Țesuturi

Definiție
Țesuturile sunt grupări de celule care → au caracteristici similare
→ îndeplinesc funcții asemănătoare
Clasificare
Sunt 4 tipuri fundamentale de țesuturi:
 Epitelial
 Conjunctiv
 Muscular
 Nervos
Țesutul epitelial
- acoperă suprafața corpului = epiderma
- căptușește organele cavitare, unde formează mucoase, de exemplu:
- cavitățile: orală, nazală
- căile respiratorii
reproducătoare
urinare
- tubul digestiv
- căptușește vasele de sânge
- intră în alcătuirea glandelor (epitelii secretorii) și produc secreții (enzime, sudoare, produși
reziduali, hormoni ș.a.)
- anumite celule epiteliale recepționează stimuli (epitelii senzoriale) și intră în structura
→ urechii (receptori pentru auz și echilibru)
→ mugurilor gustativi
Caracteristici:
o Nu este vascularizat, este hrănit cu substanțe nutritive care provin din vasele sangvine ale
țesutului conjunctiv subiacent
o Celulele sale se divid prin mitoză; au o mare capacitate de regenerare
o Una din suprafețele epiteliilor (cea apicală) vine în contact direct cu aerul sau cu diverse
fluide
o La baza epiteliilor se află membrana bazală, formată din materiale noncelulare
(glicoproteine secretate de celulele epiteliale, colagen); suprafața celulelor epiteliale
orientată spre membrana bazală se numește bazală
o Prin membrana bazală țesutul epitelial este ancorat cu țesutul conjunctiv
o Celulele epiteliale sunt strâns unite prin joncțiuni
Tipuri de joncțiuni:
 Strânse: au porțiuni de fuziune a membranelor
 Desmozomi: - între celulele epiteliale
- sunt joncțiuni punctiforme
- au filamente de keratină, care ancorează celulele
 Joncțiuni gap: - au mici canale care permit schimburile de ioni și molecule
- se găsesc în țesutul muscular neted și cardiac
- nu se găsesc în țesutul epitelial

1
Clasificarea țesuturilor epiteliale:
1. Țesuturi epiteliale de acoperire: acoperă suprafețe

2
a. epitelii simple (unistratificate):
 Pavimentos:
- cu un singur strat de celule turtite
- are rol de protecție și în absorbție
- căptușește vasele sangvine și limfatice, caz în care se numește endoteliu
- căptușește cavitățile interne (mezoteliu): pleură, pericard, peritoneu
- în alveolele pulmonare
- în anumite părți ale tubilor renali
 Cubic
 Cilindric:
- căptușește tractul gastrointestinal (tubul digestiv) de la stomac la rect
b. Epiteliu pseudostratificat – fals stratificat
- căptușește traheea și arborele bronșic superior
c. Epiteliul de tranziție = uroteliul
- în vezica urinară
- celulele își modifică forma ca reacție la distensie
d. Epitelii stratificate:
 Pavimentos:
- conține celule pavimentoase la suprafață
cubice la mijloc
cilindrice la bază
→ necheratinizat în mucoasa bucală
→ cheratinizat în epidermă; cheratina este o proteină aflată în straturiel superficiale și are rol de
protecție
 Cubic
 Cilindric
1. Țesuturi epiteliale glandular
- epiteliul glandular = =epiteliu secretor

3
Clasificarea glandelor:

A. Glande exocrine (cu secreție externă):

- au canal de secreție (duct secretor)
- eliberează secrețiile --- la exterior
--- în cavități
- se clasifică, după numărul de celule și formă, în:
1. unicelulare
2. pluricelulare --- simple ---- tubulare
---- acinoase
--- compuse ---- tubulare
---- acinoase
---- tubulo – acinoase

- se clasifică, după după mecanismul de eliberare a secrețiilor:

1. merocrine – elimină secrețiile prin vezicule de exocitoză
- ex. pancreasul exocrin
2. apocrine – elimină produșii de secreție sub formă de picături fine emise la suprafața apicală
- ex. glandele mamare
3. holocrine – acumulează produsul de secreție în citoplasmă și eliminarea acestuia se face odată
cu moartea și dezorganizarea celulei
- ex. glandele sebacee

4
- se clasifică, după tipul de secreție:
1. glande cu secreție mucoasă – secretă mucus (polizaharide + proteine), de ex. în sistemele:
- respirator
- digestiv
- reproducător
2. glande cu secreție seroasă – produc material proteic apos; conține, de obicei, enzime
3. glande sero – mucoase – glandele salivare
B. Glande endocrine:
- nu au canal de secreție (duct secretor)
- secretă hormoni – substanțe cu rol regulator
- sunt eliberați în sânge
C. Glande cu secreție mixtă:
- atât exocrină cât și endocrină
- ex. pancreas, ovare, testicule

Tipuri de membrane
- membranele ----- sunt formate din ----- epiteliu
----- țesut conjunctiv subiacent
----- sunt umectate de un fluid mucos sau seros
1. membranele mucoase – căptușesc organele cavitare
2. membranele seroase – căptușesc cavitățile
- acoperă suprafața viscerelor: pleura, pericardul, peritoneul – permit
mișcări fără fricțiuni

5
 Țesutul conjunctiv
- este cel mai răspândit țesut
- are rol - de suport
- nutritiv
- leagă diferite tipuri de țesuturi între ele
- zonă de trecere pentru vasele de sânge, nervi
- este bine vascularizat, cu excepția cartilajului

6
Structură:
- prezintă 3 componente:
1. celule

2. fibre de --- colagen (foarte rezistente dar și flexibile)

--- reticulină (fibre fine, delicate de colagen dispuse în rețea; au rol de support pentru
alte celule, capilare, fibre nervoase)
--- elastină (conțin o proteină elastic)
fibrele = proteine
3. substanța fundamentală, care înglobează celulele și fibrele; în ea se desfășoară procesele de
apărare împotriva infecțiilor

Clasificare – după consistența substanței fundamentale:

1. Țesut conjunctiv propriu - zis (moale)
2. Țesut conjunctiv cartilaginous (semidur)
3. Țesut osos (dur)
4. Țesut conjunctiv fluid (sângele)

1. Țesut conjunctiv propriu - zis (moale)

- este de mai multetipuri:
a. Țesutul conjunctiv lax (areolar)
- se află între piele și mușchi, dedesuptul epiteliilor
- conține diferite tipuri de celule:
Fibroblastul – sintetizează fibrele proteice
Macrofagul – celulă fagocitară, digeră microbe
Mastocitul – conține, în citoplasmă, granule de histamină, substanță vasodilatatoare
- intervine în inflamații și reacții alergice
7
Limfocitul – leucocit, având rol imunitar
b. Țesutul conjunctiv dens (fibros)
- are fibre elastice și de colagen – mai dense
Poate fi:
o Ordonat (fibrele de collagen sunt aranjate în fascicule paralele). de ex. în:
- tendoane (leagă mușchii de oase)
- ligament (leagă oasele ăn articulații, dar și alte organe)
- aponevroze (tendoane late)
o Neordonat (fibrele de colagen formează filamemte dispuse aleatoriu), acoperă mușchii,
oasele, cartilajele, anumite organe (formează capsule)
c. Țesutul conjunctiv reticulat
- conține fibre de reticulină care formează o rețea (reticul)
- se găsește în:
- splină
- ganglioni (noduli) limfatici
- măduva roșie henatogenă
- ficat
d. Țesutul adipos (gras)
- conține celule adipoase care acumulează în citoplasmă picături de grăsime; acestea împing
nucleul spre periferie
- conține puține fibre
- rol: - deposit de grăsime (rezervă energetic)
- izolare termică (hipoderma)
- protecție mecanică
e. Țesutul conjunctiv elastic
- conține numeroase fibre elastice
- se găsește în: - ligamentele elastice
- corzile vocale
- pereții vaselor de sânge (mai ales în arterele mari)
f. Țesutul conjunctiv pigmentar
- conține celule care depozitează pigmenți (melanină)
- se găsește în piele, în retină

2. Țesut conjunctiv semidur (cartilajul)

- nu este vascularizat
- conține celule = condroblaste, celule tinere care secretă colagen; ele devin condrocite, aflate
în cavități
- substanța fundamentală conține diverse substanțe (proteine + proteoglicani) și are consistența
cauciucului
- ete foaret rezistent și elastic
- în multe locuri este înlocuit cu țesut osos
- se clasifică în:
a. cartilaj hialin:
- în scheletul fetal
- în nas, laringe, trahee, bronhii
8
- la extremitățile oaselor lungi (cartilaje articulare)
b. cartilaj elastic:
- în epiglotă
- în pavilioanele urechii
- în trompa lui Eustachio
c. cartilaj fibros
- este cel mai rezistent cartilaj
- conține: - multe fibre de colagen
- puțină substanță fundamental
- se găsește în: - discurile intervertebrale
- simfiza pubiană
- în zona de atașare a ligamentelor de oase

3. Țesut conjunctiv dur (osos)

- este cel mai tare și rezistent
- este format din: - celule
- fibre de colagen
- substanță fundamental densă, mineralizată (cu săruri de Ca și P)
- are o rețea vasculară densă
- tipuri de celule osoase:
o Osteoblaste – sintetizează componentele osului, după care devin osteocite
o Osteocite – celule cu mai multe prelungiri localizate în cavități (lacune)
o Osteoclaste – celule gigantice multinucleate; modelează și resorb osul
- principal substanță anorganică din substanța fundamental este hidroxiapatita (cuprinde, în
special, fosfat de calciu)

Tipuri de țesut osos:

1. țesut osos compact (dens)
- este format din unități numite osteoane cilindrice
- se găsește în - diafiza aoaselor lungi
- exteriorul oaselor scurte și late
9
2. țesut osos spongios
- este format din lamele osoase numite trabecule (travee), ele delimitează spații care conțin
măduvă roșie osoasă
- se află în epifizele oaselor lungi și în onteriorul oaselor scurte și late

10
3. Țesut conjunctiv fluid (sângele)
- cuprinde:
 Plasmă = partea lichidă; lichidul este preluat din exterior
- conține proteine sintetizate în ficat
 Celule (elemente figurate)

11
 Țesutul muscular
- este format din celule alungite = fibre musculare
- forma facilitează funcția contractilă
- are capacitatea de a - produce mișcare
- exercita forță când se contractă
Clasificare
1. Țesut muscular scheletic (voluntar) striat – în special pe oase
2. Țesut muscular neted (involuntar) – în organele interne
- în vase de sânge
3. Țesut muscular striat de tip cardiac – este striat
- nu este sub control voluntar
- se găsește în peretele inimii

Țesutul nervos
- recepționează stimuli
- transmite
- interpretează impulsuri nervoase
- este format din două tipuri de celule:
1. nevroglii = celule gliale
2. neuroni – generează și conduc impulsuri nervoase
- au prelungiri care recepționează stimuli
transmit impulsuri
 Neuroni senzitivi – generează și conduc impulsuri nervoase către sistemul nervos central
(creier + măduva spinării)
 Neuroni intercalari (de asociație, interneuroni) – interpretează impulsurile; se interpun
între neuronii senzitivi și cei motori
 Neuroni motori – transmit impulsuri către efectori (mușchi + glande), care dau un răspuns
adecvat

12
13