Țesuturile animale

Dombrovschi Diana a- X a Real

 Țesuturile animale au o celulă animală
care nu prezintă perete celular.
Animalele au patru tipuri de țesuturi:
- Țesut epitelial;
- Țesut conjunctiv;
- Țesut muscular;
- Țesut nervos.
 ȚESUTURILE EPITELIARE
Clasificare:
1) Țesut epitelial de acoperire;
2) Țesut epitelial secretor;
3) Țesut epitelial senzorial.

1) TESUT EPITELIAL DE ACOPERIRE:

- Învelesc suprafețe;
- Sunt alcătuite din celule alăturate, așezate pe unul sau mai
multe straturi;
- Sunt separate de celelalte țesuturi printr-o membrană fină;
- In epitelii nu pătrund vase de sânge;
- Învelesc cavitățile tubului digestive, ale inimii si ale cailor
respiratorii;
- Pot fi pluristratificate sau unistratificate.
1.1) Epiteliu pluristratificat:
- Are funcția de protecție la nivelul epidermei cavității bucale, a
faringelui si a esofagului;
- Formează mucoasa esofagului;
- La bază are un strat generator cu celule înalte care se divid prin a le
împinge pe celelalte spre suprafață. Ajunse la suprafață sunt turtite si
se desprind, astfel mucoasa se reînnoiește permanent;
- Epiderma are un mecanism asemănător cu celulele de la esofag, însă
celulele de la suprafață se încarcă cu o substanță protectoare numită
cheratină si mor.
1.2) Epiteliu unistratificat:

- Are funcția de a fi traversată de unele substanțe;

- Are celule înalte care preiau substanțe din intestin ( la
polul apical ) si le trec in mediul interior ( polul bazal )
realizând absorbția.
2) Țesut epitelial secretor:
- Produc si elimină substanțe;
- Sunt principalele componente ale glandelor.

3) Țesut epitelial senzorial:

- Conțin celule specializate in recepționarea unor stimuli si in
transmiterea semnalelor către sistemul nervos central;
- Intra in alcătuirea unor organe de simț.
 ȚESUTUL CONJUNCTIV
- Este format din celule conjunctive, fibre si substanță
fundamentala;
- acesta se clasifica in funcție de consistenta substanței
fundamentale.

Clasificare :
1) Țesut conjunctiv moale;
2) Țesut conjunctiv semidur;
3) Țesut conjunctiv dur;
4) Țesut conjunctiv fluid.
 1)Țesutul conjunctiv moale:
- Predomină substanța fundamentală de consistență moale;
- Se clasifică in funcție de rol.

Clasificare:
• Țesutul lax -> funcție de nutriție; este cel mai răspândit
• Țesutul adipos -> este format din celule care depozitează
grăsime; se găsesc la baza pielii sau in jurul organelor
• Țesutul elastic -> se găsește in pereții vaselor de sânge
• Țesutul fibros -> formează învelișul unor organe ( exp : ficatul )
• Țesutul reticular -> are rol de a produce celule
2) Țesutul conjunctiv semidur ( cartilaginous )

- Este nevascularizat.

Clasificare:
• Țesut hialin (transparent) -> se găsește in articulații, trahee, laringe
si are elasticitate redusă
• Țesut elastic -> formează pavilionul urechii si e bogat in fibre
elastice care oferă elasticitate
• Țesut fibros -> conține fibre ce dau rezistență ( exp : discurile
vertebrale )
 3) Țesutul conjunctiv dur (osos)
- Este format din substanță organică numita oseină;
- Este dispus in lame osoase;
- In funcție de așezarea lamelor, țesutul poate fi compact sau spongios.

3.1) Țesutul osos compact:

• Are lame care sunt dispuse concentric in jurul unor canale numite
HOWERS ce conțin vase de sânge si nervi;
• Se găsesc la nivelul diafizelor osoase lungi si pe capătul oaselor
scurte si late.
3.2) Țesutul osos spongios:
• Are lame care se întretaie, formând spații numite aerole, care
sunt pline cu măduvă roșie;
• Se găsește in capetele oaselor lungi si in partea centrală a oaselor
scurte si late.
 4) Țesutul conjunctiv fluid
• Este format din plasmă ( substanța fundamentală ) si
elemente figurate : globule roșii, globule albe și
trombocite.
 ȚESUTUL MUSCULAR

-Este alcătuit din fibre musculare, iar acestea conțin in

citoplasmă organite specifice numite miofibrile formate
din 2 tipuri de proteine contractile: actină si miozină.

Clasificare:
1) Țesut muscular striat;
2) Țesut muscular neted;
3) Țesut muscular striat cardiac.
 1) Tesut muscular striat
- Mai poartă numele de musculatură scheletică ( Somatică );
- Se găsește așezat pe oase, excepție fac limba, faringele, laringele si prima parte
a esofagului;
- Are contracție voluntară;
- Are aspect cilindric, cu nuclei așezați spre periferie;
- Prezintă striații din loc in loc;
- Sunt celule mari;
- Pot ajunge pană la 15 cm lungime.
 2) Țesut muscular neted
- Este situate in pereții organelor interne;
- Are contracție involuntară;
- Are celule in formă de fus cu un nucleu central;
- Are o lungime de maxim 0,5 mm
 3) Țesut muscular striat cardiac:
- Intră in structura miocardului;
- Are celule striate si un singur nucleu;
- Are contracție involuntară.
 ȚESUTUL NERVOS
- Corpusculii NISSL au rol in
sinteza proteinelor;
- Axonul este alcătuit din : Teaca
mielina, Teaca Schwann si Teaca
Henle;

- Citoplasma se numește neuroplasmă;

- Neuronii comunică intre ei prin SINAPSE;
- Transmiterea impulsului nervos se realizează cu ajutorul mediatorilor chimici;
- Dentritele conduc impulsul nervos spre axon, iar din axon impulsul este trimis in butonii
terminali.