LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE IORGA” NEGREȘTI

LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂȚII.

MONOHIBRIDAREA
LECȚIE PENTRU CLASA A IX-A

Prof. dr. MAGDA COISIN

 Conceptele de EREDITATE și VARIABILITATE

EREDITATEA - este capacitatea părinților de a le transmite urmașilor caracterele lor.

VARIABILITATEA - este capacitatea indivizilor unei specii de a se deosebi prin caractere
ereditare si neereditare.
Baza materiala a eredității și variabilității o constituie factorii ereditari, descoperiți
de GREGOR MENDEL. In accepția lui Thomas Morgan, aceasta o reprezintă
cromozomii. Mai târziu factorii ereditari au primit denumirea de gene.
 GENA – reprezintă unitatea de bază structurală și funcțională a materialului genetic al
celulei. Poziția ocupată de o genă în cromozom poartă numele de „locus” (pl. „loci”).
FENOTIPUL semnifică totalitatea însușirilor morfologice, fiziologice, biochimice ale
unui organism
GENOTIPUL reprezintă totalitatea genelor din organism. Fenotipul rezultă din
interacțiunea genotipului cu mediul.
Cromozomii omologi - sunt cromozomii dispuși în perechi la organismele diploide.
 Gene alele - gene care codifică același caracter;
- sunt plasate în cromozomi omologi.

Genele dominante - își manifestă caracterul în fenotip;

- se notează cu majuscule (A)

Genele recesive - nu își manifestă caracterul în fenotip;

- se notează cu minusculele (a)
Organism homozigot - atunci când două gene alele plasate în cromozomi omologi
sunt identice. Acesta poate fi - homozigot dominant pentru acel caracter (AA)
- homozigot recesiv (aa)

Organism heterozigot - atunci când cele două gene alele sunt diferite (Aa)
MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR
EREDITARE

Gregor Johann Mendel (1822 – 1884)

 LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂȚII

 Gregor Mendel – călugăr austriac, cu studii de botanică și matematică la

Universitatea din Viena, este denumit „părintele geneticii” pentru meritul de a fi
descris modul în care se transmit factorii ereditari de la părinți la descendenți și
cum segregă aceștia în a doua generație, F2.

 Cercetările au fost făcute pe plante de mazăre (Pisum sativum L.),

plantă cu următoarele caracteristici:
 este autogamă (se polenizează cu polen propriu);
 prezintă caractere fenotipice distincte;
 părinții sunt homozigoți (puri din punct de vedere genetic).
 Metoda de lucru o constituie hibridarea care constă în
încrucișareaîntre 2 indivizi deosebiți genetic.
Indivizii rezultați în urma hibridării se numesc hibrizi.
 MONOHIBRIDAREA = încrucișarea între 2 indivizi care diferă printr-o pereche de
caractere.
 DIHIBRIDAREA Hibrizii
= încrucișarea între
din prima 2 indivizi
generație caresediferă
filială prinprescurtat
notează două perechi
cu F1de
. caractere.
Prin autofecundarea hibrizilor din F1, se obțin hibrizii din generația F2, care segregă.
În urma experimentelor efectuate pe plantele de mazăre, Mendel
a formulat legile eredității:
1. Legea purității gameților.
2. Legea uniformității hibrizilor în generația F1.
3. Legea segregării independente a pereghilor de caractere.
 MONOHIBRIDAREA
 Problemă:
Se încrucișează două soiuri de mazăre care diferăprin aspectul suprafeței bobului:
N = bob neted și z = bob zbârcit. În generația F1 toate plantele au boabele netede.
Care este raportul de segregare genotipică și fenotipică în generația F2?
caracter dominant
NN X zz P(2n)
caracter recesiv
 Rezolvarea problemei
N N z z gP(n)
- genotipurile celor două organisme
parentale homozigote sunt: NN și zz.
- urmăriți schema analizei genetice în 100% Nz Nz F1(2n)
fig. alăturată;
- în pătratul Punnett treceți pe
orizontală gameții masculini (N și z), N z N z gF1(n)
identici ce cei feminini, așezați pe
verticală. În urma încrucișării, se obțin
4 genotipuri. NN Nz Nz zz F2(2n)
25% 25%
50%
75%
 În concluzie:

gameții sunt puri din punct de vedere genetic; ei conțin doar un singur factor
ereditar din pereche;
hibrizii din prima generație - F1, sunt uniformi, toți au boabe netede;
raportul de segregare genotipică este de 1 :2:1.
- 1/4 homozigot dominant NN (25%)
- 2/4 heterozigot Nz (50%)
- 1/4 homozigot recesiv zz (25%)

segregarea fenotipică în F2 se realizează în raport de 3 : 1 (3 dominant: 1 recesiv).

- 3/4 plante de mazăre cu bob neted (75%)
- 1/4 plante de mazăre cu bob zbârcit (25%)
 1. Se încrucișează două soiuri de mazăre care diferă
prin culoarea bobului: G = bob galben și v = bob verde. În generația
F1 toate plantele au boabele galbene. Care este raportul de
segregare fenotipică și genotipică în generația F2?

2. Se încrucișeaza un soi de lalele cu tulpină înaltă, caracter dominant ( T ) cu un

soi de lalele cu tulpină pitică, caracter recesiv ( t ), rezultând în F1 organisme
hibride 100%. Obtineți F2, încrucișând între ele 2 organisme obținute în F1. Stabiliți
raportul de segregare după genotip și după fenotip în F2.
 Rezolvare
GG x vv

G v
Gv

Gv x Gv

G v G v

GG Gv Gv vv
 BIBLIOGRAFIE

1. ȚIPLIC TATIANA, LIȚESCU SANDA, PARASCHIV CERASELA, 2004 – Biologie. Manual pentru
clasa a IXa. Editura Aramis, București, 2004.
2. https://www.didactic.ro/materiale-didactice/monohibridareaaplicatii
3. https://www.slideshare.net/ghizelavonica5/problemegenetica-propuse-spre-rezolvare
4. https://www.khanacademy.org/science/high-school-biology/hs-classical-genetics/hs-introduc
tion-to-heredity/a/mendel-and-his-peas
5. https://askabiologist.asu.edu/explore/solving-genetic-mystery