Posesor al tehnicii disimulrii, Caavencu face risip de gesturi, de expresii pentru a-i impresiona auditoriul.

Este revelatoare scena V din actul al III-lea, cnd Caavencu pune n funciune ntregul arsenal de captare a
bunvoinei asculttorilor, trecnd de la emoie, glas tremurat, plns cu hohote la ton brusc, vioi i ltrtor.
Tehnica discursului su prevede pauze menite s creasc tensiunea i s dea timp asculttorilor s-l
aplaude. Este cel mai important moment pentru definirea personajului ca demagog care declar c se
gndete ca orice romn, ca orice fiu al rii sale la rioara lui, la fericirea ei, la progresul ei.