ŢESUTURILE

CE SUNT ŢESUTURILE?
 Ţesuturile
sunt grupări de celule interdependente cu
aceeaşi origine, formă, structură şi funcţie (mai multe
ţesuturi formează un organ).
 Ţesuturile pot fi:

Vegetale

Animale
ŢESUTURILE ANIMALE
 TIPURI DE ŢESUTURI ANIMALE

 Ţesut epitelial

 Ţesut conjunctiv

 Ţesut muscular

 Ţesut nervos
 ŢESUT EPITELIAL (EPITELIU)
 Epiteliile se clasifică după funcţie în:

 Epiteliu de acoperire

 Epiteliu glandular

 Epiteliu senzorial

Poate fi:
• Unistratificat
• Pluristratificat
• Pseudostratificat
 EPITELIU DE ACOPERIRE

Alcătuire:
 Este alcătuit din celule strâns unite între ele şi dispuse pe o membrană
bazală
Caracteristici:
 Nu este vascularizat
 Se hrăneşte prin difuziune din vasele de sânge situate în ţesutul conjunctiv
 Protejează organismul (epiderma) sau căptuşeşte diferite cavităţi: stomac,
inimă, căi respiratorii, vase de sânge;
 Epiteliul unistratificat din vilozităţile intestinale are rol în absorbţie
Epiteliu cilindric pseudostratificat Epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat
(respirator) Epiderm
EPITELIU GLANDULAR
Alcătuire:
 Este alcătuit din celule care produc şi elimină substanţe

Caracteristici:
 Este întâlnit în glande alături de vase de sânge, ţesut conjunctiv şi nervi

Glandele pot fi:

 Exocrine: îşi varsă produsul de excreţie la exterior (glande sudoripare)
sau în cavităţi (glande salivare)
 Endocrine: îşi varsăprodusul de secreţie (=hormon) în mediul intern
(sânge): hipofiza
 Mixte: au secreţie exocrină şi endocrină: pancreasul, ovarul, testiculul
 Epiteliu simplu cubic
Epiteliu glandular mixt - Ovar Tiroidă - Epiteliu foliculartiroidian
 EPITELIU SENZORIAL
Alcătuire:
 Este alcătuit din celule care recpeţionează şi conduc semnale spre
sistemul nervos central.
Caracteristici:
 Intră în alcătuirea organelor de simţ;
 Epiteliul canalelor mici ale glandelor
Celula din epiteliul mucoasei bucale
salivare şi sebacee
 ŢESUT CONJUNCTIV
Alcătuire:
 Este alcătuit din celule conjunctive (adipocite, osteocite, hematii,
leucocite etc.), fibre conjunctive (de colagen, elastice, de reticulină) şi
substantă fundamentală (moale, semidură, dură)
Rol:
 Leagă diferite organe
 Trofic
 Imunitate
 Depozit de grăsimi
ŢESUT CONJUNCTIV - CLASIFICARE
 După consistenţa substanţei fundamentale ţesuturile conunctive pot fi:

 Fluide: sângele
 Moi: ţesut conunctiv lax
 Semidure (ţesut cartilaginos)
 Dure (ţesut osos)
 ŢESUT CONJUNCTIV MOALE
Ţesut conunctiv lax:
 Are celule, substanţă fundamentală şi fibre în porporţii egale;
 Hrăneşte epiteliile
 Conţine vase sânge şi nervi

Ţesut conjunctiv reticulat:

 Are fibre care alcătuiesc o reţea, în ochiurile căreia se află celule
 Acestea generează prin diviziune elementele figurate ale sângelui
 Ţesut conjunctiv
Ţesut conjunctiv lax
 ŢESUT CONJUNCTIV MOALE
Ţesut conjunctiv elastic:
 Conţine predominant fibre de elastină:
 Intră în alcătuirea pereţilor vaselor de sânge şi în plămâni
Ţesut conjunctiv fibros:
 Conţine predominant fibre de colagen
 Are o bună rezistenţă mecanică
 Formează capsulele diverselor organe, fascii musculare, tendoane, aponevroze
 Intră în structura dermei
Ţesut conjunctiv adipos:
 Conţine celule ce depozitează grăsimi de rezervă.
ŢESUT CONJUNCTIV SEMIDUR
(CARTILAGINOS)
 Nu este vascularizat şi formează cartilajele

Ţesut cartilaginos hialin

 Formează cartilaje costale, traheobronhice, laringeale
 Are puţine fibre şi elasticitate redusă
 Ţesut cartilaginos elastic
 Este prezent în structura pavilionului urechii, având multe fibre elastice.

Ţesut cartilaginos fibros

 Este bogat în fibre, având o bună rezistenţă.
 Formează discurile intervertebrale, meniscurile articulare.
 ŢESUT CONJUNCTIV DUR (OSOS)

 Substanţa fundamentală are o proteină numită OSEINĂ impregnată cu săruri de calciu şi fosfor.

Oseină + săruri de calciu şi fosfor Lamele osoase

 Celule tinere = osteoBlaste

 Celule adulte = osteocite aflate în cavităţi stelate = osteoPlaste
 Celule gigante, multinucleate, cu rol în remanierea osoasă = osteoClaste

După modul de dispunere a lamelelor, ţesutul conjunctiv poate fi:

 Compact
 Spongios
Ţesut osos compact:
 Este alcătut din lamele osoase dispuse concentric în jurul canalului HAVERS
(c.H. Conţine vase de sânge şi nervi)
 Este întâlnit în diafiza oaselor lungi şi la exteriorul oaselor scurte şi late;
 Un OSTEON/ sistem HAVERSIAN este format din canalul Havers împreună
cu lamele osoase concentrice, cu osteocite şi cu osteplaste.
Ţesut osos spongios:
 Este întâlnit în epifizele oaselor lungi şi la interiorul oaselor scurte şi late;
 Trabeculele (lamelele osoase) se întretaie şi lasă nişte spaţii numite AREOLE
care conţin măduvă roşie hematogenă care formează elementele figurate ale
sângelui;
 ŢESUTUL CONJUNCTIV FLUID
 Poate fi considerat
sângele, în care plasma ar
constitui substanţa
fundamentală, iar celulele:
elementele figurate

Sângele Celulele sângelui

 ŢESUT MUSCULAR
 Este alcătuit din celule alungite numite fibre musculare, care se pot
contracta.
 MIOFIBRILA este organitul celular specific fibrei musculare.

Clasificare:
 Ţesut muscular striat
 Ţesut muscular neted
 Ţesut muscular striat de tip cardiac
 ŢESUT MUSCULAR STRIAT
 Fibrele musculare striate au
mai mulţi nuclei dispuşi la
periferie;
 Se află în muşchii scheletici,
în alcătuierea limbii, a
faringelui, treimea superioară
a esofagului şi în alcătuirea
unor sfinctere;

Ţesut muscular striat

 ŢESUT MUSCULAR NETED
 Fibrele musculare
netede sunt celule în
formă de fus, cu
nucleul situat central;
 Este situat în pereţii
organelor interne:
stomac, intestin, uter
etc.;

Fibră musculară netedă

 ŢESUT MUSCULAR CARDIAC
 Formează miocardul;
 Este format din fibre
musculare striate şi
cu un singur nucleu
central;

Fibră musculară striată de tip cardiac

 ŢESUT NERVOS
 Este alcătuit din neuroni şi celule gliale (nevroglii), care sunt mai
numeroase decât neuronii
 Neuronii sunt celule specializate în generarea şi conducerea impulsurilor
nervoase
 Neuronii sunt alcătuiţi din corp celular şi prelungiri: dendrite şi axon
 Organitele specifice neuronului sunt corpii Nissl şi neurofibrilele
 Corpul neuronal formează substanţa cenusie a sistemului nervos
(central)
 Prelungirile neuronilor formează în SNC substanţa albă
 Dendritele conduc impulsul nervos centripet (spre corpul celular);
 Axonii conduc impulsul nervos centrifug (de la corpul celular la butonii
terminali);
 Neuronii comunică între ei prin, cât şi cu celulele efectoare (musculare sau
glandulare) prin structuri numite SINAPSE;
 SINAPSĂ = legătura de contiguitate (apropiere, dar nu atingere) între neuroni;
 La nivelul sinapsei transmiterea impulsului nervos se face cu ajutorul unor
substanţe numite mediatori chimici;
 În momentul în care impulsul nervos ajunge la butonul terminal, mediatorul
chimic este eliberat în fanta sinaptică (spaţiu sinaptic) şi acţionează asupra
membranei neuronului postsinaptic;
NEURONUL
 CELULELE GLIALE
 Sunt mai numeroase decât neuronii;
 Au forme şi mărimi variate;
 Sunt reprezentate de : celulele Schwann, oligodendrocite, microglii;

Au rol de:
 Susţinere;
 Sinteză de mielină;
 Hrănire a neuronilor;
 Fagocitare a neuronilor distruşi;
Neuroni
Neuron structură Celule gliale