EREDITATEA ȘI VARIABILITATEA

LUMII VII
• Genetica studiază ereditatea și variabilitatea lumii vii.
• Ereditatea este proprietatea fiecărui individ/celule de
a-și transmite însușirile la urmași.
• Ea se realizează cu ajutorul genelor situate în
cromozomi.
• Variabilitatea este proprietatea fiecărui individ de a se
deosebi de altul.
• Fondatorul geneticii ca știință este considerat Gregor
Mendel. El a experimentat în special pe plante de mazăre
și a descoperit legile eredității în secolul al XIX-lea.

• Cercetările ulterioare au arătat că aceste legi sunt

valabile în toată lumea vie.
 Legile mendeliene ale eredității
Monohibridismul și legea purității gameților

1. Hibridare
2. Monohibridare
3. Experimentul lui Mendel
4. Interpretarea rezultatelor
5. Prima lege a eredității (Legea purității gameților)
 Monohibridismul și legea purității gameților
1. Hibridarea este încrucișarea între organisme care se
deosebesc prin unul sau mai multe caractere.
Rezultatul hibridării este hibridul.
Mendel a ales pentru experimentele sale plante cu caractere
distincte și constante. Le-a încrucișat între ele (înalte x pitice,
cu flori albe x cu flori violet, cu bob neted x cu bob zbârcit
etc) și a urmărit transmiterea caracterelor la urmași
(înălțimea, culoarea, aspectul boabelor etc.).
 Monohibridismul și legea purității gameților
2. Monohibridarea este încrucișarea între organisme care se
deosebesc printr-un singur caracter. (mono- = unul singur)
3. Experimentul lui Mendel
Mendel a încrucișat plante cu bob neted (caracter dominant) cu
plante cu bob zbârcit și a urmărit transmiterea la urmași a
aspectului bobului de mazăre. Plantele folosite în experiment
se deosebeau între ele doar prin aspectul bobului de mazăre.
Restul caracterelor erau identice.
Fiecare caracter este determinat de o genă/factor ereditar, care
se notează cu o literă. Genele dominante cu literă mare, iar
cele recesive cu literă mică.
În celulele somatice genele sunt sub formă dublă (sunt celule
diploide = 2n), iar în gameți sub formă simplă (sunt celule
haploide = n).
 Monohibridismul și legea purității gameților
Notăm gena pentru bob neted cu litera N , iar cea pentru bob zbârcit cu
litera z.
plantă cu bob neted x plantă cu bob zbârcit
NN zz (genele părinților)
meioză
N N z z (genele din gameți)
fecundație
Nz Nz Nz Nz plante din prima generație (F1) cu genele
Genetic/genotipic: 100% plante hibride/heterozigote (heteros- = diferit)
Fenotipic/înfățișare: 100% plante cu bob neted (caracter Dominant)
Caracterul bob zbârcit care nu apare în prima generație, deși gena există,
se numește caracter recesiv.
 Monohirbidismul și legea purității gameților
Mendel a autopolenizat plantele din prima generație (F1) și a obținut plantele din
generația a doua (F2). (Polenul de pe staminele unei flori cade pe pistilul
aceleiași flori)
plante cu bob neted x plante cu bob neted
Nz Nz (genele părinților)
meioză
N z N z (genele din gameți)
fecundație
NN Nz Nz zz plantele din generația a doua (F2) cu genele lor

Genotipic: NN și zz – plante homozigote (homos- = același), adică au

aceeași genă sub formă dublă.
2Nz – plante heterozigote, adică au două gene diferite

Fenotipic (înfățișare) : NN – cu bob neted (caracter Dominant)

2Nz – cu bob neted (caracter Dominant)
zz – cu bob zbârcit (caracter recesiv)
Raport de segregare: 3D: 1r sau 75% D: 25%r
 Monohibridismul și legea purității gameților
4. Interpretarea rezultatelor
Mendel observă că plantele cu același fenotip (cu bob neted/ caracter
Dominant) pot avea genotip diferit (NN și Nz).
Aceasta se întâmplă deoarece la plantele hetrozigote (Nz) nu se
manifestă ambele gene, ci doar gena dominantă (N).
Prin genotip se înțelege totalitatea genelor/ factorilor ereditari dintr-
un organism.
Prin fenotip (înfățișare) se înțelege totalitatea caracterelor
morfologice, fiziologice etc ca rezultat al interacțiunii dintre genotip
și mediu.
5. Conform primei legi a eredității, gameții sunt întotdeauna puri din
punct de vedere genetic; adică au un singur factor ereditar (genă)
din perechea respectivă. Prin combinarea lor probabilistică rezultă
în generația a doua un raport de segregare de 3 dominant la 1
recesiv.