INTRODUCERE

 Testarea pe animale , cunoscută și ca experimentarea pe

animale , cercetarea pe animale și testarea in vivo , constă în utilizarea
de animale non-umane în experimente care încearcă să controleze
variabilele care afectează comportamentul sau sistemul biologic
studiat. Această abordare poate fi comparată cu studiile pe teren în care
animalele sunt observate în mediul lor natural sau în habitatele lor. 
 Experimentul experimental cu animalele se desfășoară, de obicei, în
universități, școli medicale, companii farmaceutice, unități de apărare și
spații comerciale care oferă servicii de testare a animalelor industriei. [1]
 Accentul pe testarea pe animale variază de la o cercetare pură,
concentrându-se pe dezvoltarea cunoștințelor fundamentale ale unui
organism, pe cercetarea aplicată, care se poate concentra pe răspunsul la o
problemă de mare importanță practică, cum ar fi găsirea unui remediu
pentru o boală. 
 Exemple de cercetări aplicate includ testarea bolilor, reproducerea,
cercetarea în domeniul apărării și toxicologia , inclusiv testarea
produselor cosmetice . 
 În educație, testarea pe animale este uneori o componentă a cursurilor de
biologie sau psihologie. Practica este reglementată în grade diferite în
diferite țări.
ISTORIC
 Animalele au fost utilizate în mod repetat în istoria cercetării
biomedicale.
  În anii 1880, Louis Pasteur a demonstrat în mod convingător teoria
germinativă a medicamentelor prin inducerea antraxului la oi.  
 În anii 1880, Robert Koch a infectat soareci și cobai cu antrax
și tuberculoză .
  În anii 1890, Ivan Pavlov folosea câinii pentru a descrie condiționarea
clasică .
 În primul război mondial, agenții germani au infectat oile care se
îndreptau spre Rusia cu antrax . 
  Insulina a fost izolată pentru prima dată de câini în 1922 și a revoluționat
tratamentul diabetului .
  La 3 noiembrie 1957, un câine sovietic , Laika , a devenit primul dintre
multe animale care orbitează pământul .
  În anii '70, tratamentele cu antibiotice și vaccinurile pentru lepră au fost
dezvoltate folosind armadillos apoi dat oamenilor.
  Abilitatea oamenilor de a schimba genetica animalelor a făcut un mare
pas înainte în 1974, când Rudolf Jaenisch a reușit să producă
primul mamifer transgenic , prin integrarea ADN-ului
din virusul SV40 în genomul șoarecilor. 
 Această cercetare genetică a progresat rapid și, în 1996, sa născut Dolly
oaia , primul mamifer care a fost clonat dintr-o celulă adultă. 
GENERALITATI
 In conformitate cu cifrele UE din 2005, aproximativ un milion de
animale sunt utilizate în fiecare an în Europa în teste
toxicologice; care reprezintă aproximativ 10% din toate procedurile. 
 Aprox 5000 de animale sunt folosite pentru fiecare substanță
chimică care este testată, cu 12.000 de substanțe necesare pentru a
testa pesticidele. 
 Testele sunt efectuate fără anestezie , deoarece interacțiunile dintre
medicamente pot afecta modul în care animalele
se detoxificăchimicale și poate interfera cu rezultatele. 
 Testele de toxicologie sunt utilizate pentru a examina produsele
finite, cum ar fi pesticidele , medicamentele , aditivii alimentari ,
materialele de ambalare și odorizantul de aer sau ingredientele
chimice ale acestora. 
 Substanțele se aplică pe piele sau se picură în
ochi; injectat intravenos , intramuscular sau subcutanat ; inhalat fie
prin plasarea unei măști peste animale și prin blocarea acestora, fie
prin plasarea acestora într-o cameră de inhalație; sau administrat
oral, printr-un tub în stomac sau pur și simplu în alimentația
animalului. Dozele pot fi administrate o dată, repetate regulat timp
de mai multe luni sau pentru durata de viață a animalului.
 Animalele folosite (statistica)
  Cele mai frecvent utilizate specii de nevertebrate sunt Drosophila
melanogaster , o muscă de fructe și Caenorhabditis elegans ,
un vierme nematod .
 În SUA, numărul de șobolani și șoareci utilizați este de la 11
milioane până la între 20 și 100 de milioane pe an. Alte rozătoare folosite
în mod obișnuit sunt cobai, hamsteri și gerbili
 Peste 20.000 iepuri au fost folosite pentru testarea pe animale în Marea
Britanie în 2004
 Pisicile sunt cele mai frecvent utilizate în cercetarea neurologică. 18988
de pisici au fost folosite în SUA în 2016
  SUA arată că 60,979 câini au fost utilizate în unitățile USDA-înregistrate
în 2016.  În Marea Britanie, potrivit Home Office Marea Britanie, au
existat 3.847 proceduri la câini , în 2017. Dintre cele alți utilizatori mari
de câini din UE, Germania a efectuat 3976 de proceduri pe câini în
2016 iar Franța a efectuat 4 204 de proceduri în 2016.
 Comisia Europeană a raportat că , în 2011, 6,012 maimuțe au fost
experimentate în laboratoarele europene.  Potrivit Departamentului
Agriculturii al SUA , în anul 2016 au existat 71188 de maimuțe în
laboratoarele americane. 23.465 de maimuțe au fost importate în SUA în
2014,
  Cele mai multe dintre NHP-urile utilizate în experimente
sunt macaci ;  dar sunt utilizate și 
 marmosete , maimuțe de păianjen și maimuțe veverițe ,
iar babonele și cimpanzeii sunt folosite în SUA. Începând cu 2015 , în
laboratoarele americane există aproximativ 730 de cimpanzeii.
 în 2008, Agenția Statelor Unite pentru Proiecte de cercetare avansată în
domeniul apărării a folosit porci vii pentru a studia efectele exploziilor
improvizate ale dispozitivelor explozive asupra organelor interne, în
special a creierului. 
 SUA, Polonia si Danemarca sunt cateva tari in care  caprele sunt frecvent
utilizate pentru a pregăti 
 medici de luptă
ALTERNATIVE
 Oamenii de știință și inginerii de la Institutul Wyss de la Harvard au creat
"organe pe un chip", inclusiv "pulmonar-pe-a-chip" și "gut-on-a-
chip". Aceste dispozitive mici conțin celule umane într-un sistem
tridimensional care imită organele umane. Chipsurile pot fi folosite în
locul animalelor în cercetarea in vitro a bolilor, testarea medicamentelor
și testarea toxicității.  Cercetătorii au început, de asemenea, să utilizeze
bioprintoare 3-D pentru a crea țesuturi umane pentru testare in vitro . 
 O altă metodă de cercetare non-animal este simulografia în silico sau
simularea pe calculator și modelarea matematică, care urmărește să
investigheze și să prezică în cele din urmă toxicitatea și afecțiunile
medicamentului la om fără a folosi animale. 
 Microdozarea este un proces prin care voluntarilor li se administrează o
mică doză dintr-un compus test care îi permite cercetătorilor să
investigheze afecțiunile sale farmacologice fără a dăuna
voluntarilor. Microdosificarea poate înlocui utilizarea animalelor în
screening-ul preclinic al medicamentelor și poate reduce numărul de
animale utilizate pentru testarea siguranței și a toxicității. 
 Metode alternative suplimentare includ pozitroni tomografie cu emisie de
(PET), care permite scanarea creierului uman in
vivo , și comparative epidemiologicestudii de boală a factorilor de risc în
rândul populației umane. 
 Simulatoarele și programele de calculator au înlocuit, de asemenea,
utilizarea animalelor în exerciții de disecție , predare și instruire.
ARGUMENTE PRO
 Argumentul 1: Experimentele pe animale sunt necesare pentru
progresele în ştiinţă
 Orice alt tip de experiment, cum ar fi cele genetice sau cu ţesuturi nu sunt
suficiente pentru a deduce care anume sunt rezultatele unor noi produse
sau efectele macro ale unor schimbări genetice. De aceea avem nevoie de
experimente cu animale, singurele care dau un răspuns asupra reacţiei
întregului organism la o substanţă sau o mutaţie provocată.
 Argumentul 2: Putem evita într-o anumită măsură experimentele pe
subiecţi umani
 Putem evita şi testarea pe subiecţi umani într-o oarecare măsură pentru că
în unele cazuri experimentele cu mamifere superioare (maimuţe, de
exemplu) sunt suficiente, genomul şi comportamentele acestora fiind
foarte asemănătoare celor ale omului.Astfel măcar o parte din efecte pot
fi garantate prin testările pe animale, urmând a fi apoi explorate efectele
asupra omului printr-un număr mult redus de experimente. Putem astfel
evita afectarea gravă a voluntarilor pentru testări sau lansarea pe piaţă a
unor medicamente cu efecte novice, testate insuficient pentru că nu
existau subiecţi de testare.
 Argumentul 3: Speciile de animale nu sunt afectate de aceste
experimente
 Animalele pe care se fac aceste experimente nu sunt din specii pe cale de
dispariţie şi majoritatea nu sunt luate din captivitate, ci sunt înmulţite în
laboratoare, cum ar fi diferitele specii de şobolani. Suferinţa acestora este
spre beneficiul speciei animale însăşi, pentru că ajungem să cunoaştem
mai bine diferite tratamente veterinare sau boli ale acestor specii, cât şi
pentru oameni, putând descoperi medicamente care să vindece sau să
amelioreze boli atât de răspândite şi distrugătoare.
ARGUMENTE CONTRA
 Argumentul 1: Animalele sunt fiinţe vii care simt durerea.
 Deşi se consideră că oamenii, ca fiinţe superioare, au dreptul de a
controla viaţa animalelor şi implicit de a le supune unor experimente,
totuşi acestea sunt fiinţe care simt durerea cu toate că nu o pot transpune
în cuvinte.Experimentele efectuate pe animale nu ţin cont de suferinţele
pe care trebuie să le îndure acestea, iar abilitatea animalelor de a simţi
durerea le conferă dreptul la consideraţii de ordin moral. Pe lângă faptul
că sunt supuse unor experimente cărora nu se pot opune, animalele sunt
ţinute în laboratoare. Acestea sunt spaţii necorespunzătoare, deoarece
creaturile sunt închise în cuşti,de cele mai multe ori mult prea
mici,privându-le astfel de dreptul la libertate.De asemenea sunt raportate
cazuri în care îngrijitorii animalelor le supun unor tratamente pline de
cruzime care nu sunt justificate.Aceştia ţipă la animale, le brutalizează şi
chiar nu le dau apă sau le înfometează.O altă problemă este reprezentată
de faptul că animalele ce devin subiecţi de experiment nu beneficiază de
tratament veterinar care să le diminueze eventualele dureri.
 Argumentul 2: Există metode alternative
 Experimentele pe animale pot fi înlocuite cu succes de experimentele pe
culturi de ţesuturi.Cele mai multe experimente efectuate în zilele noastre
sunt făcute pentru a determina dacă un anumit lucru este dăunător fiinţei
umane.Deşi animalele au un organism asemănător omului ele pot totuşi
avea reacţii diferite. De aceea experimentele efectuate pe culturi de
ţesuturi extrase din corpul uman sunt mai precise.
 Argumentul 3: Experimentele pot duce la mutaţii
 Experimentele făcute pe animale sunt efectuate pentru a observa
eventualele reacţii ale organismului.Însă ele pot avea şi anumite efecte
secundare cum ar fi mutaţiile genetice.În timpul experimentelor animalele
sunt injectate cu diferite substanţe ce pot modifica structura
celulelor.Acest lucru poate duce la mutaţii genetice periculoase ce pot
avea ca rezultat crearea unor noi boli sau a unor creaturi primejdioase.