Bunastarea si protectia animalelor

Def: stiinta bunastarii si protectiei animalelor este ramura a medicinii veterniare care se
ocupa cu studiul starii individuale a anuimaalelor, consecinta a incercarii lor de a se acomoda
la mediul de viata, precum si studiul metodelor si mijloacelor de protejare si asigurare a
conditiilor optime:
- Evitarii simtamintelor negative
- Promovarii celor pozitive
- Obtinerea unor produse sigure pentru consumatori
- Mentinerea biodiversitatii:
Bunastarea are implicatii asupra:
- Sanatatii publice
- Sigurantei alimentelor
- Protectiei consumatoriloe
- Diversitatii biologice
Modul in care sunt tratate problemele de bunastare a animalelor:
- Gradul de civilizare
- Resursele financiare ale populatiei
Consideratii generale:
Bunastarea vizeaza
- Animalele de renta
- De companie si de agrement
- De laborator
- Salbatice
Habitatele lor naturale sau in captivitate in functie de ritmul de crestere, traditie, gradul de
civilizatie
Gradul de dezvoltare
Obiectivele, rolul si importanta:
Asigura medicilor veterinari cunostinte referitoare la o serie de probleme, rolul animalelor
in societate, valoarea intrinseca, drepturile danimalelor, obligatiile oamenilor asupra
animalelor metode de asigurare a bunastarii si protectiei animalelor.
Stiinta trebuie sa asigure:
- Subortul obiectiv necesar deciziilor politice
- Arminizarea dupa dorinta consumatorilor
- Protectia mediului
- Proiectarea noilor sisteme de crestere si exploatare a animalelor
- Furnizarea de date producatorilor, propietarilor, consumatorilor, etc despre probleme
de bunastare si protectie a animalelor
- Imbunatatilrii metodelor de evaluare a bunastarii pe specii si categorii
- Suport stiintific pentru fundamentarea actelor normative de bunastare si protectie a
animalelor.
Importanta pentru societate:
- Etica si morala
Asemanarile de ordin biologic dintre om si animalele superioare, egalitatea dintre om si
animale cu drept la viata si corelatia dintre alimentele de la animale cu bunastare imbunatatita
fata de cele cu bunstare naspa
- Politica
Presiunile opiniei publice asupra politicienilor
- Economica:
De la ferma la farfurie cat mai buna si economica 20-30% (cele mai bune mai scumpe)
- Sociala
Ca consumatorii sa fie constienta ca sanatatea lor este direct proportionala cu bunastarea
animalelor pe care le consuma.
Importanta:
1. Interesul consumatorilor fata de conditiile de care beneficiaza in ferme, etc
2. Promovarea bunastarii in masss-media
3. Programe de bunastare catre lenturile de magazine
Istoricul:
Problma protectiei din antichitate, prima lege scrisa la Babilonieni: 1750 i.e.n.
Codul Hamurabi
India, grecia, la evrei -> Vechiul testament
Din 1960 au aparut lucrari, prima carte in 64 „masini animale”:
Este o critica asupra sistemului de crestere a naimalorlor si de exploatare.
- Cazare
- Suprafata redusa/animal
- Furajarea intensiva
- Utilizarea antibioticelor.
In urma acestei carti, opinia publica = presiuni, ls-au luat masuri, mai intai in Marea
Britanie si a iesit Raportul Brambell (1965):
- Conceptul de bunastare psihica
- Conceptul de bunastare fizica
 Cele 5 libertati ale animalor (1979)
- A intercationa cu semenii
- A se ridica in picioare
- A adopta decubitul
- Sa se roteasca
- Sa intinda membrele
1997 atatul de la Amsterdam) semnat si de UE:
- Animalele cu simtaminte (pt prima data) Bunastarea animalelor , etc.
Se acorda fonduri statelor membre pt imbunatatirea starii animalelor, cercetare si
mediatizare:
In 1981, SUA a emis Raportul privind astpecte stiintifice ale bunastarii animalelor de
ferma
1983, in Fox publica o cartye (animalele de ferma)
Tom Regan- grija pentru drepturile animalelor (alimentatie vegetariana)
Consilul Europei prin tle tuturor tarilor Europene:
„civilizatia unui popor se vede dupa modul cum se comporta cu animalele, batranii si
locurile publice” (Lerenty K.Z.)
In ultimul secol oamenii singuri stau cu animale in casa.
Miscarea pt drepturi fata de drepturile animalelor:
- Abolirea actelor de cruzime fata de micsorarea
- Explotarea (morala) fata de exploatarea (imorala)
- Protectia animalelor (optionala), extremista, abolirea omului de animale (nebuni)
- Declaratia universala: sustinuta de societatea mondiala pt protectia Animalelor
- Definitia bunastarii si cele 5 libertati fundamentale ale animalor.
1. Libertatea de foame si sete: asigura hrana si apa
2. Libertatea de discomfort: condtii de microclimat si odihna
3. Libertatea de durere, ingrijire si boala: a nu se confunda intre ele
4. Libertatea de frica si suferinta mentala: prevenirea fricii si a suferintei mentale
5. Libertatea de exprimare a comportamentului normal: asigurarea facilitatilor,
suprafetelor si compania cu animale din aceeas specie.
Celelalte 2 libertati
6. Libertatea de stres sau suferinta pe timpul transportului
 7. Libertatea de stres si suferinta inainte de taiere:
Consideratii generale:
- Apararea animalelor fata de actiunea factorilor de mediu excesiv, prdatori si
mentinerea in viata pentru diverse servicii si sursa de hrana
Dezvoltarea medicinei veterinare de grup

Exploatarea animalelor:
Justificat si nejustificat (coride, blanuri, vanatoare)
Comportamnete necivilizate (abandon, parasire, chinuire, etc)
Ca urmare acestor comportamente: „Societatea mondiala a protectiei animalelor”’
In Europa: „Uniunea Europeana pentru natura si animale”
Asociatia mondiala Veterinara (AMV)
1992- a 44a adunare AMV, includerea in invatamant cursuri de bioetica, etiologie,
bunastare etc
Bunastarea si protectie: conditie imp de acreditare de comisiile europene, tara noastra 2
reprezentanti. In declaratie: omul responsabil de animale si
Societatea modiala pt protectia animalelor (SMPA) – Boston
Scopul a fost acela de promovarea mijloacelor de protectie, bunastre a animalelor, org
guvernamentale si consultant al organizatiei natiunilor unite.
Omul nu are dreptul sa tina animalele la conditii de stres pe care le poate evita: asigurare
de adapost, mancare, apita si bunastre, medicatie, etc. Nu trebuie sa considere animalul ca
mijloc de satisfacere a nevoilor personale, animal = prieten (BFF).
Obligatiile statului nostru:
Asigure pt tineri un program, invatarea respectului fata de animale:
Probleme la animalele de ferma:
- Evitarea suferintei in partea de crestere, reproducere, transport, in abator sau in mom
taierii.
- Asigurarea nevoilor fiziologica, adapostirii animalelor
- Opozitia fata de formele de crestere intensiva, mutilari sau interventii chirurgicale
nenecesare.
- Taierea langa locuri de crestere
- Uciderea instantanee sau asomare a animalelor
- Densitatea pestilor
- Asigurarea apei potabile si evitarea poluarii apei si a alor factori de mediu.
Probleme fata de animale favorite
- Nu se detin animale favorite de pers sarace
- Mutilarii si operatiilor nenecesare
- Controlul popo de caini si pisici prin castrare de pers specializate
- Omorarea prin mij ok cand animalele sunt periculoase
Fata de animalele de laborator
- Rezervati fata de folosirea animalelor de test
- Sa nu fie chinuite sau repetari inutile cu alte mijloace
- Interzicerea fata de produse inutile (machiaj)
- Interzise pzele cu animale suferinde
Regula celor 3 „R”:
1. Reducerea: limitarea nr de experimente
2. Refine: prevenirea discomfortului
3. Replace: inlocuirea a experimentelor in vivo cu cele in vitro.
Fata de animalele salbatice:
- Nu se omoara dak nu pune in percol oamenii
- Interzice expunerea si pt amuzament
 - Controlul pop animalelor din rezervatii fara stres
- Rezerve privind cele zootehnice
- Nu se mai omoara
Opunerea manipularii genetica in scopul dezvoltarii si obt unor anomalii mai ales dak e
stresanta.
Nu blanurilor (crestere, prindere, nimik).
Lansarea de programe privind metodele de control, org div conferinte despre ele,
accidentele, poluarea, difuzarea diferitelor boli (turbare), atacarea oamenilor si a animalelor
domestice si a zgomotelor pe care le produce.
SMPA confecrinte de 2 zile pt intelegere
4 octombrie: ziua mondiala a drepturilor animalelor.

Bunăstare C. 2

Echilibrul dinamic – diversitatea copmonentelor, diversitate gen, diversitate

comportamentală a sp şi indiv
Etologia şi neurofiziologia au evidenţiat – comportamente, modalităţi de acţiune –
instinctive, memorizare, învăţare – evidenţierea suferinţei la animale.
Sensibişit dureroase şi capacit de a acţ pot să neutralizeze şi deturneze cauza prin
mech adaptative
Stabilitatea dinamică a biosferei – existenţa tuturor sp, indiv, dreptul natural la
existenţă
Limitele drepturilor omului faţă de viaţă, suferinţa anim – conştiinţă

Declaraţia univ a drepturilor anim:

Motive:
Orice anim are drpturi,
Necunoaşterea şi dispreţuirea frepturilor anim – crima faţă de natură şi anim
Baza existenţei speciilor în lume – recunoaşterea dreptului la existenţă a
anim
Genocidurile perpetuate de către om şi continuă să fie săvârşite
Respectarea drepturilor animalelor
Educaţia trebuie să înveţe copii să respecte, ocrotească, iubească animalele.
Proclamată în 1978
Document de referinţă pt elabor altor reglementări
14 art:
Art1: Toate anim sunt egale şi au aceleaşi drepturi
Art2: Anim au dreptul la stimă, preţuire
Omul nu are dreptul să exploateze, violeze drepturile anim
Folos cunoştiinţele pt anim
Drept la îngrij şi protecţir
Art 3: Nu supus tratament rău, cruzime, moarte fără durere
Art4: Anim sălb – interz privarea de libertate
Art5: anim care trăieşte tradiţional pe lângă om
Art6: abandon = act crud şi degradant
Art7: anim folos la muncă rezonabil ca dur şi intens
Art8: interz experim pe anim care implică suferinţa fiz şi psihică
Art9: anim pt producţie să fie îngrijite fără ca aceste să simtă anxietate sau durere
Art10: nu exploat pt distracţia omului
Art11: biocid = omorâre fără să fie nec
Art12: genocid = crimă contra speciei
Art13: moartea anim tratată cu respect
 Art14: organismele de protecţie şi pază a anim să fi repr la niv guvernamental.

Consiliul europei: înfiinţare, rol, conducere

Înfiinţ la 5 mai 1946 la iniţiativa a 10 state europene
Organizare interguvernamentală cu sediul la Strasbourg.
Are 47 ţări membre
Ro membră din 1991
Organele de conducere: adunarea parlam şi comitetul miniştrilor
A adoptat 194 de tratate, acorduri, convenţii
Obiective:
Unitate între statele membre,
Promovarea idealeurile şi principiile patrimoniului Uniunii eu
Armonizarea sist legislativ european
Sprijine statele membre şi candidate în: modernizare, elabor legislaţiei,
eficientizarea justiţiei, acorduri în div domenii, protecţia şi dezv drepturilor omului şi a
libertăţilor sale
A finalizat 6 convenţii în dom protecţiei anim:
1. Conv eu pt protecţia anim pe timpul transp internaţional:
Ratificată de 4 state
Definirea termenilor, dispoziţii speciale – transp anim de rentă, anim de companie
etc pe toate mijloacele de transport, dispoziţii speciale
2. conv eu pt protecţia anim de fermă
Anim să fie furaj, adăpostite, adăp, etc îfd cerinţele sp, asigur libert de mişc, cond
optime de microclim, supraveghere de specialitate pt anim (ex clinic o dată p zi),
supravegherea echipam tehnologice
3. conv eu pt protecţia anim dest tăierii:
Cupr: principii gen, livrarea anim la abator, cazarea anim până la tăiere, sacrif, mişc
anim în adăp de aşteptare, îngrij anim în abator, tăiere, dispoziţii finale.
4. conv pt conserv vieţii sălb:
Protecţia sp, habitatelor, prevederi speciale pt sp migratoare
Anexele se referă la: sp din flora şi fauna strict protejată, sp din fauna protejată,
metode şi mijl interzise de exploatere, ucidere
5. conv pt prot anim vertebrate pt experimente:
Cupr: îngrij gen şi adăpostirea, autorizarea, unitatea de creştere şi livrări, educaţie şi
instruire
Anexele cupr: prevederi privind adăpostirea şi întreţ anim în scopuri experimentale
Stabil domeniile în care pot fi folos aceste anim: prevenirea unor boli, testarea
eficienţei unor medicam, diagn, tratam, det şi eval param fiziologici norm sau modif, prot
mediului, educaţie, instruire.
Anexa A: norme de temp şi spaţii d cazare, per de carantină, cuşti, boxe, supreaf
aferente pt anim
Anexa B: tabele cu situaţii statistice care trebuie ţinute
6. conv pt protecţia anim favorite:
Princ care trebuie resp de deţinătorii de anim fav, măsuri ref la anim fără stăpân,
inform şi educare, consultări, amendamente.

OIE Oficiul internaţional de epizootii:

Ref la sănăt, bunăstare, protecţia anim
Org de referinţă pt securitatea SV şi a comerţului cu anim
Stabilesc standarde, ghiduri, recomandări pt sănătatea anim şi zoonoze
Măsuri sanitare
Codul OIE incl un capitol pt bunăstarea anim pt comerţ
A publicat în reviste ştiinţ şi tehnice
 Are un grup permanent de lucru în problemele de bunăstare a anim
Proiecte cu caracter strategic
Colaborează cu: Asoc mond pt transport aerian, asoc pt transp anim, soc
internaţională pt etologie aplicată, asoc veterinară mondială
Recunoaşte cele 5 libertăţi ale anim şi cele 3 r-uri

Serviciile veterinare şi de bunăstare:

Medicul veterinar:
Înscrierea oblig în AMV
Prin jurământul de credinţă, mv se angajează ca acţ în spiritul normelor de etică şi
deontologie vet şi să respecte legile ţării.
L160/1998
L604/2001
În toate domeniile care au legătură cu bunăstarea
AMV recomandă:
loc din mediul urban să acorde atenţie şi anim de rentă
Consumatorii să solicite caracteristici suplimentare pt alm care le consumă
Consumatorii:
Să aibe cunoşt leg de impactul proc de obţ alim asupra mediului
MV sa acţ pt bunăstare prin:
Cunoaşterea legislaţiei
Promov bunăstării în contacte cu propr, angajaţii, colaboratorii, orice pers care vine
în contact
Gospodărirea serviciilor clinice şi de spital
Transp de anim
Particip la acţ societăţilor de protecţie a anim
Ţină cont de bunăstarea anim

Manipularea anim indif de scop nu trebuie să genereze frică, disconfort, mortalitate

Interrelaţia om-anim este strânsă în sist extensiv şi mai puţin strânsă în sist intensiv
= contact rar cu ocazia cântăririi, vaccinării, lotizării, debecări care generează frică şi durere

Profitul şi bunăstarea anim:

Protecţia şi bunăst anim sunt în conflict cu producătorii şi profitul datorat
cheltuielilor suplim de adăpostire
Discuţii prevăd - param de mediu, cerinţe de întreţinere: alim sigure, ieftine,
duportabile, profit pt lanţul alimentar, o viaţă decentă

Eurogrupul pt bunăst anim:

Înfiinţ 1980 anglia
Org civică cu statut de observator în consiliu,
Elaborează lunar eurobuletinul
Sediul: Bruxelles
Rol:
Pprei ainf de bunăst şi prot anim de la membri săi, le prelucr, le transmite comisiei,
parlam, consiliului miniştrilor, guverne pt îmbunătăţ legislaţiei, monitoriz modului de
implementară, asig asistenţei tehnice

Intergrupul pt bunăst:
1983 în cadrul prlam eu
Promov iniţiative legislative în domeniul bunăst
 Eurogrupul A devenit secretarul intergrupului
Se întâlneşte la Strasbourg în sesiune plenară a Parlam Eu.

Sist de drept al bunăst şi protecţiei anim:

Sist de drept = totalit actelor normative în probleme de bunăst
Ratificarea şi implementarea actelor norm depinde de voinţa pol şi resurse financiare
Tratatele = acorduri între state. Tratat de la Roma 1957, tratat de constituire a
Comunit Eu 1992, tratatt de constituire a UE 1992, 1997 tratat de la amsterdam
Conferinţa interguvernamentală de la Masstricht 1991 – imp bunăst
Conv = formă specială de tratate de între 1 sau mai multe state
Reglementări
Directivele consiliului eu = met şi mijl de reglementare a măs stabilite la nivel
comunitare.
Deciziile = acte normative care stabil met şi mijl de reglementare
Codul calimachi 1817

Bunastarea si protectia animalelor c#3

Transportul animalelor – pregatirea animalelor pentru transport, pregatirea vehiculelor,

alegerea rutei, comportamentul fata de animale la intarcare, pe timpul transportului si la
descarcare, respectarea libertatilor animalelor legate de foame si de sete, de disconfort, de
durere, injurie, sau boala, de frica si suferinta mentala, de exprimare a comportamentului
normal.
Scopurile in care sunt transportate animalele: crestere, ingrasare, reprod, valorificare,
spectacole, sport, munca.
Transportul trebuie sa asigure: bunastarea animalelor, eficienta productiei, calitatea
superioara a carnii, integritatea corporala.
Transportul se face la nivel local, regional (interjudetean), national, international.
Se poate face pe jos, cu vagoane, cu autovehicule, cu vapoare, cu avioane.
Transportul de animale are in vedere: pregatirea animalelor d.p.d.v sanitary-veterinar
(tratamente, actiuni imunoprofilactice, teste de laborator, reactii alergice etc) + pregatirea
zootehnica + pregatirea din punct de vedere administrativ si organizatoric (elaborarea actelor
de adeverire a sanatatii animalelor, asigurarea mijloacelor de transport si asigurarea
necesarului de insotitori, apa, furaje, asternut, stabilirea rutei, nr. De animale)
Acte normative care reglementeaza transportul de animale: ordinul M.A.A nr.170/2000-
cu privire la Norma sanitara veterinara privind protectia si bunastarea animalelor in timpul
transportului + Ordinul MAAP nr. 375/2003 privind aprobarea Normei sanitare veterinare
pentru protectia animalelor in timpul transportului cu referire la stabilirea punctelor de oprire,
a punctelor de transfer si a planului de ruta in cazul transportului animalelor
Acte de certificare a prop animalelor.
Pentru animalele din gospodariile populatiei – Bilet de adeverire a prop animalelor,
eliberat de primaria unde se gaseste proprietarul.
Pentru animalele de la agentii economici – Adeverinta de proprietate semnata de
conducatorul organizatiei.
Pentru export – bilete de adeverire a prop si sanatatii semnate si de medicul vet oficial si
eliberate in limba ceruta de autoritatea veterinara a tarii importatoare.
Eliberarea pentru cabalinele si rumegatoarele de reprod – 1 bilet cu specificarea nr de
identificare intr-un tabel atasat.
Acte de certificare a starii de sanatate – certificatele sanitare veterinare de transport
pentru animale vii (CSVT). Se elibereaza pentru fiecare mijloc de transport sau pentru fiecare
turma sau animal de catre med vet oficial care supravegheaza imbarcarea sau plecarea,
verifica mijl. De transport.
 Se specifica de asemenea: locul de plecare, ruta, destinatia, restrictii sanitare veterinare,
daca animalele au fost examinate si sunt sanatoase, provin din localitati indemne de boli
infecto-contagioase, animalele au imunizate anterior, mijlocul de transport a fost verificat.
Transportul de animale vii sub restrictii sanitare veterinare se face cu avizul Autoritatii
sanitare vet jud/A.S.V. jud si Autoritatii Centrale Sanitare Veterinare, intre judete. Stampila,
semnatura, parafa – valabile pana la sosirea anim la destinatie sau cel mult 3 zile de la
eliberare.
Certificatele sanitare veterinare de transport pentru anim vii internationale – eliberate de
D.S.V.S.A
Alte acte care insotesc transporturile de anim: se mai elibereaza: planul de ruta – medic
veterinar oficial, copia buletinului de analiza pentru cai, CSV pentru bovine, ovine, caprine,
destinate Comunitatii Europene, scrisoarea de trasura eliberata de catre statia CFR de
imbarcare. Aceste acte sunt necesare mai ales in cazul transportului in afara granitelor.
Conditii sanitare vet la imbarcarea si debarcarea animalelor – locurile de imbarcare
trebuie sa aiba: locuri pentru stationare si examinarea animalelor, rampe fixe/mobile pentru
imbarcare,descarcare, surse de apa, depozite de furaje.
Locurile de imbarcare: in statii de cale ferate, aeroporturi, porturi, centre autorizate
sanitar vet, abatoare, unitati zootehnice.
Imbarcarea se face ziua, insa nu pe canicula/noaptea.
Medicul vet se anunta cu 24 ore inainte de efectuarea actiunii si are obligatia sa verifice:
actele de prop, starea de sanatate a animalelor, igiena mijloacelor de transport, necesarul de
apa, furaje, asternut si microclimatul, integritatea pardoselilor, personalul de insotire, modul
de contentionare a animalelor.
In registrul de imbarcare, med veterinar inscrie fiecare mijloc de transport incarcat.
Animalele moarte se necropsiaza, se expertizeaza carcasele si se va stabili destinatia lor.
Importul sau tranzitul de animale se va face cu aprobarea D.S.V.S.A

Transportul animalelor cu autovehicule

Prezinta avantaje – nr redus de manipulari, rapid, nu furaje, apa, se allege momentul
optim de transport, reduc stresul de transport.
Pentru acest tip de transport – sasiu amplasat jos pentru stabilitate, pardoseala
nealunecoasa, pereti solizi, acoperis la 1,8m sau prelate la 0,6, belciuge pe peretii laterali
pentru contentie, ventilatie, sistem de iluminat, platforme intermediare fixe/mobile, usa-rampa
sau usa cu 2 canate
Pentru caii de valoare se folosesc autovane – cu pereti termoizolanti, pardoseala 50-60
cm, h=2m, sisteme de ventilatie, iluminare, de colectare a purinului.
Imbarcarea in exploatatii: rampe fixe, la limita imprejmuirii
Pasarile se livreaza in custi, mobile, din plastic, fixate la un cadru metalic al vehicului
sau in lazi.
Transporturile tehnologice se fac in vehicule climatizate, termoizolate sau remorci
tehnologice.
Bovine si cai de macelarie – cu masina tip sa.
Strutii – vehicule specializate sau autovane.
Viteza de deplasare 40 km/h, VALABILA PENTRU TOATE SPECIILE DE
ANIMALE!,
Pornirile, opririle, virajele bruste – se evita!
Dupa fiecare transport se fac decontaminari sub stricta supraveghere sanitara veterinara,
in locuri special amenajate – vor fi inscrise intr-un registru si trecute in foaia de parcurs a
autovehiculului. In calatoriile lungi se fac opriri.

Transportul animalelor pe calea ferata

La imbarcare, statia de cale ferata emite “scrisoarea de trasura”
Se pot folosi vagoane de marfa acoperita de tip G sau etajate tip E pt porci, oi, capre.
 Pasari in custi, in vagoane de mesagerie, sau coletarie.
Cainii de serviciu cu carnet de sanatate si botnita pe culoarele frontale ale vagoanelor de
pers.
Rampele de incarcare mobile sau fixe trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Anim
sunt aduse la locul de imbarcare cu cel putin 2 ore inainte. Acelasi sex si specie = se imbarca
in vagon.
Bovinele se leaga de inele in peretii laterali.
Cabalinele se despotcovesc si se aseaza paralel cu axul lung al vagonului, legate de inele
in peretii frontali. Animalele retive se separa!
Oile, caprele, porcii – in boxe colective 20 exemplare.
Animalele mici si pasarile – in custi
Numarul de animale intr-un vagon: specie, greutate corporala, anotimp, suprafata
Furajare 2ori/zi – vara + 1 data/zi – iarna
Adapare – de catre insotitori, in statii cu instalatii coresp, stabilite la inceputul calatoriei
Vacile se mulg dupa prog din explotatiile de origine.
Nr ingrijitorilor – 1/vagon cu animale mari + 1/1-3 vagoane cu anim mijl si mici
Insotitori – obligatii: preluarea animalelor sub semnatura, participa la imbarcare,
supravegheaza animalele, efectueaza hranirea, adaparea animalelor, anunta seful de tren
asupra modif starii de sanatate a animalelor, sa nu consume alcool, sa nu faca foc, sa prezinta
la necropsie anim moarte sau carnea pentru expertise, depozitarea gunoiului intr-un colt al
vagonului, verificarea ventilatiei in vagon.
Sefii de tren: sa asigure timpul de adapare, sa solicite medicul veterinar, sa verifice
ingrijitorii
Sefii de statii – sa anunte medicii veterinar oficiali din zona in caz de necesitate
Cadravele anim mari se indeparteaza din vagoane, cele ale animalelor mici se lasa in
vagoane pana la destinatie. Animalele taiate de necesitate se predau cu PV la prima statie
(proces verbal) Descarcarea la destinatie in maxim 2 h. Se scot toate elementele din vagon, se
sigileaza, se eticheteaza cu inscriptia “de dezinfectat!” si se trimit ulterior.

Transportul animalelor pe calea aerului

Se fol pentru transportul pe distante lungi
Se fol pentru anim valoroase pt reprod, caii de sport, puii de o zi, animalele de
companie, salbatice
Se fol avioane de tip mixt sau cargo
In cele de tip mixt se transporta anim in custi individuale/collective
In cele de tip cargo – taierea de necesitate dupa aprobarea comandantului, inactivarea
cadavrelor pe aeroportul de destinatie sub supraveghere sanitara veterinara, dejectiile se
colecteaza in containere si se inactiveaza la destinatie.
Animalele se pot transporta in boxe collective, containere collective, containere
collective impartite in boxe individuale
Transport mai mare de 6 h se furajeaza! Nu se incarca animalele care ar putea fata in
avion pe timpul transportului (INTERZIS!) Daca se tranchilizeaza animalele, trebuie
mentionat pe o nota medicamentul doza si timpul de act.
Cabaline
Ovinele – boxe individuale pe un nivel sau doua de tarcuri 10 exemplare, asternut de 10
cm grosime Animalele cu coarne se transporta in containere individuale
Porcii – cu nave speciale impartite in boxe colective
Pasarii – in custi
Iepurii – in custi

Transportul animalelor pe apa

Se fol vapoare special construite sau amenajate unde se pot caza in cala/pe punte
Boxele collective sau individuale se amplaseaza pe punte.
 Braila, Constanta – baze de export din Romania
Imbarcarea se face pe dane speciale cu rampe mobile, sub supravegherea med vet oficial
in baza unui plan de imbarcare elaborate de el + repr capitaniei + comandantul navei
Fan – zilnic
Cant de apa – 40-50l /animal mare + 5-10l/anim mic si porc
Furajare 2ori/zi
Adapare 2,3 ori/zi
La sosirea in tara, animalele sunt dirijate pentru carantina

Circulatia animalelor pe jos

Pentru pasunat, targuri, centre de colectare, statii de imbarcare,. Se stabilesc locurile de
odihna, hranire, adapare si innoptare
CIrculatia pe jos atunci prognoza meteo pe 3-7 zile este favorabila.
Adapare 2 ori/zi
Deplasarea se face la pas, pe drumuri laturalnice, neaccidentale.
Zilnic se vor parcurge 12km/bovine ingrasat + 18 km/bovine reprod + 25 km/ ovine,
caprine + 0,5-1km – porci

Consecintele transportului animalelor – stresul fiziologic si psihologic + pierderea in

greutate vie (CALOU)
Alte consecinte – modificarea caracterelor organoleptice ale carnii, accidente,
traumatisme, contuzii, luxatii, fracturi, avorturi, febra de transport, boli digestive si
respiratorii, tetanie de transport, soc caloric, boli a frigore.

Bunastarea si protectia animalelor – c#4

Conceptul de bunastarea animalelor

Etimologia conceptului de bunastarea animalelor: cuv engl “welfare” – utilizat pt

indivizi si “well-being” – pentru populatii
Welfare are o conotatie subiectiva, morala (reflecta perspective umana asupra
necesitatilor si preferintelor animalelor). Se foloseste exclusiv in actele normative emise la
nivelul UE.
Well-being are o conotatie obiectiva, teoretica (reflecta aparenta, modul de comportare a
animalelor)
In tarile de lb franceza, pentru a descrie necesitatea asigurarii bunastarii animalelor se
foloseste sintagma “protectia animalelor”.
La noi in tara formularea de bunastarea animalelor a fost primita cu reserve, fiind
considerate inadecvata si fortata (constructiile bunastare precara si bunastare optima ar parea
contradictie in termeni, respectiv tautologie). S-a propus chiar inlocuirea lui folosind
constructia “armonie eco-eto-fiziologica”
In societatea contemporana sensul si intelesul conceptului de bunastarea animalelor este
perceput in mod subiectiv si diferit, in functie de interese, de practicile si domeniile de
activitate a oamenilor.
Reglementarile elvetiene privind bunastarea animalelor cuprind urmatoarea formulare:
animalele trebuie tinute in asa fel incat sa nu le fie afectate functiile biologice sau
comportamentul lor si sa nu fie solicitate eforturi adaptative din partea acestora. Nutritia,
ingrijirea si adapostirea trebuie considerate corespunzatoare in masura in care ele asigura
cerintele animalelor la nivelul cunostintelor de fiziologie, comportament si igiena.
Definitie implicita = stare buna, de a te simti bine in mediul tau de viata.
 Definitia explicita = sunt acelea care au la baza anumite teorii stiintifice si exclude
problemele morale. O astfel de definitie este aceea a lui Broom: starea individuala a
animalului in raport cu incercarile acestuia de acomodare la medul in care traieste.
Definitiile operationale sunt acelea care se bazeaza pe rezultatele unor procedure
experimentale specifice.
Pt definirea conceptului de bunastarea animalelor = teorii: antropocentrica, patocentrica,
zoocentrica, ecocentrica, fiziocentrica etc

Teoria antropocentrica
Pleaca de la premiza ca omul este centrul si scopul universului. Promotorii acestei teorii
sustin ca numai oamenii au statut moral, nu si animalele.
Conform teoriei antropometrice omul nu are responsabilitati morale directe fata de
animale, dar are responsabilitati morale indirecte fata de acestea prin intermediul
proprietarului lor.
Partizanii acestei teorii accepta ca: oamenii care trateaza rau animalele isi trateaza in
acelasi mod si semenii, cruzimea fata de animale ca si alte asemenea practice provoaca
suferinta oamenilor care asista, legile pentru protectia animalelor trebuie sa interzica cruzimea
fata de acestea. Conform acestei teorii, bunastarea animalelor este deplina (buna) atata timp
cat acestea nu sufera de nicio boala si nu prezinta tulburari de reproductie si dezvoltare.

Teoria patocentrica
A fost emisa plecand de la recunoasterea existentei suferintei ca stare subiectiva la
animale si de la realitatea ca animalele sunt fiinte, capabile de simtaminte si care se aseamana
cu oamenii in ceea ce priveste abilitatea de a simti durerea, astfel ca din compasiune pentru
acestea nu trebuie sa le provocam suferinta.
Teoria zoocentrica – A fost emisa plecand de la recunoasterea fatul ca, similar
oamenilor , animalele au anumite caracteristici numite telos! Telosul poate fi modificat prin
inginerie genetica dar sa nu provoace suferinta indivizilor. Prevenirea durerii si suferintei si
asigurarea placerii si fericirii, prin satisfacera telosului animalelor sunt elementele cele mai
importante a teoriei zoocentrice. Conform teoriei zoocentrice, rezida nu numai din prevenirea
durerii si suferinte ci si din promovarea placerii animalelor = bunastarea
Teoria biocentrica – se bazeaza pe conceptual de valoarea primara, pe integritatea
animalelor sub raport fizic, functional, genetic si relevanta morala a telosului.
Notiunea de integritatea a anim = unitatea fenotipica, fiziologica, genetica si capacitatea
lor de a-si mentine homeostazia.
Teoria ecocentrica – largeste perspective de la nivel individual la nivel de specie si de
ecosistem. Promotorii teoriei ecocentrice sustin ca au valoare intrinseca numai omul si
speciile de animale asupra carora nu a intervenit omul, respective animalele salbatice. Se
considera ca taierea animalelor nu este imorala, atata timp cat nu afecteaza ecosistemul.
Teoria psihococentrica – sustine ca bunastarea animalelor este strict legata de psihicul
animalelor de la starile subiective (simtamintele) acestora. Dawkins M sustine ca esenta
bunastarii animalelor este absenta suferintei. Acesta admite ca animalele pot avea o sanatate
fizica perfecta, dar ca sanatatea psihica poate fi afectata. Nu orice starea psihica neplacuta
implica o problema de bunastare. Starile psihice neplacute constituie probleme de bunastarea
a animalelor numai atunci cand nu sunt compensate prin simtiri positive coresp, sau cand apar
frecvent sau dureaza prea mult.
Teoria fiziocentrica – se bazeaza pe faptul ca mentinerea starii de sanatatea asigura in
mod automat si sanatatea psihica. Tot ei sustin ca exista exceptii, in care anim sufera
psihopatii asociate cu bunastarea precara, fata a prezenta manifestari clinice evidente, situatie
care face ca animalul sa nu fie tratat si in consecinta bunastarea precara sa persiste.
 BUNASTAREA ANIMALELOR REPR. STAREA FIZIOLOGICA SI
PSIHOLOGICA A ACESTORA IN RAPORT CU INCERCARILE DE ACOMODARE
LA MEDIUL IN CARE TRAIESC, BROOM, 1996
Factorii care infl bunastarea anim – conditiile de hranire, adapare, de mediu si in acest
context, factorii de microclimat.
Bunastarea depina si medie – asigura o stabilitate mentala, homeostazie corporala,
sanatatea animalelor.
Bunastarea precara si foarte precara – asigura pierderea stabilitatii mentale,
homeostaziei corporale + scaderea indicatorilor zootehnici, de productie
Acomodarea este prima faza de adaptare, rezistenta activa a organismului, asigura
suprav. individului.
Acomodarea presupune – reactii fiziologice, modificari somatice – sunt reversibile,
dispar dupa revenirea organismului la conditiile de existenta anterioare.
Acomodarea – de la esec la success si se realizeaza prin intermediul SNC.
SNC-ul colecteaza, analizeaza, interpreteaza, elaboreaza raspunsul organismului la
stimuli receptionati din mediul intern si extern. Snc-ul prespune neuro-endocrine si
comportamentale care duc la raspunsul organismului.
Acomodarea este adaptarea neereditara.
Reusita acomodarii – controlul permanent si sustinut al situatiei cu mentinerea
homeostaziei si controlul functiilor vitale
Nereusita acomodarii – pierderea controlului asupra situatiei + moarte
Raspunsul si metodele de acomodare a animalelor difera in functie de: specie, sex, stare
fiziologica, varsta, rasa, individ etc
Aclimatizarea – treapta a doua a procesului de adaptare. Consta in suprav si reprod
animalelor in conditiile noi de mediu. Se realizeaza mecanisme complexe neurohormonale.
Aclimatizarea = proces de adaptare dirijat de om in folosul sau la conditii de mediu
asemanatoare sau diferite fata de cele in care s-au format ca rase.
Aclimatizarea – I. Etapa reusita a adaptarii + II. Adaptare reusita sau nereusita ce duce la
degenerare economica si biologica.
Adaptarea – proces de transformare statistica prin selectie naturala.
Integrarea in mediu = gradul maxim de adaptare = success adaptativ + controlul asupra
stabilitatii mentale si corporale.

BUNASTAREA SI DUREREA
Durerea – simptom – subiectiv/primitiv/frecvent/alarmant. Cauza de stres – complexa,
comuna, neplacuta.
Asociatia Internationala pentru Studiul Durerii – durerea ca o senzatie si o experienta
emotionala neplacuta asociata cu vatamarea tisulara normala.
Durerea este rezultatul – factorilor mecanici, termici, chimici, biologici, consecinta
injuriilor, consecinta interventiilor chirurgicale: taierea motului la curci, castrarea chirurgicale
si nechirurgicale, ecornarea, taierea cozii (caini,vitei,purcei), taierea dintilor, taierea ciocului
si crestei, taierea faldurilor cutanate din zona cozii, preducirea, crotalierea, dangalizarea.
Consecinta patologiei metabolice: broileri de gaina – deformarea oaselor, ascita +
broileri de curca – deformarea oaselor.
Deformari osoase – fara schiopaturi, cu stare decubit prelungita, refuzul deplasarii
Consecinta patologiei infectioase: ciugulirea cloacei in bursita infectioasa aviara si
diverse alte semen clinice consecutiv perturbarilor somatice sau viscerale.
Clasificarea durerii: - acuta (injurii, reactii comportamentale evidente)
- cronica (dureaza luni sau ani). Poate aparea spontan si se exprima
prin tulburari vegetative – cresterea ritmului cardiac, cresterea ritmului respirator, tulburari
neuroendocrine.
- imediata, intarziata (reactii parasimpatice)
 - somatica, viscerala (provine de la diferite organe din cavitatea
toracica si abdominala)
Durerea se poate asocia cu stresul, frica, voma etc
Suferinta anim cauzata de durere, disconfort, frica, frustrare, privare, conflict,
singuratate, tristete, plictiseala. Durerea se manif diferit in functie de specie si de a locul pe
care acestea il ocupa pe scara evolutiei si in lantul trofic.
Astfel, caii, porcii, cainii – durere intense.
Rumegatoarele – durere medie – miei, iezi, vitei
Pasarile (mai ales gainile) – durere redusa.
In cadrul unei populatii, exprimarea durerii difera cu nr diferit de receptori, actiunea
subst endogene analgezice cu endorfine/encefaline, actiunea substantelor analgezice externe:
Ex: morfina
Bunastarea si disconfortul – disconfortul – stare neplacuta, de nesiguranta, de
insatisfactie produsa de stresori interni si externi.
Nu este compatibil cu bunastarea deplina a animalelor.
Stresul = provocari pentru individ care rup homeostazie.
Reactiile de stres – mecanisme defensive nespecifice declansate de factori de mediu
excesiv. Presupun, aparare, adaptare, compensare. Consecinte mentinerea homeostaziei,
pierderea homeostaziei (distresurilor) – depasesc capacitatea de adaptare a organismului.
Conceptul de coping = ansamblul de mecanisme si conduite pe care animalul le
interpune intre el si amenintare pentru a stopa, a tine sub control, a tolera, a diminua impactul
asupra confortului lui fizic/psihic.
Factorii de stres se clasifica in
a) ecologici – neanimati – temp mari/mici decat cele optime, curentii de aer, umiditatea
relative, iluminare, zgomotele, vibratiile, gazelle toxice, odorante, furajarea/adaparea
nerationala, ingrijirea corporala neadecvata
- animate – microorganisme.

b) etologici – emotii, anxietate, suprasolicitari.

c) tehnologici – ratii neechilibrate, schimbari bruste in alimentatie, densitati mari de
cazare, actiuni imunoprofilactice dese, ingrijire necorespunzatoare
Reglarea si controlul stabilitatii mentale si corporale se realizeaza prin feed back
negative si feed forward.
Feed back-ul negativ = reactiile organismului care apar ca urmare a deplasarii unor
constante corporale in afara limitelor tolerabile.
Feed forward se refera la sesizarea anticipate a deplasarii constantelor corporale in afara
limitelor tolerabile (ex. Consumul marit de furaje de cate bovine la tainul de seara pentru a-si
asigura necesarul energetic pet imp de noapte, cand furajarea este deficitara)
Stresul este mereu nociv si repr un esec adaptativ. Atunci cand actiunea mediului extern
este de lunga durata dar favorabila = stimul!
Stresul este caracterizat de mecanismele individuale de raspuns si de consecintele sale
asupra organismului.
Pentru cresterea nivelului de adaptabilitate animalele trebuie manipulate de la varste
mici sau supuse la antrenamente specifice. Animalele nestresate au o atitudine senina, capul
purtat drept si urechile in ascultare, iar cele stresate sunt agitate si se exprima vocal.
Simptomele de stres fiziologic nu sunt asociate in toate cazurile cu bunastarea precara
sau f precara, asa cum este cazul unor scheme de comportament sexual.

Bunastarea si necesitatile
Sistemele functionale ale animalelor – controleaza – temp corporala, metabolism, stare
nutritionala, interactiuni sociale, interactiuni cu mediul.
Actiivitati fiziologice, comportamentale – in cadrul unui sistem functional sunt
controlate de mecanisme motivationale.
 Necesitatile – cerinte determinate de: caracterisiticile biologice ale animalelor si de
sistemele functionale pentru obtinerea unei resurse particulare
- de raspuns la un stimul particular din mediu
- de raspuns la un stimul din organism

Necesitatile nesatisfacute duc la disconfort, stres, amenintarea vietii. Pot fi inlaturate

prin obt resursei particulare (nutritive, energetice) + obt. Stimulului informational din mediu.
Necesitatile – pot fi de scurta de durata, de lunga durata, medii care nu necesita nici
urgentarea dar nici prelungirea excesiva a adaptarii.
Necesitatile care pot ramane nesatisfacute pe termen scurt. Nu genereaza reactii
prompte. Sunt insotite de pierderea controlului asupra mediului de viata. Apar implicatii
importante pe termen lung. Ex: Pansajul, tunderea, imbaierea.
Necesitatile care pot ramane nesatisfacute la nivel optim. De multe ori, acestea pot
ramane nesatisfacute intreaga viata economica a unui animal. Ex: porc hranit cu ratie
carentata – factori stresanti
Necesitati cu caracter obligatoriu – 1) suptul colostrului, 2)explorarea mediului:
scormonitul asternutului, ramatul, baia de nisip.; 3) Relatii sociale: mama-progeni, indivizi
din boxa, cusca; 4) Comportamentul puternic motivate. O categ speciala de necesitati sunt
cele legate de caracteristicile fazelor critice de crestere precum: hipotermia neonatala, criza
imunitara, criza de intarcare.
Necesitati satisfacute – simtiri positive – bunastare deplina
Necesitati nesatisfacute – simtiri negative – bunastare precara, bunastare f precara.
Bunastarea deplina a animalelor. Ex vitei pentru carne: Ingerarea de colostru prin supt,
odihna si somnul cu intinderea capului pe membrele anterioare sau cu membrele complet
intinse, explorarea, miscarea ca gimnastica functionala, asigurarea fibrei in ratie din primele
saptamani de viata, auto-curatirea corporala, asigurarea fierului.
Daca vitelul NU beneficiaza de alaptarea anturala/artificiala la biberon rezulta
comportamente non-adaptative.
Asigurarea asternutului evita stereotipurile si satisface necesitatile de explorare.
Dorinta – stare caracteristica celui care ravneste, aspira la ceva, pofta de a manca sau a
bea.
Dorinta nu afecteaza calitatea vietii, nu modifica bunastarea animalelor.

Bunastare si protectia mediului c5

Comportamentul – ansamblul manifestarilor obiective ale animalelor prin care isi

exteriorizeaza viata psihica sau modul de a actiona in anumite situatii.
Unul dintre drepturile fundamentale ale animalelor este libertatea de exprimare a
comportamentului normal.
Comportament – natural (manifestat de animal in habitatul natural) si normal. Este
filogenetic, innascut. Genereaza feed-back functional prin intermediul SNC
Amenajarile suplimentare si constructii adecvate – pentru satisfacerea nevoilor de baza
ale animalelor.
Anormal comportament – nu asigura integrarea in mediu a animalelor. Acest
comportament necorespunzator, nonadaptativ, neadecvat, disfunctional, modificat. Se
manifesta prin diferite actiuni: repetitive, invariabile, stereotipe (ex: muscarea barelor la poric,
ieslelor la cai, automutilarea cu ciugulitul penelor, lanofagia la oi, acte injurioase ale unor
animale asupra partenerilor de grup – canibalism, codofagie, hiperactivitate, inactivitate,
apatie, isteria in masa. Se poate exprima prin manifestari nedorite si neacceptate de catre om.
EX: coprofagia, latratul fara motiv, distrugerea obiectelor din mediu.
 Comportamentul nonadaptativ atat pentru individ cat si pentru ceilalti. Este consecinta
mai multor factori: un mediu nociv de viata, mediul sarac in stimul (in sistemul intensiv de
crestere), indicator al suferintei acestuia, indicator al bunastarii precare si foarte precare.
Comporamentul nonadaptativ genereaza aerofagia, scrasniri din dinti, colici, mers stereotip,
lovituri cu copita, canibalism, codofagia, toaletare excesiva la pisici, autoranirea, ignorarea,
atacarea puilor la maimute, etc
Comportamentul de substitutie de inlocuire – o strategie de supravietuire intr-un mediu
ostil. Ex: suptul nonnutritive, canibalism, ticuri

Comportamentul nonadaptativ la cabaline

1) Aerofagia – inghitirea de aer: cauza aparitiei – imitarea, munca stresanta, munca
monotona. Genereaza balonare, colici, expulzare aer, zgomot caracteristic.
2) Xilofagia – muscarea ieslelor, roaderea supraferea lemnoase. Cauza: tineret cabalin
hranit cu furaje fibroase si concentrate sub 1kg/100kg greutate corporala.
3) Coprofagia – ingerare de fecale
Carente nutritionale – la manzi, comportament complet normal, care apare in cazul
lipsei de vitamine din grupul B = alotriofagie.
4) Loviturile de sapare cu membrele – anterioare (instinct pt descoperirea ierbii) –
evadare din locul in care este cazat. Cauze: lipsa fibroaselor din alimentatie duce la tocirea
premature a cornului copitei
5) Pica – consecinta excitarii cerebrale cu prinderea cu dintii a diverselor obiecte.
6) Ticul ursului – leganarea capului si corpului ca o pendula, consecinta stabulatiei
prelungite
7) Retivitatea (nesupunerea) – refuz temporar de a executa comenzi fara a fi invatate in
dresaj. Activa – refuzul cu agresivitate de a executa comenzile + pasiva = refuzul fara
agresivitate de a executa comenzile
8) Agresivitate (dominanta)
9) Rotirea in cerc – consecinta claustrofobiei, stereotipiei
10)Imobilitatea – refuzul de a iesi din adapost

Comportamentul nonadaptativ la bovine (boa)

1) Ticul suptului – lichomanie – vitei, reorientare a suptului
2) Limba serpentina (taurine de carne) – se asociaza cu ulcerul de abomas,
consta in proiectarea si rotirea limbii in exterior. Cauze: deficiente nutritionale
3) Agresivitate – impingerea agresiva
Comportamentul nonadaptativ la ovine
1) malofagia (lanofagia) – cauze: administrarea furajelor tocate prea
marunt
2) homosexualitatea la berbeci
Comportamentul nonadaptativ la porci
1) porcul salbatic – explorarea mediului – sa se apere de dusmani, sa se hraneasca,
sa se adape cu miros, ramat, masticatie
2) porcul domestic – cautarea hranei = eliminat + masticatie redusa (administrat
furaj combinat)
3) hranirea dureaza 2 ore/zi – plictiseala + muscarea barelor
Comportamentul nonadaptativ – frecvent scroafe cazate in boxe individuale
4) canibalismul – tineret porcin generat de: conditii de igiena necorespunzatoare,
carente nutritionale, privarea partiala de apa, dermatite parazitare, pardoseli discontinue,
dure, lipsa asternutului.
Comportamentul nonadaptativ la galinacee – canibalism cu cauze: supraaglomerare,
microclimat necorespunzator, insuficienta front furajare, adapare, lipsa cuibarelor, pasari
deplumate sau cu leziuni cutanate in efectiv Se manifesta prin ghemuire, supunere la pasari
dominate, cu greutate corporala mica
 - Ciugulirea penelor – cauze: conditiile de
igiena necorespunzatoare; carente nutritionale, privare partiala de apa, dermatite etc
- Isteria – gaini pentru oua, hiperactivitatea
neurocomportamentala de tip halucinator: agresiv si anxios, cotcodacit, nivel mare de frica,
alearga dezordonat prin boxa, ingramadire prin asfixiere, scade procentul de ouat, pene
alterate, intarzieri ale maturitatii sexuale.

1) Metode farmacologice – antagonisti pentru opiozi si dopamine

2) Metode fizice – nu combat cauza – genereaza stres, continua sa se manifeste, dar cu
o intensitate redusa (legarea pentru stereotipiile locomotorii, montarea de gratare
metalice deasupra usii boxelor individuale, amplasarea de cuie in marginea
superioara a ieslelor, gatare, zgarzi electrice – garduri curent electric joasa tensiune,
administrare de ratii echilibrate in fibre)
3) Metode chirurgicale – excizia unor portiuni ale musculaturii buccinatorii

Bunastarea animalelor si spatiul de miscare

Confortul sub raportul miscarii asigurat de: spatial minim disponibil care asigura lejer
pozitia patrupeda si decubitala si de spatiul aditional social. Aceste doua aspecte induc
sindromul de aglomerare
Cazare in boxe individuale si in boxe colective – comportamente specifice (gruparea
indivizilor dupa gradul ierarhic) si nespecifice (plimbare, joaca, fluturatul aripilor, pozitii
intamplatoare)
Frustrarea – stare emotionala in care animalul, pe fondul unei capacitate optime de
acomodare la mediu, este imposibil sa aiba un comportament puternic motivate. Poate duce la
anomalii fiziologice – bunastare precare, bunastare f precara Apare in sistemul intensiv
industrial. Cauze: limitarea intrarii in cuibar a gainilor ouatoare, accesul limitat la frontul de
furajare a indivizilor pe trepte inferioare ale ierarhiei de grup, densitatea marita, foamea,
setae, dorinta de construire a cuibului.
Stimuli – factori care declanseaza procese fiziologice in organismul animal. Stimulii sunt
specifici – conditionati de genom – importanti pentru supravietuirea si bunastarea animalelor
In timpul vietii animalul a) absenta stimularii – stres cu tulburari fiziologice si
comportamentale – bunastarea precara si f precara
Pentru vitei – stimul specific – mamelonul
Intarcarea precoce – viciul suptului (lichomanie) + suplinesc mamelonul (urechile, scrotul,
ombilicul) congenerilor
b) substimularea – generate de privarea senzoriala
Etopatii: codofagia, alte tulb. De comportament.
Remediu – cazarea in boxe colective + folosirea asternutului de paie
c) suprastimularea – exces de informatii – antigenice, fonice,
fotonice, calorice care genereaza dificulati in controlul stabilitatii mentale/stabilitatii
corporale
Activitati zootehnice sau activitati sanitare-veterinare – castrari, vaccinari, serumizari
produc stres – bunastarea precare si f precara
Adaposturi, dotari si tehnologii – sa stimuleze optim animalele – obtinerea alimentelor
sigur pentru consumator
FRICA – stare emotionala a organismului ca reactie la sesizarea unui pericol real sau
potential.
Frica este generate de: manopere dureroase – castrare/taierea coltilor/ecornarea +
contactul redus dintre om si animale
Frica este un symptom mai complex decat durerea. Este catalogata ca emotie, nu ca
senzatie. Este indicator de bunastare precara si f precara.
Frica este indusa de stimuli care apar brusc, stimuli cu intensitate mare, stimuli noi.
 Stimulii care produc frica – pericole – atac de pradator, riscul producerii unei injurii de
catre om, riscul producerii unei injurii de catre un rival, riscul de injurii produse de catre un
factor de mediu. + situatii sociale negative
Este declansata de o serie de fenomene:
1) neofobia – frica de spatii deschise
2) expunerea la stimuli neobisnuiti
3) contactul auditiv, visual sau tactil cu omul
Animalele recent domesticite, neobisnuite cu omul, cu experiente neplacute fata de om –
frica cu nivel ridicat.
Frica cu nivel redus – animale domesticite de mai mult timp, obisnuite cu omul, animale
care au avut experiente placute cu omul, schimbarea culorii echipamentului ingrijitorului,
schimbarea ingrijitorului.
4) aparitia sau deplasarea neasteptata a unui obiect
5) observarea de catre animale a unor corpuri care se apropie rapid
6) ruperea relatiilor de grup
7) expunerea la pradatori/stimuli asociati
8) manipularea animalelor – manopere zootehnice si manopere sanitare-veterinare.
9) Transportul animalelor – incarcare/descarcare/in timpul calatoriei
10) Evaluarea fricii presupune – metode directe si indirecte diferite cu specia si cu
sistemul de crestere si exploatare
Efectele fricii – imobilitate tonica + agresivitate + effort de evadare – modificari
comportamentale. Efecte fricii – cresterea ritmului cardiac, ritmului resp, hipertrofie
suprarenaliena. Consecinte – modificari ale calitatii carnii si altor produse animaliere.
Indicatorii fricii – indepartarea lenta a animalelor, fuga, imobilitatea, inghetarea.
Notiuni de etologie legate de frica:
1) distanta de fuga – sociala si reactiva = distanta mininma la care omul sau alt animal
din aceeasi specie sau alta specie se poate apropia de un animal fara ca acesta sa incerce sa
fuga
2) zona de fuga- supraf circ centrata pe animal cu raza egala distantei de fuga.
3) distanta de atac – distanta dincolo de care apropierea omului determina
comportamentul agonistic al animalului
Cunoasterea zonelor de atac, de fuga, campului visual conduce la dirijarea lor,
manipularea animalelor pe timpul transportului pe jos

Bunastarea animalelor si anxietatea

Anxietatea – starea emotionala tensionata, o stare de neliniste, de asteptate incordata –
animalul are iluzia existentei unui pericol fara declansarea mecanisemlor defensive
Plictiseala – starea psihica apasatoare provocate de: singuratate, lipsa de ocupatie,
monotonie.
Disconfortul
Placerea – starea afectiva fundamentals determinate de satisfacerea unor cerinte vitale:
sentiment, senzatie de multumire, bucurie la satisfacerea gustului sau dorintei

Bunastarea animalelor si nutritia – este implicate din stadiul de dezvl. a ovocitului in

ovar + primele saptamani ale dezvoltarii embrionare.
Nutrienti – stimuli – altereaza expresia genelor, afecteaza oocituluii/embrionului,
programarea dezvl ulterioara a fatului
Deficientele nutritionale – integritatea tesuturilor, integritatea creierului, sanatatea,
performantele progenilor, suprav acestora
Progenii – au capacitate de acomodare la mediu redusa, raspunsuri emotionale alterate,
anxietate, deficiente de memorie, deficiente de invatare
 Nutritia juvenila – animale pentru carne – furajare ad libitum (la discretie). Sporuri mari
de crestere pot afecta organismul – ascita si tulburari scheletice. Pentru animalele de reprod –
nutritia traditionala.
Nutrita animalelor adulte – ad libitum si restrictionat.
Furajarea restrictionata – se aplica la animalele de reproductie pentru evitarea obezitatii,
evitarea necorelarii maturitatii sexuale cu cea somatica, evitarea accelerarii ritmului de
crestere, evitarea alterarii indicatorilor de reproductie si productie, evitarea problemelor de
bunastare pe termen lung.
- genereaza senzatia de foame/frustare/comportamente
stereotype, agresiune, agitatie generala, competitie intraseptica.
Restrictionare furajarii – dirijata de om/ nedirijata de om – fenomene legate de
exteriorul adapostului – fluctuatii naturale seozniere in aprovizionarea cu furaje si deficiente
de nutrienti.

Bunastarea si foamea – foamea = starea functionala periodica a organismului care se

manifesta prin senzatia nevoii de a manca.
Foamea se evalueaza prin: masuratori directe – teste de motivatie, rata consumului,
consum compensator de furaje, eficienta restrictie calitative
Masuratori indirecte – determinari fiziologice, scheme
comportamentale de cautare a hranei.
Foamea este perceputa ca optimizator al furajelor si maximizator al furajelor.

Bunastarea animalelor, injuriile si bolile

Injuriile, bolile = indicatori cu impact asupra bunastarii animalelor

Influenta lor asupra sentimentelor si capacitatea animalelor de a duce o viata mai buna.
Genereaza durere, afecteaza performante zootehnice, capacitatea de optimizare a bunastarii in
concordanta cu dorintele
La taurine – mastita, pneumonia, diareea induc durere, oboseala ce afecteaza bunastarea
Injuriile, bolile (cu ev acuta, cronica) – influenteaza bunastarea pe per. lungi, scurte
Controlul injuriilor, bolilor – presupune indepartarea cauzelor.
Animale de ferma – programe de monitorizare pentru evaluarea sanatatii animalelor in
puncte critice de control

Evaluarea bunastarii animalelor

Se realizeaza: in exploatatii, in exploatatii, continuata la nivel de laborator, doar in
laborator
a) in exploatatii – rapida, ieftina, se face din ratiuni economice
b) Se face din ratiuni stiintifice. Este fidela, costisitoare, de durata.
Presupune: evaluare in teren, specialisti, analize
c) Se face pe baza analizei documentatiei de management al efectivelor de
animale, probelor recoltate din mediu si de la animale. Este mai putin fidela, este
mai ieftina decat anterioara.
Importanta evaluarii bunastarii animalelor: asigura identificare deficientelor, remedierea
deficientelor, exprimarea potentialului genetic productiv, perfectionarea tehnologiilor
In UE, evaluarea bunastarii animalelor se bazeaza pe sistemul ISO 9000 si este impusa
in Programul Integrat de Control al Calitatii. – STANDARDIZAREA SISTEMULUI DE
EVALUARE – Atestarea fermelor ce respecta directivele de bunastare – vor beneficia de
subventii.
Indicatori de bunastare a animalelor – la nivel de individ, la nivel de grup, parametrii pe
termen scurt (ritm cardiac, nivelul de adrenalina si corticosterolul in sange, persistenta indica
agresiuni continue, manifestarea durerii, placerii, frustrarii), parametri pe termen lung
(corticosterolul si catecolaminelor din urina, fecale, saliva etc)
Parametri patologici : morbiditate, mortalitate, leziuni ale pielii
Parametri etologici – comportamentali – comportament non-adaptativ
Indicatori hematologici – raportul heterofile/limfocite
Indicatori biochimici (glicemie, hormoni si enzime)
Indicatori tehnologici – managementul zootehnic si sanitar-veterinar, conditiile de
adapostire, performantele productive, indicatorii de reproductie, starea de anxietate
Indicatori – animal-based, operationali care pot fi corelati si cu ce se intampla in jurul
animalelor, dar pot si corectati ulterior, imediat
Exista o relatie reciproca intre sanatate si bunastare – sanatate buna, fara boli, injurii, nu
exista etopatii – sanatate si bunastare corespunzatoare
- sanatate precara – situatie inversa
Definitia dupa OMS, a sanatatii = stare de bine la nivel fiziologic, psihologic, social,
fara a exclude disfunctiile minore.

Evaluarea sanatatii
Sanatate fizica – analize chimice si hematologice
Sanatate psihice – stari de multumire, libertatea de stari psihice negative> durere, teama,
frustrare

Cauzele dificultatii in evaluarea bunastarii animalelor

– nivel diferit de bunastare a animalelor din aceeasi specie si categorie de
varsta/exploatare in conditii de mediu similare
- imposibilitatea masurarii directe a nivelului de bunastare
- lipsa unei scale comune de comparare a indicatorilor indirecti de masurare a bunastarii
- conflicte de interese in stabilirea metodelor de evaluare si a nivelului de bunastare a
animalelor intre consumatori si productori
Criterii si principii de evaluare a bunastarii:
1) deplina – comportament caracteristic speciei, varstei, sexului, starii fiziologice
2) precara
3) foarte precara
Toate sunt infl de comportamentul non-adaptativ, leziuni produse prin automutilare,
inghesuire, cadere, manifestarea durerii, apatie, starii evaluat prin indicatori hematologici si
biochimici, modificarea sist. cardiac si respirator
Evaluarea bunastarii se realizeaza in ruma observarii animalelor in>
- Conditiile in care traiesc
- timpul furajarii
- timpul adaparii
- in timpul somnului
- in timpul ridicarii din decubit si a adoptari decubitului
- defecarii si urinarii
- manifestarii comportamentului de confort
- starea pielii si a penajului
Tulburarile de comportament asociate cu bunastarea precara si foarte precara sunt
schemele de comportament nonadaptativ prezentate pe specii>
a) la cabaline – aerofagie, xilofagie, coprofagie, lovituri de sapare, pica, ticul ursului,
retivitate, agresivitate, rotirea in cerc
b) la bovine – ticul ursului, limba serpentine, agresivitatea
c) la ovine – suptul nonalimentar, malofagia, homosexualitatea
d) la porcine – masticatia in gol, muscarea barelor, canibalismul
e) la galinacee – canibalismul, ciugulirea penelor, isteria
 Evaluarea bunastarii animalelor la nivel de exploatatii
I. Indicatori de evaluare a bunastarii animalelor
1. modul de asigurare a libertatilor animalelor
- accesul nestingherit la hrana si apa: cantitativ si calitativ
- conditii de microclimat – spatii de cazare, spatii de miscare
- asistenta sanitara veterinara – de calitate + masuri de prevenire a bolilor, injuriilor si
durerii
- conditii de exprimare a comportamentuli puternic motivate
- masuri de prevenire: a fricii, a stresului cronic
2. tulburari de comportament
Cauze: conditii de viata indezirabile, suferinte cronice, frustrari, stres cronic +
ingramadiri, confruntari intre animale in timpul furajarii si adaparii, culcari si sculari repetate,
existenta la anumiti indivizi a mastitelor, prolapsului vaginale, rectale + existenta schipaturilor
3. Autonarcoza – generata de stres. Sintetizata in centrii encefalici ai animalului de
opiozi + neuropeptide (encefaline, dinorfina, endomorfina)
4. Starea activitatii de reproductie
Indicatori de evaluare – intervalul de la fatare la gestatie urmatoare, intervalul dintre
doua fatari, mortalitatea, viabilitate produsilor, fecunditate
5. Longevitatea productive – durata de la prima monta pana la refacere
6. Reducerea duratei de exploatare – durata de productie care se raporteaza si la profitul
maxim
7. Mortalitate, morbiditate si taierile de necessitate. Pot fi insotite de durere, suferinta,
teama, anxietate, abatere
a) procentul de mortalitate este nr total de animale moarte impartit la nr total de animale
din exploatatii x 100
Se poate calcula pe categorie zootehnica, pe perioade diferite de timp. Se poate face
analiza pe boli – pe boli, pe perioada prenatala, pe perioada neonatala, postnatala
b) morbiditatea = raportul procentual dintre nr de anim bolnave raportat la nr animalelor
x 100
c) Taierile de necessitate = animale in pericol imminent de moarte – ucidere prin
sangerare

Evaluarea bunastarii animalelor prin metode numerice

Bunastarea animalelor domestice depinde de> conditiile de viata oferite, sisteme de
crestere si exploatare, experienta de viata a acestora
a) se refera la cond. de adapostire – supraf utila, supraf de odihna, calitatea pardoselii,
sisteme de evaluare a dejectiilor etc
Parintele metodei numerice de evaluare a bunastarii animalelor – BARTUSSEK H –
Austria
A propus sistemul TGI 35
Are la baza 5 grupe de factori – libertatea de miscare, interactiunile sociale, calitatea
factorilor de microclimat, tipul si caracteristicile pardoselii, padocurilor si pasunilor, conditiile
de ingrijire si intretinere
Fiere grupa de factori se not cu 1-7 puncte
Punctajul final maxim accordat = 35 puncte
Sistemul ANI (Animal Needs Index), aparut mai tarziu, se aplica in Austria – ferme
ecologice si traditionale sist. extensive pt vaci de lapte, ferme de crestere si ingr. a tineretului
bovin, scroafe cu purcei, ingrasare porci, gaini ouatoare
In Germania, ANI 200. Ani 200 – criterii – adapostire si comportament
Initial avea la baza 6 criterii – libertatea de miscare, comportamentul alimentar, social,
comportamentul de odihna, comportamentul de confort, igiena animalelor si a adapostului,
ingrijirile acordate animalelor
 Conform sist ANI, bunastarea se apreciaza drept precara, suficienta, medie, buna, f
buna, excelenta!
Sistemul ANI 200 – pentru suine versiunea 2000 are la baza 9 grupe de factori –
comportamentul de odihna, de reprod, locomotia, comp. social, explorare, ludic, de hranire,
autoingrijire., confortul animalelor.

II. Evaluarea bunastarii animalelor pe baza sistemelor si practicilor de management

sistemelor si practicilor de management
Practici de management usor de definit si masurat – compozitia ratiei, modul de furjare,
microclimat, densitate, frecventa lotizarilor
Practici de management greu de definit si masurat – atitudinea ingrijitorilor fata de
animale + abilitatea ingrijitorilor de a depista problemele de sanatate a animalelor si de
aplicare a tratamentului
Metoda de evaluare se bazeaza pe indicatori legati de: conditii de crestere si exploatare,
practice de management, comportamentul animalelor, sanatatea animalelor
Necesita trei etape: stabilirea indicatorilor reprezentativi pentru fiecare ferma;
Stabilirea problemelor reale de bunastare a animalelor din ferma
analizata si a cauzelor acestora
Inlaturarea cauzelor care afecteaza negative bunastarea animalelor,
indifferent de natura lor
Vacile percep ingrijitorul in functie de personalitatea lor.
Porci = pozitie verticala, ghemuita

III . Evaluarea bunastarii animalelor pe baza sistemelor HACCP

Are in vedere: a) puncte critice de control generale:
- Tipul adapostului si sistemul de cazare a animalelor
- posibilitatea euthanasierii animalelor in exploatatii
- accesul la apa potabila si la furaje de calitate si in cantitati suficiente
b) puncte critice de control specifice
- vaci pentru lapte – vaci cu pododermatita, vaci cu stare de intretinere precara, vitei
care NU primesc colostru, incidenta paraplegiei postpartum, respectarea prevederilor specifice
in cazul efectuarii actiunilor zootehnice si sanitare veterinare, nivel amoniacului din adapost,
asigurarea suprafetelor minime utile, igiena vacilor
1) Evaluarea sanatatii acropodiului – indicele mersului – Gait Score – se not cu puncte
de la 1 la 5
Scorul mersului – deplasare/deplasare la pas
Punctajul cel mai mare – pentru cele care nu respecta mersul si linia dorsala specifica
1 punct – animale fara pododermatite, starea ongloanelor f buna
2 puncte – animale cu starea ongloanelor buna
3 puncte – animale cu starea ongloanelor medie
4 puncte – animale cu starea ongloanelor proasta
5 puncte – animale cu srarea ongloanelor f proasta
2) Evaluarea starii de intretinere – indicele starii de intretinere – notat cu puncte de la 1
la 5 pe baza: a) gradului de evidentiere a vertebrelor lombare
b) gradului de evidentiere a tuberozitatilor iliace
c) pozitia interliniei tuberozitate iliaca – tuberozitate ischiatica
d) cavitatii formate intre regiunea anala si cea coccigiena (vedere posterioara sau
din lateral)
3) % de vitei care nu primesc colostru – determina morbidiratea viteilor si mortalitatea +
numarul de vitei colostrati/numarul total de vitei x100 (raport procentaul, dupa +)
4) paraplegia postpartum – se evalueaza in functie de masurile care se iau referitor la
ratii echilibrate, conditii de adapostire corespunzatoare, calitatea programelor de control al
mastitelor si altor boli, operativitatea si calitatea diagnosticului si tratamentului
 5) nivelul amoniacului – indicator pt evaluarea globala a microclimatului
6) starea igienica – indicele igienei corporale – scara de la 1 la 4
Urmareste zona inferioara a membrelor, zona retromamara, zona flancurilor si partea
sup a membrelor
Pt evaluarea igienei corporale> - se examineaza toate animalele din efectiv + se noteaza
igiena corporala pentru fiecare dintre cele 3 regiuni corporale la vacile de lapte si 2 regiuni la
vitei si tineret taurin
- se numara notele de 3 si 4 – igiena precara
- se stabileste ponderea acestor note in
efectiv
Cand ponderea este <20%=igiena buna notata cu 0,5 puncte in cadrul ANI 25%
20-40%=igiena buna =0 puncte
>40%=igiena precara =0,5 puncte

Tineret bovin la ingrasat – puncte critice de control

a) % de animale cu stare de intretinere precara – scorul conditiei corporale, apreciat pe o
scara de la 1-2 puncte
b)_ % de animale de pododermatite
c) respectarea ghidurilor de bunastare
d) % de animale sanatoase din efectiv
e) incidenta stresului termic
f) starea igienica a animalelor
Porci – puncte critice
a) % de scroafe cu stare de intretinere precara
b) % de scroafe cu afectiuni osteoarticulare si ale ongloanelor
c) % de porci la ingrasat cu pododermatite
d) % de scoafe cu injurii, inclusv cele produse de codofagie, zgarieturi
e) Nivelul de amoniac din adapost
f) Respectarea ghidurilor privind manoperele zootehnice
g) Asigurarea spatiului
h) Cerintelor de adapostire
i) Utilitati alternative in cazul intreruperilor accidentale ale energiei
electrice
j) manipularea si transportul porcilor
k) nivelul de frica fata de om
l) % de purcei si porci la ingrasat cu injurii
Puii de gaina pentru carne – puncte critice
a) manipularea pasarilor
b) concentratia de ammoniac
c) procentul de pui cu afectiuni ale acropodiului
d) alternative la intreruperea energiei electrice
e) % de pasari cu injurii in efectivele de reprod
f) Asigurarea conditiilor de adapostire
Asternutul se evalueaza pe baza – 1) incidentei afectiunilor acropodiului
2) igiena penajului
3) % de pasari cu arsuri la niv picioarelor
% de pui cu afectiuni ale acropodiului – evaluare – traversaea adapostului de cauze
evaluatorii
- pasarile cu afectiuni se departeaza la 4
pasi de evaluator si apoi se aseaza in decubit
- pasarile sanatoase – mai multi pasi si
raman in picioare
Evaluarea obiectiva – 0 puncte – pui fara modif de aplomb
 - 1 punct – deplasare mai mult de 10 pasi
- 2 puncte – refuza sa se deplaseze sau se deplaseaza maxim 1-4
pasi
Testul de deplasare in teren presupune pt adaposturile mari:
- amenajarea in adapost a unui tarc in care se introduce 100 pui
- se urmareste iesirea puilor din tarc printr-o deschidere si mersul lor dupa iesirea din
tarc
Gaini ouatoare – puncte critice de control
- manipularea gainilor
- spatiul disponibil
- nivelul ammoniac din adapost
- alternative la intreruperea energiei electrice
- respectarea ghidurilor
- respectarea conditilor optime de adapostire
- % de custi cu front optim de furajare
- % de pasari cu injurii
- % de pasari bine imbracata in pene pana la sf ouatului
Sistemul de evaluare propus de Tauson in 2003 – vizeaza 6 zone – cervicala, ventrala a
corpului, pericloacala, dorsala a corpului, aripi, coada.
In functie de imbracarea cu penaj – puncte de la 1 -4

Starea penelor – 1,5 puncte – f buna

- 1 – buna
- 0,5 – medie
- 0 – precara
- - 0,5 – f precara
Notarea pentru starea pielii – 1,5 puncte – f buna si in continuare ca mai sus. Acelasi
punctaj ca la starea penelor

III. evaluarea automata a bunastarii vacilor

Vaci in sistem dezlegat - cu automatizarea necesitatilor:
-eficienta economica
-reducerea fortei de munca
-conditii de viata apropiate de cele de formare
-relatii reduse om-animale  depistare mai greoaie a probleme de bunastare

Evaluarea automata a buna starii vacilor:

29 senzori - temperature, greutate corporala, sanatatea ugerului, estrul, emisii
respitarorii, factori de microclimat (umiditate relative, intensitate luminoasa, zgomote, viteza
curentilor de aer, gaze, pulberi, microorganisme)
Computer – inima sistemului
-baza de date individuale
Subsistemele de management – colectare si introducere date cu activ. vacilor, nivelul
productiei, comp laptelui, greutatea vacilor
Date legate de ferma, controlul mulsului, determinarea indicatorilor fiziologici,
patologici si psihologici: temp, ritm cardiac, ritm respirator, incarcatura picioarelor si
dinamica acestora, miscarea, vocalizari (indicator de status fiziologic si psihologic)
Conexiune la internet – comporarea bunastarii din diferite ferme de catre: unitatea de
cercetare-dezvoltare, lanturi de supermarketuri, autoritatile statului pt controlul sanatatii,
acordarea de subventii, organizatii pentru bunastarea si protectia animalelor
 Sistemul de evaluare a bunastarii animalelor conceput de Broom – Broom propune ca
evaluarea bunastarii animalelor sa aiba la baza principiul: S(severitate) D(durata) N(numar) la
nivel de grup – suma cantitatii de bunastare precara pentru fiecare individ din grup.
La baza evaluarii bunastarii animalelor sunt:
- indicatori fizici si comportamentali ai placerii;
- gradul de manif a comportamentelor puternic motive
- aversiuni in colectiv sau fata de modul de furajare, adapare
- o serie de modalitati de adaptare a animalelor
- afectiuni respiratorii
- adaptari comportamentale
- etopatiile
- modificari la sist nervos – autonarcoza
- tulburari de crestere si de reproductie
Evaluarea bunastarii animalelor in laborator – a) indicatorii hematologici – nr de globule
rosii, hematocritul, nr. Leucocite, formula leucocitara-neutrofile, bazofile, limfocite
b) indicatorii biochimici – glicemie,
enzime, hormoni (Adenocorticotrop, Cortizol, catecolamine), opiozi endogeni
c) statusul imun – capacitatea imuna
reactiva
Evaluarea bunastarii animalelor pe timpul transportului
Probleme de bunastare se pot intalni: la imbarcare, pe timpul calatoriei, la debarcare
Evaluarea bunastarii animalelor pe timpul transportului se refera la asig. Conditiilor care
sa reduca eforturile de acomodare a animalelor la stresul fiziologic si psihologic.
Dintre aceste conditii
– pregatirea sanitara veterinara si zootehnica a animalelor,
- pregatirea administrativa,
- prinderea animalelor,
- introducerea in custi, boxe, comportimente, manipularea pentru imbarcare, rampe
mobile,
- animalele trebuie sa se recunoasca intre ele,
- scoaterea din lot a animalelor,
- alegerea unui animal bland care sa urce primul pe rampa, ingrijitorii sa se poarte cu
mult calm cu animalele,
- folosirea bastoanelor electrice pt deplasarea anim pana la rampa, rulori din material
plastic, panouri din lemn, carton sau mase plastice;
- culoarele de trecere pentru urcarea in mijloacele de transport sa fie inguste, astfel
animalele se pot intoarce si se ranesc;
- cunostinte minime a personalului care participa la imbarcare si transport privind
comportamentul animalelor,
- temperatura, umiditate, curenti de aer, zgomotele, iluminatul, privarea de hrana si apa,
ruperea relatiilor sociale,
- vehiculele si facilitatile acestora, conditii de ingrijire si intretinere pe timpul
transportului: spatiu disponibil,
- ventilatie coresp, modul de stationare, durata stationarii, pregatirea vehiculelor pentru
calatorie.
Indicatorii semnificativi ai bunastarii pe timpul transportului: - % de mortalitate, de
morbiditate, taieri de necessitate, fracture, hematoame si alte leziuni.
Indicatori fiziologici – temp corporala, ritmul cardiac, ritmul respirator, modificarea
raportului heterofile/limfocite, modif enzimatice si hormonale
Indicatori comportamentali – frica, violenta, imobilitatea, comportamentele
nonadaptative, vocalizele, tremuraturile musculare, emisiile de fecale, frecventa urinarii,
calou (pierdere in greutate/specie in functie de durata transportului), calitatea carnii dupa
taiere/sacrificare (PSE – Carne palida, DFD – carne uscata, procentul ridicat de aripi cu varful
rosu, fracturi)
Evaluarea bunastarii animalelor in abatoare
Scop – reducerea suferintei animalelor + obtinerea de alimente sigure de origine animala
Evaluarea pe baza a 5 puncte critice de control – eficienta asomarii, % de cunostinte,
manifestarile vocale, alunecarile si caderii in momentul debarcarii anim in punctele de sacrif,
fol si eficiente bastoanelor electrice
a) Eficienta asomarii – cu pistol cu bolt/electroasomatoare.
Asomarea cu pistol – nr de anim care raman fara cunostinta dupa utilizari o singura data
Se practica la toate speciile.
Se noteaza cu Da – pierderea cunostintei la prima utilizare
Se not cu NU – ramane cunostinta animalelor
Pozitionarea pistolului – Cai – deasupra punctului unde se incruciseaza liniile imaginare
de la ochi la urechi.
- Bovine – la intretaierea liniilor imag de la mugurele cornos
catre partea post a ochiului
- Ovine si caprine fara coarne – pe linia mediana, deasupra
nivelului ochilor
Pasari – deasupra calotei craniene
Asomarea electrica – pe laturile capului – oi, capre, porci, struti. Un electrod sub
falca/un electrod in spatele ochilor pe partea lateral a gatului
Se acorda calificative – excelent – 99-100%, acceptabil – 95-98%, inacceptabil – 90-
94%, total inacceptabil <90%
Semnele insensibilitatii – animale asomate cu pistol cu bolt captiv – colaps – respiratie
neregulata, lipsa reflexului corneean
Asomarea electrica – pierderea instantanee a cunostintei, rigitate spastica, lipsa
manifestarilor vocale, gafaitul animalelor este permis, asomare completa (limba atarnata),
limba rasucita – semn de posibila sensibilitate
Pasarile corect asomate – lipsa ridicarii capului pe conveierul de taiere
Evaluarea eficientei asomarii electrice cu electroasomatoare in functie de nr de anim la
care s-a aplicat corect – excelent (99,5-100%), acceptabil (98,4-99,1%), inacceptabil, total
inacceptabil
Reguli de protectia muncii in locul de asomare – pardoseala izolata electric, operatori cu
manusi de cauciuc, cizme, covor electric izolant, tablou electric cu impamantare, evitarea
dublei asomari, corpul ud al animalelor – bradicardie, stop cardiac, sangerare intarziata –
PSE/DFD
Prezenta cunostintei animalelor
Se apreciaza pe – minim 20 animale (abatoare mici), 20% din animale (abatoare mari)
a) in cazul in care animalele se ridica pe linia de taiere imediat dupa asomare –
evaluarea se va face dupa ridicare/atarnare.
b) in cazul in care animalele nu se ridica pe linia de taiere
Calificative – excellent (<0,1% din animalele care nu isi pierd cunostinte pentru bovine),
acceptabil (<0,2% bovine, <0,1%porci)
C) Manifestari vocale – suine – 20 exemplare in abatoare mici si 10% din effectiv in
abatoare mari
Calificative – diferite intre bovine si suine
D) Alunecari si caderile animalelor – monitorizarea la nivelul: rampelor de descarcare,
culoarelor de trecere, boxelor de asteptare, boxelor de asomare, in timpul contentiei
Calificative – excelent – niciun animal nu aluneca
- acceptabil - <3% aluneca
- inacceptabil – 1% din animale cad
- total inadecvate – 3-15%din animale aluneca, 1-5% cad
E) Frecventa si eficienta folosirii bastoanelor electrice
 - DA – animalele se manif focal atunci cand sunt atinse cu bastonul electric
- NU – nu se manif evident.

Probleme de bunastare si protectia animalelor de ferma

Problemele de bunastare a anim de ferma cuprind – transportul, taierea/sacrificarea
umanitara, conditiile de crestere si exploatare, sanatatea animalelor in sistem intensiv,
aplicarea ingieneriei genetice
Transportul anim de ferma – obiectivele pt anim de reprod, pentru crestere, pentru
taiere, pentru sport.
Probleme de bunastare pentru transport – modul in care sunt construite vehiculele,
respectarea supraf pe durata transportului, imfometare, mortalitate, fondurile insuf pentru
inspectie si control, durata calatoriei.
Acte normative
1) Reglementarea Consiliului Europei nr1/2005 – privind protectia anim pe timpul
transportului
2) Reglementarea nr 1255/97, care imbunatateste bunastarea animalelor de ferma pe
timpul transportului, cu referire la> conditiile vehiculelor destinate transportului
Taierea/sacrificarea umanitara – cauze – lipsa sau insuficienta asomarii, nerespectarea
actelor in domeniu, modul de folosire a bastoanelor electrice, transportul animalelor pentru
taiere pe distante lungi.
Sacrificarea trebuie sa evite durerea, suferinta si excitatia
Contentia mecanica trebuie sa previna lezarea si strivirea animalelor. In acest sens,
directive specifice

Conditii de crestere, exploatare si de sanatate a animalelor in sistem intensiv

Sistemul intensiv – industrial de crestere si exploatare a fost elaborate pentru obtinerea

de produse pe tot timpul anului, pret de cost redus, maxim de profit.
Animalul nu a fost privit ca o fiinta cu simtaminte, ci ca un mijloc biologic
Folosirea intensa a medicamentelor si vaccinurilor vii
Aparitia antibiorezistentei
Implicatii in poluarea mediului si siguranta animalelor
Genereaza bunastarea precara
Este neacceptabil d.p.d.v a bunastarii animalelor
Imbunatatirea sistemului intensive industrial – elaborarea si impunerea de standarde
minime obligatorii + elaborarea sistemelor de control al calitatii standardizate.

Problema promotorilor de crestere a productiei – folosirea in zootehnie a promotorilor

de crestere – hormone, antibiotice, betaantagonisti + obtinerea alimentelor slabe calitativ +
pericol pentru sanatatea consumatorilor.
CE interzice folosirea promotorilor de crestere in alte scopuri decat cele terapeutice.
Somatotropia – scop experimental
- scop stiintific
Folosirea ei – crestere prod carne, reducere effective, a productiei
Ingineria genetica – acceptata pentru cercetari stiintifice . Scop – imbunatatirea
parametrilor productivi, cresterea rezistentei la boli.,
Animalele modificate genetic au un spor de productie cu cel putin 10% mai mare fata de
animale clasice si o bunastare neafectata
SUA – obtinerea porcului cu carne slaba
Marea Britanie – porci cu gene umane, porci cu hemoglobina umana (donatori de sange)

Animale transgenice – sa se preteze cresterii si exploatarii animalelor in conditii

comerciale de ferma, sa nu fie susceptibile la boli, sa nu le afecteze negativ bunastarea
 Eurogrupul – proiectele de cercetare pe animale transgenice sa fie evaluate etic, iar
bunastarea – prioritara

BOVINE – viteii pentru productia de carne alba – in sistemul dezlegat – cazare in boxe
individuale, fara asternut, boxe scurte, inguste, elemente de delimitare pline. Viteii nu se
odihnesc in pozitia characteristica speciei; Nu se pot autoingriji, nu isi pot desf
comportamentul, nu primesc fibroase, viteii au f multe dificultati cu miodistrofii, cu furaje cu
lapte si inlocuitori de lapte sunt hraniti viteii
- in sistemul legat – singura diferenta –
viteii in grupuri mici, cazati la sol
Adapostirea viteilor – cazarea viteilor – 1. langa mame, pe stand – curenti mari de aer +
accidente.
2. langa mame, in boxe individuale – bunastarea
mama + vital, avantaje economice (se reduce forta de munca cu alaptarea artificiala)
3. langa mame, in boxe colective
4. in profilactoriu – in custi individuale (lung
paralel cu axul lung al adapostului). Suport pentru 2 galeti. Management bun – lipsa de afect
respiratorii, digestive.
- pe gratare
Conditionarea temp. aerului, Iluminat mixt, Ventilatie naturala organizata.
5. Cresterea viteilor in custi individuale amplasate
in afara adaposturilor – superior ethnic, economic. Conditii – furajare abundenta si de calitate,
pentru procesele intense de termoreglare.
Custi fara pardoseala – pana la 4 sapt – sist dezlegat. Dupa 4 sapt – legat/dezlegat.
Custi cu pardoseala ‘
Microclimatul de confort in profilactoriu – temp – 15-18grade Celsius., Curenti de aer,
intensitatea luminiii, ammoniac, hydrogen sulfurat, monoxid de carbon, pulberi
sedimentabile, NTG, NTF.
6. Cresa – pentru vitei intre 60-90 zile. Cazare in
boxe individuale/colective.
Pardoseala – caramida pe cant, gratare din lemn la 0,2m acoperite de strat de paie.
Microclimatul – similat celui din profilactoriu. Diferente la temp si curenti de aer

Probleme la vacile de lapte – epuizare in exploatarea intensiva/superintensiva, metrite,

mastite, taierea cozii, folosirea somatotropinei bovine, transferul de embrioni – cezariana in
urma dezvoltarii supraponderale a fatului.
Adapostirea vacilor de lapte – 1) sistemul legat. Cazarea pe stand scurt, mediu, lung.
Acoperis in doua ape, iluminat mixt, pardoseala cont/discont, adapare, furajare, mulsul la
bidon, crupa-crupa pentru bunastare – legarea.
Standul scurt – mastite, afectiuni codale, prolaps vaginal si uterin, metrite.
Standul mijl – asigura odihna adecvata a anim, in comp cu primul
Standul lung – maternitati – are si un dezavantaj – consumul marit de forta de munca
pentru igiena corporala.
Furajare – transport cu snec
Evacuarea dejectiilor – transport cu remorca, cu plug racleur
Mulsul la bidon
Microclimat, temp, umiditate, curentii de aer (1m/s) – usor modificati
2) Sistem dezlegat – se imbunatatesc param de reprod,
pardoseala din argila compactata, asternut permanent, furajare la discretie datorita gratarelor
limitatoare din lemn, adapatori la nivel constant. (Adaposturi semiinchise)
Adapostuir inchise – pardoseala impartita in zona de furajare, circulatie, odihna.
Evacuare dejectii – tractor cu lama, plug racleur, hydraulic.
 Furajare – iesle. Adaparea – jgheaburi la nivel constant.
Zona de odihna – asternut permanent, cusete, standuri boxe.
Aprovizionare cu remorca tehnologica, transportul cu snec, cu ciclon, cu banda de
cauciuc.

Maternitati pentru vaci

Nr. locuitorilor din maternitati 8-10% din efectivul matca

Compartimente cu 10-20 locuri: ventilatie naturala organizata mixta, iluminat mixt,
adapare mecanica, incalzire artificiala, evacuarea mecanica a balegarului
Cazare – sistem dezlegat in boxe individuale + sistem legat pe stand mijlociu sau lung,
crupa la crupa sau cap la cap pe doua randuri
Microclimat de confort – temp = 20-25 grade Celsius, R=55-70%, curentii de aer = 0,1-
0,2 m/s iarna si 0,5 m/s vara, I=1/20, iluminare artificiala 4,5W/m patrat, restul ca la celelalte
categorii
Anexele exploatatiei de vaci – conform ISO 9002, laptele re recolteaza in conditii de
igiena prin muls mecanic in adapost: pe stand sau in sali de muls.
Laptele este imediat racit in laptarii.
Sist. legat – pe stand, cu colectarea laptelui la bidon sau cu transport prin conducte.
Sist. dezlegat – in sali de muls
a) tip rotolactor (platoforma rotativa)
b) Sali de muls cu posturi paralele
c) Sali de muls cu posturi in tandem
d) sala de muls cu posturi in tunnel
e) sala de muls cu posturi in spic (bradulet, os de peste)
Sistem automat pentru muls cu program asistat de computer. Da inf privind: cant.
Lapte/muls/vaca, conductivitatea electrica a laptelui, viteza laptelui, temp laptelui, pulsatia
vacuumului, calendarul de reproductie a vacilor
Tineretul taurin la ingrasat – Probleme de BUNASTARE – schiopaturi, atrofia si
necroza cozii, ratii neadecvate, lipsa miscarii, comportament nonadaptativ, comportament
sexual, agresiunea, operatiuni dureroase: ecornare, castrare, taierea cozii, aplicarea inelelor
nazale.
Adapostirea tineretului taurin la ingrasat – sistemul baby-beef – viteii sunt preluati la
varsta de 15 zile si sunt crescuti si ingrasati pana la 18 luni.
Adapostirea pentru faza I – vitei 15 zile pana la varsta de 45 zile. Acoperis in doua ape,
Iluminat mixt, ventilatie – aspiranta – vara, sf primaverii, inceputul toamnei si refulanta,
iarna.
Evacuarea dejectiilor – mecanic si hidraulic.
Cazare custi individuale, constituite in baterii
Furajarea, adaparea: manual
Adapostirea pt faza II – 46-160 zile – pardoseala discont pe toata supraf dar peste
aceasta pardoseala amplasarea gratarelor din lemn cu asternut de paie pe toata suprafata sau
numaui in zona de odihna si furajare. Cazare: boxe collective pe 2 randuri
Adaposturi pt faza III si IV – 181-540 zile – diferenta dintre adaposturile pt cele 2 faze.
Nr animale cazate/boxa – faza III – 38 + faza IV – 24
Cazare – boxe collective amplasate pe doua randuri, adapost inchis, hranire si adapare
mecanizate .
Evacuare dejectii – hydraulic cu lopata mecanica, temp – 18-20 grade, i=1/10-1/14,
fotoperioada – 14 h/zi, intensitate luminoasa – 60-70 lucsi, pulberi sedimentabile – 17 g/m
patrat/30 zile, co2=3000 ppm etc
 Porcine – scroafe pt reproductie – probleme de bunastare – cazare stramta, fara
asternut – nu se pot exprima comportamentele, exploratii, sociale, de amenajare a cuibului, de
odihna, fatare; este mult limitata miscarea – discomfort, suferinta, comportament nonadaptativ
– bunastare PRECARA.
Parlamentul European a interzis cazarea scroafelor in system legat.
Paiele asigura – conditii de confort, mediu de scormonit, mediu de ramat.
Adaposturi pentru scroafe si scrofite gestante – sist. Intensiv – cu/fara padoc. Sunt
impartite in compartimente in acestea in boxe – individuale/colective (8-35 scroafe)
Sist alternativ – cazarea in boxe collective mici, pardoseala continua cu asternut din paie
- furajarea individuala automata, controlata prin computer
Microclimatul de confort – t=15-18 grade, i=1/18-1/20, fotoperioada 14h/zi, intensitate
luminoasa = 50-60 lucsi, pulberi in suspensie – 3-5 mg/m cub, CO2 = 3000 ppm, H2S=10
ppm, UFC = 250000/m cub aer etc
Adapostirea scroafelor si scrofitelor in lactatie – in exploatatii de tip intensiv.
Maternitatea
Impartite in compartimente – boxe individuale. Principiul de functionare – “totul plin –
totul gol”
Boxele sunt impartite in 3 zone, cu supraf totala de 3 m patrati.
Modern – geometrie variabila a zonei destinate scroafei, ajustabila dupa dimensiunile
acesteia.
Elemente pentru delimitare a boxei confectionate din metal sau material plastic, putand
fi drepte/curbe.
Incalzirea se realizeaza cu radianti.
Microclimatul de confort – scroafa – t = 18-20 grade Celsius, temp aer – 24-26 grade
Celsius, purcei, t=30-32 grade Celsius la nivelul patului cald – hipotermie neonatala 8-10 zile.
Fotoperioada = 16 h/zi, i=1/18-1/20, intensitate luminoasa = 50-60 lucsi, pulberi=17g/m
patrat/30 zile, co2=3000 ppm, NH3 = 26 ppm, UFC=250000/m cub aer.
Neasigurarea temp optime atrage: disparitia reflexului de supt, reducerea gradului de
absorbtie a imunoglobulinelor la niv tubului digestiv.
Purceii necolostrati – mor in proportie de pana la 90% pana la intarcarea
Intarcarea – intre 8-10 zile, pt control boli de nat bacteriana
- intre 14-20 zile – boli virale
- 21 zile – ratiuni zootehnice
Tineret porcin pentru crestere si ingrasare – probleme de bunastare – lipsa asternutului,
suprafata redusa/animal, suprapopularea, microclimatul necoresp care genereaza: lupta
interspecifica, afectiuni podale, diverse tulb. comportamentale.
Directiva 91/360/CEE – prevede – taierea cozii si a dintilor nu trebuie sa fie proceduri
de rutina. Castrarea peste varsta de 4 sapt – numai de catre medicul veterinar si sub anestezie.
Adapostirea tineretului porcin pentru crestere si ingrasare – sisteme de exploatare –
intensive, semiintensiv, extensiv. In acest sector se preia tineretul de la cresa si animalele
reformate.
Sist intensivad[posturi mari, in 2 sau mai multe compartimente, care sun impartite in
boxe / pe 2 sau mai multe randuri
Intr-o boxa – 20-30 animale (0,7-0,8 m2/animal)
In faza a II-a (60-120kg)
0,5m2/animal
Pardoseala are 3 zone: furajare, odihna, defecare
Ventilatie: 15-45 m3 / animal iarna
65-120 m3 /animal vara
 Pereti despartitori inaltime 1,3m
Ingrijire si intretinere – scop: asigurarea sporurilor de crestere cu consum de furaje
redus. Evitarea leziunilor corporale.
Microclimat – iluminat prin ferestre, obloane, strand. I=1/25, intensitate – 30 lucsi, temp
= 18-20 grade Celsius pt prima faza/17-19 grade Celsius pe faza doi.
Ur. = 55%-70%/60-75%
Celelalte similare cu vierii
Furajarea retete de furajate uscate.
Pentru prima faza = continut proteic ridicat
Pentru faza doi = au valoare energetica mai ridicata.

Dupa transferarea grasunilor in adaposturilor de ingrasarea, se hranesc in continuare 7

zile cu retete de tineret.
Trecerea de la o reteta la alta se face treptat. Furajare ad libitum.
Sistem semiintensiv – la fel ca cel intensiv. Furaje cu densitate redusa in principii
nutritivi.
Sistem de crestere si ingrasare extensiv. Adaposturi cu diverse dimensiuni, cu boxe
commune.

Probleme de bunastare si protectie a pasarilor – gaini ouatoare, probleme importante de

bunastare si protectie – SISTEMUL INTENSIV – INDUSTRIAL cu adaposturi oarbe, baterii
de custi de 2-8 nivele, comportamente stereotype, acoperire necoresp cu pene, slabiciunea
picioarelor, osteoporoza, ulcerele degetelor, gheare lungi, taierea ciocului.
Pentru bunastare deplina: existenta cuibarelor, stinghiilor, baii de praf, amenajarea
spatiilor pentru falfaitul aripilor, existenta posibilitatilor de miscare.
Acte normative prin care se aproba dimensiunile standard pentru custi – Reglementarea
1907/90 marcarea oualor pe sist. De productie
Adapostirea gainilor pentru oua consum – gainile pentru oua consum se pot exploata:
1) in baterii de custi, in baterii fara custi
2) exploatarea in baterii de custi verticale cu jgheab de furajare, de colectare oua, canal
ventilatie, sistem de adapare cu picurator
3) sist. intensiv la sol – cazarea pe astenut permanent
- paturile din gratar de mat. Plastic sunt amplasate in partea
centrala de o parte si de alta a cuibarelor. Cuibarele sunt amplasate pe axul median al
adaposturilor, frontul de adapare este amplasat deasupra paturilor din gratare, furajare
mecanica
- exploatare pe asternut permanent amplasat central – paturi din
gratar mat. plastic amplasate lateral, pe 2 randuri. Cuibare amplasate in centrul celor 2 randuri
de paturi. Furajare, adapare si colectare oua – mecanic
Cuibarele – clasice din lemn cu 2/3 pante laterale. Pardoseala – orizontala cu paie si cele
moderne – cu recoltare manuala si mecanica. Avantaje – pardoseala din gratar plastic, asternut
de forma unei perii plastic, se decontamineaza usor, nu se sparg ouale, este refolosibil.
Microclimatul de confort – t=13-18 grade, curentii de aer = 0,3-1,5m/s, co2=2500ppm.
Sistem alternativ – tehnologii – natura, voletage, volier-matic, floor-matic.
Conditii de viata apropiate de cele naturale sub raportul miscarii, odihnei si relaxarii.
Adaposturi cu pardoseala impartita in 3 zone: de furajare si adapare si de odihna si
dormit – amplasate in bateria de custi + de ouat – amplasate in afara bateriei de custi.
Sist. Natura – bateria fara custi – pe 2/3 nivele. Furajare – hranitori tronconice cu jgheab
circular, Adapare – adapatori cu nivel constant, Pardoseala – discontinua din plastic in zona de
furajare-adapare, usor inclinata, asigurand rostogolirea oualor in jgheaburi de colectare,
Evacuarea dejectiilor cu benzi rulante. Zona de ouat – baterii de cuibare cu 1-3 nivele, Zona
de odihna si dormit – stinghii de lemn. Zona de relaxare – scormonit – asternut permanent.
Sist. Voletage – baterie verticala formata din 2 corpuri alaturate cu 2/3 nivele.
 Sist. Voliere/Matic – baterie fara custi pe 4 nivele
Sist. Floor-Matic – exploatare la sol, pe asternut permanent si stinghii.
UE a agreat cazarea pe asternut permanent, pe stinghii, in spatii libere.
Pasari pentru carne
Probleme de bunastare associate sistemului intensiv-industrial – ascita, anomalii
scheletice si musculare, artrite, ulceratii acropodiale, durere – conditii necoresp de
microclimat, ratii bogate in principii nutritivi, densitate mare si spor mare de crestere.
Adapostirea puilor de gaina pentru carne – perioada de productie – 8-11 saptamani – 6-9
sapt – crestere si ingrasare + 2-3 sapt vidul sanitary si decontaminarea.
Cresterea si ingrasarea – la sol – sist. Extensiv, sist intensiv.
- in baterii cusca mica si mare
Cresterea si ingrasarea puilor – sist. Monofazial si bifazial.
Adapostirea in baterii de custi – custi mici – pardoseala din plasa de sarma, incidenta
mare a bursitei sternale si custi mari – pardoseala din plastic
Temperatura, umiditatea, ventilatia, iluminatul, furajarea si adaparea sunt controlate si
monitorizate computerizat.
Microclimatul de confort – fotoperioada 23 h.
Iluminat – 25 lucsi.

Adapostirea tineretului de curca pentru carne

La sol, pe asternut permanent, in baterii de custi, similar puilor de gaina pentru carne
Microclimatul de confort – t=24-22 grade, in prima sapt
20 grade in sapt 2
19-18 grade in sapt 3 etc
Sub eleveuze 4 zile 36 grade Celsius, I sapt-34 grade, II sapt-34-31 grade, III sapt-31-29
grade, IV sapt – 27-23 grade, V sapt – 20 grade, pana la sacrificare – 21-15 grade Celsius

Palmipedele pentru ficat gras

Probleme de bunastare – durere, disconfort, suferinta generate de sist. de cazare si
indopare, stres, inflamarea gatului, durere, hipertrofia ficatului, disconfort: presiune asupra
celorlalte organe.
Adapostire – boxe 1,5/1,5 m; paralele cu axul longitudinal al adapostului si despartite
prin alei de circulatie (amplasate pe canale colectoare)
Cresterea si exploatarea palmipedelor: a) in baterii de custi – pt rate
b) sistem sezonier – in soproane, tabere de vara,
adaposturi inchise climatizate pt demaraj.
Soproane inchise – acoperis in 2 ape, pardoseala pamant batut, asternut permanent,
ventilatie naturala neorganizata, iluminat mixt, padocuri ext betonate cu bazine de copulatie,
boxe impartite prin panouri plase sarma.
Adapostirea bobocilor de rata pentru carne – cazare la sol, pe asternut permanent
- cazare la sol, pe gratare din lemn cu
adaposturi din plasa de sarma, baterii
de custi.
Cresterea si ingrasarea au loc in 3 etape: 1-7 zile, 8-21 zile, 21-49 zile pana la 2,6 kg.
Microclimatul de confort – fotoper 23 ore pe toata durata, temp 35-33 grade, scade cu 1
grad Celsius/zi timp de 14 zile, iar la 3 sapt. este de 20-25 grade
Adapostirea bobocilor de gasca pentru carne – in system continuu, la sol
- in system discontinuu, difazial –
prima etapa 1-19 zile + a doua etapa
20-56 ziile cazare in soproane
deschise 3 boboci m2
Microclimat – fotoper 23 ore, 35-36 grade, 25-24 grade.
 Pasari crescute pentru vanatori organizate – fazani, potarnichi, pitpalaci, bibilici.
Probleme de bunastare – adaptare, moarte, suferinta.
Adapostirea bibilicilor pentru carne – cresterea in ingrasarea in 2 perioade – 1-28 zile
si 29-98 zile. In final greutate/bibilica 1600 g.
Cazarea – la sol, pe asternut din paie, la fel ca la puii de gaina. In per 1-12 zile puii se
cazeaza pe 33% din supraf pardoselii.
In per 13-21 zile, din suprafata pardoselii 66%,
Finisarea se realizeaza in adaposturi inchise si voliere.
Microclimatul de confort – int. luminoasa – ghirlandele de becuri cu 100W intensitate,
amplasate la 1 m de sol. Temp in functie de per de viata=28-38 grade, R=55-60%.
Adapostirea prepelitelor – cresterea tineretului de reprod. la sol, pe asternut
permanent. Cu iluminat mixt, incalzite.
Cresterea tineretului de reprod in baterii de custi – monofazial si difazial. In sist.
Difazial exista sist. Romanesc/japonez.
Sist. Romanesc = tipuri de baterii piramidale 2 – cu 3 nivele, pardoseala din plasa de
sarma cu ochiuri sub 1 cm.
Adapostirea fazanilor – pt carne, livrare in viu pt org. de vanatori comerciale. Fazanii
pentru reprod se pot exploata la sol, in voliere neinierbate cu camera de ouat, in voliere
inierbate, in baterii orizontale de custi amplasate in aer liber, sist. modern in adaposturi unde
se pot practica insamantari artificiale
Camera de ouat – L=8,9 m, padocul L=12 m
Incubarea oualor de fazani – natural cu cutii de clocit pentru gainile closti.
- artificial – incubatoare multivarsta.
Incubatia dureaza 23-24 zile, temp de incubatie – 37,75 grade. Temp de ecloziune – 37,5
grade.
Puii de fazan – custi de crestere, puiernite la sol, pe asternut permanent.
Debecajul – 3,4 sapt.
Dupa 7 sapt sunt transferati in voliere inierbate sau cultivate cu porumb, rapita, varza.
In voliera – un pui la 4-5m patrati.
Microclimatul – ca la puii de gaina.

Adapostirea potarnichilor – la sol, in tarcuri (L=1-2m, l=1m, h=0,4m)

Reprod – custi collective, custi individuale: cupluri separate

Pasari alergatoare – struti – carne, pene, puf, piele.

Prob de bunastare – datorita conditiile climatice diferite fata de cele in care s-au format,
strutii sunt sensibili la umiditate (nu au gl. uropigene), penele lor sunt putenic higroscopice,
sensibilitate mare la pui, durere, disconfort, sangerarea in urma recoltarii penelor in timpul
exploatarii (jumulirea penelor inainte de taiere), tulburari scheletice, susceptibilitate la
imbolnaviri a frigore.

Pentru pui care alearga pe latime, raportul intre laturile padocului este 0,8/6 iar pentru
adulti de 1/10.
Din cauza vitezei de deplasare – 60km/h (pana la)izbituri, plagi, fracture, contuzii,
leziuni.
Plasa de sarma trebuie sa fie: rezistenta, elastica, zincata/plastifiata. Stalpii din –
lemn/teava metalica rotunda.
Garduti confectionate din panouri prefabricate din tuburi metalice montate vertical (risc
mai mic de accidente)
Adaposturi inchise, semideschise, deschise – H la streasina =3 m
Groapa de nisip – amplasata la 5-6 m de adapost, loc de odihna, loc de curatire
corporala, depunere de ou.
 Furajare si adapare – jgheaburi trapezoidale din mat. Lucitoare, amplasate direct pe
sol/1m de sol.
Adapostirea puilor de strut – pui de strut de o zi: cand dupa ecloziune isi mentine
constanta greutatea corporala la doua cantariri successive effectuate la interval de 24 ore.
Crestere – sistem gospodaresc/intensiv cu adaposturi fixe/mobile
Adaposturi fixe – custi suspendate la 40 cm fata de pardoseala cont/sol.
Sub cusca putem amenaja saci din fibra nat/covor din cauciuc/saltele din fibra de carton
cu thermostat.
Microclimat – temp scade cu 3 grade incepand cu a doua sapt, pornind de la 35 grade in
prima sapt. Suprafata/tineret strut in tarc 25 m patrati. Separarea pe sexe obligatorie de la
varsta de 18 luni.
Adapostirea strutilor pt reprod.
Loturile de reprod se pot face: a) in cuplu/b) in familie/c) in grup.
Acuplarea se face la 30 zile de la form loturilor.
Femelele se introduce in tarcuri cu 14 zile inaintea masculilor
Supraf/tarc =200 metri patrati.
Amplaseaza cuibatul cu diam de 2m
Asternut gros din paie = evitarea degeraturilor la niv. Picioarelor
Oul de strut – se stocheaza la 15-18 grade Celsius si 50-60% R/Se aseaza paralel cu axul
lung al sitei.
Incubatia – 38-42 zile.
In incubator – t =36,2 – 36,5 grade;
In eclozionator – t=35,6-36 grade.
Decontaminarea oulor cu Formol, Germostop.

OI si Capre
Probleme de bunastare – bunastare pe timpul transportului/pe timpul taierii.
Oile se pot creste si exploata – system extensive, system semiintensiv, system internsiv,
in gospodariile populatiei.
Berbecii pt reprod – monta nat/insamantari artificiale. Sunt crescuti in depozite de
elita/in gospodariile populatii. Trebuie sa aiba avizul organelor competente pt fol la monta.
Saivane – deschise,semideschise,inchise. In saivane sunt amenajate tarcurile.
A) saivanele deschise – 3 pereti. Ventilatia nat neorganizata, ilumat mixt, adapare
mecanica, furajare manuala, acoperis in 2 ape, pardoseala din pamant batut, cu asternut
permanent
B) saivanele semideschise – la fel cu primele + maternitati
c) pe pardos. Continua/discontinua. – saivanele inchise.
Front de furajare parallel cu aleea centrala – furajare cu remorca tehnologica. Adapare
mecanica, cazare in boxe collective, individuale,.
Microclimatul – t =10 grade, U-60-70%, I=1/20, 1/30.

Oi pt reproductie
In exploatatii in saivaine deschise, semideschise, inchise.
In gospodarii.
Maternitatile au 3 compartimente – boxe collective pentru oi cu gestatie avansata, boxe
individuale pentru oi inainte de fatare si dupa fatare, boxe individuale pentru oi cu miei cruzi.
Microclimat = t=12-15 grade, I=1/10-1/15.
Puncte de insamantari artificiale – laborator, camera cu standuri de insamantare, tarcuri
cu berbeci incercatori, tarcuri pentru oile in calduri, tarcuri pentru oile in asteptare.
Mulsul se face pe platforme betonate la strunga/la stana.
Centrele de tuns se amenajeaza in saivane.

Adapostirea mieilor
 Miei – cruzi/mijlocii/zburati.
Microclimatul de confort – pana la 5 zile –t=12-15 grade, peste 5 zile t- 10-12 grade,
curentii de aer =0,1 m/s (iarna) , 0,5 m/s vara.
Sunt obisnuiti cu furaje combinate, concentrate
Dupa 13-15 kg tineretul femel = carduri catre saivane/pe pasune. Tineretul mascul –
ingrasare/reprod.
Tineret ovin femel pt reproductie. – adapostire in aceleasi tipuri de saivane.
Suprafata – sub 1 an -0,4-0,6 m patrati/animal
- peste 1 an – 0-6-0,8 m patrati./animal
Tineret ovin pentru crestere si ingrasare – system extensiv, intensiv si semiintensiv
Acoperis in 2 ape, fundatie discontinua, pardos discont, front de furajare parallel cu axul
lung al sopronului, adaparea in jgheaburi mecanice. Cazare – boxe collective – 0,3 m
patrati/animal de 13- 15 kg, 0,4 m patrati/animal in greutate de 25 kg.
Microclimatul = microclima, cu obligativitatea livrarii pana in noiembrie.
Semiintensiv – cazare in soproane pana la 20 kg, se scot 3 luni pe pasune, se readuc in
soproane pentru finisare.

Caprele – crestere si exploatare – in gospodariile populatiei, in exploatatii –

semiintensiv/intensive cu sist. legat/dezlegat.
Sistem legat – cazare pe stand delimitat de stanoage iesle, adapatori mecanice, muls
mechanic la bidon, laptarii.
Se asigura/capra – acoperis in 2 ape, iluminat mixt etc
Sist. dezlegat – cazare pe asternut permanent.

Caprioare de ferma – caprioara rosie/roscata – domesticite recent, animale nervoase,

sperioase.
Iarna – adaposturi libere cu acces in adaposturi pentru furajare si adapare.
Femelele inainte de fatare cauta singuratate
Prob. – TBC, antrax, febra aftoasa.
Prob de bunastare- transport , taierea coarnelor, ucidere – se sustin 3 modalitati:
impuscare in camp deschis, in tarcuri mici, taiere in abatoare dupa asomare cu glont captiv.

Adapostirea iepurilor

Iepurii sunt crescuti si exploatati pentru: a) carne, b) reproductie, c) in scop

experimental

Adapostirea iepurilor pentru carne

Se poate face in: 1. Sistem extensiv: - in rezervatii nedelimitate, rezervatii limitate,
voliere, adaposturi la sol.
2. Sistem semiintensiv – soproane inchise, soproane semideschise,
soproane deschise.
3. Sistem intensiv
1A. Cazarea iepurilor in sistemul de crestere in rezervatii nedelimitate – in zone de deal,
fara amenajari deosebite, ferrite de vanturi si zgomote, surse permanente de apa potabila,
vegetatie arboricola, furajare cu flora spontana. Dezavantaje – sunt expusi daunatorilor si
produc pagube in livezi
1B. Cazarea iepurilor in rezervatii limitate – delimitarea rezervatiei cu santuri de apa,
garduri de 1,5m inaltime. Iarna, pentru furajarea suplimentara cu fan, paie, coceni se fac
amenajari.
1C. Cazarea iepurilor in voliere – suprafete de 50-60 mp delimitate de garduri si
acoperite cu plasa de sarma, cuiburi, soproane.
 Furajarea = vegetatia din voliere, masa verde, fan, paie, coceni, suculente, concentrate,
saruri minerale.
Adaparea = adapatori manuale.
1.Cazarea iepurilor la sol – in adaposturi inchise/deschise, iepurii traiesc in familii.
Adaposturi cu ventilatie naturala, pardoseala pamant.

Adapostirea semiintensiva – cazare – baterii de custi pe 3 nivele, din lemn sau metal.
Custi – 60% pardoseala continua – carton asfaltat/tabla zincata
- 40% pardoseala discontinua – sipci de lemn, iar in zona de defecatie, plasa
de sarma
- Colectarea dejectiilor – tavi sub pardoseala
- Frontul de furajare – amplasat pe frontal custii
- Adaparea – adapatori vacuumatice
Adapostirea intensiva- izolare termica, compartimente in fiecare adapost – pentru
crestere si ingrasare tineret + pentru maternitate.
a) Baterii de custi orizontale pe fosa profunda
b) Baterii verticale pe doua nivele
Baterii de custi orizontale – intre fose, sub aleile de circulatie = canale de ventilatie.
Custile sunt de 3 feluri – pentru maternitate, pentru tineret, masculi, asteptare gestatie.
Custi pentru maternitate – o femela + puii pana la intarcare cusca propriu-zisa, cuibar de
fatare; instalatie de adapare si hranire.
Custi tineret + masculi – 6-10 exemplare/cusca
- 6-8 exemplare/cusca – tineret reproductie 28-70 zile
- 1 exemplar/cusca – masculi adulti de reproductie
Microclimat de confort – ventilatie aspiranta
T=18-20 grade Celsius – maternitate
=23-24 grade Celsius – prima sapt
= 15-18 grade Celsius – urm saptamani
Curenti =0,1-0,2 m/s iarna, 0,3-0,4m/s vara
Co2 = 3000 ppm
NH3=10 ppm
H2S=10 ppm
Fotoperioada = 8 ore/zi pentru femele inainte de monte, 16 ore/zi- gestatie, alaptare, 3-5
ore/zi – tineret
Intensitatea lumii = 30-40 lucsi – maternitate, 0,5-1,5 lucsi – tineret.
4. Adapostirea iepurilor in scop experimental – custi – material plastic – cu capac, fara
capac. + plasa de sarma
Custile destinate iepurilor au dimensiuni diferite in functie de greutate iepurilor.
Custi portabile cu adapator vacuumatic si hranitor
Colector dejectiilor se face pe tavite individuale cu hartie absorbanta.

Probleme de bunastare a iepurilor – cresterea in sistemul intensiv, microclimatul,

alimentatia necoresp, probleme pe timpul transportului si in timpul taierii.
Transportul este reglementat – directive 91/628, 93/119.

Adapostirea pestilor – 1. Amenajari piscicole in albiile minore ale apelor curgatoare din
zona de munte
A. Lucrari transversale – a) praguri simple (in albii cu maluri joase) – busteni
transversali incastrati in maluri, blocuri de piatra, bolovani.
b) Praguri podite – in albii inainte – busteni transversali,
marginile malurilor protejate cu busteni sau pietre.
Lucrarile transversale – reduc viteza apei, maresc adancimea apei, oxigenarea buna a
apei, protectia pestilor de viituri
 b. Lucrari inclinate de mal – a) pintenii (epiuri) – simpli – capra, cascada, casoaie.
Rolul lucrarilor inclinate – abat curentii de apa erozivi pentru maluri/creeaza adapost
pentru pesti.
C. Lucrari de protectie locala in albie – capre din lemn lestate cu piatra + baraje de
pamant consolidate cu lemn rotund. Rolul lucrarilor este de a oferi adapost pestilor de viituri.
2. Bazine pisicile artificiale – baraje, diguri, prize de apa, canale, constructii pentru
traversarea obstacolelor, decantoare, filter, guri de alimentare
3. Unitati pentru productia piscicola – iazuri, unitati salmonicale formate din bazine
pentru reprod, pentru crestere si iernat, statii de incubatie, ansambluri piscicole colinare,
ansambluri piscicole de ses – ciprinide, sturioni.
Adapostirea salmonidelor – pastravariile de repopulare – produc iernat pentru
repopularea apelor de munte, de consum – pastravi de carne, mixte.
Alevinii – se cresc pana la 2 luni in puiernite cu un debit de apa de 30-60l/min.
Bazinele de crestere a puietului – constructii dreptunghiulare sau circulare din beton cu
supraf de 20-60mp si adanci de 0,3-0,6m.
Bazinele pentru pastravi de consum
Bazinele de reproductie
Bazine de carantine, pentru experimentare, pentru pescuit sportiv.

Indicatori – comportamentul, frecventa respiratorie, consum de furaje, calitate apa

(temp, pH, oxigen dizolvat, subst organice, densitatea pestilor
Comportamentul – in scopul interpretarii nivelului de bunastare, se urmaresc diferitele
tipuri de comportament. Se apreciaza – viteza cu care pestii raspund la un stimul oarecare,
caracterul inotului, pozitia corpului in apa. Se pot intocmi fise etologice.
Calitatea apei genereaza stress acut si cronic manifestat prin pierderea homeostaziei,
reducerea productiei, scaderea rezistentei la boli.
Lumina genereaza stress, panica, leziuni, mortalitate.
Alimentatia pestilor – la somoni – deficitul de fosfor genereaza deformari scheletice,
furaje rancede – degenerarea ficatului.
Infometarea, reducerea ratiei – ajustarea productiei, la cerintele pietei.
Exista corelatie intre infometare, specia de peste si temp apei
Temp ridicate ale apei genereaza lovirea ochilor, muscarea cozii, canibalism
Se recomanda infometarea cu 1-3 zile inainte de taiere pentru golirea intestinului.
Genetica la pesti urmareste sporul de crestere in greutate, indicele de conversie a
furajelor, fecunditatea, obtinerea tulpinilor monosex si poliploide, rezistenta la boli
Densitatea mare duce la: stress, comportare agresiva, injurii la nivelul pielii si
aripioarelor, boli si restrangerea inotului, reduce calitatea apei, reduce conversia furajelor.

Manipularea, lotizarea si identificarea duc la stres, agresarea exemplarelor mici,

canibalism, vatamari ale pielii, pierderea de solzi.
Modalitati de identificare – taierea inotatoarelor, aplicarea de crotatii interne sau
externe, dangalizarea.
Transportul cu autovehiculelor, vapoare, elicoptere, avioane, containere, pungi din
plastic cu exces de oxigen duce la stres, vatamari corporale, moartea pestilor.
Reducerea stresului pe timpul transportului la pestii de reproductie: folosirea
anestezicelor, perioada de recuperare.
Bolile – malformatii scheletice, afectiuni musculare, afectiunile ochilor, boli bacteriene,
infestatia cu paduchi de mare la somoni ce duc la leziuni ale pielii, pierderea solzilor, moarte.
Incidenta si prevalenta marita a bolilor reprezinta indicatori ai bunastarii precare,
indifferent de natura acestora. Mai mult, controlul adecvat al bolilor impune existenta
programelor specifice si nespecifice in respectiva exploatatie si a registrelor de sanatate.
Boli provocate de miceti
 1. Saprolegniaza – entitate morbida provocata de o ciuperca din genul Saprolegnia
sau Achlya si se intalneste indeosebi in perioadele reci. Ataca icrele moarte,
imprejurul carora tese filamente ca de vata si se intinde apoi la icrele sanatoase
din vecinatate.
Prevenirea mucegaiului la icre se face prin bai cu verde de malachit de 2 ori pe sapt, timp de 5
minute. La pesti, cand boala este in stadiul incipient si filamentele similare se poate combate
cu usurinta.
2. Ihtiofonoza – provocata de o ciuperca care ataca inima, ficatul, rinichii. Se manifesta sub
forma unor noduli pe branhii. Se diagnoticheaza mai greu pt ca nu se deosebesc de ceilalti
pesti la inceput. Uneori, inotatoarele sunt exoftalmice.
Este usor de prevenit pentru ca in exploatatii mari, se obisnuieste ca toate viscerele sa se
anexeze celorlalti in apa. In stadiile avansate de evolutie devin cahectici, apatici, pierd directia
de inot si echilibrul. Moartea survine la 30 zile.
Combaterea bolii nu este posibila.

Boli provocate de protozoare

1. Ihtioftiriaza – foarte periculoasa. Protozoarul se fixeaza pe branhii, inotatoare si ochi,
patrunzand sub tesuturi. Se inchisteaza si se inmultesc prin diviziuni succesive.
Pestii cu aceasta boala se recunosc usor, deoarece suprafata corpului este acorperita de
vezicule punctiforme de culoare alba. La infestari massive se constata exfolieri cutanate si
puncte necrotice branhiale.
2. Chilodonelaza – produsa de un parazit foarte mic. Se fixeaza pe branhii, pe piele
3. Trichodiniaza – periculoasa cand afecteaza puietul cu rezultate bune, cu verde de malachite,
cu bai de acid acetic sau permanganat de potasiu.
4. Costiaza – parazitii ataca tegumentul si in special branhiile. Aspectele clinice sunt asem
debilitarii fiziologice. Combaterea bolii – sulfat de cupru (bai), sarea de bucatarie.

Boli provocate de helminti

1. Gyrodactylaza – slabirea pestelui, curata de mucus corpul pestelui, hemoragii la piele si
branhii, si care orice corp care nu este protejat favorizeaza infectiile secundarea iar
combaterea prin bai cu ammoniac.
2. Infestarea cu lipitori – in verile ploioase si cand apar viituri. Lipitorile se fixeaza pe corpul
pestilor. Combatere prin bai cu sare de bucatarie.
3. Sanguinicola inemis. Ajunge agentul patogen in corpul pestelui dupa ce a trecut prin corpul
gazdei intermediare ce este un melc
4. Triaenophorus. – viermele ataca adultii si puietul de pastrav, instalandu-se in peretii
intestinului

Boli bacteriene
1. Furunculoza – poate evolua acuta, subacut, cronic. Acut- mortalitate mare, Subacut-
mortalitate mai mic, cu pesti cu tumefieri globuloase. Cronic – leziunile sunt variate, unele se
cicatrizeaza
Se trateaza cu cloramfenicol, sulfadimerazin, sulfaguanidin.
2.Necroza aripioarelor. Aripioarele sunt distruse de la varf spre corp, ramanand uneori doar un
ciot ulceros sau o excrescenta cicatrizata, alteori bacteriile care provoaca boala ataca si derma
la insertia aripioarelor respective. Cauzele bolii nu se cunosc cu precizie, intrucat aparitia ei
este legata de o serie de factori defavorabili si de o proasta igiena.

Taierea – stress la manipulare, imbarcare pe timpul calatoriei, la debarcare pe timpul stocarii,

pana taiere. Inainte de taiere, pestele nu se tine mai mult de 15 sec fara apa. Pierderea
cunostintei la pesti – racire sub 0 grade cu apa cu gheata, sedare cu Co2, electropescuit.
Nu sunt acceptate metodele de omorare cu ammoniac, omorarea cu sare uscata,
decapitarea.
 Acceptate – distrugerea creierului – lovirea manuala sau pneumatica a capului asomarea
electrica – la intensitate stabilita pentru fiecare specie in parte
Intensitate mari: fractura coloanei vertebrale, hemoragii musculare
Intensitati slabe: paralize fara pierderea constiintei
Se poate incerca integrarea acestor paramatrii obiectivi de bunastare sub forma unui
system numeric, prin acordarea de punctaje pentru fiecare in parte. Diferentele fata de
standardele de crestere/exploatare sau fata valorile/aspectele normale au ca urmare depunctari
in raport cu scorul maxim acordabil.
Ca indicatori utili in evaluarea bunastarii pestilor in timpul transportului, se recomanda
stabilirea: conditiilor de transport, densitatea de stocare a pestilor in timpul transportului,
calitatea apei, comportamentul pestilor in momentul receptilor, modul de transfer al pestilor
din mijloacele de transport in bazinele piscicole, tabloul biochimic sanguine – problemele de
bunastare pe termen scurt fiind reflectate de nivelul enzymatic crescut, hiperglicemie si
tulburari excretorii.
Ca indicatori utili in evaluarea bunastarii pestilor in centrele de taiere se recomanda
stabilirea: comportamentului din tancurile de asteptare, densitatii de stocare in raport cu
standardele, examenului clinic general al pestilor (starea inotatoarelor, a branhiilor si
suprafetei cutanate, prezenta si cantitatea de mucus la nivel cutanat, frecventa miscarilor
operculare), eficientei asomarii, tabloului biochimic sanguine.

Adapostirea animalelor de blana

Carnivore (vulpi,nurci, dihori)

Ierbivore (nutrii, chinchile, bizami, castori)

Adapostirea vulpilor – cazarea vulpilor – in baterii de custi amplasate in soproane cu

acoperis in doua ape. Peretii sopronului sunt din plasa de sarma
Custile sunt din plasa de sarma cu ochiuri de 25/25 mm
Front de furajare si adapare
Cuibarele se ataseaza la custi sau in custi cu 3 sapt inainte de fatare
Cuibarele – A. dicompartimentate – vulpi argintii + B. necompartimentate – vulpi polare
Matca si tineretul de prasila se cazeaza – un exemplar/cusca
Tineretul pentru blana – 2 exemplare/cusca

Adapostirea nurcilor si dihorilor

Cazarea in baterii de custi amplasate pe 2,4 sau 6 randuri, in soproane
Custile, ca si cuibarele, au dimensiuni mai mici decat la vulpi.

Adapostirea nutriilor – A) sistem extensiv – crestere in libertate, pe suprafete bine

delimitate, in apropierea bazinelor naturale de apa
B) Sistem semiintensiv – la sol, inalta – custi amplasate
deasupra nivelului solului
C) sistem intensiv
B. Sistem semiintensiv – cazare la sol – iarna si vara
Cuibarele, bazinul de apa
Pardoseala cuibarelor este inclinata spre padoc prevazuta cu 2,3 orificii ce permit
scurgerea purinului in padoc
Padoc – spatial de plimbare si furajare
Peretii despartitori ai custilor si padocurilor sunt plini
Bazinele de apa se amplaseaza in continuarea padocurilor

C. Sistem intensiv – adaposturi de productie, filtru sanitar, bucatarie furajera, atelier,

silozuri, fanare, put sec, platforme balegar
 Microclimat – nutriile sunt rezistente la caldura, iar iarna se retrag in cuibare si se
acopera cu asternut. T=10-16 grade, exceptie puii – 20-22 grade, 65-75% umiditate, 2W/m
patrat – intensitate luminoasa.

Probleme de bunastare – sunt generate de: ariditatea mediului de crestere si exploatare,

manipulare, ucidere pentru recoltarea blanii.

Probleme de interes privind bunastarea animalelor salbatice

Se refera la: amenintarea supravietuirii individuale a animalelor, amenintarea speciei in

salbaticie, cruzimea prinderii animalelor, metodele barbarea de omorare, conditiile de
transport pentru valorificarea ca animale vii, conditiile de ingrijire si intretinere in centrele de
colectare inainte de transport sau la destinatia finala, pericolul pentru sanatatea altor animale.

1. comertul international cu animale salbatice vii – a) comertul cu pasari salbatice – in

ultimii 20 ani, 5 milioane de pasari din 2600 de specii, 50% dn pasarile capturate mor in tara
de origine, 25% mor pe timpul transportului si in perioada de carantina.
b) comertul cu pestii tropicali de
apa dulce – numarul pestilor comercializati – sute de milioane. Prinderea cu narcotice/otravuri
– 60% mor.
Alte probleme de bunastare: tratarea cu hormone a pestilor inainte de livrare de catre
exportatori pentru accentuarea culorii pestilor, cresterea pretului, sterilizare.
c) comertul cu pesti tropicali de
apa sarata – prinderea – explozibil/otravuri – moartea pestilor 75%, distrugerea recifelor de
corali.
Transportul – agresiuni mecanice – folosire pluta la cei cu tepi + densitate mare
- agresiuni fizice – temperature necorespunzatoare.
d) comertul cu primate nonumane
pentru experiente, menajerii, circuri etc
2. Comertul cu produse de la animale salbatice – articole de lux (piei de caiman,
crocodile, sarpe)
- articole de souvenir – pumnalul de
Yemen, sculpturi in fildes
- Articole de uz medical – medicina
traditionala – corn de rinocer, vezica biliara, labele de urs, coarne de cerb, carapacea de
broasca testoasa, cobra/piton/sarpe verde/soparla monitor, vulpe zburatoare
Conventia 82/2626/EEC - imbunatatirea bunastarii animalelor salbatice pentru viitor are
in vedere: interzic\erea importului de animale salbatice care se adapteaza greu la conditiile de
captivitate si transport, stimularea tarilor exportatoare de animale salbatice vii de a respecta
bunastarea acestora etc
3. protectia animalelor salbatice si a habitatelor din Europa – problemele de bunastare se
refera la: sporturile de teren, folosirea capcanelor, folosirea lanturilor, folosirea otravurilor
E) amenintarea si distrugerea habitatelor terestre si marine prin: poluare, degradare,
distrugere prin dezvoltarea agriculturii, industriei, turismului, transportului.
F) poluarea cu alice de plumb – in zone umede, vanatori,.

4. impactul pescuitului industrial asupra pasarilor si a altor animale marine – Pescuitul

industrial pentru: asigurarea de peste in vederea consumului uman, consum animale, obtinerea
de fertilizanti, de fainuri proteice. Pune in pericol viata altor animale.
Prob de bunastare – diminuarea hranei pentru pasari si animale marine, prinderea in
plasele de pescuit.
Exista o serie de acte elaborate pentru protectia animalelor salbatice: conventia de la
Berna – conservare animalelor salbatice si a habitatelor europene, Conventia de la Barcelona
– protejarea Marii Negre contra poluarii, Conventia de la Bonn – penturu pasari migratoare
salbatice.
5, Vanarea comerciala a balenelor – este suspendata din 1986, insa sunt state ce respecta
legea (Japonia)
Disparitia unor specii de balene mari, Preturile mari pentru carnea de balene, accepta
vanatul de balene pentru Alaska, Rusia, Groenlanda. In afara consumului uman, balenele se
pot folosi ca element recreational. Ele au semnificatie mitica, estetica, stiintifica, economica.
Balenele pilot in Insulele Feroe sutn ucise in cadrul grindului de carlige si cutite moarte
lor survenind in aproape 20 de minute de la infigerea carligelor. In ue, vanarea balenelor este
interzisa.
Balena – pilot este un cetaceu cu specia malaena orintho.
Grindul reprezinta o traditie culturala a Insulelor Feroe. Consta in vanatoarea organizata
a balenelor – pilot, eveniment la care participa, direct/indirect, fiecare familie din cele 17
insule.
Vanatoarea este non-comerciala si organizata la nivel de comunitate.
Vanatorii inconjoara balenele-pilot, formand un semicerc de barci. Acestea interfereaza
cu sonarul animalelor si le oblige sa se indrepte catre golf sau fiord. Odata ajunse in apa putin
adanci, vanatorii inarmati cu carlige, funii si cutite, se reped asupra animalelor. Prin infingerea
carligelor in nari sunt imbolizate si aduse la mal.
Animalele sunt sacrificate prin sectionarea maduvei spinale, cu ajutorul unui cutit
special. Moartea survine in aprox 30 secunde.
Dup ace balenele-pilot au fost transate, carnea este impartita in mod egal si gratuit
familiilor de pe insule, indifferent daca au luat sau nu parte la grind.
In pofida tuturor demersurilor de a bloca fenomenul, el continua anual.
6. Delfinii, marsuinii si alte mamifere marine
Navigatia de placere si comert in zonele de reproducere ale delfinilor, omorarea
accidentala, prinderea accidentala in plasele de pescuit, prinderea deliberata a balenelor.
Prob de bunastare – modul de vanare.
Focile cu gluga, cantatoare – puii lor se ucid prin lovire, adultii prin impuscare. Se
vaneaza pentru evitarea transmiterii de boli parazitare, reducerea consumului de cod, interese
economice privind blana puilor, pielea adultilor, carne consum, ulei, obtinerea produselor
traditionale.
Focile cenusii si focile obisnuite – se vaneaza pentru protectia pescariilor
8. Morsele – probleme de bunastare – vanare pentru fildes, carne.
9. Broastele testoase marine – probleme de bunastare – distrugerea habitatelor din cauza
turismului, poluarea.
Moartea accidentala prin prinderea in plasele de pescuit si carligele de pescuit folosite
pentru pestele sabie. Moartea datorata obtinerii de carne in Egipt, Italia, Maroc, Malta,
Tunisia.
Sunt protejate prin conventii.
10. Broastele – cruzimea prelevarii picioarele pentru consum, disparitia speciilor de
broaste a dus la amenintarea sanatatii publice din cauza dezvoltarii tantarilor ce erau
consumati de broaste. Vanatul se face noaptea cu plase la lumina artificiala, se incarca in saci
si se transporta la fabricile de prelucrare, unde broastele se sectioneaza transversal pentru
separarea trenului posterior, se spala si se congeleaza.
11. Animalele capturarea pentru blana – castor, lup, ras, linx, bursuc, hermina, samurul,
sacalul etc
Probleme de bunastare – bataile aplicate de vanator pana la moartea animalului capturat,
privarea de hrana si apa pana la venirea vanatorului, mdul de capturare, durere.
A) capcane de picior – terestre, acvatice - produc striviri, fracture.
B) Capcane de cuibar – produc ruperea gatului
C) Latul – sansa de sarma.
 Animale favorite
Probleme – ingrijire si comercializare necoresp, controlul inadecvat cainilor si pisicilor,
abandonul animalelor de companie, inmultirea cainilor vagabonzi, vinderea animalelor
neintarcate, cazarea necoresp a animalelor fara stapan
Pentru viitor – inregistrarea locatiilor pentru comert, crestere, pensiuni, sanctuare,
interzicerea vanzarii stradale a cainilor, ratificarea conventiei europene pentru protectia
animalelor favorite de catre toate statele.

Animale de experienta

Teste experimentale pentru: medicamente de uz uman si de uz veterinar, Diagnostic

etiologic complex uman si veterinar, testarea cosmeticelor (Directiva Consiliului 93/35/EC -
evitarea)
Implementarea celor 3 R va asigura asezarea pe baze noi, stiintifice si etice, a problemei
renuntarii la experimentarea pe animale in domeniul medical.
Reduction – reducerea numarului de animale folosite in testari
Replacement – inlocuirea metodelor de testare pe animale cu metode alternative fizico-
chimice si biologice
Refinement – perfectionarea metodelor biologice folosite, promovarea unei atitudini
umane fata de fiintele pe care se experimenteaza, umanizarea tehnicilor pentru diminuarea sau
eliminarea suferintei.
Cele 3R se aplica simultan
Problemele de bunastare a animalelor de laborator sunt generate de: conditiile de
adapostire, ingrijire si intretinere precare; ghiduri de buna practica invechite, tratamente la
care sunt supuse animalele in timpul experimentelor.
Folosirea primatelor nonumane ca animale de experienta genereaza durere si suferinta
din cauza transportului animalele necorespunzatoare se omoara.
Protectia primatelor nonumane la nivelul UE este stipulata de directive ale CE.
Utilitarism – teoriile privesc alegerea actiunii care vor adduce cele mai mari avantaje
pentru cel mai mare numar de indivizi. Cand facem aceste calcule pentru a stabili daca o
actiune este corecta din punct de vedere moral sau nu, insumam cantitatea totala de bine care
va fi rezultatul unei anumite actiuni si o comparam cu cantitatea totala de rau care va fi
cauzat.
Deontologia – respinge in anumita masura abordarea utilitarista a insumarii beneficiilor
versus prejudicii cand se stabileste care actiune este mai morala.
Inrudirea – teoria specifica poate fi vizualizata ca o serie de cercuri concentrice
inconjurand o fiinta umana.
Justificari etice – metoda proportionalitatii – verificarea faptului ca scopurile
proiectului de cercetare sunt proportionale cu specia folosita, cu durerea si disconfortul care
va fi produs animalelor
- metoda antropomorfismului – ne permite sa apreciem si sa alinam
mai bine durerea si disconfortul pe care animalele le pot indura in timpul unei proceduri de
cercetare si cat timp traiesc intr-un stabiliment de cercetare.
Experimentele pe animale sunt necesare, asa cum sunt necesare experimentele pe
bolnavi sau cele facute pe voluntary sanatosi, chiar daca nu exista un beneficiu imediat.
Comitetul etic de cercetare al Asociatiei Internationale de Studiu a Durerii a aratat ca
studierea mecanismelor durerii cronice sunt esentiale.
Animale de sport – din gradini zoologice, din circuri - animale
Amalele din Gradinile Zoologice – probleme de bunastare din gradinile zoologice –
conditiile improprii de cazare, lipsa imprejmuirii de protectie, lipsa facilitatilor pentru
ingrijirea animalelor bolnave, ratii neadecvate, cazarea individuala, lipsa conditiilor de mediu.
Gradinile zoologice moderne: asigura conservarea si cercetarea speciilor de animale
salbatice si asigura educarea si recreerea publicului.
 Animalele din circuri – probleme – metodele de dresaj, transportul, cazarea individuala
pentru animalele care traiesc in grupuri, adapostirea neadecvata, stresul in timpul
spectacolelor. Se preconizeaza – standardizarea certificatelor pentru transportul animalelor vii
pentru expozitii si circ, identificarea cu microcipuri a acestor animale, necesitatea autorizarii
functionarii circurilor de catre autoritatea competenta, Interzicerea folosirii maimutelor,
elefantilor, focilor, rinocerilor, crocodililor etc, interzicerea folosirii speciilor nedomestice,
controlul riguros al respectarii legislatiei nationale.
Animalele pentru distractie generala si reclame – spectacole de cabaret, de Estrada,
baruri – cimpanzeii, productii cinematografice, studiouri fotografice – maimute, lei
Pentru ele, problemele sunt: dresaj, conditii de cazare in timpul spectacolelor si dupa,
indepartarea dintilor si ghearelor.
Nu exista o legislatie specifica in UE.

Corida – cunoscuta si sub termenul latin de TAUROMACHIA.

Sezonul coridelor incepe in Duminica Invierii si tine pana in toamna, in ziua Sfintilor
Mihail si Gavril. Coridele, desi blamate de culture diferite, sunt considerate un produs al artei
pure in Spania. Corida insemna victoria omului asupra taurilor.
Cu 24 h inainte de intrarea in arena, taurul este izolat in intuneric, a.i lumina si strigatele
spectatorilor sa-l inspaimante, sa-I creeze teama. Publicul are imaginea unei bestii feroce.
Coarnele sunt curbate spre interior, prelucrate. I se adm in apa sulfati – diaree. Ochii I se ung
cu vaselina ca sa I se atenueze simtul vazului. Copitele ii sunt tratate cu o substanta pt a
favoriza actiunile toreadorului.

Caii picadorilor – se folosesc cai fara nicio valoare comerciala. In general, ei mor dupa
cel mult 2-3 coride. Daca toreadorul vede ca taurul e plin de energie, ii ordona picadorului sa-
si faca treaba. Menirea lui e sa scada vitalitatea taurului intepandu-l profound cu ajutorul unei
lanci.
Banderile odata infipte, nu mai pot fi scoase, au o miscare continua, in urma deplasarii
animalelor. In plus, ele accentueaza durerea si hemoragia.
Toti cei care participa la corida se numesc toreadori

Corida in Stil Indian – cocoasele taurilor sunt date cu ulei de cocos si vopsite de
sarbatoare, coarne sunt ascutite, taurii primesc si alcool – anesteziati.
Luptele de cocosi – cocosii se bat cu ciocul si cu pintenii metalici. In cele mai multe tari
au fost interzise datorita cruzimii fata de animale si a pariurilor ilegale. Cocosii, antrenati sa
lupte de mici, uneori drogati cu stricnina, inarmati cu pinteni de otel.

Caii de competitie – caii se pot folosi pentru concursuri. Prob de bunastare – metodele
de dresaj, conditiile de competitie, nivelul competitiei, folosirea subst dopante, transportul,
sanatate.

Ogarii pentru curse si ogarii ca animale favorite – a) ogarii pentru curse – rupture
musculare si tenorexii, leziuni osoase, folosirea unor medicamente interzise pentru cresterea
performantelor, tratamente neumanitare ale celor necalificati, bolnavi si nedoriti, transport
necorespunzator. In tarile unde se practica cursele de ogari – controlul veterinar obligatoriu,
numarul de curse dintr-un interval de timp, interzicerea folosirii drogurilor.
b) ogarii ca animale favorite – se
supun prevederilor Conventiei Europene pentru animale de companie.

Norme igienice si standarde de bunastare la caini si pisici

 In codurile de bune practici pentru bunastarea cainilor sunt clasificate astfel: 1.
necesitatea asigurarii unui mediu adecvat, 2. asigurarea unei alimentatii corespunzatoare, 3.
asigurarea posibilitatilor de manifestare a comportamentului normal, 4. cazarea alaturi de alte
animale sau la distanta de animalele dominante sau agresive, 5. protectia de durere, suferinta,
injurii si boli.
1. Cainii necesita un mediu de viata adecvat si sigur. Indiferent daca traiesc in exterior
sau in apartament, trebuie supravegheati continuu si protejati de potentiale pericole: ferestre
sau balcoane deschise, ingerarea diverselor chimicale de uz casnic sau plante toxice. Atat
pentru animalele care traiesc alaturi de stapan, in apartamente sau in curte, cat si pentru cei
din canise, adaposturi pentru caini, spitale, centre de cercetare sau pet-shopuri, se vor respecta
urmatoarele cerinte igienice: - daca traiesc in exterior trebuie sa dispuna de zone de protectie
fata de radiatie solara puternica, vor fi evitate temp si alti factori de mediu extremi, pentru cei
cazati in interior, intervalul de temp este de 15,5 – 26 grade Celsius, umiditatea – 30-70%,
rata ventilatiei intre 6 si 12 schimburi/ora, NH3 de maxim 15 ppm, iar volumul de ventilatie 3
m cubi/ caine de 20 kg.
Iluminatul trebuie sa fie ca durata similara celei naturale. Pentru adaposturile de izolare
si spitale, se va evita diseminarea agentilor infectiosi prin conditionarea aerului sub raportul
continutului microbian. Se evita zgomotele puternice, care genereaza stresul si bunastare
precara. Trebuie sa li se ofere o zona bine delimitate de odihna, uscata si fara curenti de aer.
Astfel, pentru cainii de apartament, se pot amenaja paturi din lemn sau cosuri de nuiele cu
perne sau din tesatura cu saltele, inaltate la cel putin 150 mm data de pardoseala. Pentru cainii
cazati in exterior in tarcuri, cotete, adaposturi semideschise pot fi utilizate paturi de incalzire.
De asemenea, se va amenaja separate o zona de eliminare a dejectiilor, aceasta fiind
folosita frecvent de catre animalele foarte tinere, cele batrane sau cu diverse boli. Lipsa unei
asemenea zone poate genera stress.
Pentru cainii folositi in experimentale, dejectiile sunt colectata in tavi metalice speciale,
cazati in custi fixe.

Adapostirea cainilor in canise, unitati de dresaj si adaposturi

La noi in tara animalele sunt crescute in unitati de 40-200 femele in cadrul MAN, MI,
MJ sau din sectorul privat. Adpoasturile trebuie sa aiba – maternitate, adapost efectiv matca,
pentru caini destinati comercializarii, de carantina, stationar veterinar, bucatarie furajere,
crematoriu, filtru sanitar veterinar, spatii antrenament.
Tineretul intarcat si adultii sunt cazati in cotete individuale sau colective amplasate in
tarcuri, aer liber, adaposturi inchise.
Custile sunt construite din plastic/scandura cu/fara system de ventilatie, termoizolatie.
Pardoselile trebuie sa primeasca asternut deasupra lor. Tarcurile prezinta o fata betonata si o
alta cu pietris. Adaposturi semideschise sunt impartite in tarcuri, oferind spatii de 12
mp/caine. Adaposturile de tip solar sunt acoperite cu folie de mat. Plastic, se impart in tarcuri.
Pentru tarcuri, vor fi respectate urm. cerinte minime spatiale, incluzand zonele de odihna.
Maternitatile sunt de tip solar ca la scroafe. Peretii plini pana la 1m. Pe usa de acces
exista jgheab de furajare. Adapatori cu nivel constant: a) boxa fatare, b) pereti boxa, c) alee
circulatie, d) usa boxa.
Pentru situatia particulara a transportului – a) transportul cu mijl auto – miscarea
animalelor va fi restrictionata pentru a nu distrage conducatorul auto in timpul parcursului si a
evita eventualele probleme in timpul franarilor bruste. In unele tari europene este interzis
transportul cainilor liberi in vehicule, folosindu-se de regula custile. Daca sunt transportati
libere in masina, nu vor fi lasate ferestrele deschise pe o arie care sa permita evadarea
acestora. Ventilatia este esentiala, atat in timpul mersului, cat si al statiunii – mai ales pet imp
calduros. Nu va fi lasata niciodata masina in lumina solara directa sau la temp foarte mari,
fara parasolar si ventilare suficienta deoarece poate aparea socul caloric la caini. Pentruj o
masina inchisa si lasa in lumina solara directa, in scurt timp temp interioara poate ajunge la
valori duble celor din exterior. Apare dispnee, animalele hipersaliveaza, coloratie inchisa a
mucoasei gingivale, ochi sticlosi, convulsii, coma, moarte.
b) Transportul cu feribotul sau alte vase maritime – se face in custi/containere,
asigurarea apei, protectia fata de temp extreme. Este obligatorie inspectia animalelor in timpul
unui transport de minim 2 ore.
c) Transportul aerian – sunt folosite modele de custi de transport de dimensiuni mai
mari, conform standardelor introduce de IATA. Nu se pot transporta cu avionul anim < 8 sapt
de viata, pentru ca nu au toate vaccinarile si testatile facute, nu se pot transporta animalele
gestante, cu pui.
Ventilatia in adaposturi este foarte importanta, prevazute cu deschideri de cel putin 2,4
cm diametru la nivelul treimii superioare a peretilor laterali, situate la distante de 4 cm intre
ele. Suprafata totala a deschiderilor de ventilatie va fie gala cu 16% din supraf totala a celor 4
pereti.
Usa se gaseste la nivelul peretelui anterior, fiind construita din bare sau grilaj metallic
care sa nu permita scoaterea labelor sau botului in exterior. Custile sunt de asemenea
prevazute cu hranitori si cu adapatori cu system de recuperate a apei si posibilitate de umplere
din exterior. In interior se introduce asternut.
2) Cainii trebuie sa dispuna permanent de apa pentru prevenirea stresului/altor
probleme.
Dieta trebuie sa fie echilibrata si corespunzatoare sexului, varstei, activitatii, starii
fiziologice speciale. Nu se vor administra resturile de alimente deoarece aceasta nu acopera
toata paleta de necesitati nutritive ale cainelui sau chiar poate fi periculoasa. Trebuie
administrat cel putin un tain/zi, cantitatea de hrana variind foarte mult cu sexul, rasa, nivelul
de activitate. Orientativ, consumul de hrana pentru un caine adult normal, care nu efectueaza
serviciu sin u realizeaza monte este urmatorul – 1-10kg – 1,5 cutii/zi, 700 g conserva, 10-20
kg – 2 cutii, 20-30 kg – 3 cutii, 30-40 – 4 cutii etc.
Pentru tineret sub 3 kg/3 luni, hranire de 2 ori/zi
Pentru cresterea cateilor necesarul este – de la intarcare la atingerea a 40% din greut ca
adult – 2xnecesarul de intretinere,
- de la 40-80% din greutatea ca adult – 1,5
xnecesarul de intretinere
- de la 80-100% din GC – 1,2 x necesarul
Nu se vor aplica modificari bruste ale ratiei, intrucat apar adesea tulb digestive.
Se va evita aparitia starii precare de intretinere, cat si obezitatea.
Ca modalitate de imbunatatire a mediului – in scopul cresterii timpului de ingerare a
hranei si se pot utiliza jucarii de mestecat si jucarii cu hrana.
3) Cei mai multi caini sunt sociabili si jucausi, apreciind sa se joace cu diverse obiecte,
dar si cu oamenii sau impreuna cu alti caini. De aceea, aceste comportamente se vor promova
ori de cate ori este posibil, altfel poate sa apara plictiseala, insotita de tulb comportamentale.
Jucariile nu trebuie sa determine leziuni sau sa fie ingerate de catre animale.
Se va asigura si un spatiu special de odihna, mai ales la animalele tinerete sau cele
batrane, dar si un exercitiu regulat. Exista totusi restrictii: exercitiul fizic va fi limitat in cazul
problemelor medicale, perioadelor de crestere rapida la unele rase, perioadelor cu vreme rea si
temp extreme.
Instruirea si dresajul cainilor sunt importante. Cateii trebuie obisnuiti de timpuriu cu cat
mai multi stimuli din mediu, pentru a nu se speria sau stresa. Se va evita conditionarea
negative in favorea celei positive (dresajul prin administrarea de recompense)

Bunastare c13

4) Cainii sunt animale sociabile, apeciind intotdeauna compania. Nu vor fi lasati prea
mult singuri in apartament sau in spatiul de cazare nesupravegheati, pentru ca poate aparea
stresul sau tulburari comportamentale. In cazul deplasarilor lungi, vor fi lasati in grija unor
personae responsabile, cu care animalele sunt obisnuite.
Cainii tratati bine inca de mici invata sa perceapa oamenii ca prieteni. Daca in tinerete
sunt private de oportunitatea relatiilor sociale cu alti caini sau cu oamenii, pot deveni retrasi,
anxiosi sau agresivi. In cazul cazarii in grup, in acelasi apartament, animalele se vor obisnui
treptat unele cu altele si li se vor oferi spatii separate in care se pot retrage. De asemenea, se
vor asigura destula hrana, adapatori, spatii de retragere si jucarii pentru a aparea competitia si
comportamentul agonistic.
Stapanul nu trebuie sa sperie cainele sau sa incurajeze comportamentul distructiv al
acestuia. Mai mult, nu trebuie aiba o atitudine inconstanta sau impredictibila, pentru ca poate
sa sperie sau sa streseze animalele.
5) Se vor lua toate masurile posibile pentru evitarea durerii, injuriilor, suferintei sau
bolilor. Se urmareste atent comportamentul, pentru a depista eventualele reactii
comportamentale la durere sau simptomele nespecifice ale bolilor: pierderi in greutate,
modificari ale comportamentului alimentare, hidric, izolare, apatie, pierderea dorintei de joaca
sau miscare, scancete, frica sau agresivitate.
Vor fi evidentiate si simptomele specifice: scurgeri oculare, nazale, auriculare,
hipersalivatie, vomismente, diaree, constipatie, tulburari de mictiune, tulburari respiratorii,
schiopaturi, prurit, excoriatii etc.
Se efectueaza periodic controale medicale, vaccinari, deparazitari. Se inspecteaza roba
cainelui si se realizeaza igiena corporala, mai ales la animale cu acces regulat la exterior.
La cainii care nu sunt dati la monta se efectueaza sterilizarea, iar la cei reprod se
stabilesc eventualele probleme genetice pe care ar putea sa le transmita descendentei.
In CODURILE de bune practici pentru bunastarea pisicilor clasificarea necesitatilor:
1. Necesitatea asigurarii unui mediu adecvat. Pisicile se cresc ca animale favorite,
ca anim de experienta in interes stiintific, pentru fabricarea de produse
farmaceutice. Toate pisicile, inclusiv cele care traiesc predominant in exterior,
au nevoie de un mediu curat, la adapost de pericol.
Se vor amenaja zone de odihna confortabile, curate, uscate la adapost de curenti de aer
puternici, unde animalele sa se poata retrage si ascunde – preferabil la inaltime. Vor fi utilizate
in acest scop paturi din materiale textile. Ca modalitate de imbunatatire a mediului – cotete
speciale.
Mai ales pentru animalele care nu dispun de acces regulat in exterior, se vor oferi cat mai
multe posibilitati de exercitiu prin construirea de platforme etajate, utilizarea de jucarii. De
asemenea, se va amenaja separat o zona de eliminare a dejectiilor acoperita sau neacoperita.
Aceasta se va mentine curate si uscata. Se evacueaza dejectiile zilnic si se spala litiera o data
pe sapt. Pisicile sunt animale cu un instinct territorial foarte dezvoltat, atasandu-se foarte
repede de zonele lor. Ca atare, niciodata nu se vor expune animalele mirosurilor necunoscute
sau locurilor nefamiliare. Pentru imbunatatiri olfactive – feromoni sintetizati.
Din acelasi motiv, pentru reducerea stresului de transport se vor introduce in custi obiecte
familiare, imprimate cu mirosuri cunoscute. Animalul nu va fi lasat nesupravegheat sau in
locuri in care nu dispune de sufficient spatiu de miscare, de ventilatie sau temperaturi ridicate.
La noi in tara se folosesc custi din material plastic.
2.Asigurarea unei adapari si alimentatii corespunzatoare – se asigura acces permanent la apa
potabila. Hrana, constituita din derivate din carne, se va administra pe parcursul unei zile sub
forma mai multor tainuri, in cantitati mici. Se tine cont de cerintele alimentare specifice. Vor
fi evitate subnutritia si supraalimentatia.
Orice modificare alimentara se face gradat. Hrana nu va fi niciodata administrate langa zona
pentru depunerea dejectiilor sau zone de care animalul se sperie pentru ca nu va fi consumata.
Pentru a creste timpul de ingestie si stimularea mentala se pot folosi jucarii fast-food
dispensere, hranitori-puzzle sau ascunderea hranei in tuburi de carton dispusi in forma
piramidala.
3.Asigurarea posibilitatilor de manifestare a comportamentului normal. Pisicilor li se va
asigura suficienta stimulare fizica, mentala si sociala. Vor beneficia de exercitiu zilnic – daca
nu au acces in exterior, se pune la dispozitie jucarii, creandu-se oportunitati de joaca cu
acestea sau cu personae prietenoase. De asemenea, se asigura posibilitatea ca animale sa se
odihneasca fara a fi deranjate.
4. Cazarea alaturi de alte animale sau la distanta de animalele dominante sau agresive
Desi pisicile manifesta in diverse grade un comportament social si pot fi prietenoase cu alte
pisici de obicei, prefera sa fie solitara. Pisicile din acelasi grup se toaleteaza reciproc si impart
zona de odihna. In orice caz, cele mai multe pisici nu tolereaza mai multe mirosuri f usor.
5. Protectia fata de durere, injuri, boli.
Vor fi examinate permanent animalele, pentru a depista eventualele reactii comportamentale la
durere, simptome nespecifice ale bolilor (izolare, ascundere, agresivitate, agitatie, modif de
comp hidric si alimentar, vicii: evitarea folosirii tavii cu nisip, cresterea duratei de
autotoaletare) Se verifica aspectul blanii, pielea, orificiile, se fac vaccinari.
Se castreaza anim ce nu sunt fol la reprod pentru ca pot sa apara injurii, contactarea unor boli,
ratacirea in per de reprod, dezvolt insuficienta.
Daca pisicile sutn lasate la monta se va planifica intotdeauna gasirea unui camin pentru pisoi.

Igiena corporala la caini

Timpul alocat executarii unei igiene corporale complete la caini este variabil, depinzand atat
de lungimea si grosimea firelor de par, cat si de gradul de incalcire a parului. 7 PASI:
- Perierea – fine/aspre in functie de rasa. Se examineaza cu atentie roba animalului. Cu
ajutorul unor perii cu dinti tari se descurca parul incurcat. Atunci cand nu este posibila
separarea firelor incurcate se recurge la tundere partiala.
- Perierea profunda
- Stergerea urechilor – in caz contrar pot sa apara otite. Se folosesc tampoane cu dezinfectante
cu rol antimicrobian si antifungic. Manopera se efectueaza lunar la cainii cu urechi drepte, iar
la cei cu urechi lasate sau la cei care innota des saptamanal, deoarece la acestia este favorizata
instalarea infectiilor din cauza cresterii umiditatii sau contactului redus cu aerul. Mai intai se
trage de pavilionul urechii in sens medial, apoi se introduce tamponul cu solutie in ureche si
se maseaza baza urechii 20-25 sec. Se repeta si pentru cealalta ureche. Animalul este lasat sa
se scuture de excesul de solutie. Cu ajutorul unui tampon sau tifon se curate regiunile vizibile
ale urechii externe. In final, se aplica o pulbere sau o crema sicativa, apoi se fixeaza urechea
timp de 4-5 minute pentru uscare.
- Aplicarea unguentelor oftalmice
- Imbaierea – nU trebuie efectuata prea des, pentru ca indeparteaza stratul natural protector al
pielii. Puii nu trebuie imbaiati inainte de 6-8 sapt. Ei trebuie obisnuiti. Aparitia mirosului de
caine specific declanseaza nevoia bailor.
Frecventa estimative – par scurt/sarmos – 1 data/sapt
- par lung – 1 data/6 sapt.
Se va utiliza apa calduta, pentru a nu det sensibilitate si reflexe dobandite negative. Se uda din
abundenta blana cainelui, deoarece parul acestor animale prezinta o rezistenta naturala la apa.
Pardoseala camerei in care se face imbaierea animalelor trebuie sa fie nealunecoasa. Cainii
speriosi trebuie sa se vorbeasca cu ei, pentru a-I linisti. Se aplica pe intreaga supraf corporala
solutia de imbaiere: - sampon asemanator celor de copii
- sampoane antimicrobiene, antiparazitare, pentru prevenirea alopeciilor,
odorizante, pentru intarirea culorilor robei, uscate. Nu sunt la fel de eficiente ca sampoanele
lichide dar sunt foarte utile datorita rapiditatii in utilizare.
Unii specialisti recomanda ca samponarea sa inceapa cu corpul, apoi cu zonele cefalice si
cervicala.
Dupa aplicare, in urm ordine: corp, membre, abdomen, flancurile si insistam pe zonele greu
accesibile. Apoi clatire abundenta. Clatirea necoresp poate genera prurit, matreata si
persistenta mirosului neplacut al robei.
In final pieptanarea si uscarea.
6. Tunderea. Se face diferentiat in functie de rasa. Precedat de periere si imbaiere, tunsul
adduce urm beneficii: faciliteaza toaletarea robei, previne incalcirea parului, usureaza
observarea parazitilor externi, previne aparitia micozelor, la cainii care inoata reduce efortul si
timpul necesar pentru uscare, reduce pierderea parului prin naparlire, faciliteaza termoreglarea
in sezonul cald, imbunatateste aspectul exterior al animalului.
Se continua cu foarfece pentru indepartarea parului din zonele celelalte. In regiunea capului,
se taie parul din jurul ochilor, mai ales cel de la nivelul tractului lacrimal, care se murdareste
usor cu parul de la nivelul botului. In interiorul urechii se indeparteaza murdariilor.
7 Taierea unghiilor.
8. Igiena ochilor si periorbitar pentru a evita cresterea exagerata a parului din regiunea
periorbitala, Se indeparteaza zilnic mucozitatilor, care constituie un mediu optim pentru
dezvoltarea a numeroase specii microbiene., SE vor preveni iritatii oculare si pentru aceasta se
aplica un unguent oftalmic, se evita situatiile in care apar traume oculare (lupta cu alte
animale, expunerea la subst iritante)
Igiena cavitatii bucale – tartrul si periodontita au o incidenta mare in patologia veterinara.
Placa dentara are o consistenta moale si este formata din resturi alimentare, bacterii, paraziti
etc.
Dintii cainilor pot fi protejati prin perierea resturilor de mancare.
Tartrul – consistenta dura si apare prin mineralizarea placii dentare. Printre factorii
predispozanti: sensibilitatea legata de rasa (in special cele mici), parul bucal, adm de hrana
umeda/semiumeda in comparatie cu alim uscate.
Prevenirea afectiunilor dentare – alimentarea de biscuti pentru caini.
Exista si actiuni specifice anumitor rase de caini: Cainii din rasa Caniche au tendinta de a
deveni obezi, motiv pentru care trebuie sa faca suficienta miscare. O atentie importanta –
roba, cu periere zilnica o data la 6 sapt.
Foxterrierii, varietatea cu par sarmos, necesita o toaletare speciala numita trimat, iar periatul
este necesar de doua-trei ori/sapt.

Igiena corporala la pisici

Pentru a ramane in forma, pisica trebuie tinuta departe de part de praf si de bacteriile care le-
ar putea afecta ochii, urechile si dantura, dar si pielea si blana, lucru care nu poate fi realizat
fata o igiena adecvata.
In blana ramane un numar mare de impuritati care trebuie eliminate prin periere. Este indicate
folosirea unei perii moi din par natural. Dupa periere, cu un pieptan fin din metal, se va
pieptana blana de la cap catre coada. O data pe luna este necesara imbaierea, temp optima a
apei trebuie sa fie in acest caz de 39 grade Celsius.
Se pot utiliza sampoane ultra-solft, care reduc electricitatea statica si protejeaza blana de
agresiunile factorilor de mediu.
Peria aspiranta – descalceste parul, aspira celulele descuamate si firele cazute care provoaca
dermatoze, aspira scamele si impuritatile, usureaza pieptanatul.
Examinarea pielii – fara o piele frumoasa nu se poate concepe o blana frumoasa, deoarece
aceasta din urma este implantata in piele. Pielea este un organ foarte important care in cazul
pisicilor repr 12% din greutatea corpului. In afara faptului ca pielea reflecta comportamentul
aceasta sustine firele si pigmentii care coloreaza blana.
Neingrijirea pielii pisicii poate duce la o slabire a rezistentei impotriva agentilor infectiosi.
Toaleta pisicii – asigura bunastarea. Ea repr. o modalitatea sigura de a descoperi orice
anomalie. Se poate intampla ca periind pisica sa fie evd semnele incipiente ale unor boli de
piele.
Consituit din acizi grasi, sebumul asigura hidratarea si elasticitatea pielii, jucand un rol de
protectie fata de actiunea negative a bacteriilor, a frigului si a caldurii. Daca sebumul este
produs intr-o cant prea mare, mai ales in zona dorsala a cozii, pisica poate deveni victima unei
hipersensibilitati.
Printre atributele unei blani frumoase se numara culoarea si stralucirea. Blana cu parul de
acoperire cu fire groase si din fire curbate sau de aparare, mai fine, repartizate pe partile
laterale + parul secundar cu fire ondulate si subtiri. Firele de par cu faza de anogena- dupa
aparitia firelor de par, faza catagena – cand parul inceteaza sa mai creasca, faza telogena –
cand parul este inlocuit si cade.
Naparlirea este det de starea hormonala a pisicii si de durata zilei-lumina. Pisica in libertate
naparleste in mod evident si vizibil, pe cand la pisicile de apartament obisnuite cu o lumina
puternica si o caldura intense, per de naparlire este mai intensa.
Igiena urechii – pavilionul urechii poate sa adaposteasca numerosi agenti microbieni.
Scuturatul din cap si scarpinatul nu sunt destul de eficiente pentru o debarasare radicala.
Unele pisici au urechile f paroase si cu forme foarte angulate. Impuritatile accumulate in
ureche alc un strat ideala pentru bacterii si paraziti. Exista pericole de otite, chiar si surzirea.
Este recomandat sa nu fol betigasele de urechi. Se utilizeaza solutiile de curatare prin masaje.
Igiena ochilor – crustele, urmele de lacrimi, secretia glandelor lacrimale – toate indepartate
pentru protejarea corneei. Secretia lacrimala este drenata prin canalul lacrimo-nazal in cavit
nazala. Alte pericole: conjunctivita, blefarita.
Este deci necesara utilizarea unei solutii de curatare a ochilor o data pe sapt, dar produsul se
allege cu grija. Produsul se aplica la unghiul extern.

Igiena bucala – detartraj, placa dentara indepartare – aparate cu ultrasunete cu indepartare a

produsilor patologici pana la niv silonului gingival.
Igiena membrelor – pernutele trebuie examinate regulat. Tesutul cornos poate fi
sensibilizat/lezat. Este necesara o tonifiere a pernutelor sau favorizeaza cicatrizarii zonelor
lezate: se tamponeaza pernutele cu un preparat special.

Probleme de bunastare la caini:

1. intretinere necoresp in spatii inchise, exploatarea, abuzul - apar frecvent in canisele
improprii, unde animalele sunt cazate si ingrijite neadecvat, de multe nebeneficiind de
relatii sociale, fiind subnutrite, supuse la exercitii epuizate sau fortate reproductive.
Cainii care au relatii stranse cu proprietarii nu au parte de stres, dat indicatorilor
biochimici ai placerii. (CRESTEREA DOPAMINEI PLASMATICE)
La cainii utilitari nu exista problema lipsei relatiilor sociale, acestia beneficiind de o viata
sociala independent de proprietary si de un nivel sufficient de miscare ca gimnastica
functionala. Exista numeroase pericole ce pot aparea in timpul vietii cainilor din apart –
bunastare afectata (electrocutari, violenta)
Apar de asemenea, probleme la relocarea unor caini care au trait in exterior in apartamente.
Conditiile de transport pot fi o cauza importanta pentru prob de bunastare.
Refuzul prop de a steriliza animalele – agresivitate intraspecifica, producere prematura de
descendenti, aparitia unor descendenti care nu vor avea camin, hipersexualitatea, refuzul
eutanasierii cainilor (caini cu tumori, prob cardio-vasc severe, disfunctii cognitive)
Intretinerea necoresp – zoofilie, introducerea de obiecte in vagin, rect, animale f sensibile
afectate de ridicarea tonului, tensiunea din familie etc.
Uneori poate sa se manif la prop sindromulMunchausen prin transfer
Cazarea unui nr mare in locuinta – Spatiu limitat, stres, stare precare, mortalitate mare,
alimentatie insuficienta, conditii neigienice, dejectii care pot stagna, mirosul puternic.