Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VIE
https://sites.google.com/view/profudebio/
biologie-vegetală-și-animală/hrănirea
Tipuri de nutriție în lumea vie
Ecuația fotosintezei
Energie luminoasă
Pigmenți clorofilieni
6H2O + săruri minerale + 6CO2 C6H12O6 (glucoză) + 6O2
Faza de lumină
Faza de întuneric
- are loc în grana cloroplastelor - are loc în stroma cloroplastelor;
- constă în fotoliza apei - constă în sinteza substanțelor organice;
2H2O 2H2 + O2 - folosește ca sursă de carbon - CO 2
se eliberează: atmosferic;
- H2 necesar fazei de întuneric; - folosește ca sursă de energie,energia
chimică înglobată în ATP.
- O2 necesar respirației;
- energie înglobată în ATP.
Procedee de evidențiere a procesului de fotosinteză
2. Evidențierea după CO2 absorbit. Planta acvatică este introdusă în apă fiartă și
răcită. Se observă că nu degajă bule nici dacă va fi expusă la lumină puternică.
Faptul că planta nu face fotosinteză demonstrează utilizarea CO2 ca sursă de
carbon de către plantă.
Nutriția saprofită
Organismele saprofite absorb substanțele organice, dizolvate în apă, din mediul în care
trăiesc; substanțele organice complexe, insolubile, sunt descompuse în vederea absorției în
substanțe mai simple, solubile.
Caracteristică unor bacterii și ciuperci.
La fungi, există saprofite:
– omnivore (utilizează mai multe tipuri de
substanțe organice, ex. mucegaiul alb);
- specializate (utilizează un singur tip de substanță organică, ex.Mycoderma aceti care
transformă alcoolul etilic în acid acetic).
Importanța saprofitelor în natură
- descompun resturile organice în minerale care sunt cedate solului și absorbite alături de apă de
către plante; astfel au rol în circuitul elementelor în natură și igienizarea mediului;
- saprofitele modificate genetic sunt folosite în distrugere unor poluanți;
- folosite în industria farmaceutică la obținere unor medicamente.
NUTRIȚIA HETEROTROFĂ
Nutriția parazită
Organismele își iau substanțele hrănitoare din organisme vii (gazdă) pe care le
parazitează, le produc modificări metabolice și le determină boli numite:
- bacterioze - cauzate de bacterii;
- micoze - cauzate de ciuperci .
Nutriția simbiontă
Simbioza este o asociere dintre două organisme bazată pe ajutor reciproc pentru a
realiza: apararea, răspândirea, hrănirea.
LICHENII sunt organisme rezultate în urma simbiozei dintre o algă unicelulară verde
sau o cianobacterie și o ciupercă.
Ciuperca furnizează algei apa și sărurile minerale.
Alga furnizeză ciupercii substanțele organice produse prin fotosinteză.
Lichenul galben
Digestia la animale
- glande anexe
cavitate bucală
Antru piloric
faringe
valvula ilio-
cecală
GLANDE ANEXE
1. Glandele salivare - secretă saliva, lichid incolor, cu ph acid, ce conține:
-apă, mucus, ioni minerali,lizozim, enzimă-amilaza salivară (ptialina)
2. Ficatul - cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv, roșcat –maroniu.
Alcătuit din lobi hepatici, formați din lobuli (unitatea de bază).
Vascularizația ficatului cuprinde:
- circulație nutritivă - prin artera hepatică
- circulație funcțională - prin vena portă
Secretă bila, care se acumulează în perioadele interdigestive în vezica biliară, cu
următoarea compoziție: -apă, săruri biliare ( emulsionează grăsimile, activează lipaza,
ajută la absorția acizilor grași), pigmenți biliari, colesterol și lecitină ( care asigură
absorția grăsimilor). Nu conține enzime.
3. Pancreas - glandă mixtă. Partea exocrină secretă sucul pancreatic cu următoarea
compoziție: apă, mucus, bicarbonat de sodiu și enzime:
- proteolitice: tripsina, chemotripsina, carboxipeptidaze, elastaza,
colagenaza.
- lipolitice: lipaza pancreatică.
- glicolitice: amilaza pancreatică care acționează asupra amidonului crud.
Partea endocrină secretă hormonii: insulina și glucagonul.
Cavitatea bucală şi digestia bucală
Cavitatea bucală este sectorul de recepţie al hranei, unde au loc procese de:
Masticație, care se realizează cu ajutorul:
-dinților - incisivi , cu rol de tăiere, funcţionează prin forfecare, sunt mari şi cu creştere
continuă la rozătoare; canini, cu rol de sfâşiere, la carnivore sunt mari; premolari şi
molari, mărunţesc hrana, au zimţi la ierbivore, creste înalte la carnivore, relief rotunjit
la omnivore
-limbii – organ musculos, cu rol în masticaţie, deglutiţie, gust.
-mușchilor masticatori.
Secreția salivară și impregnarea alimentelor cu salivă pentru a forma bolul alimentar;
Digestia chimică realizată cu ajutorul enzimei ptialină (amilază salivară) - o enzimă
glicolitică, care transformă amidonul preparat până la dextrine și maltoză.
Rezultatul digestiei bucale este bolul alimentar şi este înghiţit, proces numit deglutiţie
Stomacul şi digestia gastrică
Stomacul:
- organ cavitar cu rol în depozitarea temporară a hranei și digestie;
- localizat în partea superioară a cavității abdominale,
sub mușchiul diafragmă;
- majoritatea mamiferelor au stomac unicameral, doar la ierbivorele
rumegătoare este tetracameral.
Digestia gastrică se realizează sub acțiunea:
- musculaturii cu dispoziție circulară, longitudinală și oblică;
- sucului gastric secretat de glandele gastrice.
Compoziția sucului gastric: apă, mucus, ioni minerali, HCI
și enzime:
- proteolitice - pepsina, labfermentul.
- lipolitice - lipaza gastrică.
HCl - rol
- activează pepsina gastrică,
- creează un mediu acid necesar pepsinei,
- acțiune antiseptică.
Intestinul subţire. Digestia intestinală
Absorţia intestinală
Digestia intestinală se realizează în special în duoden sub acțiunea: bilei produsă de ficat,
sucului pancreatic produs de pancreas și sucului intestinal produs de glandele intestinale.
INTESTINUL GROS
În intestinul gros au loc procese de reabsorție a apei,
de fermentație, de putrefacție.
Aceste procese au loc sub acțiunea unor bacterii
simbionte, ele aparțin unor specii diferite și se hrănesc saprofit cu conținutul
intestinal, producând substanțe utile gazdei, cum sunt vitaminele (K, B12).
BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV
1. Gastrita
Cauze: iritații produse de alcool, tutun, consum de alimente alterate, mâncăruri fierbinți.
Manifestări: indispoziție, greață, dureri de cap, vărsături, dureri gastrice, regurgitări.
Prevenire: evitarea consumului de alimente prăjite, prea fierbinți, prea reci, bogate în condimente
iuți, evitarea consumului abuziv de alcool și tutun.
2. Ulcerul gastro-duodenal:
Cauze: acțiunea corozivă a HCl, prezența Helycobacter pylori.
Manifestări: leziuni în stomac/duoden, senzație de arsură, foame dureroasă, balonare.
Prevenire: evitarea consumului excesiv de alcool și tutun, mâncarea să fie corect preparată,
conservarea corectă a alimentelor.
3. Hepatita
Cauze: virusurile hepatice: A (prin alimente contaminate, mâini nespălate); B și C (prin sânge
contaminat, salivă, spermă).
Manifestări: tulburări digestive, icter,materii fecale decolorate, urina închisă la culoare, oboselă,
mărirea volumului ficatului.
Prevenire: respectarea regulilor de igienă.
4. Toxiinfecțiile alimentare
Cauze: toxine prin consum de ciuperci neavizate, alimente alterate și gătite insuficient.
Manifestări: greață, vomă, diaree, febră, dureri de cap.
Prevenire: evitarea consumului de alimente alterate, respectarea regulilor de igienă.
TEST (conform modelului MEC)
Subiectul 1.
A.
Scrieți noțiunile cu care trebuie completate spațiile libere din afirmația
următoare, astfel încât să fie corectă:
La mamiferele ierbivore rumegătoare stomacul este format din.........., ciur, foios
și ..........
B.
Dați două exemple de sucuri digestive care acționează la nivelul intestinului
subțire; precizați organele care produc sucurile digestive.
.
C.
Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă
de răspuns.
1. Bila acționează în :
a. stomac; b. pancreasul exocrin; c. intestinul subțire; d. ficat.
2. Mărirea volumului ficatului apare în:
a. gastrită; b. ulcer duodenal; c. hepatită; d. apendicită.
3. Nu conține enzime glicolitice:
a. sucul intestinal; b. sucul gastric c. saliva; d. sucul pancreatic
4. Tripsina atacă:
a. glucidele b. proteinele; c. lipidele; d. acizii grași.