ȚESUTURILE ANIMALE

 La mamifere,exista patru tipuri fundamentale de țesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos

I. EPITELIILE
– Nu au vase de sânge
– La baza lor se află membrana bazală
– După rolul îndeplinit, se disting trei tipuri de epitelii: de acoperire, glandulare, senzoriale

unistratificate
A. EPITELIILE DE ACOPERIRE – după nr. de straturi, se clasifică în pseudostratificate
pluristratificate
1. Epiteliile de acoperire unistratificate (simple)
– După forma celulelor:
a. Pavimentoase – în capilare, alveole pulmonare
b. Cubice
c. Cilindrice – ex: în mucoasa intestinală

2. Epitelii pseudostratificate
– Sunt alcătuite dintr-un singur strat de celule, în care nucleii stau la diferite înălțimi față de
membrana bazală
în mucoasa tranheală, a bronhiilor

3. Epitelii pluristratificate
o Pavimentoase necheratinizate – înmucoasa bucală
cheratinizate – epidermii pielii

B. EPITELILE GLANDULARE
– Alcătuite din celule care secretă diferite substanțe
– Intră în alcătuirea glandelor

1. Glande exocrine (cu secretia externă)

– Au canal de excreție prin care elimină produsul de secreție într-o cavitate sau la exteriorul corpului
– Ex: glande salivare

2. Glande endocrine (cu secreția internă)

– Nu au canal de excreție
– Ele excretă hormoni, pe care îi eliberează direct în sânge; ex: tiroida

3. Glande mixte (cu secreție internă și externă) – ex:pancreasul

C. EPIDELIILE SENZORIALE
– Alcătuite din celule capabile să recepționeze acțiunea unor stimuli
– Se întâlnesc în unele organe de simț
II. ȚESUTURILE CONJUNCTIVE
– Sunt formate din celule conjunctive, fibre conjunctive și substanțe fundamentală
– Fibrele conjunctive: de colagen, de elastină și reticulină
– După consistența substanței fundamentale se împart în 4 tipuri de țesuturi conjunctive:
□ moi □ semidure (cartilaginoase) □ dure (oase) □ fluid (sânge)

A. ȚESUTURILE CONJUNCTIVE MOI

1. Țesutul conjunctiv lax: – însoțește și hrănește alte țesuturi
2. Țesutul conjunctiv adipos: – celule = ADIPOCITE – depozitează grăsimi
3. Țesutul conjunctiv reticulat: – în măduva osoasă roșie, ganglioni, splină, limfatici
– la nivelul lui se formează elementele figurate ale sângelui
4. Țesutul conjunctiv elastic: – în pereții arterelor, în plămâni
5. Țesutul cojunctiv fibros: – în tendoane, ligamentele articulare, etc.

B. ȚESUTURI CONJUNCTIVE SEMIDURE (cartilagenoase):

– Formate din celule tinere și celule mature = CONTROCITE – în cavități
– Tipuri de cartilaje:
1. Cartilajul hialin – în leringe, în trahee, cartilajele costale, cartilajele de articulație, etc.
2. Cartilaj elastic – în pavilionul urechii, epiglotă
3. Cartilaj fibros – în discurile dintre vertebre

C. ȚESUTURILE CONJUNCTIVE DURE (osoase):

– Țesutul osos este alcătuit din:
o Celule osoase tinere = OSTEOBLASTE
o Celule osoase mature = OSTEOCITE
o Fibre de colagen
o Substanță fundamentală: oseină + săruri de Ca și P

– Substanța fundamentală împreună cu fibrele de colagen și celulele osoase formează lamelele

osoase
– După modul de aranjare a lamelelor osoase se disting două tipuri de țesut osos:
1. Țesutul osos compact:
– Format din unități = OSTEOANE – alcătuite din canal central travers și lamele osoase concentrice
– Între osteoane sunt arcuri de lamele osoase
– Prezent în porțiunea centrală (diafaza) oaselor lungi
exteriorul oaselor scurte și late
2. Țesutul osos spongios:
– Lamelele osoase = TRABECUL – delimitează cavități = AREOLE în care se află măduva osoasă roșie
– Prezent în capetele (epifiselor) oaselor lungi
interiorul oaselor late si scurte
III. ȚESUTUL MUSCULAR:
– Alcătuit din celule alungite = FIBRE MUSCULARE capabile să se contracte
– Organitele specifice contractive din fibrele musculare sunt MIOFIBRILE
– După structura fibrelor musculare există trei tipuri de țesuturi musculare:
1. Țesut muscular striat
2. Țesut muscular neted
3. Țesutul muscular striat cardiac

1. ȚESUT MUSCULAR STRIAT:

– În mușchii scheletici, ex: limbă, faringe, etc.
– Fibra musculară striată este:
o mare
o cilindrică
o plurinucleată
o aspect striat dat de alternanța unor discuri întunecate cu discuri clare

2. ȚESUT MUSCULAR NETED:

– Prezent în pereții unor organe interne, ex: stomac, intestine
– Fibra musculară neteda este:
o mică
o fusiformă (are formă de fus)
o uninucleată
o aspect uniform (nu prezintă discuri întunecate și clare)

3. ȚESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC:

– Formează muschiul inimii = MIOCARDUL
– Fibra cardiacă este:
o mică
o cilindrică, ramnificată
o uninucleată
o cu aspect striat
 IV. ȚESUTUL NERVOS
– Este alcătuit din neuroni și celule gliale
 NEURONUL – este unitatea structurală și funcțională a sistemului nervos
–este alcătuit din corp celular
prelungiri dendrite
axon
 CORPUL CELULAR:
– Alcătuit din membrană celulară = NUCLEINĂ
citoplasmă = NEUROPLASMĂ
nucleu
– Organitele celulare specifice din neuroplasmă sunt: neurofibrilele și corpi tigroizi (nissil)
– Corpurile celulare ale neurofibrilelor formează substanța cenușie din SNC*

 DENDRITELE – prelungiri scurte și ramnificate

 AXONUL – prelungire unică lungă
– prezintă ramnificații terminale prevăzute cu butoni terminali
– în SN* periferic, axonul este acoperit cu 3 teci:
○ teaca de milenă ○ teaca Schwann ○ teaca Henle
 MIELINA – este o substanță de culoare albă și este întreruptă de nodurile Ranvier
Prelungirile neuronului formează substanța albă din SNC*

 ROLUL NEURONILOR:
– Neuronii produc și transmit impulsuri nervoase. Sub această formă, ei primesc, transmit și
prelucrează informația.
– Neuronii comunică, atât între ei, cât si cu alte celule prin SINAPSĂ.

 SINAPSA este alcătuită din:

1. Componenta PRESINAPTICĂ – butonul terminal – conține vezicule cu mediator chimic
2. Spațiul / FANTA SINAPTICĂ
3. Componenta SINAPTICĂ – conține receptori pentru mediatorulchimic
 CELULELE GLIALE
– Susțin și hrănesc neuronii
– Produc midină
– Fagocitează neuronii distruși