Universitatea Academiei de tiine a Moldovei

Facultatea : tiinte ale naturii

Specialitatea: Biologie molecular

Referat la bioetica

Tema:

Probleme bioetice generate de folosirea

animalelor in cercetarea stiintifica

A efectuat: Talpa Mihaela

Profesor: Abdusa Daniela, asis.univ.

Chisinu, 2013

Cuprins:
Introducere (definiia, istoric, progrese).
Pozitii in experimentele cu animale
Experimente care implica folosirea animalelor in scop stiintific.
Tipuri de experimente
Domeniul de cercetare si specia/nr de animale.
Aspecte etice privind utilizarea animalelor in cercetari stiintifice
Aspecte legale /norme legislative
Argumente pro sau contra
Centre de protectie a drepturilor animalelor
Concluzii.
Referine bibliografice

Introducere
Un subiect controversat in lumea stiintifica ramane folosirea animalelor in studii si
experimente. Odata pusa problema, deciziile raman in mainile cercetatorilor care hotarasc daca
folosesc sau nu animale in studiile lor.
Experimentele pe animale sunt adesea folosite pentru a testa medicamente noi si siguranta
produselor. Multe dintre aceste experimente cauzeaza dureri animalelor implicate sau reduc
calitatea vietii lor.
Oamenii de stiinta care utiliezeaza animalele in aceste scopuri cunosc problema si inteleg
ca experimentele ar trebui facute cat mai uman posibil. Ei sunt de acord ca nu trebuie sa se
utilizeze animalele, atata timp cat exista metode de testare care sa produca rezultate
asemanatoare
Istoric
Primele referiri cu privire la experien ele pe animale se ntilnesc n scrierile din Grecia
Antic. Bunoar, savanii Aristotel(384-322 BCE) i Erasistratus (304-258) au fost printre
primii care au realizat experieriene pe animale vii.(25).Medicul Galen din Roma Antica a
realizat numeroase intervenii chirurgicale pe animale domestice vii n scopuri experimentale,
fiind ulterior numit printele viviseciei. Biologia, medicina i farmaceutica datoreaz enorm
cercetrilor experimentale pe animale.
Astfel , n anul 1880 microbiologul francez Luis Pasteur a demonstrat originea
microbian a antraxului , folosind oaia n calitate de model experimental.La sfr itul secolului
XlX, renumitul savant Ivan Pavlov a testat cini pentru a studia fiziologia digestiei. Insulina a
fost izolat pentru prima dat , n 1922, de la cini i a revolu ionat tratarea diabetului. n anii 70
ai secolului XX , primele tratamente i vaccinuri contra leprei au fost testate pe Tatu animale
placentare.
Progrese
Apar primele organizaii de protecie a animalelor, cum ar fi Societatea de Protecie a
Animalelor susceptibile de a fi folosite pentru vivisecie, nfiinat de Frances Power Cobbe n
anul 1875; n anul 1892 Henry Salt n cartea Drepturile Animalelor condamn orice form de
abuz asupra animalelor, cu excepia experimentelor medicale;
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, guvernele a numeroase ri aloc fonduri imense n
scopul cercetrii medicale; se remarc creterea numrului de animale folosite n laboratoare;
ntre anii 1970-1980 izbucnesc cteva mari scandaluri legate de abuzurile la care sunt supuse
animalele de laborator;
n anul 1975, Peter Singer a publicat lucrarea Animal Liberation care susine ideea drepturilor
animalelor;
ncepnd cu anii 80 numeroase companii productoare de cosmetice ncep s renune la
testarea produselor lor pe animale;Organizaiile internaionale ncep s adopte o serie de acte
legislative ce prevd reducerea numrului de animale utilizate n experimente, reducerea
3

disconfortului produs animalelor de laborator prin diferite metode anestezice i analgezice i

nlocuirea lor , cnd este posibil, cu diferite modele matematice sau cu culturi de esuturi;
Conform datelor oficiale, peste 12 milioane de animale sunt folosite n experimentele din
Europa, n fiecare an; printre speciile folosite se numr: primate, cini, roztoare; peti;
nevertebrate, etc.
Rudolf Jaenisch a creat in 1974 primul oarece transgenic , care la rndul su a devenit
ntr-un timp relativ scurt cel mai rspndit model genetic pentru maladiile erditare umane.
Pisicile sunt animalele folosite cel mai des n cercetrile de neurologie. Spre exemplu , potrivit
estimrilor American Anti-Vivisection Society, n SUA, doar n anul 2000 au fost testate 25,000
de pisici. Cinii , de regul, sunt folosii pe larg n calitate de modele pentru bolile umane n
cardiologie, endocrinologie, traumatologie.Primatele non-umane sunt folosite n teste
toxicologice , etologice , studii asupra unor astfel de boli precum SIDA, hepatite, studii genetice,
neurologice.
Oamenii de tiin apreciaz enorm rolul animalelor n dezvoltarea tiin elor biologice ,
iar unii si-au exprimat ntr-un mod neobinuit dragostea i recunotina fa de animale. Astfel ,
la Universitatea de Stat din Sank-Petersburg, la iniiativa academicianului Alexandr Nozdracev a
fost ridicat un monument al pisicii; la Institulul de Medicina Experimental a Academiei de
Stiine la iniiativa academicianului Ivan Pavlov a fost nalat un monument al cinelui , iar la
Universitatea Sorbona din Paris , din iniiativa profesorilor i studenilor francezi a fost nal at
un monument al broastei.
n domeniul medical , animalele transgenice sunt folosite n calitate de modele ale
maladiilor umane , bioreactori i surse de xenotransplante.n domeniul tiinei fundamentale pe
animalele transgenice se descoper funciile i mecanismele de reglare ale activit ii genelor. n
cele din urm , animalele modificate genetic aduc un beneficiu financiar producatorilor i
utilizatorilor , spre exemplu , crearea de animale transgenice imune la infec ii virale i bacteriene
reduce cheltuielile din medicina veterinar, iar animalele modificate genetic bioreactori aduc
beneficii considerabile productorilor n industria farmaceutic.
Pozitii in experimentele cu animale:
- In favoarea experimentelor pe animale, doar in urmatoarele conditii: daca suferinta acestora
este foarte mica si daca beneficiile umane obtinute in urma experimentelor nu ar fi putut fi
descoperite prin alte metode;
- Impotriva experimentelor pe animale: daca acestea cauzeaza suferinta, daca beneficiile
umane nu sunt demonstrate si daca se pot face aceste experimente si prin alte metode.
Experimente care implica folosirea animalelor in scop stiintific
Efectuarea experimentelor pe animale este un domeniu extrem de controversat care
implic o dilem moral. Este corect s efectum experimente pe animale pentru a salva poate
viei omeneti? Cred c da, atta timp ct experimentele sunt justificate corespunztor att din
punct de vedere tiinific ct i din punct de vedere etic.Cu toate acestea, cred c trebuie s facem
tot posibilul pentru a reduce att numrul de experimente ct i suferina produs animalelor.
Raportul Comisiei a reprezentat un bun nceput. Acesta a demonstrat dorina Comisiei de a pune
4

capt experimentrii pe animale de cte ori acest lucru este posibil. Cu toate acestea, n multe
domenii propunerea Comisiei era ambigu i ar fi putut avea efectul contrar celui dorit de
Comisie.
Animalele Modificate Genetic (AMG) reprezint acel grup de organisme animale n al cror
genom au fost inserate gene strine. In domeniul medical , animalele transgenice sunt folosite n
calitate de modele ale maladiilor umane , bioreactori i surse de xenotransplante.n domeniul
tiinei fundamentale pe animalele transgenice se descoper funciile i mecanismele de reglare
ale activitii genelor.
Xenotransplanturile - (transplant interspecific), tehnica ar putea pune punct problemelor
legate de numrul restrns de donatori umani. De exemplu, ncercarea de a transplanta organe de
la porc la om.
Deasemenea primatele nn-umane sunt folosite in teste toxicologice , etologice, studii asupra unor
boli precum : SIDA, hepatite, studii genetice, neurologie.
Suplimente nutritive i produse farmaceutice - Produse, cum ar fi insulina, hormonul de
cretere, i de anti-coagulare a sngelui, factori care ar putea fi obinute din laptele de vaci sau oi
transgenice
Terapia genic uman- implic adugarea unei copii a unei gene normale (transgen) la
genomul unei persoane care transport copii defecte ale genei. Potenialul de tratament pentru
mai multe boli genetice este foarte mare, iar astfel, animale transgenice ar putea juca un rol
foarte important n procesul dat. Utilizarea animalelor pentru experimente stiintifice este
permisa pentru cercetarea de baza si pentru cercetarea bolilor la oameni, animale sau plante,
pentru testarea medicamentelor sau pentru cercetare in scopul conservarii speciilor.
Foarte multe animale sunt folosite in cercetarile stiintifice si medicale. In aceste
experimente sunt folosite, adesea, metode crude de testare. Experimentele pe animale sunt atat
crude cat si inutile, iar oamenii nu au nici un drept in a supune niste animale nevinovate la o
asemenea tortura. Chiar unii oameni de stiinta sunt de parere ca medicamentele nu ar trebui sa fie
testate pe animle, in primul rand pentru ca organismul acestora este diferit de al oamenilor si
reactioneaza diferit la substantele chimice. Rezultatele obtinute in urma unor teste pe animale nu
sunt de incredere.
Exista numeroase cazuri care evidentiaza absurditatea asumarii ideii ca oamenii si
animalele sunt atat de similari incat experimentele pe acestea din urma sa aiba rezultate
folositoare. De exemplu: morfina are capacitatea de a calma oamenii, dar nu si pisicile; cortizonii
cauzeaza anomalii ale puilor de soareci, dar nu si la oameni; penicilina poate sa omoare
porcusorii de guineea si hamsterii, iar aspirina este otravitoare pentru pisici. Daca cercetatorii sar fi bazat pe experimentele pe animale, astazi nu ne-am fi putut trata cu penicilina sau digitalis
(un medicament folosit de pacientii bolnavi de inima, dar care a fost interzis foarte mult timp
pentru ca s-a descoperit ca provoaca cresterea presiunii sangvine a cainilor).
Tipuri de experimente

Experimentele sunt clasificate pe baza duratei si a intensitatii durerii, a suferintei, a stresului

si a vatamarilor de durata posibile, a frecventei interventiei, i a utilizarii anesteziei sau
analgezicelor:
pina la moderate - de exemplu prelevarea unor probe de singe sau injectarea unui
medicament
moderate - de exemplu implantarea unor dispozitive precum catetere, transmitatoare
telemetrice, minipompe, sub anestezie generala
severe - de exemplu infectii bacteriale sau virale letale.
Potrivit Comisiei Europene, trebuie ca un animal care a mai fost utilizat n procedura sa
poata fi reutilizat daca experimentul anterior a fost clasificat drept pina la moderat."
Parlamentul, in schimb, considera ca acest criteriu este prea strict, avind drept consecinta
utilizarea unui numar chiar mai mare de animale, ceea ce contravine scopului prezentei directive.
Din acest motiv, deputatii propun refolosirea animalelor dac nivelul de gravitate este "moderat",
ceea ce ar include pe linga exemplele mentionate operatia chirurgicala sub anestezie i analgezie.
Domeniul de cercetare si specia/nr de animale.
Potrivit estimrilor societii britanice British Union the Abolition of Vivisection
(BUAV)anual n lume sunt testate circa 100 de milioane de vertebrate , dintre care 10-11
milioare n Uniunea European. Peste trei milioane de animale sunt folosite in laboratoarele
britanice pentru experimente, nivel ce nu s-a mai intalnit din 1990.Aceasta crestere este
determinata de folosirea tot mai multor rozatoare in experimentele genetice, Sobolanii reprezinta
peste 80% din animalele folosite in laborator. Restul sunt pesti, pasari, reptile si amfibieni.
Potrivit UE anual se folosesc animale pentru experimente in raport de : 65% pentru testarea
medicamentelor, 26% pentru cercetri fundamentale (medicin, cercetri militare i spaiale), 8%
pentru testarea produselor cosmetice i produselor chimice de uz casnic, 1% n timpul procesului
de instruire . Acestea sunt date oficiale, dar realitatea este chiar mai grea : 79% din ri, n care se
efectueaz experimente, nu fac nici un fel de dare de seam.
Sobolanii si rozatoarele constituie 85 % din animalele experimentale. Obinuiii oareci de
cas (Mus musculus) i obolani (Rattus norvegicus) au fost selecionai pentru obinerea unor
rase speciale de laborator, pe care s-au desfurat mii de proiecte de cercetare.oarecele este
considerat cel mai bun model pentru studiul bolilor ereditare ce afecteaz omul, cci oamenii i
oarecii au n comun peste 90% dintre gene. Dezvoltarea tehnicilor de inginerie genetic a
permis obinerea unor oareci transgenici (modificai genetic) cu ajutorul crora sunt studiate
diferite afeciuni umane. obolanii sunt mai greu de manipulat genetic, n schimb, sunt extrem
de utili n cercetrile de fiziologie, neurologie, oncologie, toxicologie, precum i pentru testarea
medicamentelor.

Cobaiul (Cavia porcellus) era, la un moment dat, animalul de laborator prin excelen, de
unde i utilizarea termenului de "cobai" ca metafor pentru orice fiin devenit subiect al unui
experiment, de orice fel. Cobaii au fost folosii n Italia nc din secolul al XVII-lea, pentru
6

studierea anatomiei. n secolul XX au luat parte la teste n cadrul unor programe spaiale; au fost
utilizai pentru testarea unor vaccinuri, pentru studii de alergologie, de dermatologie, n cercetri
asupra multor boli infecioase (difteria, tifosul, holera, tuberculoza i diverse boli ale animalelor
domestice) ori careniale (precum scorbutul, determinat de lipsa vitaminei C, deoarece cobaii, la
fel ca i omul, nu pot sintetiza vitamina C n propriul lor organism, ci trebuie s i-o procure
exclusiv din surse externe, prin alimentaie).

Ciinii constituie 6,6 % model pentru bolile umane,cardiologie,traumatologie. Familiara

expresie "cinele lui Pavlov" provine de la celebrele experimente asupra reflexelor
condiionate (realizate de fiziologul rus Pavlov la sfritul secolului la XIX-lea), experimente n
care au fost utilizai cini.Dar contribuia acestor animale la progresul tiinific merge mult
dincolo de aceste experimente. Dezvoltarea programelor de explorare spaial datoreaz enorm
"cinilor spaiali" folosii de rui n anii 1950 i 1960 pentru testarea efectelor zborului n
Cosmos asupra organismului animal. Cinii sunt utilizai i astzi ca organisme-model pentru
studii de endocrinologie, cardiologie, boli ale aparatului locomotor, studii ale cror rezultate pot
fi extrapolate la om. Aceste cercetri implic adesea proceduri invazive, care au atras proteste ale
organizaiilor pentru drepturile animalelor. Mai puin crude sunt studiile de etologie
(comportament) sau cele care privesc capacitile cognitive i care sporesc cunotinele noastre
n domeniul psihologiei animale.

Primate non-umane constituie 3,4%. Ar putea fi scris un tratat ntreg despre implicarea
maimuelor n cercetrile de laborator - problema este pe ct de complex, pe att de
controversat. Macacii (Macaca. sp) sunt cel mai des utilizai, dar i cimpanzeii, babuinii,
maimuele-veveri, marmosetele, maimuele-pianjen au devenit eroii - uneori martirii - unor
descoperiri de seam n biologie i medicin. Grupate sub termenul modern de primate nonumane, maimuele sunt astzi implicate n teste toxicologice, n studii de neurologie, genetic, n
cercetri asupra comportamentului i cogniiei, asupra reproducerii, n cercetri legate de SIDA
i hepatit, precum i de transplanturi. Studiile pe maimue au contribuit la obinerea
vaccinului antipoliomielitic, iar cercetrile asupra SIV (virusul simian al imunodeficienei),
nrudit cu HIV, ajut considerabil la nelegerea mecanismelor ce stau la baza instalrii SIDA i
la gsirea unor metode de prevenire i tratare a bolii.

Poate pentru c sunt mai apropiate de noi, pe scara evoluiei, de maimue se leag
protestele cele mai vehemente (uneori n forme violente), din partea aprtorilor drepturilor
7

animalelor. Acuzaii de cruzime, sprijinite de mrturii din partea unor astfel de activiti (infiltrai
n laboratoare unde se desfurau experimente avnd ca subieci maimuele) i de fotografii (cum
este cea de mai sus) au ocat opinia public, iar uneori aciunile de protest au fost suficient de
intense pentru a duce la nchiderea unor laboratoare i la sistarea unor programe de cercetare.
Aspecte etice privind utilizarea animalelor in cercetari stiintifice
Dezbaterile secolului al XXI-lea despre cum oamenii ar trebui s se comporte cu animalele
dureaz de prin istoria antic.Odata cu devoltarea stiintelor medicale in societate apar intrebari
cu privire la etica utilizarii animalelor in calitate de obiect de studiu precum si la normele de
comportament experimental.
Preocuparile oamenilor pentru un tratament adecvat al animalelor au condus la aparitia
societatilor pentru protectia animalelor.La 15 octombrie 1978 la sediul UNESCO din Paris a fost
proclamata Declaratia Universala a Drepturilor Animalelor .
Conform acestui document :
Orice forma de viata animala are dreptul la respect
Nici un animal nu trebuie supus unor tratamente brutale sau unor acte de cruzime
Daca este necesara sacrificarea unui animal , ea trebuie sa fie instantanee si nedureroasa.
In nici un caz animalul nu trebuie sacrificat in mod nejustificat.
Experimentele pe animale care implica suferinta fizica sau psihica violeaza drepturile
animalelor .
Directiva adoptata de Uniunea Europeana

Parlamentul European a adoptat, in 2010, o noua legislatie ce reglementeaza utilizarea

animalelor in experimente stiintifice, incercand sa stabileasca o balanta intre
imbunatatirea vietii animalelor si cercetarea stiintifica privind diferite maladii.

Noua legislatie cere autoritatilor nationale competente sa evalueze implicatiile

fiecarui experiment asupra bunastarii animalelor, in scopul promovarii metodelor
alternative si pentru reducerea nivelului de durere indus animalelor.

Trebuie aprobate numai testele care folosesc metode de ucidere care reduc la minim
durerea si care garanteaza in acelasi timp rezultate stiintifice satisfacatoare.

Utilizarea animalelor pentru experimente stiintifice este permisa pentru cercetarea

de baza si pentru cercetarea bolilor la oameni, animale sau plante, pentru testarea
medicamentelor sau pentru cercetare in scopul conservarii speciilor.
Etapele eticii experimentului pe animale

Etica preexperimental- Se refer la conturarea designului experimentului. Principiul

celor 3 R emis de Russel si Burch-Replacement (nlocuire), Reduction (Reducere), Refinement
(Ameliorare).
Cei trei R reprezinta o serie de principii pe care oamenii de stiinta sunt incurajati sa le urmeze
in scopul de a reduca impactul cercetarilor asupra animalelor, si unele urmari negative ale
acestora.
Reductia (reduction) animalelor folosite in timpul experimentelor prin: imbunatatirea tehnicilor
experimentale; imbunatatirea tehnicilor in analizarea datelor; impartirea informatiilor cu alti
cercetatori.
Rafinarea (refinement) experimentelor sau cum sa se reduca suferinta animalelor, prin:
utilizarea unor metode mai putin invazive; o mai buna ingrijire medicala; conditii mai bune de
viata.
Inlocuirea (replacemet) experimentelor pe animale prin alternarea tehnicilor precum:
experimentarea pe culturi de celule, in loc de animale; folosirea modelelor computerizate;
studierea voluntarilor; utilizarea studiilor epidemiologice.
Etica experimental
Este reprezentat de o serie de factori ce in de unitatea de cercetare pentru animale de
laborator : sursa de animale, spaiile existente, condiii de cazare, condiii de microclimat,
personalul i procedurile specifice unitii.

animalele trebuie s provin din cresctorii autorizate, s fie nsoite de certificatul de

sntate;
transportul se va face cu autovehicule speciale care s asigure un microclimat specific;
dup recepie, animalele vor fi supuse aclimatizrii, pentru o perioad de timp, n funcie
de necesitile speciei ;
se va face controlul riguros al condiiilor de mediu: temperatur, umiditate, cureni de aer,
zgomote, iluminat, vibraii; condiiile de microclimat sunt stabilite prin lege;
cazarea i ngrijirea animalelor trebuie efectuate astfel nct s se apropie ct mai mult de
cadrul tipic natural al speciei;
personalul implicat trebuie s fie educat i pregtit continuu n domeniul experimentrii
pe animale.
Etica postexperimental

Rezultatele studiului trebuie s reflecte realitatea experimentului , chiar dac sunt contrar
ateptrilor, pentru c ele pot servi ca baz de plecare pentru generarea de alte idei;

Diseminarea rezultatelor este obligatorie, indiferent de concluzii.

Materialul ar trebui s conin urmtoarele date despre animale: specie, linie, tulpin,
surs, tip, numr, vrst, sex, greutate, status clinic.
Aspecte legale /norme legislative
9

Organizaii de control
Nevoia de limitare a suferinei animalelor, precum i obinerea de rezultate tiinifice calitative
a condus la formarea de organizaii de control , numite Comitete de Etic.
Numeroase ri au adoptat Coduri practice , cu scopul de a proteja animalele utilizate pentru
cercetare.Printre cele mai avansate coduri, sunt cele adoptate de Australia i Suedia
Rolul Comitetelor de Etic este de a controla implementatea eticii n experimentele cu
animale prin examinarea designului experimental, putnd s accepte sau s refuze derularea
studiului.
Fiecare Comitet de Etic urmrete respectarea Codurilor de Practic i Codurilor Etice, n
ceea ce privete experimentul pe animale.
Comitetele de etic includ medici, medici veterinari, cercettori, reprezentani ai Societilor
de Protecie a Animalelor, persoane care nu aparin nici unei instituii de profil.
La nivel European exist tendina de standardizare a funcionalitii Comitetelor de Etic.
Federaia European pentru Asociaiile de tiin a Animalelor de Laborator (FELASA) a
publicat Principii de practic n revizia etic pentru experimentele pe animale n Europa.
Comunitatea European a adoptat propriile legi privind cercetarea pe animale nc din anii
80: Declaratia de la Helsinki, adoptat de Asociaia Medical Mondial n 1964, Convenia
European privind Drepturile Animalelor Vertebrate utilizate n scop experimental sau n alte
scopuri tiinifice, Strassbourg ,1986.
Comitetul Etic de Cercetare al Asociaiei Internaionale de Studiu al Durerii (IASP) a artat
c studiul mecanismelor durerii cronice pe animale este esenial, dar c aceste experimente
necesit o planificare exact n scopul diminurii sau evitrii stresului la animale.
Declaraia Universal a Drepturilor Animalelor , Paris 1978, subliniaz c metodele de
nlocuire a animalelor trebuie dezvoltate i puse n practic n mod sistematic.
Convenia European privind Protecia Animalelor Vertebrate utilizate n scopuri
experimentale sau n alte scopuri tiinifice (1986, intrat n vigoare n 1991) adoptat i de
Romnia, a mai suportat o serie de modificri legislative n 1992, 1993, 1997i 2003.
Legislatia in vigoare in Moldova
Legea pentru protecia animalelor folosite n scopuri experimentale sau n alte scopuri
tiinifice
Obiectul prezentei legi l constituie reglementarea folosirii animalelor n scopuri
experimentale sau n alte scopuri tiinifice.
Articolul 1. Obiectul i sfera de reglementare
Obiectul prezentei legi l constituie reglementarea folosirii animalelor n scopuri
experimentale sau n alte scopuri tiinifice. Prezenta lege nu se aplic practicilor agricole sau
veterinare neexperimentale.
10

Articolul 3. Folosirea animalelor n scopuri experimentale

Prevederile prezentei legi se aplic folosirii animalelor n urmtoarele scopuri
experimentale:
a) obinerea, fabricarea, testarea calitii, a eficacitii i a siguranei medicamentelor,
alimentelor i ale altor substane sau produse, pentru evitarea, prevenirea, diagnosticarea sau
tratarea unor boli, afeciuni ori a altor anormaliti sau a efectelor acestora asupra omului,
animalelor ori plantelor i evaluarea, depistarea, reglarea sau modificarea condiiilor fiziologice
la om, animale sau plante;
b) proteciei mediului natural n interesul sntii i bunstrii umane i animale.
Articolul 4. Restricii privind folosirea animalelor slbatice
Articolul 5. Condiii de ntreinere a animalelor de experien
(1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii i industriei alimentare i al ministrului
ecologiei i resurselor naturale se stabilesc instruciuni privind adpostirea i ngrijirea
animalelor de experien.
(2) Orice restricii privind reducerea satisfacerii nevoilor fiziologice i etiologice ale
animalelor de experien trebuie limitate la minimum.
(3) Condiiile de mediu n care animalele de experien snt crescute, inute sau folosite se
vor controla zilnic.
(4) Starea de sntate i de confort a animalelor de experien va fi observat de o
persoan competent, calificat n prevenirea durerilor sau evitarea suferinei, chinurilor ori
invaliditilor.
(5) Eliminarea ct mai repede posibil a oricror deficiene sau suferine descoperite se va
efectua conform unor planuri de intrvenie aprobate de ctre autoritatea competent.
Articolul 7. Condiiile de efectuare a experimentelor
(1) Experimentele trebuie efectuate numai de ctre persoane competente atestate sau sub
directa supraveghere a unei astfel de persoane.
(2) n situaia n care exist o alt metod tiinific pentru obinerea acelorai rezultate i
care nu implic folosirea de animale, experimentul nu va fi autorizat.
Articolul 8. Procedurile de notificare a experimentelor
(1) Procedurile de notificare a experimentelor i atestarea persoanelor ce le efectueaz
vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului agriculturii i industriei alimentare i ministrului
ecologiei i resurselor naturale.
(2) Cnd se preconizeaz folosirea unui animal n experimente n care va suferi sau ar
putea suferi dureri mari care se pot prelungi, experimentul trebuie s se efectueze n baza unei
autorizaii speciale. Aceast autorizaie nu va fi eliberat n cazul n care experimentul nu
prezint o importan major pentru nevoile eseniale ale omului sau animalelor.

11

Articolul 9. Folosirea anesteziei n experimente

(1) Toate experimentele trebuie realizate sub anestezie local sau general.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplic n urmtoarele cazuri:
a) anestezia este considerat mai traumatizant pentru animal dect experimentul n sine;
Articolul 10. Msuri de protecie a animalelor folosite n experimente
(1) Dup finalizarea oricrui experiment trebuie s se decid dac animalul folosit va fi
lsat n via sau va fi sacrificat, n cazul n care starea lui de sntate nu va mai reveni la normal.
(2) Deciziile la care se face referire la alin. (1) vor fi luate de o persoan competent, de
preferin un medic veterinar.
Articolul 12. Punerea n libertate a animalului
Inspectoratul Veterinar de Stat, cu avizul Ministerului Ecologiei i Resurselor Naturale,
poate aproba punerea n libertate a animalului, dac acest fapt nu constituie un pericol pentru
sntatea populaiei sau pentru mediu, asigurndu-se animalului toate condiiile de ngrijire.
Articolul 13. Cerine pentru efectuarea experimentelor
(1) Persoanele care efectueaz experimente sau care particip la acestea, precum i
persoanele care asigur ngrijirea animalelor de experien, inclusiv cele ce asigur
supravegherea acestora, vor avea studii i pregtire de specialitate.
(2) Persoanele care efectueaz sau supravegheaz derularea experimentelor trebuie s fie
specializate ntr-un domeniu tiinific relevant din punct de vedere al experimentului i s fie
capabile s ngrijeasc animalele de laborator.
Articolul 14. Publicarea informaiei statistice privind folosirea animalelor n experimente
(1) Pe baza cererilor de autorizare, a notificrilor i rapoartelor, Ministerul Agriculturii i
Industriei Alimentare va publica anual informaii statistice ce privesc folosirea animalelor n
experimente. Acestea vor cuprinde date privind:
a) numrul i speciile de animale folosite;
b) numrul i speciile de animale folosite n fiecare din tipurile de experimente indicate la
art. 3.
Argumente pro
1. Experimentele pe animale sunt necesare pentru progresul n stiin Alte tipuri de
experimente, cum ar fi cele genetice sau culturile de esuturi nu sunt suficiente pentru a deduce
care anume sunt rezultatele unor noi produse sau efectele macro ale unor schimbri genetice.De
aceea avem nevoie de experimentele pe animale, singurele care dau un raspuns asupra reciei
ntregului organism la o substan sau o mutaie provocat.
2. Se pot evita ntr-o oarecare msur experimentele pe subieci umani n unele cazuri,
experimentele cu mamifere superioare sunt suficiente, genomul i comportamentele acestora
12

fiind foarte asemntoare celor ale omului. Efectele asupra omului pot fi studiate printr-un
numr mult mai redus de experimente. Se evit afectarea grav a voluntarilor pentru testri sau
lansarea pe pia a unor medicamente cu efecte nocive testate insuficient sau pentru c nu existau
subieci de testare.
3. Speciile de animale nu sunt afectate de aceste experimente Animalele pe care sunt
efectuate experimentele nu sunt specii pe cale de dispariie iar majoritatea sunt nmulite n
laboratoare, cum ar fi diferitele specii de roztoare. Suferina acestora este spre beneficiul speciei
animale nsi, pentru c se ajunge la cunoaterea mai bun a tratamentelor veterinare, a bolilor
acestor specii, a medicamentelor necesare vindecrii sau ameliorrii acestor boli.
Argumente contra
1.Animalele sunt organisme vii care simt durerea Experimentele efectuate pe animale nu
in cont de suferinele pe care trebuie s le ndure acestea, iar abilitatea animalelor de a simi
durerea le confer dreptul la consideraii de ordin moral.Pe lng faptul c sunt supuse unor
experimente crora nu se pot opune, animalele sunt inute nchise n cuti, privndu-le astfel de
dreptul la libertate.Sunt raportate cazuri n care ngrijitorii le supun unor tratamente pline de
cruzime, care nu sunt justificate. O alt problem este reprezentat de faptul c animalele ce
devin subieci de experiment nu beneficiaz de tratament veterinar care s le diminueze
eventualele dureri.
2.Exist metode alternative. Experimentele pe animale pot fi nlocuite cu succes de
experimentele pe culturi de esuturi. Dei animalele au un organism asemntor omului, ele pot
totui avea reacii diferite. De aceea, experimentele efectuate pe culturi de esuturi extrase din
corpul uman sunt mai precise.
3.Experimentele pot duce la mutaii Experimentele fcute pe animale pot avea efecte
secundare cum ar fi mutaiile genetice, ce pot avea ca rezultat apariia unor noi boli sau a unor
organisme periculoase

13

Concluzii:
Progresul tiinei medicale nu ar fi putut fi posibil pna la stadiul actual fr ajutorul
animalelor de laborator.Este imposibil s faci cercetare utiliznd animalele de laborator i s nu
creezi un minim de disconfort acestora.
Necesitatea reducerii suferinei animalelor a aprut probabil odat cu necesitatea utilizarii lor
dar astzi, este de importan major acest lucru (se fac studii pentru gsirea de metode care s
nlocuiasc tehnicile in vivo sau care s le mbunteasc, n sensul derulrii lor cu generarea
de ct mai puin suferin asupra animalelor).
Toate aceste demersuri au ca scop: nlocuirea utilizrii animalelor, reducerea utilizrii lor n
experimente, i atunci cnd sunt utilizate , s fie tratate ct mai uman posibil.

14

Bibliografie

A6-0240/2009 - Raport referitor la propunerea de directiv a Parlamentului European

i a Consiliului privind protecia animalelor utilizate n scopuri tiinifice
Raportor: Neil Parish (PPE-DE, Marea Britanie)

Cruce Mihai, Etica cercetarii stiintifice - studii experimentale, curs pentru doctoranzi,
UMF Craiova, 2006
Transgeneza la animale, Maria Duca, Dan Zgardan, Chisinau 2012. P: 142, 143, 144,
145, 146, 150.
Belis Vladimir, Gangal Marius, Cadrul juridic si deontologic al practicii medicale, Ed.
Viata Medicala Romneasca, Bucuresti, 2002
Stoica O., "Genetica versus Bioetica", Ed. Polirom, Iai, 2002
Astarastoae V., Trif A.B., Essentialia in Bioetica, Ed. Cantes, Iasi, 1998;
Pence G.E., Classic cases in Medical Ethics - Accounts of the cases that have shaped
Medical Ethics, with Philosophical, Legal, and Historical Backgrounds, McGraw-Hill,
Inc., USA, 1990;
Post S.G. (edited by), Encyclopedia of Bioethics, 3rd edition, 5 vol., Macmillan
Reference, USA, 2004;
.Zimmerman M., Ethical guidelines for investigations of experimental pain in conscious
animals, Pain, 1983, 16: 109-110;
*** Conventia Europeana privind Protectia Animalelor Vertebrate utilizate in scopuri exp
erimentale sau cu alte scopuristiintifice (1986, intrata in vigoare in ianuarie 1991);

15

Declaratia de la Helsinki, adoptata la a 18a Adunare Generala a Asociatiei Medicale Mondiale, Helsinki, Finlanda, iunie 1964,
cu amendamente elaborate succesiv in 1975, 1983, 1989, 1996, 2000, 2002, 2004.
Lean G., Volker A., Jury L., 2000, GM genes can spread to people and animals.
Independent (London).
Marius Cirlan, Genetica animala

Site-uri consultate:

http://library.thinkquest.org
http://www.ziare.com/articole/
http://bucatidincarti.wordpress.com/2009/03/26/
http://dsc.discovery.com/technology/tech-10/genetic-engineering/10-transgenicanimals.html
http://www.scritube.com/diverse/ETICA-EXPERIMENTULUI-PEANIMAL15511241818.php
http://www.paginafarmacistilor.ro/stiri-pharma/etica-experimentele-animale_6330/
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+IMPRESS+20090504IPR54954+0+DOC+XML+V0//RO
http://think.hotnews.ro/experimentele-pe-animale-vom-deveni-mai-umani.html

16