Sunteți pe pagina 1din 13

Capitolul Functiile de Nutritie

Functiile de nutritive se grupeaza:

 Nutritia
 Respiratia
 Circulatia
 Excretia

In sens restrains, nutritia inseamna hranire. Insusirea de baza a unui organism este
metabolismul. El are doua etape similatia si dezasimilatia.

Nutritia se incadreaza in prima etapa –asimilatia(anabolismul). Substantele nu pot fi


folosite ca atare si sufera modificari. Nutritia poate fi autrofa sau heterotrofa.

Nutritia autrotofa consta in pregatirea substantei organice din substante anorganice.


Dupa tipul energiei folosite, nutritia autrotrofa se realizeaza prin fotosinteza (energia luminoasa)
si chimiosinteza (energie chimica).

Nutritia heterotrofa consta in fotosinteza substantei organice gata pregatite de alte


organisme.

Fotosinteza
Este procesul prin care organismele sintetizeaza substantele organice din substantele
anorganice in prezenta luminii si a pigmentilor clorofilieni.

Ecuatia chimica a fotosintezei

CO2 + H2O + saruri minerale substante organice + O2

Fotosinteza are loc in doua etape – faza de lumina si faza de intuneric.

Faza de lumina

Se numeste asa deoarece este obligatory prezenta luminii. Energia luminoasa actioneaza
asupra clorofilei care pierde electroni si se transforma in energie chimica. Astfel, are loc fotoliza
apei si se pune in libertare oxigenul. Electronii pierduti de clorofila sunt inlocuiti. Se sintetizeaza
ATP(acid adenozin trifosforic) a carui energie va fi folosita in faza de intuneric.

1
Faza de lumina are loc in tilacordale.

Faza de intuneric

Se numeste asa deoarece nu este necesara prezenta luminii. Dioxidul de carbon este redus
in ciclul lui Calvin obtinandu-se la sfarsitul lai glucide(glucoza). Apoi se obtin si proteine si
lipide.

Faza de intuneric are loc in stoma cloroplastului.

Fotosinteza este un process de oxidare.

Importanta fotosintezei

 Se obtin substante organice din substante anorganice si se elibereaza oxigen


 Se asigura circuitul elementelor in natura
 Se asigura productia agricola, silvica si implicit cea zootehnica

Metode de punere in evident a fotosintezei

1. Punerea in evidenta a oxigenului produs (metoda bulelor)

2. Dupa dioxidul de carbon consumat

Se repeata experimentul doar ca apa din eprubeta a fost fiarta si racita. Se observa ca nu
se mai degaja bulele de gaz deoarece CO2 a disparut prin fierbere. Daca adaugam in apa
carbonat de sodiu incep sa se degaje bulele.

3. Dupa substantele organice produse (Metoda Sachs)

Frunza este acoperita partial cu staniol sau cu hartie neagra. Dupa un timp se desprinde
frunza, se introduce intr-un alcool care clocoteste pentru a extrage pigmenti clorofilieni (se
decoloreaza), se clateste cu apa distilata si se introduce in solutie cu iod in iodura de potasiu.
Se observa ca frunza se albastreste sau ia culoarea brun in portiunea neacoperita deoarece
amidonul produs in fotosinteza reactioneaza cu iodul.

2
Factorii care influentiaza fotosinteza

 Lumina
Influentiaza fotosinteza prin intensitare si prin compozitia ei spectrala.
 Prin intensitate

Fotosinteza incepe la valori mici ale intensitatii luminii. Creste treptat in intensitatea pana la
50 de mii de Lucsi. Intre 50 de mii si 100 de mii de Lucsi intensitatea fotosintezei este maxima.
PEste100 de mii de Lucsi intensitatea scade datorita degradarii treptate a citoplastei.

 Prin component spectral

Se repeat experimentul descries la metoda bulelor cu deosebirea ca intre plante si sursa de


lumina se pun pe rand geamuri colorate diferit si se numara in aceeasi unitate de timp cate bule
de oxygen au fost degajate de catre plante.

S-a constantat ca in lumina rosie numarul de bule degajate este mai mare decat in albastru,
iar in albastru mai mare decat in verde.

La intensitati mici ale luminii, fotosinteza este mascata de respiratie (oxigenul produs este
folosit de planta in respiratie).

 Temperatura

Plantele de provenienta sudica au intensitatea fotosintezei optima intre 30-35 0 C. Cele de


provenienta Nordica intre 20-250 C, 25-300 C.

 Umiditatea
Plantele ofilite au stomatele inchise. Necesarul de apa este intre 70-80 %.

 Sarurile minerale

Plantele absorb odata cu apa Ca, Na, Zn, Mg, N. Sunt folosite ingrasaminte chimice in
culturile agricole dar in cantitate mare sunt contraindicate.

Structura interna a frunzei

3
Structura stomatei

Stomatele au rol in patrunderea oxigenuluiin timpul respiratiei si eliminarea CO2. Rol in


fotosinteza, patrunderea CO2 si eliberarea O2. Rol in transpiratie – eliberarea vaporilorde apa.

Plantele ofilite au stomatele inchise.

Chiminosinteza este o modalitate de nutritie autotrofa. Ea este realizata de anumite bacteria.

1. Bacterii Sulfuroase care folosesc hidrogenul sulfurat (H 2S) din ape pe care il transforma
in acid sulfuros si apoi in acid sulfuric. Gruparea SO 4 (sulfat) va putea fi astfel folosita de
alte organism.
2. Bacterii Azotoase folosesc amoniacul pe care il transforma in acid azotos apoi in acid
azotic. Alaturi de unele ciuperci saprofite descompun cadavrele asigurand circuitul
elementelor in natura.
3. Hidrogenbacteriile traiesc in ape slab aerate. Reduc hidrogenul (descopun celuloza).
4. Ferobacterile (bacteriile feruginoase) actioneaza asupra compusilor cu Fe, transforma
Fe2+ in Fe3+. Se pot dezvolta atat de mult incat pot astupa conductele de apa.
5. Bacteriile Metanogee traiesc in stomacul ierbivorelor participand la digestive sau traiesc
in ape slab aerate provocand gaz metan.

Nutritia Heterotrofa
Organismele folosesc substantele organice pregatite de alte organism si transforma aceste
substante organice in substante proprii.

Nutritia saprofita

Este caracteristica unor acterii si ciuperci. Ele folosesc substantele organice dizolvate in
apa. Substantele organice cu molecula mare sunt transformate in component mai simple in
prezenta apei si apoi folosite (ex. Protein sunt descompuse pana la aminocoizi; polizaharidele
sunt transformate in monozaharide) participa la descompunerea organismelor moarte. Au rol in
igienizarea mediului. Unele pot trai pe medii diverse altele pe medii speciale (ex. Mycoderma
Aceti) care transforma alcoolul etilic in otet. Unele produc antibrotice ca de exemplu cele din
genul penicilium. Unele descompun petrolul, altele peturile de plastic.

4
Nutritia parazita

Parazitele sunt organism care folosesc substante organice de la organismele vii. Bolile
produse de se numesc . Bolile produse de ciupertici se numesc micaze. Unele
boli care apar la animale pot fi transmise si omului.

Ex.

 La plantele superioare: tortelul, cusuta, muma – padurii.


 La animale: viermi paraziti (tenia, limbricul)

Nutritia simbionta

Simbioza este ajutorul reciproc dintre doua specii diferite.

Ex.

 Lichienii (ciuperca + alga verde(sau cianobacterie))


Ciuperca ofera apa sau saruri, alga fotosinteza
 Micorizele (ciuperca + radacinile unor plante superioare – pin, brad, stejar,
orhidee)
 Bacteriile fixate de azot formeaza nodozitati la unele leguminoase. Ele asigura N2
pentru a-si putea...........

Obs.: plantele semi – parazite

Vascul care cu ajutorul hausturilor extrage apa si sarurile minerale de pe care se afla

Plantele carnivore au frunze modificate in vederea capturarii insectelor. Ele traisc in


medii sarace in azot (ex. Iarba grasa, roua cerului, otratelul de balta).

5
Nutritia la mamifere
In lumea animal exista doua tipuri de digestive.

o Intracelulara – se realizeaza cu ajutorul vacuolelor digestive in care se


varsa fermenti.

Formarea vacuolelor are loc prin citoza (pagocitoza – pentru


particulele solide, pinocitoza – pentru )

o Extracelulara – presupune prezenta unui sistem digestive alcatuit din tub


digestive si glande anexe.

Tubul digestiv

Componente:

1. Cavitatea bucala – in care se afla limba si adintii. Dentitia este


caracteristica modului de hranire (ex. la rozatoare incsivii sunt dezvoltati,
la carnivore – caninii, la om dentitia de lapte este compusa din 28 iar ce-a
definitiva este 32).

Formula Dentara

2/2 I 1/1C 2/2 PM 3/3M

Rol

- In prinverea alimentelor
- In triturare (maruntire)

Limba

Rol

- In vorbire
- Formarea bolului alimentar
- In deglutitie
2. Faringele – reprezentata de intreiarere a caii digestive cu cea respiratorie
3. Esofagul – areforma unui tub lung de aproximativ 25 cm la om. Are rol de
conducere a bolului alimentar. Prin orificiul cardia comunica cu stomacul.
4. Stomacul – la ierbovore poate fi unicameral si pluricameral

- la rumegatoare tetracameral (buduf, ciur, foios, cheag)

6
In stomac sunt materii simbiote care ajuta la digestive. La om stomacul are forma literei J
sau de carlig de undita cand este gol si forma de cimpoi cand este plin.

Intestinul subtire contine duodenul, jejunul si ileonul.

Duodenul este fix si are forma de potcoava.

Jejunul si ileonul sunt partiile mobile.

Pentru marirea suprafetei de absortie in interior se afla valvule conivente cu vilozitati


intestinale.

Structura vilozitatii intestinale

La ierbivore intestinal subtire este lung.

Intestinul gros cuprinde cecumul (dezvoltat la ierbivore, iudmentator la om si are un apendice


vermicular), colonel ascendant, transcendent, descendent, zigmoid care se deschide la exterior
prin anus; ileon.

Valvula ce separa intestinal subtire de intestinal gros este valvula ileo – cecala.

7
Glandele anexe ale tubului digestiv
Glandele salivare produc saliva care are rol in umectarea alimentelor, in formarea bolului
alimentar. Contine enzima ptialina (amilaza, salivara) care are rol in degradarea amidonului.
Contine si lizozimi care este substanta bactericida (omoara bacteriile).

Ficatul este cea mai mare glanda anexa. La om cantareste aproximativ 1,5 kg, este situat
in cavitatea abdominala, in parteadreapta. Prezinta o fata superioara (diafragmatica) cu doi lobi si
o fata inferioara (viscerala) cu patru lobi. Pe aceasta fata se gaseste vezica biliare. Unitatea
structurala si functionala a ficatului este LOBULUL HEPATIC. El are forma piramidala cu varf
spre centrul ficatului si cu baza spre exterior. In sectiune are forma poligonala.

Bila este produsa de hepatocite si este depozitata in perioada dintre mese in vezica
biliara. Ea se varsa in intestinul subtire (in duoden) prin sfincterul Oddy. Bila nu contine enzime.

Pancreasul este situat in cavitatea abdominata retroperitoneal. Este alcatuit din cap, corp
si coada.

Capul este inconjurat de duoden. Produce sucul pancreatic care se varsa in duoden tot la
nivelul sfincterului Oddy.

8
Denumirea Substantele Transformarile chimice si Produsi Produsi
secretiei alimentare enzimele care le determina intermediari finali
digestive initiale
Saliva Amidon Amidon + H2O dextrine, Dextrina, -
preparat maltoza Maltoza
Proteine Proteine + H2O albumoze + Albumoze, -
Suc Gastric peptone Peptone, Glicerol
Lipide Lipide + H2O glicerol + - AG, MG
emulsionate AG + MG
Proteine oligopeptide Oligopeptide Aminoacizi
Albumoze - Glicerol
Peptone + aminoacizi Maltoza AG, MG
-
Suc Pancreatic Proteine Lipide emulsionate
glicerol + AG + MG

Amidon
Dextrine maltoza

Oligopeptide aminoacizi - Aminoacizi

Lipide emulsionate - Glicerol


glicerol + AG + MG AG, MG

Suc Intestinal Lipide Maltoza glucoza - Glucoza


Zaharoza
Zaharoza glucoza + - Fractuoza
fructuoza

Lactoza glucoza + - Galactoza


galactoza

9
BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE

Iritatii produse de: Apare brusc cu: Evitarea unei alimentatii


 Alcool  Indispozitie bogare in condimente iuti
 Tutun  Greata
 Substante caustrice  Regurgitari Evitarea consumului de
GASTRITA  Dureri alimente:
Consumul stomacului  Dureri de cap  Prajite
 Varsaturi  Insuficient
Supraincarcarea stomacului mestecate
Netratarea duce la cronicizare  Prea fierbinti sau
Mancaruri fierbinti prea reci
 Alterate
Activitatea coroziva a HCl
Evitarea consumului abuziv
Prezenta la nivelul ulceratiilor de alcool
unor bacterii (Helycobacter
Pybri) care, se pare ca: Evitarea tutunuluui
ULCERUL GASTRO –  Ataca mucoasa Leziune unica sau multipla in
DUODENAL stomac sau duoden Mancarea trebuie sa fie corect
stomacala
pregatita, frumos prezentata,
 Sunt rezistente la
sa aiba miros placut
actiunea HCl
 Ajung la stomac Alimententele sa fie
prin alimente conservate in frigidere,
nespalate si vizitate departe de actiunea
de muste rozatoarele sau a insectelor
Tulburari digestive Prelucrarea alimentelor
trebuie facuta in conditii de
Leter (colorarea in galben a maxima igiena
HEPATITA Virusurile hepatice pielii)
Asigurarea igienei apei
Materii fecale decobiate potabile
Urina inchisa la culoare Spalarea pe maini inaintea
meselor si dupa folosirea
Oboseala toaletelor
Marirea volumului ficatului
Mentinerea igienei dintilor si
Dureri mari in partea dreapta a gurii
a abdomenului
Inflamarea apendicelui Sa se evite enervarea si
APENDICITA vermiform Greata, varsaturi discutiile in contradictoriu in
timpul meselor
Marirea volumului

Temperatura ridicata

Toxine prin consum:


 Ciuperci neavizate
TOXINFECTII  Oua de rata nefierte
ALIMENTARE 10 minute
 Lapte nefiert
 Alimente alterate

10
Respiratia
In procesul respiratiei, substantele organice sunt oxidate si se elibereaza energie care va fi
folosita in metabolismul celular.

Procesul respiratiei este inversul fotosintezei. Exista doua tipuri de respiratie:

 Aeroba
 Anaeroba

Respiratia Aeroba

Aerobiontele sunt organismele care folosesc oxigenul liber din apa, are, sol.

Ecuatia respiratiei:

Substanta organica + O2 CO2 + H2O + ENERGIE

CO2 si H2O sunt produsi finali. Energia produsa este mare (ex. Pentru o molecula gram de
glucoza in urma procesului se obtin 675 kcal).

Energia produsa este inglobata in ATP din ADP + H3PO4 ATP + H2O

Legatura dintre al doilea fosfor si al treilea este o legatura macroenergetica.

Respiratia anaeroba

Anaerobiontele sunt organismele care pentru oxidarea substantelor organice nu folosesc


oxigenul liber.

Oxidarea nu are ca rezultat obtinerea produsilor finali ci a unor produsi intermediari care
ulterior pot i transformati in produsi finali.

Substanta organica produsi intermediari + energie

Energia obtinuta este mica (ex. Pentru o molecula gram de glucoza se obtin 16 – 30 kcal).

Acest tip de respiratie este intalnit la unele bacterii ciuperci dar si la plantele superiaore in
anumite situatii (in cazul inudatiilor apa trebuie drenata in timpul scurt).

Punerea in evidenta a respiratiei anaerobe:

11
La unele microorganisme, respiratia anaeroa se numeste efrmentatie. Exista mai multe
tipuri de fermentatie:

1. Alcoolica – se produce alcool etilic (este produsa de anumite drojdi – drojdia de bere –
saccharomyces cerevisiae, drojdia vinului, s. Ellipsoideus)
Folosita la obtinerea bauturilor alcoolice si in panificatie.
2. Lactica – se produce acidul lactic. Produsa de: Lactobacillus bulgaricus – industria
lactatelor si la obtinerea muraturilor
3. Acetica – se obtine acidul acetic prin otelirea alcoolului etilic de catre micoderma acetica
4. Butirica – se obtine acid sulfuric urat mirositor; folosirea in prelucrarea firelor de in si
canepa.
Sunt bacterii de fermentatie si la nivelul intestinului omului si al altor mamifere.

Respiratia la plante

Respiratia poate fi evidentiata prin urmatoarele experimente:

1. Intr-un balon Erlenmayer se introduc seminte in curs de germinatie se se


inchide balonul cu un dop. Dupa un timp, se scoate cu grija dopul si
introducem cu grija o lumanare aprinsa si se observa ca lumanarea se
stinge pentru ca s-a consumat oxigenul in timpul respiratiei.
2. Intr-un vas de sticla se introduc semintele in curs de germinatie. Dopul
care inchide balonul este prevazut cu mai multe tuburi ce comunica cu
doua vase intr-o parte a balonului si unul in cealalta parte. In vas se afla
apa de barita. Se sufla in instalatie si se observa ca apa de barita se tulbura
din cauza CO2 produs. In paralel exista o instalatie identica, fara seminte
in balon si se constata ca nu se tulbura apa de barita.
3. Se cantaresc semintele in curs de germinatie. Dupa un timp, se recantaresc
si se constata ca sunt mai usoare in respiratie sunt consumate substantele
organice.

Respiratia la animale

Sistemul respirator este format din plamani si cai respiratorii la animale din mediul
terestru dar si la mamifere care s-au readaptat la mediul acvatic.

Caile respiratorii sunt:

 Extrapulmonare
 Intrapulmonare

Cele extrapulmonare sunt:

 Fosele nazale

12
 Faingele
 Laringele (la nivelul caruia se afla corzile vocale)
 Orificiul numit glota – se inchide cu un capacel numit epiglota (acest ansamblu se afla la
separarea dintre faringe si laringe)
 Traheea care are inele cartilaginoase incomplete
 Bronhii principale

Cele intrapulmonare sunt:

 Bronhii lobare
 Bronhii segmentare
 Canale respiratorii
 Saci alveolari
 Alveole pulmonare – reprezinta unitatea structurala si functionala a plamanului. Ea este
adaptata structural schimbului de gaze respiratorii. Peretele este format dintr-un singur
strat de celule situat pe o membrana si inconjurat de o bogata retea de capilare.

Plamanii – la om au aspect buretos. Ei sunt protejati de pteura. Pleura este formata dintr-o forta parietala
care adera la plaman. Intre ele se afla lichidul pleural.

Ventilatia pulmonara are doua etape:

 Inspiratia
 Expiratia

Inspiratia este un proces activ.

Expiratia este un proces pasiv.

Volumele respiratorii:

 VC= volum curent= 500 ml (mm3)


 VIR= volum inspirator de rezerva= 1500 ml
 VER= volum expirator de rezerva= 1300 – 1500 ml
 CV= capacitate vitala
o CV= VC + VIR + VER
 VR= volum rezidual= 1500 ml
 CPT(CTP)= capacitate pulmonara totala
o CPT= CV + VR

13