Miscarea peristaltica si segmentara

a tubului digestiv

Mişcarea peristaltică este provocată de muşchii circulari, care prin

contracţii şi relaxări micşorează şi respectiv măresc diametrul tubului
digestiv. Ea are formă de undă, care se propagă cu viteze diferite de-a
lungul tubului digestiv. Mişcările peristaltice asigură transportul bolului
alimentar prin esofag şi amestecarea conţinutului stomacului cu sucul
gastric iar miscarea segmentara se datorează contracţiilor inelare ale
muşchilor circulari, care nu progresează de-a lungul intestinului şi nu
deplasează conţinutul intestinal. Mişcările segmentare împart conţinutul
intestinului în fragmente mici, care se recontopesc, apoi sînt din nou
divizate şi iar recontopite. Aceste mişcări asigură amestecarea alimentelor
cu sucurile digestive intestinale, absorbţia lor, precum şi circulaţia
sangvină şi limfatică. Contracţia musculaturii netede a stomacului are loc
atunci cînd stomacul conţine alimente, precum şi în lipsa lor. Motilitatea
stomacului gol contribuie la formarea senzaţiilor de foame. Stomacul gol
are pereţii alipiţi efectuînd mişcări peristaltice, numite „de foame”.
Muşchii stomacului gol se contractă periodic peste 60–80 min., iar
perioada contracţiilor durează 10–15 min. Aceste contracţii apar peste
12–24 de ore de foame, sînt provocate de scăderea conţinutului de
glucoză în sînge şi cauzează formarea senzaţiei de foame. Tunica
musculară a intestinului subţire efectuează, de rînd cu mişcări
segmentare, şi mişcări peristaltice. Transportul maselor intestinului gros
de la cec spre rect are loc graţie mişcărilor peristaltice. Aceste mişcări pot
avea loc la intervale de 6–8 ore şi iniţiază actul defecaţiei.