A.

Tesuturi animale
1) Tesutul epitelial
- acopera suprafata corpului formand epiderma si captuseste organele interne formand
mucoase.
alcatuire
-celule - turtite (care pot fi pavimentoase)
- cubice;
- cilindrice asezate pe o membrana bazala care le separa de tesutul conjunctiv
bogat vascularizat si inervat; epiteliile nu sunt vascularizate hranirea facandu-se
prin capilarele tesutului conjuctiv prin difuziune.
dupa functie poate fi
a) de acoperire
b) glandular
c) senzorial
d) de absorbtie
a)de acoperire
dupa numarul de straturi sunt :
- unistratificate - pavimentoase (pleura, pericard, peritoneu, tunica interna a
vaselor de sange)
- cubice (in bronhiole si in canalele de secretie a glandelor
salivare)
- cilindrice: celule pot prezenta microvili (in mucoasa tubului
digestiv de la
stomac la rect) sau cili (in epiteliul trompelor uterine)
- pluristratificate - pavimentoase (cheratinizate in epiderma si necheratinizate in
mucoasa
bucala si esofagiana)
- cubice canalele de secretie ale glandelor salivare
- cilindrice in canalele de secretie ale glandelor un tip special
este uroteliul
sau epiteliul de tranzitie prezent in caile urinare
- pseudostratificate se intalneste in trahee si bronhiile principale
b)glandulare - format din celule secretoare care impreuna cu tesutul conjunctiv, vasele
si nervii formeaza glandele;
Glande:
- exocrine (varsa produsul de secretie fie la exterior (la glandele sebacee
sudoripare , fie in
diferite cavitati :glande gastrice, intestinale)
- endocrine produsul de secretie se numeste hormon care este eliminat direct in
sange
(tiroida, hipofiza, suprarenale)

- mixte au si secretie externa si interna pancreasul si gonadele (testicul, ovar)

c)senzorial celule care receptioneaza variatiile factorilor din mediul extern
epiteliile organelor de simt

2) Tesutul conjunctiv
Din punct de vedere structural, este format din :
celule
fibre (colagen, elastina, reticuluina)
substanta fundamentala -moale
-semidura
-dura
a)Tesuturi conjunctive moi
tesutul lax - contine in proportie aproximativ egala celule, fibre, si substante
fundamentala;
- insoteste alte tesuturi, avand ifunctia trofica si protectoare
tesutul reticulat - predomina fibrele de reticulina, care formeaza o retea, in ochiurile
careia exista
celule de origine pentru elementele figurate ale sangelui
- in maduva rosie, in ganglioni limfatici, splina si ficat
tesutul adipos - celule acumuleaza lipide, care imping nucleul spre periferie
- in hipoderm, in jurul unor organe (rinichi, globi oculari);
tesutul fibros - predomina fibrele de colagen formeaza fasciile care invelesc muschii
si
capsulele unor organe (ficat, rinichi)
tesutul elastic - predomina fibrele de elastina
- se intalneste un tunica medie a vaselir mari
- rol: elasticitatea vaselor;
b)Tesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase)
- nu este vascularizat
- celule condroblaste (tinere); condrocite(adulte)- in cavitati numite condroplaste;
- fibre colagen si elastina
- substanta fundamentala condrina (amestec de substante organice, impregnate cu saruri
de Ca si Na)
tesut hialin - formeaza cartilajele embrionului, cartilajele costale, ale cailor respiratorii
(laringiale, traheiale, bronsice);
tesut elastic - in pavilionul urechii, epiglota, aripile nasului, conductul auditiv extern;
tesut fibros - formeaza discurile intervertebrale, meniscurile articulare, ligamente;

c)Tesuturi conjuctive dure (osoase)

- celule -osteoblaste -> secreta oseina
-osteocite -> celule cu prelungiri situate in cavitati osteoplaste;
-osteoclaste (celule mature, cu multi nuclei si enzime)
- fibre - colagen
- substante fundamentale - oseina (amestec de substante organice impregnate cu saruri de
Ca si P)
- se dispun sub forma de lamele si dupa dispozitia lor exista 2
tipuri ;
tesut osos compact - lamele dispuse concentric, in jurul unor canale
Havers (tesut conj., vase si nervi)
- un canal Havers + lamelele sale si cu osteoplastele
inconjuratoare
formeaza OSTEONUL (sist. Haversian)
- formeaza diafaza osului lung si suprafata epifizelor a oaselor
scurte si late
tesut osos spongios -lamelele osoase se intretaie, delimitand cavitati numite areole,
pline cu maduva rosie
- in interiorul epifizelor, a oaselor scurte si late

3) Tesut muscular
forma cilindrica - striat de tip scheletic musculatura scheletica
- striat de tip cardiac miocardul
forma fusiforma - neted - visceral musculatura organelor interne
- multiunitar muschii irisului
a)Tesutul striat, de tip scheletic
formeaza musculature tubului digestiv
sunt celule alungite -> fibre musculare
prezinta :
membrana (sarcolema)
citoplasma (sarcoplasma) - prezinta numeroase mitocondrii, reticol
eendoplasmatic dezvoltat
si ca organite specifice miofibrile
un nucleu (in fibra musculara neteda si cardiaca)
mai multi nuclei (in fibra musculara striata)
contractii:
a) tesut muscular striat, de tip scheletic - rapide, voluntare
b) tesut muscular stirat, de tip cardiac - lente, involuntare
b)Miofibrile

 elementul de contractie
micr. optic - discursuri clare (membrana Z intunecata)
- discuri intunecate (membrana H luminoasa)
*sarcomer = unitatea structurala si functionala a tesutului muscular striat
micr. electronic - 2 tipuri de miofilamente;
- groase, de miozina
- subtiri , de actina
*Tesutul muscular striat de tip cardiac, pe langa fibre musculare contine un tesut exitoconductor (nodal) -> genereaza ritmicitatea inimii, asigura automatismul cardiac.

4) Tesutul nervos
- este format din ;
celule nervoase: neuroni
celule gliale;
a)Neuron
corp celular membrana (neurilema)
- citoplasma (neuroplasma) - nu contine centru celular
- neurofibrile si corpusculi Nissl
- nucleu (central)
prelungiri - dendrite
- axon
axon teci - Schwan,
- de mielina,
- Henle;

b)Proprietatile neuronului;
excitabilitatea proprietatea de a raspunde la actiunea unor excitanti
fata interna -> negativa
fata externa -> pozitiva
=> schimbarea polaritatii (potential de repaus): diferenta de potential de actiune, sub
forma de influx nervos;
conductibilitatea - proprietatea de a conduce influxul nervos prin axon, fie la un alt
neuron (sinapsa),
fie la o fibra musculara (placa motorie/ placa neuro-musculara)
- conducerea prin axon
lenta (din aproape in aproape) -> axonii fara mielina (amielinizati)
saltatorie (rapida) -> axoni mielinizati