Curs 4

TESUTURILE

➔ Tesutul este o grupare de celule cu aceeași origine, structura și funcție.

➔ Tesuturile au luat naștere ca urmare a multiplicari și diferentierii celulelor din foitele
embrionare.
➔ Tesuturile corpului uman se clasifica în:
✗ epiteliale,
✗ conjunctive,
✗ musculare
✗ nervoase.

Țesutul epitelial

➢ acoperă suprafața externa a corpului

➢ captusesc cavitatile organelor interne
➢ formeaza parenchimul glandelor exocrine și
endocrine și membranele specializate în recepționarea
stimulilor externi
➢ functiile tesutului epitelial sunt de: acoperire,
glandulare, senzoriale
➢ celulele epiteliale sunt stranse unite intre ele
➢ legătura dintre celule se cu ajutorul tonofibrilelor sau desmozomi (prelunguri ale RE)
➢ în zona de legătură cu țesutul conjunctiv, celulele epiteliale sunt așezate pe o
membrana bazala (are rol de suport și de schimb nutritiv cu acest țesut)
➢ epiteliile nu au vase de sânge
➢ schimbul de substante nutritive se realizeaza prin difuzie de la celulele tesutului
conjunctiv care le însoțesc întotdeauna

1
1. Epiteliile de acoperire
✗ localizate în piele și în mucoasele organelor cavitare
✗ după numărul de celule pot fi: unistratificare, pluristratificate sau pseudostratificate
✗ celulele sunt cubice, cilindrice (prismatice) sau turtite (pavimentoase), și au în general
nuclei mari
✗ Tesuturile epiteliale de acoperire unistratificate cu:
✔ celule pavimentoase – se găsesc în tunica interna a capilarelor sangvine și
limfatice, peritoneu (sustine organele iabdominale), pericardul inimii, foitele pleurale
(plămâni), alveolele pulmonare
✔ cu celule cubice – se găsesc la nivelul bronhiolelor și în canalele unor glande
secretorii
✔ cilindrice – se găsesc în organele tubului digestiv în regiunea situata intre
stomac și rect, mucoasa nazala și trompele uterine
✗ Tesuturi epiteliale de acoperire pluristratificate cu:
✔ celule pavimentoase – se găsesc în epiderma, mucoasa esofagiana și bucala,
uretre
✔ celule cubice – se găsesc în canalele glandelor salivare
✔ cu celule cilindrice - segasesc la nivelul vezicii urinare, ureterelor și mucoasei
laringiene și faringiene
✗ Tesuturi epiteliale de acoperite pseudostratificate – se găsesc în trahee și în bronhiile
principale
✗ Epiteliile pluristratificate formeaza paturi alcătuite din mai multe straturi:
✔ stratul profund – se sprijina pe membrana bazala; este format din celule care se
inmultesc actv (strat generator)
✔ strat superficial – vine în contact direct cu mediul intern sau extern

2
2. Epiteliile glandulare
✗ produc substante de secretie
✗ celulele lor sunt ovale sau sferice
✗ au numeroase mitocondrii și un aparat Golgi foarte dezvoltat
✗ alcatuiesc parenchimul glandular, care se asociaza cu țesut conjunctiv, vase de sânge,
linfatice și nervi și formeaza glandele secretoare
✗ acestea pot fi:
✔ exocrine – produsul de secretie este eliminat la exterior printr-un canal (glandele
sudoripare și sebacee) sau în cavitati (glandele salivare și gastrice)
✔ endocrine – produsul de secretie – hormonii este eliminat direct în sânge; nu au
canal excretor (tiroida, paratiroida, glandele suprarenale)
✔ mixte – au dubla secretie (hormoni și alte produse) – pancreasil, testiculul,
ovarul
✗ unele glande exocrine sunt unicelulare (glandele din mucoasa bucala, din epiteliul
intestinal, din epiteliul arborelui respirator) – au forma unui caliciu (glande caliciforme) și
secretă mucus
✗ alte glande exocrine sunt pluricelulare – au o parte secretorie celulara și un canal
excretor care poate fi simplu sau ramificat; au forma tubulara (glandele gastrice, intestinale),
ramificata sau de ciorchine (acinoase – glandele salivare)
✗ glandele endocrine au celule secretoare grupate în foliculi, cordoane, insule (toate
inconjurate de o rețea bogata de vase de sânge)

3. Epiteliile senzoriale
✗ specializate în recepționarea diferitilor stimuli din mediu
✗ sunt formate din celule senzoriale și celule de susținere
✗ celulele senzoriale au fie 2 prelungiri (apicala și bazala) fie numai una apicala cu rol în
recepționarea excitatiilor din mediu
✗ excitatiile sunt transformate în influx nervos și transmise terminatiilor nervoase ale
neuronilor senzitivi cu care vin în contact prin polul bazal
✗ celulele senzoriale sunt:

3
 ✔ tactile – în epiderm
✔ gustative – mugurii gustativi din epiteliul mucoasei bucale
✔ auditive – epiteliul organului Corti din urechea interna
✔ olfactive – epiteliul mucoasei nazale
✔ celulele cu conusi și bastonase din retina
✗ rolul epiteliilor senzoriale este foarte important pentru integrarea organismului în mediu

Tesutul conjunctiv
➢ asigura rezistenta organismului
➢ leagă diferite organe interne intre ele
➢ are rol trofic (de hranire) – depoziteaza grăsimi, intervine în apărarea organismului, în
fagocitoza
➢ este alcătuit din:
✗ celule
✗ fibre: - de colagen, reticulina, elastina
✗ substanta fundamentala (moale, semidura, dura)
➢ tesuturile conjunctive pot fi: moi, semidure, dure

1. țesutul conjunctiv moale:

✗ lax – conține în proportii relativ egale celule, sunbstanta fundamentala și fibre
✗ reticulat – format din fibre de reticulina dispuse sub forma de rețea, în ochiurile careia
se afla substanta fundamentala și celule de origine ale elementelor figurate ale sangelui; se
găsește în: maduva hematogena din oase
✗ adipos – conține celule globuloase care au acumulat central grăsime ce împinge
nucleul la periferie; se găsește în hipoderm (stratul profund al pielii)
✗ fibros – conține predominant fibre colagene și elastice, anastomozate în retele, cu
puține celule și substanta fundamentala; intra în constitutia fasiilor care invelesc mușchii
✗ elastic – conține numeroase fibre de elastina, anastomozate în retele, puține celule și
substanta fundamentala; se găsesc în tunica mijlocie a vaselor de sânge

4
2. Tesut conjunctiv semidur
✗ este un țesut elastic și rezistent
✗ se clasifica în:
✔ hialin: fibrele sunt elastice și foarte dense (cartilajele costale)
✔ elastic: fibre elastice mai puțin dense (pavilionul urechii)
✔ fibros: predomina fibrele de colagen, dar sunt și fibre elastice (discurile
intervertebrale)

✗ țesutul cartilaginos nu este vascularizat; nutritia se realizeaza prin difuziune de la

nivelul capilarelor pericondrului (o membrana ce îmbraca cartilajul)

3. Tesutul conjunctiv dur

✗ intra în alcătuirea oaselor
✗ este format din:
✔ celule (osteoblaste, osteocite, osteoplaste)
✔ fibre
✔ substanta fundamentala (oseina)
✗ țesutul osos este:
✔ compact – aflat în diafiza oaselor lungi și la exteriorul oaselor scurte și late
✔ spongios – formeaza epifizele oaselor lungi

5
4. Tesutul conjunctiv fluid (sangele)
✗ lichid vital existent în corpul uman, cât și în cel animal
✗ hraneste toate organele și tesuturile corpului
✗ elimina substantele nefolositoare sau reziduale din organism
✗ transporta oxigen de la plămâni la toate tesuturile corpului, iar la întoarcere substantele
nefolositoare nefolositoare (CO2) la plămâni (este scos din organism prin expiratie)
✗ când transportul de oxigen esueaza (sau nu are loc), persoana moare în câteva minute
✗ aproximativ 55% din cantitatea de sânge este reprezentata de plasma
✗ restul de 45% este compus din trei tipuri de celule: eritrocite, leucocite și trombocite.

6
 Țesutul muscular
➢ este responsabil pentru:
✔ mișcările organismului
✔ schimbarile de mărime și forma ale organelor interne
➢ alcatuita din celule specializate, cu rol în realizarea contractiei
➢ la baza contractiei musculare sta interacțiunea dintre cele doua tipuri de filamente
contractile
✔ filamente subtiri de actina – fiecare filament se formeaza prin polimerizarea
moleculelor de actina globulara
✔ filamente groase – alcătuite din 200-300 de molecule de miozina II
➢ cele doua tipuri de filamente proteice contractile sunt implicate în:
✔ citokineza
✔ exocitoza
✔ migrare celulara
➢ se clasifica în:
✔ țesut muscular striat
✔ țesut muscular neted
➢ celulele musculare au origine mezodermica
➢ provin din celule stem miogene care se diferentiaza ulterior în mioblaste
➢ în dezvoltare, muschiul conține 2 tipuri de mioblaste:
✔ mioblaste tinere
✗ fuzioneaza pentru formarea de miotubi primari
✗ se dispun în tendoanele viitorului muschi
✗ prezinta mai mulți nuclei localizati central în forma de lanț
✔ mioblaste tardive
✗ dau naștere la miotubi secundari (în zonele invervate ale muschiului în
dezvoltare)
✗ miotubii secundari cresc prin adaugarea de noi mioblaste la miotubi
secundari deja formați

7
 ✗ miotubii secundari au diametru mic, nuclei dispusi dezordonat, au un
numar mare de miofilamente

Tesutul muscular striat

➢ principala componenta musculara a organismului
➢ este subimpartit în:
✔ țesut muscular striat scheletic – atașat oaselor, rol în efectuarea miscarilor și în
mentinerea pozitiei corpului
✔ țesut muscular striat visceral – la nivelul viscerelor; rol în vorbire, respirație,
inghitire
✔ țesut muscular striat cardiac –
✗ situat la nivelul cordului;
✗ aspectul striat transversal al muschiului este dat de dispoziția specifica a
miofilamentelor de actina și miozina
✗ celulele musculare miocardice: individuale, uninucleate, nucleu situat
central, citoplasma acidofila
✗ fibrele musculare cardiace prezinta discuri intercalare care traverseaza
fibra
✗ nucleul celulei musculare cardiace este localizat central – permite
diferentierea acesteia de celula multinucleata
✗ celulele musculare miocardice sunt ramificate, anastomozate, solidarizate
prin jonctiuni care formeaza discurile intercalate
✗ sunt atasate la peretele vaselor capilare (mentinute deschise în timpul
contractiei
✗ aranjate în spirala orientata spre vârful inimii
➢ principalele diferente intre țesutul muscular striat scheletic și cel cardiac sunt
reprezentate de mărime, forma, dispoziția celulelor și a nucleilor

8
 Tesutul muscular neted
➢ format din celule care nu prezinta striatii transversale
➢ celulele miofilamentale nu se dispun ordonat ca și la muschiul striat
➢ contractia este independenta de controlul voluntar
➢ este prezent la nivelul viscerelor și al sistemului vascular
➢ celulele musculare netede formeaza muschiul erector al firului de par

Tesutul nervos
➢ este alcătuit din celule și matrice extracelulara aflata în cantitate mica
➢ celulele sunt de 2 tipuri: neuroni și celule gliale
➢ neuronii genereaza o forma de energie numita impuls nervos și comunica unii cu alții,
impulsul nervos circuland de la un neuron la altul
➢ după funcție, neuronii se împart în:
✔ senzitivi
✔ motori
✔ integratori (mediaza relația intre neuronii senzitivi și motori) – aproximativ 90%
din totalul de neuroni

9
➢ celulele gliale sunt de mai multe feluri:
✔ în SNC se numesc nevroglii: astrocite, oligodendrocite, microglii
✔ în SNP: celule Schwann; celule satelite

Sângele

➢ reprezintă circa 8% din greutatea corpului

➢ volumul sau este de 4-5 litri la femei, 5-6 litri la bărbați
➢ are rol în
✔ transportul gazelor respiratorii, nutrienti, hormoni (de la structurile endocrine la
organele ținta)
✔ de a conduce celulele sistemului de apărare în locurile unde ele trebuie sa

10
combata infectia
✔ contribuie la reglarea temperaturii corpului – este orientat spre/de la piele
cotrolandu-se astfel nivelul pierderii caldurii la nivelul suprafetei corpului
➢ este o forma specializata de țesut conjunctiv
➢ sângele conține:
✔ substanta fundamentala, numita plasma
✔ elemente figurate (suspendate în plasma)

1. Plasma sangvina
➢ lichid vascos, ușor galbui
➢ conține:
✗ apa (90%)
✗ ioni (Na+ , Cl-)
✗ nutrienti (zaharuri simple, aminoacizi, lipide)
✗ oxigen
✗ reziduuri (uree, dioxid de carbon)
✗ hormoni, vitamine, proteine
➢ proteinele plasmatice (9,7% din plasma) sunt de 3 categorii:
✗ albumine (contribuie la realizarea unei presiuni osmotice plasmatice care sa
menține apa în sânge)
✗ globuline (anticorpi, proteine transportoare de lipide, fier, cupru)
✗ fibrinogen (implicat în coagularea sangelui)

2. Elementele figurate

11
➢ sunt variate ca forma, mărime și funcție
➢ majoritatea nu se pot divide
➢ supravietuiesc în sânge un timp scurt (ore-luni)
➢ sunt inlocuite prin diviziunea unor celule precursoare din maduva osoasa; după
distrugere, compenentii lor sunt refolositi
➢ sângele conține trei tipuri de celule: hematii, leucocite și plachete sangvine
Hematiile (eritrocite / globule rosii)
➢ cele mai numeroase elemente figurate
➢ numărul lor variaza de la 4,3 – 5,2 milioane/mm 3 la femei și 5,1 – 5,8 milioane/mm 3 la
bărbați
➢ transporta oxigenul și dioxidul de carbon
➢ hematia are forma unui disc biconcav (forma biconcava asigura o suprafața ce 30%
mărita fata de forma sferica la același volum)
➢ hematia are diametru de 7,5 micrometri și grosimea mea 2 micrometri
➢ hematia este o celula lipsita de nucleu și organite; citoplasma fiind plină cu molecule
de hemoglobina (proteina transportoare de oxigen/ dioxide de carbon)
➢ prin oxidarea ionilor de Fe din moleculele de hemoglobina rezulta culoarea roșie a
hematiilor (respectiv a sangelui)
Leucocitele (globulele albe)
➢ sunt în numar de 4000-11000/mm3 de sânge
➢ au forma aproximativ sferica
➢ sunt celule tipice, cu nucleu și organite comune
➢ au rol în apărarea corpului împotriva bolilor (infectii cu bacterii, virusuri, parazitoze)
➢ în indeplinirea functiei de apărare, leucocitele părăsesc capilarele prin diapedeza
(miscari amoeboidale), trecând în țesutul conjunctiv, unde sunt microorganismele patogene
➢ exista cinci tipuri de leucocite, grupate pe baza prezentei sau absentei granulelor
citoplasmatice în doua categorii:
✗ granulocite (neutrofile, eozinofile și bazofile)
✗ agranulocite (limfocite și monocite)
➢ granulocitele prezinta nucleu lobat (numire și polimorfonucleate), numeroase granule

12
și au proprietatea de a fagocita
➢ agranulocitele au granulatii puține sau reduse dimensional
✔ neutrofilele
✗ sunt cele mai abundente (circa 60%)
✗ au rolul de a distruge bacteriile
✗ au diametru de 10 – 14 micrometri
✗ nucleul este polilobat (2-6 lobi)
✗ citoplasma conține granulatii mici (nu pot fi deosebite la microscopul optic),
unele bazofile (colorabile pe frotiu în albastru), iar altele acidofile (colorabile în roșu)
✔ eozinofilele
✗ relativ rare (1 – 4% din leucocite)
✗ implicate în reactiile alergice și în parazitoze
✗ nucleul este adesea bilobat
✗ granulatiile citoplasmatice sunt mari, acidofile colorabile în roșu
✗ diametrul variaza intre 10 – 14 micrometri
✔ bazofilele
✗ cele mai rare dintre leucocite (aprox. 0,5%)
✗ diametrul este de 10 – 12 micrometri)
✗ nucleul apare sub forma literei S sau U
✗ prezinta granulatii citoplasmatice mari, bazofile colorabile în albastru
✗ contin mediatori ai inflamatiilor alergice de tipul histaminei
✔ limfocitele
✗ sunt relativ frecvente
✗ reprezintă 20 – 45 % din leucocite
✗ au rol în imunitate (recunoaște și ataca moleculele străine specifice)
✗ diametrul este de 5 – 17 micrometri
✗ nucleul este sferic, mare, ocupand cea mai mare parte din celula
✗ exista 2 tipuri de limfocite:
 limfocite T – ataca direct celulele eucariote străine (fungi sau celule

13
umane introduse prin transplanturi), dar și celule proprii alterate (considerate străine) precum
cele infectate cu virusuri sau alți patogeni
 limfocite B – actioneaza indirect (secretand anticorpi) asupra bacteriilor
sau a proteinelor secreatate de celule străine (toxinele bacteriene)
✔ monocitele
✗ în proportie de 4 – 8%
✗ sunt cele mai mari globule albe
✗ diametrul variaza intre limitele de 14 – 24 micrometri
✗ nucleul este reniform
✗ au rol fagocitar, devenind macrofage în țesutul conjunctiv
Plachetele sangvine
➢ numite și trombocite
➢ sunt fragmente celulare delimitate de membrana plasmatica
➢ dimensiuni de 2 – 4 micrometri
➢ au rol în coagularea sangelui
➢ numărul lor este de 250000 – 500000/mm 3 de sânge
➢ în mod normal, în sângele circulant, plachetele sangvine nu adera pe fata interna a
vasului, doar dacă apar asperitati precum marginile unei leziuni sau ateroame (depozite de
grăsimi)
➢ în cazul hemoragiei, la nivelul leziunii vasculare se produce o agregare plachetara,
urmata de o serie de reactii chimice care culmineaza cu realizarea unei retele de fibrina
(derivata din fibrinogen) în care se acumuleaza plachete și alte elemente figurate

Maduva osoasa ca loc al hematopoiezei

➢ hematopoieza este procesul de formare a celulelor sangvine
➢ hematopoieza începe din stadiile timpurii ale dezvoltarii embrionare și continua apoi
toată viața
➢ după naștere, toate tipurile de celule sangvine provin din maduva osoasa, cu o rata de
circa 100 mld de celule noi pe zi
➢ maduva osoasa ocupa interiorul tuturor oaselor

14
➢ numai maduva roșie produce activ celule sangvine, culoarea sa fiind data de
eritrocitele imature pe care le conține
➢ maduva galbena
✗ este latenta, inactiva;
✗ produce celule sangvine numai în urgențe, care presupun intensificarea
hematopoiezei
✗ culoarea galbena se datoreaz prezentei celulelor adipoase
➢ la naștere, toată maduva din schelet este roșie
➢ la adulti, maduva roșie rămâne în scheletul axial și centuri, precum și în epifizele
proximale ale humerusurilor și femurelor
➢ maduva galbena ocupa toate celelalte regiuni ale oaselor lungi de la nivelul membrelor

15