FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE sunt cele care asigură schimbul de materie şi energie între organism şi mediul său

de viaţă. Organismul, fie el vegetal sau animal, preia din mediu anumite substanţe pe care le transformă în
substanţe proprii, sau pe care le utilizează ca atare, fără să le transforme. Substanţele nefolositoare sau cele
aflate în exces, sunt eliminate din organism. Schimburile materiale presupun şi conversia energiei:
luminoasă, chimică, termică, calorică etc.
Transformările substanţelor se realizează prin două procese esenţiale care constituie

1.1 NUTRIŢIA ÎN LUMEA Organismele au nevoie de energie pentru a funcţiona şi pentru a se integra în
mediul de viaţă. Energia este obţinută prin arderea substanţelor organice. Organismele pot avea
nutriţie :

AUTOTROFĂ = îşi «prepară singure hrana» (sintetizează substanţe organice) utilizând energia luminoasă
(solară) sau energie chimică:

- FOTOSINTEZA;

- CHEMOSINTEZA.

HETOROTROFĂ = substanţele organice sunt preluate din mediul de viaţă (HOLOZOICĂ şi SAPROFITĂ) sau
din organisme gazdă (nutriţie PARAZITĂ).

MIXOTROFĂ = se hrănesc şi autotrof şi heterotrof (Euglena verde, plantele semiparazite şi cele

carnivore).

Nutriţia La Plante

Majoritatea plantelor se hrănesc AUTOTROF prin FOTOSINTEZĂ.

Există şi plante (puţine) cu nutriţie MIXOTROFĂ şi HETEROROFĂ (plantele parazite).

I. Autotrofia la plante se poate realiza prin fotosinteză.

Hrănirea autotrofă = plantele îşi prepară singure hrana folosind energia luminoasă (fotosinteza).

Definiţie : Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi transformă substanţele anorganice în
substanţe organice în prezenţa luminii.

Este singurul proces natural prin care se obţine O2. Substanţele anorganice sunt:

H2O, sărurile minerale, CO2.

Ecuaţie chimică:
Apa şi sărurile minerale sunt transportate prin xilem (vase lemnoase) spre frunze. Lumina este absorbită
de pigmenţii asimilatori (clorofila a) şi este convertită în energie chimică. CO2 ajunge în frunză din aerul
atmosferic. Rezultă O2 care va fi eliberat în mediu şi substanţe organice. O parte din acestea rămân în
frunză (amidon), altă parte formează seva elaborată (apă şi glucoză) transportată prin floem (vase
liberiene) la toate ţesuturile plantei unde poate fi consumată sau depozitată.

Transferul celor două gaze implicate (O2, CO2) se realizează prin stomate.

Fotosinteza se desfăşoară în organele verzi ale unei plante. Mecanismul fotosintezei:

1. faza de lumină - se desfăşoară în grana

- are loc fotoliza apei cu obţinere de oxygen

- se obţine energia necesară pentru sinteza substanţelor organice; această energie se acumulează în
substanţe macroergice (ATP).

2. faza de întuneric – se desfăşoară în stroma

- are loc sinteza de substanţe organice simple (cu 3 sau 4 atomi de

carbon) urmată de o succesiune de reacţii de sinteză care au ca rezultat producerea de glucide, proteine,
lipide – ciclul CALVIN

DIGESTIA este de doua feluri :

a) digestia intracelulară (digestia primitivă)

a) digestia intracelulară se realizează la nivelul vacuolelor digestive. Este întâlnită la protozoare,

metazoare inferioare, iar la celelalte metazoare şi om este întâlnită la leucocitele fagocitare.

b) digestia extracelulară (digestia evoluată)

b) digestia extracelulară se realizează la nivelul sistemului digestiv. El reprezintă baza anatomo -

fiziologică a funcţiei de digestie. Acesta este format dintr-o serie de organe care îndeplinesc:
prehensiunea, digestia, ingestia, absorbţia, egestia.
SISTEMUL DIGESTIV este totalitatea transf mecanice fizice chimice pe care le suporta alimentele la
nivelul digestive digestive pana la formarea nutrimentelor ce vor fi absorbate si este format din :

- tub digestiv : cavitate bucală(dinti, limba glande saliv 3 perechi , faringe, esofag, stomac, intestin
subţire, intestin gros, anus;

- glande anexe : glandele salivare, ficat, pancreas;

Aceste organe sunt adaptate la tipul de hrănire al animalului, la mediul şi la modul lui de viaţă

enzime proteolitice - tripsina, chemotripsina, carboxipeptidaze, elastaza, colagenaza etc. -care

hidrolizează proteinele până la grupuri de aminoacizi sau aminoacizi. Sunt secretate în stare inactivă
după care sunt activate în intestin;

lipaza pancreatică (hidrolizează grăsimile în acizi graşi si glicerol);

amilaza pancreatică (asemănătoare amilazei salivare dar este mai activă decât aceasta şi transformă
chiar şi amidonul crud în maltoză).

În intestinul subţire, sucurilor pancreatic şi biliar, li se adaugă sucul intestinal care conţine enzime la
suprafaţa mucoasei intestinale. Aceste enzime sunt:

oligopeptidazele care transformă oligopeptidele în aminoacizi;

lipaza intestinală cu acţiune similară celei pancreatice;

dizaharidazele care transformă dizaharidele în monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză).

Faza bucala-saliva-AMILAZA SALIVARA/PIALINA(AMIDON PREPARATA-MALTOZA

REZULTAT-bolul alimentar-deglutit

Faza gastrica-suc gastric(apa, mucus, enzime, HCL)-proteolitice(pepsina gastrica)/lipolitice (lipase

gastrica)

REZULTAT-CHIM GASTRIC-IN INTESTIN

Faza intestinala-suc intestinal/bila(nu contine enzime)/suc pancreatic- proteolitice TRIXINA

CHEMOTRRIPXIMA/ glicolitice AMILAZA PANCREATIC/ LIPOLITICE LIPAZA PANCREATICA

Respiratia
Respirația este arderea (oxidarea) nutrimentelor în celule în prezența oxigenului, rezultând
energia necesară vieții, dioxidul de carbon, apa și substanțe nefolositoare (toxice)
Aeroba-in prezenta oxigenului(intalnita la maj organismelor)
Ecuatia chimica
Anaeroba se produce in lipsa O2
-intalnita la bacterii
Se mai numeste fenutatie

SCHIMBUL DE GAZE RESPIRATORII SI TRANSPORTUL ACESTORA

Schimburile de gaze respiratorii cuprind trei etape: etapa pulmonara, etapa sangvina si etapa
celulara.
1.Etapa pulmonara
Etapa pulmonara se realizeaza la nivelul membranei alveolo-capilare; presupune schimbul de
gaze respiratorii
dintre aerul din alveolele pulmonare (aer alveolar) si sangele din capilare (sange capilar).
2.Etapa sangvina
Etapa sangvina presupune transportul gazelor respiratorii prin sange.
3.Etapa celulara (tisulara)
Etapa celulara presupune schimburile de gaze respiratorii dintre sangele capilar si cellule
System respirator
a. Aeriene
-foze nazala
-faringe
-laringe
-trahehe
-bronhi
Extrapulmonare
Intrapulmonarte
b.plami-asezati in cutia toracica acoperita de 2 foite numite pleure -intre ele se afla o pelicula
de lichid unitati structural ale plamanilor
VC=VOL CURENT 500ML
VIR=1300-1500ML
VER=1300-1500ML
VR=1000-1500ML
CAP TOT=CV+VR
C.V=VC+VIR+VER