Ontogeneza

Proces de dezvoltare a individului, a unui organism ncepnd din stadiul de la ovul fecundat pn la maturitate, parcurgndu-se urmtoarele etape: -fecundatia; -segmentarea; -gastrularea; -organogeneza; -cresterea si dezvoltarea intrauterin; -cresterea i dezvoltarea extrauterin. Segmentarea zigotuluicuprinde diviziuni celulare succesive, rapide si se ncheie o dat cu formarea blastului. Procesul de segmentare se realizeaz n momentul n care zigotul se deplaseaz prin oviduct spre uter i sufer mai multe diviziuni: 1.diviziune => 2 celule blastomere 2.diviziune => 4 celule blastomere 3.diviziune => 8 celule blastomere Aceste stadii reprezint faza de morul. Faza urmtoare a procesului de segmentare se numeste blastul. Aceast faz se instaleaz n momentul n care blastomerele din morul secret lichidul blastocelic si cuprinde 3 stadii de dezvoltare: 1.stadiul monodermic,128 celule embrionare care alctuiesc trofoblastul care cuprinde 2 zone: butonul embrionar si cavitatea vitelin dispus ntre trofoblast si butonul embrionar. 2.stadiul didermic conine butonul embrionar cu blastomerele dispuse pe 2 rnduri: trofoblast i ectoblast. 3.stadiul tridermic cuprinde butonul embrionar cu blastomerele dispuse pe 3 rnduri : trofoblast, ectoblast si endoblast.

4.stadiul gastrulare cuprinde gastrulaie; vezicula embrionar unistratificat formeaz gastrula. Ca proces al gastrulatiei se formeaz foitele embrionare: ectoderm, endoderm, mezoderm. Foita extern (ectoblast) sufer o modificare ca urmarea multiplicrii celulelor componente pe linia median numit invaginatie neural care se nchide n timp si formeaz tubul neural,care prin diferentierea ulterioar se va forma sistemul nervos. Foia intern (endoblast) este alctuit din celule embrionare care se multiplic. Din foi va lua natere notocordulrol de coloan vertebral pentru un timp limitat dup care dispare si ncepe procesul de formare a vertebrelor. Din cele 2 foite embrionare(ectoblast si endoblast) si celei de-a 3 foite mezoblast se diferentiaz n grupe de celule din ce n ce mai evidente n zona dorsal numite somite. Din punct de vedere structural somitele sunt alctuite din doua componente :somatopleura si splanchopleura. Momentul n care embrionul se gseste n stadiul tridermic este alctuit din trei foite primordiale: -ectoblast (ectoderm). Din ectoblast se formeaz : sistemul nervos central,medulosuprarenala, ganglionii simpatici, hipofiza, epifiza, epiderma, prul,fanerele, glandele sebacee si sudoripare, glandele salivare, glandele mamare,epiteliul bucal si anal, smalul dentar, epiteliul senzorial. -endoblast (endoderm). Din endoblast iau nastere : tubul digestiv, ficatul spancreasul, aparatul respirator,

tiroida, paratiroidele, timusul si vezica urinar. -mezoblast (mezoderm). Din mezoblast se formeaz : dermul si hipodermul,tesuturile conjunctive, tesuturile musculare, aparatul cardiovascular, organele hematopoetice. Mezodermul se formeaz din cele 2 foite embrionare: ectoderm si endoderm.

Embriologia sistemului nervos

La baza organizrii sistemului nervos se afla neuronulreprezint elementul celular al sistemului nervos. Neuronul reprezint unitatea embriologic, funcional, trofic sii metabolic a sistemului nervos. Originea embriologic este asigurat de provenienta ectodermic a sistemului nervos. Sistemul nervos la om se dezvolt ntr-o perioad foarte timpurie a embriogenezei. naintea dezvoltrii plcii neurale celulele ectodermului sunt tutipotente(capacitatea de a dezvolta orice tip de celul a corpului). Odat cu formarea plcii neurale celulele ectodermice si pierd tutipotenialitatea. ncepnd cu a 18-a zi de la fecundatie, tesutul destinat s se dezvolte n sistemul nervos formeaz placa neural format dintr-un mic strat de tesut ectodermic situat pe suprafata dorsal a embrionului. Se formeaz ntr-o prima perioad santul neural. Cele doua creste laterale ale santului se vor uni ntre ziua a 25-a si a 31-a dup fecundatie n sens cranio-caudal fiind nvelite n final de ectoderm la suprafat si formnd tubul neural.

n acest fel tubul neural de origine ectodermica pierde legtura cu ectodermul si rmne limitat la exterior de mezoderm. Interiorul acestui tub va da nastere, n final, canalului ependinar de la nivelul mduvei si ventriculilor cerebrali de la nivelul creierului. La sfrsitul celei de a 4-a sptmni de la fecundatie la captul tubului devine vizibil o umfltur care este primordiul viitorului creier. n timpul transformrii plcii neurale n tub neural, celulele destinate s devin viitorul sistem nervos, rmne relativ constant ca numr aprox. 125.000 de celule. Dup ce neuronii cranieni si caudali din crestele neurale se nchid se formeaz 3 vezicule provenite din diviziunea umflturii craniene, din aceste vezicule se va dezvolta encefalul. Din mezodermul care limiteaz tubul neural la exterior provine scheletul osos care protejeaz mduva spinrii si encefalul.

Embriologia ochiului.
Dezvoltarea ochiului ncepe n sptamna a treia a perioadei embrionare. Ochiul fiind o expansiune a creierului, dezvoltarea lui este n strnsa legtur cu dezvoltarea sistemului nervos central. La dezvoltarea ochiului particip 2 foite embrionare: ectodermul si mezodermul. La nivelul plcii neurale apar 2 scobituri laterale care vor forma de o parte si de alta a acesteia, veziculele optice primitive legate de diencefal printr-un pedicul ce va deveni nervul optic. Ectodermul de nvelis al veziculei optice primitive se ngroas si formeaz placa

cristalinian, vezicula optic se deprim central si rezult cupa optic sau vezicula optic secundar. Inferior, aceast cup prezint o deschidere numit fanta coroidiana prin care ptrunde n ochi mezodermul mpreuna cu un vas (artera hialoida) din care se va dezvolta sistemul vascular. Ectodermul din partea anterioara a cristalinului mpreun cu lama mezodermului vor forma corneea. Placa cristalinian prezint o depresiune care se transform ntr-o vezicul din care se va forma viitorul cristalin. Cupa optica este format din 2 foite: foita extern (posterioar) care va da nastere epiteliului pigmentar al retinei si foita intern(anterioar) care devine pluristratificat si va genera celelalte elemente ale retinei: celulele vizuale, bipolare si ganglionare. n jurul corneei se formeaz cute epiblastice din care vor rezulta conjunctiva si pleoapele. Mezodermul situat n partea anterioara a cupei optice va da corpului cilian si irisului. Tot din mezoderm se formeaz tunica vasculara a ochiului, coroida si se formeaz si sclerotica situat n partea posterioar a stratului extern. Sclerotica tesut fibros dens, este opac si dur. Ochiul nounscutului raportat la dimensiunile corpului este foarte dezvoltat, avnd o lungime de 17mm si prezint o hipermetropie de +2 +4 dioptrii. Pigmentatia irisului este redus, culoarea definitiv formndu-se abia la vrsta de aproximativ 2 ani. Dimensiunile si refractia ochiului este definitiv n jurul vrstei de 6-7 ani. n concluzie ectodermul si mezodermul particip la formarea att a globului ocular si anexelor

acestuia (organele de miscare: muschii intrinseci si organele de protectie : pleoape, aparatul lacrimar, genele). Prin tulburri ale ontogenezei pot aprea numeroase anomalii congenitale localizate la nivelul globului ocular, anexelor sale sau a cilor optice.