Pe parcursul dezvoltarii ontogenetice se desfasoara o evolutie cantitativa, materializata prin cresterea numarului de celule, si o evolutie

calitativa histogeneza.
Histogeneza este procesul de diferentiere si specializare a celulelor, urmat de aparipa celor patru tipuri fundamentale de tesuturi:
epitelial, conjunctiv, muscular si nervos. Forma de existenta a celulelor in corpul uman estetesutul.
Tesutul este o grupare de celule diferentiate, care au aceeasi structura si indeplinesc aceeasi functie.

Histogeneza este urmata de asamblarea tesuturilor in organe, organogeneza.

In alcatuirea organelor participaunul sau mai multe tipuri de tesuturi. Ele constituie atat parenchimul*, partea functionala, cat si stroma*,
care asigura functionarea parenchimului prin vasculatie, inervatie si sprijin.

RETINETI: Numai celulele nematuriz 313g68d ate, embrionare, sunt capabile de diferertiere. Celulele mature diferentiate isi pierd
aceasta capacitate. Uneori in tesuturile epiteliale sau conjunctive raman celule nematurizate de tip embrionar, care se divid haotic si
genereaza celule care nu se mai diferentiaza. In acest mod pot rezulta tumorimaligne*.

1. TESUTUL EPITELIAL
Tesutul epitelial este constituit din unul sau mai multe straturi de celule legate intre ele.
Epiteliile formeaza epiderma la contactul cu mediul extern, captusesc cavitatile care comunica cu exteriorul (tub digestiv, cai aeriene,
genitale si urinare), captusesc cavitatile inchise (inima, vase sangvine si limfatice, pericard, pleura, peritoneu), formeaza parenchimul
glandelor si receptorii analizatorilor.
Epiteliile nu sunt vascularizate. Nutritia lor se face din tesutul conjunctiv, care le insoteste intotdeauna, prin intermediul membranei
bazale care le desparte.

Din punct de vedere functional, epiteliile se clasifica in: epitelii de acoperire, glandulare si senzoriale.

1.1. Epiteliile de acoperire sunt principalele forme de tesut epitelial. Ele acopera organismul la exterior si captusesc, la interior,
principalele organe cavitare. Se clasifica in epitelii: unistratificate, pseu-dostratificate si pluristratificate.

. 1. Epitelii unistratificate: A. epiteliu pavimentos unistratificat (simplu); B. epiteliu cilindric simplu.

. Epiteliu pseudostratificat (epiteliu traheal).

a)
Epiteliile
membrana bazala:

unistratificate

(.

1)

se

clasifica dupa forma

celulelor

dispuse intr-un

singur

strat

pe

epiteliile pavimentoase simple formeaza tunica interna a vaselor sangvine, limfatice, peretele capilarelor, al alveolelor pulmonare st
tapeteaza pleura, pericardul si peritoneul;
epiteliile cubice simple intra in constitutia mucoaselor* bronhiolelor, a peretelui unor canale mici de secretie ale glandelor salivare
etc.;
epiteliile cilindrice simple intra in constitutia mucoasei tubului digestiv de la stomac la rect, a mucoasei trompelor uterine si a
uterului. Unete au celule cu microvili, care formeaza un platou striat (epiteliul intestinal absorbant), altele au cili, care formeaza o bordura in
perie (epiteliul mucoaselor trompelor uterine).
b) Epiteliile pseudostratificate au pe membrana bazala un singur strat de celule, dar nucleii acestora sunt situati la nivele diferite.
Intra in constitutia mucoasei traheale si a bronhiilor mari (. ).
c) Epiteliile pluristratificate se clasifica dupa forma celulelor superficiale:
epiteliile pavimentoase stratificate (. 3.) au celulele superficiale cheratinizate* (epiderma) sau necheratinizate (epiteliul mucoasei
bucale, esofagiene, a uretrei si a vaginului);
epiteliile cilindrice stratificate se intalnesc in mucoasa valului palatin si in canalele mari de secretie ale glandelor salivare;

. 3. Epiteliu pavimentos pluristratificat

. 4 Epitelii glandulare A. glanda endocrina;

B. glanda exocrina; 1. vase sangvine; epiteliu
secretor; 3. canal de excretie.

epiteliile cubice stratificate se gasesc in peretii unor canale mici de secretie ale glandelor salivare;
epiteliile de tranzitie sunt epiteliile la care numarul straturilor de celule variaza in functie de gradul de distensie* a organului.
Intra in constitutia mucoasei ureterelor si a cii urinare.
1. Epiteliile glandulare (. 4). Acestea sunt constituite din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsi de secretie
specifici si care formeaza parenchimul glandular. Impreuna cu tesutul conjunctiv (stroma), vase de sange si fibre nervoase, aceste epitelii
formeaza glandele.
Se descriu urmatoarele tipuri de glande:
glande exocrine, care deverseaza produsii de secretie prin canale la exteriorul organismului (glandele sudoripare, sebacee) sau in
tubul digestiv (glandele salivare, gastrice, intestinale);
glande endocrine, ale caror produsi de secretie, numiti hormoni, se varsa direct in sange, iar celulele secretoare sunt in contact direct
cu capilarele sangvine (hipofiza, epifiza, tiroida, timusul etc);
glande mixte, cu functie exocrina si endocrina (pancreasul, testiculele, ovarele).
Evidentiati, cu ajutorul imaginilor din . 4., deosebirile structurale si functionale dintre tipurile de glande.

1.3.
Epiteliile
senzoriale sunt
constituite
din
celule
receptoare
(celule
epiteliale
senzoriale
neuroni senzitivi) si celule de sustinere. Epiteliile senzoriale intra in structura segmentelor periferice ale
zatorilor olfactiv, vizual, gustativ, auditiv si vestibular.
SINTEZA: TESUTURI EPITELIALE

EPITELII

TIPURI

FUNCTII
pavimentoase

cubice

cilindrice:
unistratificate

simple
cu platou striat

de acoperire

sau
anali

 cu bordura in perie
cu platou striat

de acoperire si de absorbtie

cu bordura in perie

de acoperire si de transport

pseudostratificate

pluristratificate
DE ACOPERIRE

de acoperire si de transport

pavimentoase:

de acoperire si de aparare

cheratinizate
necheratinizate
necheratinizate

cubice

de acoperire si de aparare

cilindrice

de acoperire

de tranzitie

GLANDULARE

formeaza glande

exocrine

formeaza parenchimul glandelor

endocrine

mixte

SENZORIALE

celule epiteliale
neuroni senzitivi

senzitive

formeaza receptorii analizatorilor

TESUTUL CONJUNCTIV

Tesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjunctive, fibre conjunctive de cotagen*, reticulina*, elastina* si substanta fundamentala.
Dupa consistenta substantei fundamentale se deosebesc trei tipuri de tesuturi conjunctive: moi, semidure si dure.

. 5 Tesuturi conjunctive moi A. tesut conjunctiv lax; B. tesut reticulat; C. tesut

fibros; D. tesut adipos.

. 6 Tipuri de tesuturi cartilaginos A. tesut cartilaginos hialin; B. tesut cartilaginos elastic; C. tesut cartilaginos fibros.

1. Tesuturile conjunctive moi ( .5.)

a) Tesutul conjunct lax (. 5 A) formeaza hipodermul si insoteste alte tesuturi. Este cel mai raspandit dintre tesuturile conjunctive. Are
rol trofic, de sustinere si de aparare. Componentele sale sunt uniform raspandite si in proportii egale.
b) Tesutul reticulat (. 5 B) se gaseste in ganglionii limfatici, splina, maduva hematogena. Fibrele de reticulina si celulele conjunctive
(reticulocite) sunt organizate in retea. Celulele conjunctive predomina.
c) Tesutul fibros (. 5 C) formeaza tendoanele, aponevrozele, ligamentele, capsulele si fasciile musculare. Are rol mecanic.
Predomina fibrele de colagen.
d) Tesutul adipos ( . 5 D) se gaseste in hipoderm, mezenter* si in jurul unor organe rinichi, globi oculari etc. Predomina celulele care
depoziteaza grasimi (celule adipoase sau adipocite *). Acest tesut formeaza depozitul de grasimi al organismului. Constituie izolantul termic
al corpului.
e) Tesutul elastic formeaza tunica medie a arterelor mari si a venelor. Predomina fibrele elastice.

Tesutul conjunctiv semidur (cartilaginos) (. 6.). Substanta fundamentala, care predomina, contine condrina* impregnata cu saruri de
calciu si sodiu. Nu este vascularizat. Nutritia lui se realizeaza din tesutul conjunctiv care il inconjoara (pericondru).
Celulele tinere, condroblastele, secreta substanta fundamentala. Celulele mature, condrocitele, sunt dispuse in cavitati ale substantei
fundamentale numite condroplaste. Acest tesut formeaza cartilajele ce asigura rezistentamecanica si elasticitate.
Exista trei tipuri de tesut cartilaginos ; hialin, elastic si fibros.
a) Tesutul cartilaginos hialin (. 6 A) cu fibre fine, formeaza scheletul embrionului, cartilajele costale, laringeale si traheale.
b) Tesutul cartilaginos elast (. 5 B) formeaza epiglota si pavilionul urechii.
. 7. Tesutul osos: A. Tesut osos spongios 1. areole cu maduva hematogena; trabecule; 3. osteocite; B.Tesut osos compact: 1.
canal Havers cu vase sanvine; sistem Havers; 3. osteocite; 4. lamele osoase; 5. sistem interhaversian.

c) Tesutul cartilaginos fibros (. 6. C) formeaza discurile intervertebrale si meniscurile* articulare.

3. Tesutul conjunctiv dur (osos) are in substanta fundamentala, care predomina, oseina impregnata cu saruri de calciu si fosfor. Fibrele
sunt de colagen. Celulele osoase tinere, osteoblastele, secreta substanta fundamentala. Celulele osoase mature, osteocitele, sunt situate in
cavitati ale substantei fundamentale numite osteoplaste.
Un tip deosebit de celule osoase il constituie osteoclastele, celule gigantice multinucleate, cu rol in remanierea* osoasa.
Exista doua tipuri de tesut osos (. 7.): spongios si compact.
a) Tesutul osos spongios (. 7. A) este format din lamele osoase, trabecule, care delimiteaza cavitati de diferite marimi, areole, in care se
afla maduva hematogena*. Acest tesut se gaseste in interiorul epifizelor oaselor lungi, in oasele scurte si late. Dispozitia specifica a
trabeculelor asigura o mare rezistenta capetelor oaselor lungi.
b) Tesutul osos compact (. 7. B) formeaza peretele diafizei oaselor lungi si lamele superficiale ale oaselor scurte si late. Unitatea
morfologica si functionala a osului compact este osteonul (sistemul haver-sian), alcatuit din canale haversiene in jurul carora se dispun 530
de lamele osoase concentrice intre care se gasesc osteoplastele cu osteocite.
SINTEZA: TESUTURI CONJUNCTIVE
CLASIFICARE

COMPONENTA

DUPA SUBSTANTA
FUNDAMENTALA DENUMIRE

CARE
FIBRE

CELULE

PREDOMINA

ROL

FUNDAMENTALA
lax

colagen

celule conjunctive uniform

reticulina

sustinere

elastina

reticulocite

reticulat

reticulina

adipocite

adipos

reticulina

MOI

trofic

aparare
celulele

hematopoieza

celulele

rezervor de

elastina

grasimi,izolant
termic

fibros

colagen, elastina fibrocite

elastic

elastina

fibrele

celule conjunctive fibrele

mecanic

SEMIDURE

hialin

colagen

elastic

DURE

fibros
compact

colagen

condroblaste

substanta

condrocite

fundamentala

osteoblaste

substanta

osteocite

fundamentala

mecanic

mecanic

spongios

3. TESUTUL MUSCULAR
Tesutul muscular este constituit din celule musculare alungite, numite fibre musculare. Unele componente ale acestor celule au
denumiri specifice: sarcolema*, sarcoplasma, reticul sarcoplasmic. Fibrele musculare au proprietatea de a raspunde la excitatii prin
contractii. Tesutul muscular este bogat vascularizat si inervat.
Dupa particularitatile organitelor contractile specifice, miofibrilele, prezente in celulele musculare, deosebim:tesut muscular
striat si tesut muscular neted (. 8.).

. 8. Tipuri de tesut muscular: A. striat scheletic; B. striat de tip cardiac; C. neted visceral.

. 9. Structura unei miofibrile; A. Schema; B. Dispunerea reticulului sarcoplasmic si a sistemului tubular in fibra musculara; 1.
disc clar; disc intunecat; 3. banda H; 4. membrana Z; 5. fibre de miozina; 6. fibre de actina; 7. sarcomer; 8. reticul sarcoplasmic; 9.
sistem tubular; 10. sarcolema; 11. sarcoplasma; 1 mitocondrii; 13. miofibrile.

3.1. Tesutul muscular striat este alcatuit din fibre musculare striate, cu contractie voluntara rapida. Acesta formeaza muschii scheletici,
musculatura limbii, a faringelui, a treimii superioare a esofagului si a unor sfinctere*. Fibrele musculare striate sunt celule alungite, de 1 mml2 cm lungime si 20-l00 diametru. Ele sunt alcatuite din sarcolema, sarcoplasma si numerosi nuclei situati periferic.
Sarcolema contine organite comune (mitocondrii, RE dezvoltat etc.) si un sistem tubular specific, derivat din sarcolema, cu rol
important in contractie. RE si acest sistem tubular realizeaza cuplarea excitatiei cu contractia musculara.
Organitele specifice fibrelor musculare sunt miofibrilele, elemente contractile asezate in sarcoplasma. Vazute la microscopul optic au
aspect eterogen, o alternanta de discuri (benzi) clare si intunecate situate la acelasi nivel in toate miofibrilele, dand aspectul dungat (striat)
specific fibrei musculare striate. Discurile clare sunt strabatute de membrana Z, iar discurile intunecate de o zona clara, zona H. Segmentul
cuprins intre doua membrane Z constituie sarcomerul (. 9.), unitatea morfofunctionala a miofibrilei.
La microscopul electronic, miofibrilele apar alcatuite din doua tipuri de miofilamente: groase (cu diametrul de 100) formate
din miozina, cuprinse in discurile intunecate, si miofilamente subtiri (cu diametrul de 50) formate dinactina, solidarizate de membrana Z si
intercalate intre miofilamentele groase.

RETINETI! Muschii reprezinta 30 40% din greutatea corporala, adica aproximativ 30 kg pentru un om de 70 kg.

3. Tesutul muscular striat de tip cardiac formeaza miocardul. Este un tesut muscular cu contractie involuntara. Miocardul este
alcatuit din fibre musculare cardiace, alungite si ramificate, cu lungime si diametru mai mici decat ale fibrelor striate si cu
structura asemanatoare acestora, dar cu nucleu unic si asezat central.
Celulele musculare cardiace vin in contact unele cu altele la nivelul unor discuri intercalare ce reprezintajonctiuni* intercelulare
specializate, vizibile la microscopul electronic.
3.3. Tesutul muscular neted visceral este constituit din fibre musculare/netede, omogene, cu contractie involuntara, lenta si prelungita.
Formeaza musculatura tubului digestiv (incepand cu a doua treime a esofagului), a cailor aeriene respiratorii, a tractului genital, muschii
erectori* ai firelor de par, muschii corpului ciliar, stratul muscular din peretii vaselor sangvine. Fibrele sale sunt asezate in straturi si benzi sau

sunt raspandite in tesut conjunctiv. Fibrele musculare netede au aspect fusiform 10100 lungime si sunt formate din sarcolema,
sarcoplasma omogena si un nucleu situat centrat. In sarcoplasma sunt organite comune si organite specifice miofibrile fara striatii
transversal, neorganizate in sarcomere. Aceasta structura apare omogena (neteda) la micro-scopul electronic.
3.4. Tesutul muscular neted multiunitar este format din fibre musculare separate si se gaseste in irisul globului ocular. Are contractii
fine si limitate.

CARACTERISTICI MUSCHI STRIAT MUSCHI STRIAT MUSCHI NETED

SCHELETIC
CARDIAC
VISCERAL
Localizare

atasati oaselor

inima (miocard)

MUSCHI NETED
MULTIUNITAR

in peretii viscerelor, muschii irisului

vaselor de sange;
erectorii firelor de par

Structura fibrelor

striate,multinucleate,

striate,uninucleate,
ramificate, cu

discuri intercalare

netede, uninucleate,

netede, uninucleate,

fusiforme

fusiforme

neramificate
Control nervos

voluntar

involuntar

involuntar

involuntar

Sarcomere

prezente

prezente

absente

absente

Sistem tubular

prezent

prezent

absent

absent

Jonctiuni intre fibre

prezente

prezente

prezente

absente

Dimensiunea fibrelor

mare

mare

mica

mica

transversal

Sursa de calciu
necesar contractiei

reticulul sarcoplas- reticulul sarcoplas- reticulul sarcoplasmic;reticulul sarcoplasmic;

mic

mic; lichidul

lichidul extracelular lichidul extracelular

extracelular
Viteza de contractie

rapida

medie

lenta

4. TESUTUL NERVOS

lenta, progresiva

Tesutul nervos este format din celule specializate (neuroni) si din celule gliale (nevroglii).

4.1. Neuronul
Neuronul este unitatea structurala si functionala a sistemului si tesutului nervos, capabila de excitabilitate, conductibilitate si
integrare.
Ca oricare celula, neuronul este constituit din membrana, citoplasma si nucleu, primele doua avand denumiri specifice (. 10.).
O caracteristica structurala a neuronului o constituie prezenta prelungirilor dendrite (in numar variabil) si axon (unic).
Clasificare
Dupa numarul prelungirilor exista neuroni: unipolari, pseudounipolari, bipolari si multipolari.
Dupa forma corpului celular sunt neuroni: sferici, ovoidali, fusiformi, piramidali etc.
Dupa functie neuronii se grupeaza in: senzitivi, motori si de asociatie.
a) Neuronii senzitivi sau receptori sunt neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali, cu dendrita lunga, care deservesc sensibilitatea
exteroceptiva* si proprioceptiva* (neuroni somatosenzitivi) si sensibilitatea visceroceptiva* (neuroni viscerosenzitivi).
b) Neuronii motori sunt neuroni multipolari de dimensiuni mari, cu axon lung (neuronii motori din scoarta cerebrala sau din substanta
cenusie medulara). Ei determina contractia musculaturii scheletice (neuronii somatomotori)si a celei netede (neuronii visceromotori).
c) Neuronii de asociatie sau intercalari sunt neuroni de dimensiuni mici, care realizeaza legatura dintre neuronii senzitivi si neuronii
motori.
Dendritele si axonii neuronilor constituie fibrele nervoase. Influxul nervos circula centripet prin dendrite si centrifug prin axon. Fibrele
nervoase pot fi amielinice, cu conducere din aproape in aproape, si mielinice, cu conducere saltatorie, rapida.

Fibrele mielinice prezinta trei teci: teaca de mielina, teaca Schwann si teaca Henle.
Teaca Schwann este formata din celule gliale rasucite in jurul fibrei. Intre celulele Schwann se afla strangulatiile Ranvier*.
Datorita rasucirii celulelor gliale in jurul fibrelor si expulzarii citoplasmei acestora spre exterior, rezulta o suprapunere de membrane
lipoproteice, care formeaza teaca de mielina. Aceasta are rol trofic, de protectie si izolator.
Teaca Henle, care acopera la exterior fibra nervoasa in intregime, este de natura conjunctiva si are rol de aparare.
Organele nervoase sunt formate din tesut nervos (neuroni si celule gliale), tesut conjunctiv si vase sangvine.Tesutul nervos
formeaza atat sistemul nervos, cat si cel periferic.

.
10. Neuronul: 1. neurilema; neuroplasma; 3. nucleu; 4. nucleol; 5. corpusculi Nissl; 6. neurofibrile; 7. dendrite; 8. axolema; 9.
axoplasma; 10. celule Schwann; 11. teaca de mielina; 1 strangulatie Ranvier; 13. teacaHenle; 14. arborizatie terminala; 15. butoni
terminali; 16. axon; 17. nucleul celulei Schwann; 18. membrana celulei Schwann.

Sinapsele reprezinta legaturile morfofunctionale de contiguitate* dintre neuroni. O sinapsa cuprinde trei componente

 componenta presinaptica, reprezentata de butonul terminal al axonului, in care se gasesc mito-condrii si cule cu mediator chimic
(acetilcolina, adrenalina sau noradrenalina);
fanta sinaptica, spatiu sinaptic de 200-300 , cuprins intre membrana presinaptica (a butonului terminal) si cea postsinaptica:
componenta postsinaptica poate fi membrana diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica), a unui corp neuronal (sinapsa
axosomatica) sau a unei fibre musculare (sinapsa neuromusculara sau placa motorie).
Prin intermediul sinapselor neuroneuronale se realizeaza o retea de receptie, conducere, stocare si integrare a informatiilor, in vederea
elaborarii unor raspunsuri reflexe sau voluntare.
Aceste raspunsuri sunt transmise prin intermediul sinapselor neuroefectoare la muschi si glande, determinand reactii de aparare si
adaptare a organismului la conditiile variabile ale mediului.
Etapele transmiterii sinaptice sunt

sinteza mediatorului chimic;

stocarea mediatorului in cule sinaptice;
eliberarea mediatorului in fanta sinaptica, in cantitate proportionala cu frecventa impulsurilor;
actiunea mediatorului asupra membranei postsinaptice (cresterea permeabilitatii )

aparitia potentialului postsinaptic excitator ( daca in celula patrunde Na+) sau a potentialului postsinapticinhibitor (cand patrunde
Cl- ce determina hiperpolarizarea membranei);

inactivarea enzimatica a mediatorului.

Datorita succesiuni acestor procese apare intarzierea sinaptica de 0,51 ms.

Circulatia unidirectionala a impulsului nervos de-a lungul unui sir de neuroni este determinata de dispunerea culelorsinaptice numai in
butonii terminali ai axonilor.
4. Celulele gliale predomina numeric in tesutul nervos. Celulele gliale au functii trofice (de nutritie a neuronilor), metabolice ( de
fagocitare a neuronilor distrusi), de sustinere si reparatorie (cicatrizare) Ele se interpunintre neuroni si vasele sanguine. Isi
pastreaza capacitatea de diviziune.