TESUTURI ANIMALE

TESUTUL EPITELIAL acopera suprafata corpului formand epiderma si captuseste organele interne
formand mucoase.

Este alcatuit din:

- Celule:
o Turtite ( care pot fi pavimentoase)
o Cubice
o Cilindrice asezate pe o membrana bazala care le separa de tesutul conjunctiv bogat
vascularizat si inervat; epiteliile nu sunt vascularizate hranirea facandu-se prin
capilarele tesutului conjunctiv prin difuziune
o Dupa functie celulele pot fi: de acoperire, glandular, senzorial si de absorbtie

CELULE DE ACOPERIRE

- Dupa numarul de straturi sunt:

o Unistratificate:
 pavimentoase ( pleura, pericard, peritoneu, tunica interna a vaselor de
sange)
 Cubice ( in bronhiolesi canalele de secretie a glandelor salivare)
 Cilindrice: celulele pot prezenta microvili ( in mucoasa tubului digestiv de la
stomac la rect ) sau cili ( in epiteliul trompelor uterine)
o Pluristatificate
 Pavimentoase ( cheratinizarea in epiderma si necheratinizarte in mucoasa
bucala si esofagiana)
 Cubice – canalele de secretie ale glandelor salivare
 Cilindrice in canalele de secretie ale glandelor – un tip specialeste uroteliul
sau epiteliul de tranzitie prezent in caile urinare
o Pseudostratificate
 Se intalnesc in trahee si bronhiile principale

CELULE GLANDULARE
 Format din celule secretoare care impreuna cu tesutul conjunctiv, vasele si nervii formeaza
glandele
 GLANDELE:
o Exocrine ( varsa produsul de secretie fie la exterior la glandele sebacee sudoripare,
fie in diferite cavitati : glande gastrice, intestinale)
o Endocrine – produsul de secretie se numeste hormon care este elimijat direct in
sange( tiroida, hipofiza, suprarenale)
o Mixte – au si secretie externa si interna pancreasul si gonadele ( testicul si ovar)
CELULE SENZORIALE
 Celule care receptioneaza variatiile factorilor din mediul extern, epiteliile organelor de simt

TESUTUL CONJUNCTIV din punct de vedere structural, este format din:

 Celule
 Fibre ( colagen, elastina, reticulina)
  Substanta fundamentala:
o Moale
o Semidura
o Dura

TESUTURI CONJUNCTIVE MOI:

 Tesutul lax:
o Contine in proportie aproximativ egala celule, fibre si substanta fundamentala
o Insoteste alte tesuturi, avand functie trofica si protectoare
 Tesutul reticulat:
o Predomina fibrele de reticulina, care formeaza o retea, in ochiurile careia exista
celule de origine pentru elemetele figurate ale sangelui
o In maduva rosie, in ganglionii limfatici, splina si ficat
 Tesutul adipos:
o Celulele acumuleaza lipide, cae imping mucleul spre periferie
o In hipoderm, in jurul unor organe ( rinichi, globi oculari)
 Tesulul fibros:
o Predomina fibrele de colagen
o Formeaza fasiile care invelesc muschii si capsulele unor organe ( ficat, rinichi)
 Tesut elastic:
o Predomina fibrele de elastina
o Se intalneste cu tunica medie a vaselor mari
o Are rol in elasticitatea caselor

TESUTURI CONJUNCTIVE SEMIDURE ( CARTILAGINOASE)

 Nu este vascularizat
 Celule
 Condroblaste( tinere )
 Condrocite ( adulte ) - in cavitati numite condroplaste
 Fibre
 Colagen
 elastina
 Substanta fundamentala – condrina ( amestec de substante organice, impregnate cu saruri
de Ca si Na)
 Tesut hialin – formeaza cartilajele embrinului, cartilajele costale, ae cailor respiratorii
( laringiale, trahiale, bronsice )
 Tesut elastic – in pavilionul urechii, epiglota, aripile nasului, conductul auditiv extern
 Tesut fibros – formeaza discurile intervertebrale, meniscurile articulare, ligamente

TESUTURI CONJUNCTIVE DURE ( OSOASE)

 Celule:
 Osteoblaste - secreta oseina
 Osteocite – celula cu prelungiri situate in cavitati osteoplaste
 Osteoclaste ( celule mature, cu munti nuclei si enzime)
 Fibre:
 colagen
 Substante fundamentale:
  Oseina ( amestec de substante organice impregnate cu saruri de Ca si P )
 Se dispun sub forma de lamele si dupa dispozitia lor exista doua tipuri
 Tesut osos compact:
o Lamelele dispuse concentric, in jurul unor canale Havers ( tesut conjunctiv, vase si
nervi)
o Un canal Havers + lamelele sale si cu osteoplastele inconjuratoare formeaza
osteonul ( sistemul Haversian )
o Formeaza diafaza osului lung si suprafata epifizelor a oaselor scurte si late
 Tesut osos spongios:
o Lamelele osoase se intretaie, delimitand cavitati numite areole, pline cu maduva
rosie
o In interiorul epifizelor, a oaselor scurte si late

TESUT MUSCULAR
 Forma cilindrica
o Striat de tip scheletic – musculatura scheletica
o Striat de tip cardiac – miocardul
 Forma fusiforma
o Neted
 Visceral – musculatura organelor interne
 Multiunitar – muschii irisului
TESUTUL STRIAT DE TIP SCHELETIC
 Formeaza musculature tubului digestiv
 Sunt celule alungite – fibre musculare
 Prezinta:
o Membrana ( sarcolema )
o Citoplasma ( sarcoplasma ) - prezinta muneroase mitocondrii, reticol
endoplasmatic dezvoltat si ca organite specifice miofibrile
o Un nucleu ( in fibra musculara neteda si cardiaca )
o Mai multi nuclei ( in fibra musculara striata )
 Contractii:
o Tesut muscular striat, de tip scheletic – rapide, voluntare
o Tesut muscular striat, de tip cardiac – lente, involuntare
MIOFIBRILE
 Elementul de contractie
 Micr. Opric
o Discuri clare ( membrana Z intunecata)
o Discuri intunecate ( membrana H luminoasa )
SARCOMER= UNITATEA STRUCTURALA SI FUNCTIONALA A TESUTULUI MUSCULAR STRIAT
( TESUTUL MUSCULAR STRIAT DE TIP CARDIAC, PE LANGA FIBRE MUSCULARE CONTINE UN TESUT
EXCITOCONDUCATOR ( NODAL ) - GENEREAZA RITMICITATEA INIMII, ASIGURA AUTOMATISMUL
CARDIAC)
 Micr. Electronic:
o Doua tipuri de miofilamente:
 Goase, de miozina
 Subtiri , de actina
TESUTUL NERVOS
  ESTE FORMAT DIN :
 CELULE NERVOASE: NEURONI
 CELULE GLIALE
NEURONUL
 Este alatuit din :
 Corp celular
 Prelungiri
 Axoni ( teci )
 CORP CELULAR:
o Membrana ( neurilema )
o Citoplasma ( neuroplasma )
 Nu contine centru celular
 Neurofibrile si corpusculii Nissl
o Nucleu ( central )
 CORP CELULAR
o Dendrite
o axon
 AXON- TECI
o Schwan
o De mielina
o Henle
PRIPRIETATILE NEURONULUI
 Excitabilitatea – proprietatea de a raspunde la actiunea unor excitanti
o Fata interna – negativa
o Fata externa – pozitiva
o Schimbarea polaritatii ( potential de repaus ): diferenta de potential de actiune,
sub forma de influx nervos
 Conductibilitatea
o proprietatea de a conduce influxul nervos prin axon, fie la un alt neuron
( sinapsa ), fie la o fibra musculara ( placa motorie/ placa neuro-musculara )
o Conducerea prin axon:
 Lenta ( din aproape in aproape ) - axonii fara mielina ( amielinizati )
 Saltatorie ( rapida) - axoni mielinizati