de lucsi fotosinteza scade din cauza leziunilor celulare produse de lumina in exces.
Influenta temperaturii-fotosinteza are loc la temperature minime putin peste 0.peste temperature optima,fotosinteza scade din
cauza alterarii enzimelor si structurii cloroplastelor.molidul si graul continua fotosinteza chiar si la tenperaturi usor negative.
Influenta umiditatii- deficitul de apa creste vascozitatea citoplasmei,incetinind circulatia moleculelor necesare fotosintezei.la
plantele ofilite,stamatele se inched impiedicand patrunderea co2 in Frunze.hidratarea optima este de 70-80% din capacitatea de
retinere a apei.
Influentarea concentratiei co2- limita inferioara a concentratiei co2, la cere fotosinteza poate avea loc este in jur de 0.01%.Cresterea
concentratiei co2 peste valoarea medie atmosferica duce la sporirea fotosintezei.peste 2-5% co2 devine toxici.
Influenta sarurilor minerale- ioni minerali participa direct sau indirect la sinteza sub.organice.Plantele extrag din sol cantitati mari
de N,P si K, moderate de S,CA,MG,NA,FE si imfine din alte elemente necesare este insufficient,apar boli fiziologice.

Chemosinteza
Este al doilea process al nutritiei autotrofe.este cel mai vechi mod de hranire autotrofa care a aparut pe pamant. Aceasta hranire
este specifica bacteriilor care se impart in 3 grupe.
Bacteriile sulfuroase-sunt raspandite fe fundul apelor statatoare. Unele bacteria oxideaza hidrogenul sulfurat pe care il transforma
in sulf. Altele duc oxidarea mai departe pana se obtin saruri minerale care se numesc sulfati.
Bacteria nitrificatoare- sunt raspandite in soluri si in ecosisteme acvatice.oxideaza amoniacul. O parte din bacteri duc oxidarea pana
l a stadiul de nitriti care sunt saruri minerale ale acidului azotos, iar alte bacteria duc oxidarea pana la formarea sarurilor minerale
ale acidului azotos care se num nitrati. Prin activitatea bacteriilor nitrificatoare are loc circuitul azotului in natura. In absenta acestor
bacteria amoniacul care este daunatar in atmosfera s-ar acumula in cantitate prea mare.
Bacteria metanogene- ele produc transformarea co2 in gaz metan fiind un process care are loc in lipsa oxigenului. Aceste bacteria
sunt prezente in namolul de pe fundul unor ape statatoare. In pesteri exista ca producatori bacterii

Nutritia heterotrifa

Se realizeaza in 4 modalitati.
Nutritia saprofita o intalnim la bacteria si ciuperci care descompun sau transforma resturile vegetale si animale de la organismele
moarte in saruri minerale.Acestea patrund in sol, de unde sunt luate de plante cu ajutorul radacinilor lor.
Ciupercile saprofite sunt ciuperci inferioare: mucegaiurile care produc alterarea alimentelor.Mucegaiul verde-albastrui din care se
prepara penicilina.
Bacteriile.pe langa descompunerea unor resturi, ele produc o serie de fermentatii.
Fermentatia acetic prin care acesta se prepara otetul producandu-se acid acetic.
Fermentatia lactic prin care se produce acid lactic si este folosita la folosirea diferitelor preparate din lapte: iaurt ,branzeturi.
Fermentatia alcolica se produce alcol etilic.Produsa de o ciuperca unicelulara drojdia de bere este folosita la fabricarea berii si a
painii.
Fermentatia butirica se produce acid butiric si are intrebuintari in procesul tehnologic de obtinere a fibrelor de in si canepa din
tulpinile acestor plante.

Nutritia parazita
Organismele parasite traiesc pe seama diferitelor vietuitoare de unde isi i-au substantele hranitoare eliminand in acelasi timp subs
toxice pt gazata si producand leziuni celulare.
Bacteriile produc boli la plante,animale si om.
Ciupercile parasite sunt ciuperci microscopic intalnite foarte des la plante producand umatoarele boli:rugina graului ataca
frunzele;taciunele ataca porumbul;soicul de grau,orez.
Plante superioare parasite sunt in general fara clorofila traind pe anumite plante gazda tortelul sau cuscuta.
Animale parazite
Viermii paraziti- grupa viermilor lati-tenia, viermele de galbeaza.Viermii cilindrici-limbricul,oxiuri,trichina.
Caracteristici: datorita faptului ca se hranesc cu subst gata preparate din corpul gazdei .viermii paraziti nu au system digestive,
circulator in schimb au sistem reproducator foarte dezvoltat,producand un nr mare de oua rezistente in timp si se pot transmite prin
nerespectarea regulilor de igiena.

Nutritia mixotrofa
Sunt plante verzi care traiesc pe alte specii de plante completand rezerva de hrana.Cel mai cunoscut exemplu este vascul-traieste pe
conifer, mai ales pe brad.
Plantele carnivore traiesc in medii sarace, in saruri minerale si isi procura substante hranitoare din corpul unor animale mici cum
sunt insectele.Frunzele acestor plante carnivore sunt adaptate , transformandu-se in adevarate capcane,urne sau perisori lipiciosi cu
ele prinzand insectele.Frunzele produc enzyme digestive care digera insect.
Nutritia simbionta.
Cel mai cunoscut ex sunt lichenii.In acest caz avem o simbioza intre celula de alga verde care contin clorofila si firisoarele sau hifele
unei ciuperci.Acestea absorb apa cu sarurile minerale iar celulele de alga verde prepara substantele organice prin procesul de
fotosinteza.
Micorizele este o simbioza intre radacinile unei plante si unele ciuperci care traiesc pe aceste radacini.Ciuperca absoarbe apa cu
sarurile minerale, primind in schimb substante organice gata preparate.Micoze intalnite la brad, stejar,mesteacan prin larice.
Plante leguminoase:fasole,mazare,soia.
Pe radacinile lor intalnim bacteria care formeaza niste umflaturi ce se numesc nodizitati.Bacteriile fdixeaza azotul din aer si il
introduce in sol astfel planta utilizeaza molecular.Dupa moartea acestor plante solul se imbogateste in azot.

SISTEMUL DIGESTIV LA MAMIFERE

Este format din tubul digestive si glandele anexe.
Tubul digestive-incepe cu cavitatea bucala apoi faringe,esofag,stomac,intestinal subtire si gros.
Glandele anexe-sunt glandele salivare ficatul si pancreasul.
Cavitatea bucala-hrana este maruntita si amestecata cu ajutorul dintilor si a limbii.Dintii sunt diferentiati in incisive care
functioneaza prin forfecare,iar caninii sfasie hrana. Premolarii si molarii sunt pt maruntirea hranei.In cavitatea bucala hrana sufera 3
feluri de transformari mecanice fizice si chimice.
Fizice- dizolvarea substantei solubile.
Chimice-transformarea amidonului sub actiunea unei enzime amilara intr-o substanta mai simpla.
FARINGELE-este organul unde are loc incrucisarea caii digestive cu calea respiratorie.
Esofagul-are forma unui tub flexibil si cu el se face legatura intre faringe si stomac.
Stomacul si digestia gastric-la mamiferele erbivore stomacul este foarte incapator,deoarece hrana este voluminoasa .Majoritatea
mamiferelor au un stomac format dintr-o singura camera si se numesc unicamerale.In afara de mamiferele erbivore rumegatoare
care au stomac tetracameral :erbar,ciur, foios,cheag.

Digestia gastric
STOMACUL prin misari ale musculaturii amesteca hrana cu sucul gastric produs de glandele din peretii stomacului .Aceste glande
produc sucul gastric care are urmatoarea compozitie:apa,acid clorhidic,ioni minerali si enzime. Dintre enzime cea mai importtanta
este pepsina care transforma proteinele in substasnte mai simple.O alta enzima este labfermentul care transforma laptele prin
coagulare impiedicand evacuarea rapida a laptelui din stomac.
Lipaza gastric transforma lipidele sau grasimile in acizi grosi si glicerina sau glycerol.In urma digestiei gastrice continutul stomacului
se transforma intr-o pasta moale care se num chim gastric, el va trece in intestinal subtire unde se continua digestia.

Intestinul subtire este cel mai lung segment al tubului digestive.Prima portiune duodenul este ancorata de organele vecine,iar restul
liber cu numeroase indoituri.Lungimea intestinului subtire este adoptata la natura hranei.La carnivore este mai scurt.La carnivore
este mai scurt.La fitofage este mai lung deoarece tesuturi vegetale se digera mai lent.La omnivore lungimea intestinului este
medie.Mucoasa de cate ori se pune problema ca o arie cat mai mare sa incapa intr-un volum cat mai mic natura o rezolva prin
pliere.Pielea are 3 modalitati-pliuri mari, denivelari numite vilozitati intestinale, microvilozitati la polul apical al celulelor intestinale.
Vilozitatile au inaltimea de 0.5-1mm.Au o bogata retea de capilare sanguine in interior.

Intestinul gros.La trecerea dinspre intestinal subtire spre cel gros se afla un sfinctor si o valvula ce permite trecerea intr-o singura
directive.Sub ea se afla o portiune in forma de fund de sac numita cecum ce permite trecerea intr-o sg directie.La om este redus si
are o prelungire subtire –apendicele.In apropierea anului este o portiune bogata in tesut muscular numit rect.Intestinele sunt
suspendate de peretele abdominal prin niste pliuri subtiri ale peritoneului prin care trec vasele de sange.
By Ciolacu Cristina Maria .
AXA
Faurei