Sunteți pe pagina 1din 8

Anatomie

1. Celula
2. Tesuturile : epiteliale, conjuctive, moi, semidure, dure- tesutul osos.
3. Tesutul muscular
4. Tesutul nervos
5. Structura muschilor si nervilor spinali
6. Structura anatomica a trunchiului cerebral si nervilor cranieni
7. Structura cerebelului
8. Structura diencefalului
9. Structura emisferelor cerebrale
10. Sistemul nervos vegetativ
11. Analizatorul chinestezic
12. Artrologie :notiuni generale despre articulatie, clasificare, grad de mobilitate;
elementele componente ale unei articulatii; articulatia capului si trunchiului ;
articulatie membrului superior; articulatia membrului superior.

1. Celula este unitatea morfofunctionala si genetica a organismelor vii.

Forma : initial au forma globuloasa dar ulterior devin fusiforme,cubice, cilindrice.Celulele


sangvine, ovulul sau celulele cartilaginoase pastreza forma globuloasa.

Dimensiunea celulelor variaza in functie de specializarea lor, mediul extern, varsta :fibra
musculara striata 5-15 cm,media este considerata 0-3 µ.

Structura celulei : A. membrana; B. Citoplasma; C. nucleu.

A. Membrana este de natura lipoproteica trilaminata in lumina microscopiei electronice


cu grosimea de70. Membrana prezinta incarcare electrica. Citoplasma prezinta
prelungiri acoperite de membrana , ele pot fi neordonate sau temporare, acestea sunt
pseudopode(leucocite) sau altele permanente : microvilii( mucoasa intestinului),
epiteliu tubilor renali, cilii (epiteliul mucoasei traheei).
B. Citoplasma are o structura complexa , in ea se desfasoara principalele functii vitale.
Citoplasma este alcatuita din structuri de aspect corpuscular, filamentos sau
membranos inglobate in substanta fundamentala numita hialoplasma. Dupa natura lor
structura citoplasmatica pot fi structuri ce reprezinta diferentieri ale citoplasmei cu
anumite functii numite organite celulare care sunt impartite in :
I. Organite generale ( comune tuturor celulelor care indeplinesc functiile
generale)
1) Reticul endoplasmatic este un sistem circulator intracitoplasmatic canicular, el poate
fi RE neted si RE rugos.
RE neted este o retea de citomembrane abundent in fibrele musculare striate, are rol
important in metabolismul glicogenului.
RE rugos prezinta mici particule de ribonucleoproteine pe peretele membranos are
rol imporatant in sinteza de proteine.
2) Ribozomii( corpusculii Palade) organite de forma unor granule ovalare sau rotunde,
abundenti in celulele cu sinteza de proteine.
3) Corpusculii Golgi sistem menbranos format din vezicule si cisterne alungite situate in
apropierea nucleului rol de transpiratie si excretia celulara.
4) Mitocondriile forma ovalara cu un perete extern trilaminat ce se plicatureaza spre
interior formand cresele mitocondriale.
5) Lizozonii- corpusculi sferici contin enime hidrolitice cu rol in celulele care
fagociteaza.
6) Centrozomul- corpuscul sferic situat langa nucleu rol in diviziunea celulara.
II. Organite specifice

1.Miofilamentele sunt elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare.

2.Neurofilamentele sunt formatiuni diferentiate ale neuroplasmei celulei nervoase.

3.Corpusculii Nissl confera culoarea cenusie celulei nervoase

4. Cilii, Flagelii.

C. Nucleul contine matarialul genetic, controleaza metabolismul celular, transmite


informatia genetica. Pozitia lui in celula poate fi centrala sau excentrica.Numarul
nucleilor- majoritatea celulelor au un nucleu dar sunt si exceptii celulare binucleate
(hepatocitele), polinucleate, anucleate.Dimensiuni 3-20 µ. Structura are membrana
nucleoasa, carioplasma si unul sau mai multe nucleole.Carioplasma contine pariolimfa
si cromatina.Biochimia cromatina este formata din nucleoproteine fiind sediul
informatiei genetice. In carioplasma se gasesc unul sau mai multi nucleoli cu rol
important in sinteza ARN.

Tesuturi
Grupele de celule care au forma si structura asemanatoare :

 Tesut epitelial : de acoperire, glandular si senzorial.


 Tesut conjnctiv : cu rol trofic ( la nivelul sangelui si tesut adipos), cu rol mecanic (se
gasesc in oase cartilaj si tendoane) , cu rol de aparare (se gasesc in sange si in
sistemul reticulo histocitar.
 Tesut muscular : striat, neted, miocardic.
 Tesut nervos : neural, fibra nervoasa, tesut nervos din celula gliala.

Tesuturile epiteliale
a) De acoperire – simple ( un strat de celule) : pavimentoase, cubice, cilindrice(
neciliate), pseudostratificate (cilindrice ciliate/ neciliate), stratificate (2 sau mai multe
straturi) : pavimentoase, cubice, cilindrice, de tranzitie.
b) Glandulare de tip : endocrin :tipul in cordonali celulare, tip folicular (tiroida);
exacrin: pancreasul, testicolul, ovarul.
c) Senoriale intra in structura organelor de simt.

Tesutul conjunctiv

Tesutul conjunctiv este cel mai raspandit tesut din organism este foarte variat ca aspect
morfologic si functional. Este alcatuit din 3 componente :

 Celule
 Fibre conjunctive
 Substanta fundamentala.

Substanta fundamentala si fibrele formeaza substanta interstitiala.

a) Celule conjunctive deosebim : fibrocitele – au forma alungita sau stelata cu functii


metabolice fundamentale de edificare a fibrelor substantelor fundamentale; histocitele
(forma variabila cu prelungiri citoplasmatice) ; plasmocitele sunt celule adipoase si
celule pimentare cu functii de sinteza de proteine, lipide si pigmenti; Mastocitele
rotunde, ovalare, neregulate cu rol de coordonare a tuturor proceselor metabolice din
tesutul conjunctiv.
b) Fibre conjunctive :colagene –se afla in toate tesuturile conjunctive, sunt omogene;
elastice subtiri , ramificate dispuse in retea sunt formate din elastina ce confera
elasticitate; fibre de reticulina formeaza o retea in ochiurile careia se afla substanta
fundamentala.
c) Substanta fundamentala este o amorfa care umple spatiul dintre fibre si celulele
conjunctive.

Clasificarea tesutului conjunctiv dupa :

1) Moi : lax, reticulat, adipos, fibros, elastic


2) Semidure :hialin, elastic, fibros
3) Dure : compact, spongios.

Tesutul osos este un tesut conjunctiv, este cel mai rezistent si dur tesut din grupa tesuturilor
conjunctive. Substanta sa fundamentala impregnata cu saruri minerale ii asigura duritatea si
rezistenta.Este alcatuit din :

Celula osoasa care la randui ei este formata din osteoblast in stadiul tanar si osteocit in stadiul
adult. Osteocitul are forma ovala , turtit cu multe prelungiri si tesut adipos osteocit in niste
cavitati stelate. In os se ma gaseste o varietatae de celule, osteoclastul care in perioada de
formarea osului indeplineste functii de distrugere si limitare a formarii tesutului osos in
functie de necesitatile fiziologice.
Tesutul osos
Tesuturile osoase fac parte din familia tesuturilor conjunctive de tip adult, formate din celule,
fibre conjunctive si sunbstanta fundamentala dura, avand un inalt grad de mineralizare,
datorita impregnarii cu saruri de calciu ( osul este un depozit al calciului, continand 3 % din
calciul total al organismului). Spre deosebire de tesutul catilaginos, tesutul osos este bine
vascularizat si inervat.La exterior, osul este acoperit de periost. Cu tot aspectul sau pietros,
tesutul osos este un tesut viu, intr-o perpetua remaniere.

Tesutul osos este un tesut filogenetic si ontogenetic mai recent decat tesutul conjunctiv
propriu-zis si tesutul cartilaginos. El provine fie din celulele mezenchimale, fie din metaplazia
fibroblastelor si influenta unor factori mecanici, circulatori, vitaminici, hormonali.

FUNCTII : T. Osos apare ca o structura dura, de culoare alb-galbuie adaptata pentru functia
de suport, protectie si de depozit a sarurilor minerale :

1) Alcatuieste scheletul si ca atare tesutul osos indeplineste rolul de suport pe care se


insira muschii si tendoanele in vederea locomotiei.
2) Protejeaza organele vitale din craniu , torace si bazin, precum si maduva rosie
hematogena.
3) Rolul metabolic in reglarea homeostaziei, a concentratiei de calciu in sange.

Tesuturile osoase sunt alcatuite din celule osoase si matricea osoasa compusa din substanta
fundamentala mineralizata si fibre conjunctive. Celulele osose sunt de 4 tipuri : celulele
osteoprogenitore, osteoblastele (celulele tinere formatoare de tesut osos), osteocitele ( celule
mature) si osteoclastele (celulele distrugatoare de tesut osos).

Osteoblastele si osteocitele iau nastere in viata intrauterina in celula mezenchimala si se pot


transforma unele in altele.

Osteoclastul este de origine monocitara facand parte din sistemul fagocitelor mononucleare.
Celulele osteoprogenitoare se gasesc pe suprafata interna si externa a oaselor fiind
reprezentate de celulele periostului.Se gasesc in stare latenta si se pottrasforma in osteoblaste,
in conditiile repararii fracturilor. La oasele in crestere au aspect turtit nuclei ovalari si
citoplasma bazofila in care se gasesc organite nespecifice care se pot adapta functiei de
sinteza proteica.

Osteoblastul este celula osoasa tanara formatoare de os care se diferentiaza din celulele
osteoprogenitoare.Are o forma cupoidala, ovalara sau triunghiulara cu un diametru cuprins
intre 15-20 cm. Nucleul este mare ovalar, dispus excentric, la polul nesecretor eucromatic, cu
1-2 nucleoli.Prezinta o citoplasma abundenta bazofila.Osteoblastele sunt implicate in sinteza
matricei extracelulare a osului. Sintetizeaza si excreta colagen de tip I si proteine necolagene
( osteonectina, proteoglinani, sialoproteine osoase). Intervin in reglarea pasajului de iuni
minerali din lichidul excelular spre substanta preosoasa.Controleaza procesul de mineralizare
a materiei osoase alcaline. Mitocondriile sunt implicate in acumularea calciului in vezicule de
calcificare ce sunt apoi excretate in spatiul extracelular.
Osteocitul este o celula osoasa matura care actioneaza in sensul mentinerii metabolismului
osos, localizata in niste lacune sapate in matricea mineralizata numite osteoplaste.

Osteoplastele au forma alungita cu diametru intre 6-15 cm si lungimea intre 20-40 cm. Din
osteoplast pornesc radiar canicule osoase ce le anastomozeaza cu canalicule osteoplastelor
invecinate.Fiecare osteoplast contine numai o singura deoarece osteocitele sunt diferentiate si
nu se mai divid.

Osteoclastul este o celula giganta de 50-100ɰ multinucleoli a carei functie principala este de
reabsorbtie se de modelare a solului. Osteoclastul provine din monocitul sanguin prin fuiunea
acestuia, fie dupa ce s-a intamplat in macrofag. Face parte din sistemul macrofagic.
Osteoclastul in activitate are o forma neregulata datorita unor prelungiri scurte si groase,
citoplasma abundenta este usor bazofila si contine numerosi nuclei (intre 30-50). Prezinta
inspre bustul osos un pol activ ce constituie suprafata de resorbtie.Osteoclastul in repaus are o
forma rotunda sau ovalara, citoplasma aeidofila si nuclei neregulati hipercromi. Organitele
citoplasmice sunt slab reprezentate.

Clasificarea tesuturilor osoase

In raport cu histoarhitectura si cu localizarea lor tesuturile osoase se impart in :

I. Tesut osos imatur ( primar saunelamar) la embrior si fat si foarte putin adult.
II. Tesut osos matur ( secundar) care la randul lui cuprinde :
a) T. Osos fibros sau nelamar de tip priostic
b) T.osos lamelar ce se imparte in : t. Osos lamelar compact si spongios.

Tesutul osos imatur( primar sau nelamelar) este primul tesut care apare in cursul dezvoltarii
embrionare fiind un tesut osos tranzitoriu, care va fi inlocuit la adult prin tesut osos matur.
Tesutul osos matur (secundar) formeaza oasele scheletului la organismul adult si se prezinta
sub 2 aspecte :

a) Tesutul osos fibros sau nelamelar de tip periostic


b) Tesut osos lamelar

Sistemul osos
Coloana vertebrala : 33-34 vertebre

Regiunile : cervicala (7 vertebre), toracala (12 vertebre), lombara (5 vertebre), sacrala (5


vertebre), coccigiana (4-5 vertebre).

Vertebra vervicala (C1) nu are corp vertebral este alcatuita din 2 mase laterale si o gaura
vertebrata.C2 – axis este cea de-a doua vertebra cervicala nu are corp certebral dar prezinta un
arc vertebral al carui proces spinos este bifid. C6 – prezinta tubercul carotid (carotidian) care
reprezinta un important reper anatomic deoarece la acest nivel se masoara carotida. C7 – sau
proeminenta deoarece contine un proces spinos proeminent care se poate palpa sub piele si
care reprezinta un important reper anatomic.
Vertebrele toracale prezinta un corp vertebral voluminos si un proces spinos sub forma
prismatic triunghiulara.Vertebrele lombare au corp vertebrat voluminos si proces spinos
prismatic dreptunghiular.Vertebrele sacrale formate din osul sacral prin unirea celor 5
vertebre sacrale care poarta numele de vertebre false iar restul vertebrelor sunt adevarate.Osul
scru formeaza un os care poarte denumirea de PROMOTORIUM si reprezinta un important
reper anatomic din cadrul antropometriei si ginecologiei medicale.Regiunea coccigiana
formeaza prin unirea vertebrelor coccigiene in numar de 4-5, di aceasta cauza poarta
denumirea vertebra falsa, prezinta ca os o baza, varf si 2 margini laterale.

Regiunea toracala este formata din :coloana toracala, coastele (12 perechi) si sternul – os
median lat, nepereche situat in regiunea anterioara a toracelui osos.Este alcatuit din 3 parti :
manubriul, incizura jugulara care delimiteaza regiunea din jurul gatului si torcelui.Fetele
laterale ale manubriului sternal exista 2 fetisoare pentru articulatia claviculelor. Corpul sternal
care prezinta fetisorele articulare pentru articularea cu primele 7 perechi de coaste.Apendicele
xifoid este un tesut cartilaginos care se osifica odata cu varsta. Manubiul sternal formeaza
impreuna cu corpul sternal k denumit si k lui Louis care reprezinta un important reper
anatomic deoarece la nivelul lui se realizeaza articularea cu cea de-a doua coasta si se poate
incepe numerotarea costelor.

Coastele

Sunt arhiosose care se desprind de pe coloana vertebrala si se indreapta catre stern.Exista mai
multe categorii de coaste :

1) Coastele adevarate
2) Coastele false
3) Coastele flotante

Coastele adevarate sunt cele care ajung si se articuleaza cu sternul .Coastele false sunt cele
care nu se articuleaza direct cu sternul si prin intermediul cartilajelor costale.Coasta osoasa
reprezinta un os lung, arcuit, lungimea creste de sus in jos, de la coasta 1 la coasta 7.Si
prezinta :corpul coastei, extremitatea anteriora a coastei, extremitatea posterioara a coastei.
Corpul coastei prezinta o fata laterala convexa, concava, o margine superioara si o margine
inferioara. Extremitatea anterioara este seobita si prezinta cartilajul costal.Extremitatea
posterioara prezinta 3 elemente anatomice :

 Capul coastei care se articuleaza cu betisoare articulare de la nivelul vertebrelor.


 Gatul coastei
 Tuberculul coastei care se articuleaza cu procesul transversal.

Cartilaj costal este situat in continuarea coastei osoase.

Scheletul membrului superior : umar, brat, antebrat, scheletul mainii.

Humerus – este un os lung pereche si prezinta o diafiza si 2 epifize.Orientarea se axeaza in


sus extremitatea voluminoasa prevazuta cu un cap sferic.Osul prezinta 3 fete, 3 margini si 2
extremitati, epifiza sau extremitatea superioara prezinta urmatoarele elemente :
 Capul umarului
 Colul sau gatul osului humerusului
 Tuberculul mare
 Tuberculul mic
 Santul intertubercular

Extremitatea inferioara prezinta urmatoarele elemente :

 Pendilul humerusului
 Epicondilic humeral.

Tesut muscular

Tesut adaptat functiei de contractie, muschii find adaptati din fibre musculare care prezinta o
membrana numita sarcolema, o citoplasma numita sarcoplasma. In interiorul sarcoplasmei
exista enzime specifice fibrei musculare care se numesc munofibrile.

Miofibrele sunt organitele specifice fibrei musculare au forma alungita, structura complexa,
sunt alcatuite de miofilamente.Sunt omogene, nu au striatii transversale si biochimici contin 2
proteine contractile: actina si miozina.

Dupa particularitatile miofibrelor din tesut exista 3 tipuri :

1. Tesut muscular neted cu miofibrile omogene si contractie involuntara


2. Tesut muscular striat ci miofobrile heterogene si contractie voluntara
3. Tesut muscular cardiac in care miofibrilele sunt tot striate iar contractia este
involuntara.

Tesut muscular neted – inervatia este asigurata de sistemul nervos vegetativ simpatic si
parasimpatic. T. Muscular neted intra in structura luncii musculare a tubului digestiv,
aparatului urogenital in grosimea vaselor de sange.

Tesut muscular striat intra in structura muschilor scheletici in musculatura limbii, musculatura
esofagului, muculatura globilor musculari, este fibra musculara alcatuita din : sarcolema,
sarcoplasma si nucleu.

T. muscular cardiac intra in alcatuirea miocardului,intra in structura miocardului.

Oasele membrului superior

Membrul superior este alcatuit din 4 segmente : umar, brat, antebrat, mana.

Centura membrului superior formeaza scheletului umarului asigura legatura dintre oasele
membrului superior si toracele osos. Este alcatuit din 2 oase : clavicula si omoplat (scapula).

Clavicula este un os lung, pereche situat la limita dintre torace si gat.Prezinta 2 curburi
inegale care ii dau forma literei S. Prezinta 2 fete , 2 margini, 2 extremitati. Extremitatea
mediala sau sternala prezinta o fata sternala necesara articularii cu manlupriul
sternal.Extremitatea laterala sau aeromiala prezinta o fetisoara articulara necesara articularii
cu osul aeromian.

Sangele
 Un fluid care circula in sistemul cardiovascular
 Sangele + limfa + lichidul intracelular asigura mediul intern al organsimului
 Este rosu datorita hemoglobinei din eritrocite
 Aceasta culoare poate varia in conditii fiziolagice sau patologice
 Sangele arterial este rosu dechis datorita hemoglobinei crescute
 Samgele venos este rosu inchis datorita hemoglobinei reduse
 Cand cantitatea de hemoglobina scade sangele devine rosu palid
 Compozitia samgelui : elemente figurate si plasma sangvina.

Plasma- lichid galben transparent reprezinta 45% din volumul sangelui ( hematocrit HT).
Elemente figurate : eritrocite (globule rosii), leucocite (globule albe), trombocite( plachetele
sangvine).

A. Eritrocitele sunt celule anucleate cu rol de transport al O2 si al CO2 la femei sunt in


numar de 4 milioane mm3 ,la barbati milioane de ml3 de sange.Au forma de disc
biconcav, lipsa nucleului permite incarcare mare a hemoglobina.
B. Leucocitele sunt in numar de 4000-8000 mm3 de sange, variaza in functie de starea
fiziologica sau patologica.Au rol in apararea organismului si in fagocitoza( coagulare).
C. Trombocite – ca numar intre 150000-300000 mm3 au forme variabile triunghi, cerc
eliptica cu rol important in hemostaza sangvina.

FUNCTIILE SISTEMULUI CARDIO- VASCULAR

1. Functia de transport : sange- debitul cardiac 5 l/min. Parametrii circulatori : presiune


si flux sanguin. Semnificatii functionale ale circulatiei sangvine :
-substante nutritive
- metaboliti( ce rezulta din substante reziduale le elimina)
-substante cu rol de semnalizare
-transport termic-ormoreglare( temperatura pe care o are sangele)

2. Functia de secretie – peptidul natriuretic atrial (PAN), vasodilatator, inhibidor al


adeziunii si agregarii plaehetare, factor de hiperpolarizare derivat.

S-ar putea să vă placă și