Sunteți pe pagina 1din 32

Tema: Structura esutului nervos, proprietile i funciile sale

1.Structura esutului nervos: celula nervoas, neuroglia, fibra nervoas, sinapsa 2. Excitabilitatea ca proprietate a neuronilor, potenialul de repaus i de aciune 3. Conductibilitatea ca proprietate a neuronilor, legitile conductibilitii 4. Degenerescena i regenerescena fibrelor nervoase

Structura esutului nervos: celula nervoas, neuroglia, fibra nervoas, sinapsa


esutul nervos este alctuit din din neuroni si celule gliale; (de susinere). Specific pentru esutul nervos este faptul c celulele nervoase se divid pn la luna a 7 ea de dezvoltare intrauterin, celulele distruse dup lna a 7 ea nu se mai recupereaz cu excepia prelungirilor ( numai n prezena celulei i n condiii favorabile).

Neuronii
Neuronii au o devizare strict funcional i nu nlocuiesc funcional alte elemente ale esutului nervos. Funcia lor este determinat de locul pe care l ocup n SN i const n recepia impulselor nervoase de la periferie sau de la ali neuroni, prelucrarea informaiei i transmiterea ei la neuronii vecini sau la organele efectoare, astfel coordonnd cu activitatea tuturor organelor i sisteme de organe.

Neuronii
unitile de structur i funcie ale sistemului nervos; sunt formai din :- corp celular si prelungiri: dendrite si axoni; Corpul celular formeaz substana cenuie a nevraxului si este delimitat de neurilem; n neuroplasma se afla: mitocondrii, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, lizozomi, neurofibrile (cu rol de sustinere si transport), corpi Nissl (cu rol in sintezele neuronale) si nucleul (unic, situat central).

Prelungirile nervoase
De la corpul neuronului pornesc mai multe prelungiri: Dendritele si axonii care constituie cile de conducere n nevrax a sensibilitii i motilitii, precum i: nervi spinali (micti) nervi cranieni (senzitivi, motori si micti).

AXONUL
este o prelungire unic, obligatorie, delimitat de axolema; cu o lungime de la civa mm pn la 1m. in axoplasm conine mitocondrii, lizozomi, neurofibrile; conduce influxul nervos eferent (centrifug); este protejat de 3 teci: de mielina (la interior), Schwann , Henle (la exterior)

Teaca Henle
este format din substan fundamental amorf si fibre conjunctive aezate in reea; este situat la exterior are rol trofic si de protectie.

Teaca Schwann
este format din celule gliale; este dispus concentric in jurul tecii de mielin; intre dou celule Schwann se afl o strangulaie Ranvier; secret teaca de mielin i conduce saltatoriu influxul nervos.

Teaca de mielin
este secretat de celulele gliale Schwann (oligodendroglie); are rol nutritiv, de protecie si izolator. Este depus sub form de lamele lipoproteice concentrice , albe, in jurul cilindrului axonic

DENDRITE
sunt prelungiri neobligatorii, scurte i multiple ramificate, ce contin neurofibrile si corpi Nissl (organite specifice); conduc influxul nervos aferent (centripet).

Neuronul
unitatea genetic - se dezvolt din celule embrionare independente (neuroblaste) unitate anatomic - prile neuronului sunt constituienii unei singure celule unitate fiziologic - recepioneaz, genereaz i transmite impulsul nervos unitate polarizat - sensul transmiterii impulsului nervos fiind unidirecional de la dendrite la corpul neuronului n sens centripet i de la corpul neuronului ln axon centrifug unitate patologic - leziunile prilor sale afecteaz ntreaga celul.

Clasificarea neuronilor
a. dup forma corpului celular: stelai, ovali, piriformi, piramidali, rotunzi b. dup numrul prelungirilor: apolari, unipolari, pseudounipolari, biolari, multipolari c. dup funcie: senzitivi, motori, de asociaie, vegetativi

Clasificarea neuronilor
Neuronii apolari (neuroblatii) sunt cellule nervoase tinere care nu i au terminat morfogeneza i nu au nici o prelungire. Neuronii unipolari au o singur prelungire i sunt specifici pentru organismele primitive.

Clasificarea neuronilor
Pseudounipolarii au dendrita i axonul aparent fuzionat pe o distan scurt ex. neuronii senzitivi primari din ganglionii spinali a vertebratelor superioare. De la nceputul dezvoltrii aceti neuroni au 2 prelungiri care pe parcursul creterii se apropie cu bazele sale fuzionnd complet, care ia forma de T.

Clasificarea neuronilor
Bipolarii au la poli opui cte o dendrit i un axon ex. neuronii primari ai organelor de sim. Multipolarii au numeroase dendrite i un axon, alctuiesc majoritatea neuronilor din nevrax

Clasificarea neuronilor
Neuronii senzitivi (afereni) transmit excitaiile de la periferie la centrii nervoi. Neuronii motori (efereni) transmit impulsul nervos de la centru spre periferie la fibra muscular

Clasificarea neuronilor
Neuronii vegetativi transmit stimulul de la centrii nervoi la periferie viscere , glande, vase sngvine. Neuronii de asociaie (intercalari) fac legtura ntre neuronii motori i senzitivi (sunt cei mai numeroi).

Neuroglia
este parte component a esutului nervos i este elementul de suport al neuronilor , situat printre ei fiind de form, dimensiuni i prelungiri diferite. Celulele gliale sunt de 10 ori mai multe la numr ca neuronii. Au rol de susinere, suport, trofic al celulelor nervoase, de transfer al substanelor ntre capilar i neuron, de fagocitare al resturilor neuronale, pigmenilor, mielin etc., de sintez de mielin, de protecie, de cicatrizare, rol de control metabolic etc.

Neuroglia conine 2 tipuri de celule: care alctuiesc macroglia i microglia.


Macroglia are origine comun cu neuronii (se dezvolt din placa nervoas ) Microglia are origine mezodermic repezint celule mici cu ramificaii bogate, aflate att n substana cenuie ct i n cea alb, celulle microgliei au funcie de protecie , fcnd parte din sistemul fagocitar.

Macroglia este alctuit din:


ependim care reprezint o lam epitelial unicelular de cptuire a ventriculilor creierului i a canalului cefalorahidian astroglie - care se divide n astroglie protoplasmatic avnd celule voluminoase cu prelungiri scurte, localizate n substana cenuie i astroglie fibroas celulele ei au prelungiri lungi ramificate, sunt localizate n substana alb, iar prin extremitile sale contacteaz capilarele. Aceste celule sunt aezate una lng alta formnd o reea de suport pntru neuron

oligodendroglia este reprezentat de cele mai numeroase celule a neurogliei, ele sunt mici cu puine ramificaii, se afl n jurul neuronilor i a fibrelor nervoase intranevraxiale, dispun de capaciti de formare a mielinei, particip la procesul trofic al neuronilor, joac rol important la degenerarea i regenerarea fibrei nervoase.

Fibra nervoas
reprezint continuarea prelungirilor celulelor nervoase. Axonul i dendritele ocup n FN partea central formnd cilindrul axial. El este format din neuroplasma neuronului i neurofibrile care au aici o orientare anumit. Cilindrul axial este acoperit de o membran format din celulele oligodendrogliei celulele Schwan.

Fibra nervoas
n raport de prezena sau absena tecii de mielin fibra nervoas formeaz dou tipuri: fibr mielinic i amielinic.

Fibra amielinic
este lipsit de teaca de mielin fiind nconjurat numai de celulele neurogliei Schwan neurilema. Sunt fibre cenuii. n seciune transversal a F. amielinice se vede cum o celul Schwan nconjoar un mnunchi de cilindri axiali. Majoritate F. amielinice pleac la organele interne.

Fibra mielinic
este mai groas dect F. amielinic i se caracterizeaz de o vitez mare de propagare a impulsului nervos (120m/sec) i exact. Aceasta se datorete izolrii bune a cilindrului axial de ctre mielin substan electroizolatoare care nu conduce impulsul nervos i a prezenei strangulaiilor Ranvier.

Formarea tecii de mielin


Iniial fibra este amielinica iar celula Schwann formeaz doua prelungiri in jurul fibrei, in sensuri opuse Aceste prelungiri cresc in mod spiralat in jurul axonului. Straturile succesive ale membranei celulei Schwann fuzioneaza intre ele si deci teaca de mielina reprezinta suprapuneri ale membranei celulei Schwann. Pentru fibrele mielinice sunt caracteristice strangulaiile Ranvier

Formarea tecii de mielin


Daca diametrul axonului este mare, teaca de mielina este groasa, portiunea internodala este mai lunga si astfel viteza de conducere este mai mare deoarece in fibrele mielinice, transmiterea (depolarizarea) are loc doar la nivelul nodului Ranvier (transmiterea este saltatorie).

Vrstele mielinizarii
la nastere: sunt mielinizate doar radacinile motorii ale nn. spinali, ceea ce explica miscarile necoordonate ale copiilor. la 3-4 luni se mielinizeaza si nn. optici si radacinile senzitive ale nn. spinali, deci la aceasta varsta copiii vad bine si au senzatii precise. la 1 an se mielinizeaza tracturile corticospinale deci copii merg bine. la 7 ani se mielinizzeaza si axonii fibrelor comisurale (de asociatie) ale emisferelor cerebrale ce apartin corpului calos.

Functiile mielinice
creste viteza de conducere a impulsului nervos de la 1 m/s la 120 m/s deoarece la nivelul internodului este o zona cu rezistenta mare. Aceasta se datoreaza faptului ca la acest nivel membrana axonala are o compozitie moleculara diferita. La nivelul internodului canalele ionice sunt rare, acestea fiind adunate la nivelul nodurilor Ranvier. asigura nutritia axonului deoarece mediaz raporturile cu exteriorul. De asemenea, celulele Scwann au si rol in regenerara axonilor dupa traumatisme

Nervii
Fibrele nervoase formeaz fascicule unite prin esut conjunctiv. nervii. Fiecare nerv este protejat de o teaca de esut conjunctiv. In funcie de informaia pe care o transmit, nervii pot fi: senzitivi, motori, somatici si vegetativi.

Nervii
nervii senzitivi - transmit informaiile de la receptori (aflai in piele sau alte organe) pana la centrii nervoi, unde informaiile sunt transformate in senzaii (exemplu: senzaia de tact, vz); nervii motori -transmit informaiile de la centrii nervoi pana la organele efectoare (muchi sau glande), unde informaiile sunt transformate in comenzi (exemplu: contracia musculara);

Nervii
nervii somatici -sunt cei care fac legtura intre centrii nervoi si soma. Soma este reprezentat de piele si muchii scheletici. Nervii somatici sunt de tip mixt: pot fi si senzitivi (duc informaii de la receptorii din piele la centrii nervoi) si motori (duc informaii de la centrii nervoi la muchii scheletici); nervii vegetativi fac legtura intre organele interne (viscere) si centrii nervoi. Acetia pot fi senzitivi (duc informaii de la receptorii din viscere pana la centrii nervoi) sau motori (duc informaii de la centrii nervoi spre muchii viscerelor sau glande).